Bun, din cei 10.000 de lei am mai rămas cu 6500, sau cu 7500 dacă lucrăm în construcții. Și acum vine taxa cel mai dificil de calculat și de explicat, deși unii spun că e suficient să înmulțești cu 10%: impozitul.
Episodul 3: Impozitul pe salarii
Da, impozitul pe salarii (și alte venituri) este 10%, dar se aplică numai asupra anumitor sume.
Cine fură la cântar?
Mai întâi, fiindcă știu că pe român îl doare cel mai tare capra vecinului, hai să vedem cine nu plătește impozit:
– Persoanele cu handicap grav sau accentuat;
– Ar fi incorect să zic IT-iștii, de aceea voi detalia puțin: scutirea de impozit se aplică doar pentru anumite activități din IT (cele de dezvoltare), în prezența unei diplome în domeniu și numai dacă firma unde lucrezi face o anumită cifră de afaceri de pe urma ta.
– Cercetătorii, în limita veniturilor obținute pe baza unui proiect identificat ca atare
– Cei care lucrează în construcții, în limita unui salariu de 30.000 de lei (brut).
– Cei care desfășoară activități sezoniere (horeca), cu condiția încheierii unu contract pe o durată minimă de un an;
– Fermierii, cu condiția valorificării produselor către o cooperativă agricolă.
Deductibilitatea
Pentru restul de fraieri care plătesc, cum spuneam, nu înmulțești pur și simplu salariul brut cu 10% și afli impozitul, ci mai întâi determini venitul impozabil asupra căruia aplici procentul respectiv. Pentru a determina venitul impozabil, scazi din cel brut sumele neimpozabile (sau deductibile):
– Contribuția la asigurări sociale (25%)
– Contribuția la asigurări sociale de sănătate (10%)
– Contribuția la sindicat (opțională) (1%)
– Contribuția voluntară la o asigurare de pensie privată (maxim 166 lei pe lună)
– Contribuția voluntară la o asigurare de sănătate privată (maxim 166 lei pe lună).
– Anumite facilități fiscale acordate prin legi speciale (de exemplu, o parte din suma investită în încălzirea locuinței)
Dacă vă întrebați de unde cei 166 de lei, limita de deductibilitate este de 400 EURO/anual.
Bun, ignorând chestiile opționale, rezultă că venitul impozabil ar fi de 10.000 – 2500 – 1000 = 6.500. De aici și formula care te ajută să ajungi rapid de la brut la net:
net = b – (b x 25% + b x 10%) – [b – (b x 25% + b x 10%)] x 10% = b x 58.5% sau b x 4 / 7
În realitate, dacă salariul brut este sub 3600 de lei, mai există și niște deduceri personale. Valoarea lor depinde de salariul brut (scad degresiv) și de numărul pe persoane pe care declari că le ai în întreținere. Plaja de valori este între 15 lei (3550 lei salariu, nicio persoană în întreținere) și 1310 lei (salariul minim, peste 4 persoane întreținere.
În anumite condiții, poți ajunge să nu plătești deloc impozit dacă ai salariul mic și destule persoane întreținere. Limitele de deducere se schimbă aproape anual, în principal ca să fie raportate la salariul minim.
De aceea, formula de mai sus nu funcționează pentru salariile sub 3600 de lei brut.
Impozitul
Bun, având în vedere că majoritatea sunt milionari pe acest blog, nu vom lua în calcul partea cu deducerea personală, am pus-o aici doar să arăt că există totuși o impozitare progresivă în România, 10% plătind exclusiv cei cu salariu peste 3600 de lei.
Că acest procent este mare sau mic, este discutabil. România are un sistem de deductibilitate foarte înapoiat, practic orice persoana care câștigă peste 3600 de lei este considerată chiabur și i se aplică impozitarea maximă.
În ipoteza în care s-ar mări procentul, ar trebui mărite și limitele de deductibilitate, așa că în final s-ar putea sa plătești mai puțin de 10% pe tot venitul.
De altfel, impozitarea progresivă nu funcționează cum cred unii aplicând procente diferite la veniturile bogătanilor ci aplicând procente diferite pe anumite tranșe de venituri. Astfel, și bogatul și săracul vor plăti – să zicem – 10% pe primii 1000 de lei din venit, bogatul însă va plăti – să zicem – 15% pe bucata care depășește 1000 de lei. Mecanismul deja este simulat prin deducerile de mai sus, problema este că limita acelor deduceri e rușinoasă.
Motivul pentru care îi vedeți pe ăia prin filme că strâng chitanțe, exact ăsta e: anumite servicii (pe care dovedești ca le-ai plătit cu chitanțele respective) sunt deductibile și te pot aduce în situația să nu plătești impozit sau să plătești mai puțin impozit. Mai mult, s-ar putea să iei bani înapoi din plățile anticipate. La noi, având limita aceea de 400 EUR/an și paleta de servicii deductibile fiind redusă, nu stă nimeni să facă lucrul ăsta.
Revenind la salariu nostru de 10.000 de lei, în final vom plăti 10% x (10000 – 2500 – 1000), adică 650 de lei. In final am rămas cu 5850 lei, care este salariul nostru net.
Dar ăia 2% care îi dau la biserică, căței și alte ong-uri?
Am văzut foarte des această confuzie, nu dați 2% din salariu ci din impozitul de mai sus. Deci IT-iștii completează degeaba declarația aia ca 2% din zero lei, sunt zero lei.
Ce face statul de banii ăștia?
Îi fură. Nu există o destinație specială a impozitului, intră de-a valma la bugetul de stat. Ca să îi urâți pe bucureșteni, intră în județul în care își are sediul firma unde lucrați.
Cert este ca impozitul pe venituri (nu neapărat salarii) reprezintă cea mai mare sumă colectată la bugetul de stat după TVA și accize.
Cum mă fofilez?
Nu prea ai cum să te fofilezi, dar cea mai avantajoasă formă este încasarea de dividende unde impozitul este de 5%.
Patronu’ nu dă bani?
Dă și el, dar mai puțin ca tine. Angajatorii plătesc o taxa unică de 2.25% calculată la salariul tău brut care se numește:
Contribuția asigurătorie pentru muncă
De fapt aceasta este o găleată care contine mai multe contribuții. La salariul tău de 10.000 vine patronu’ și plusează cu 225 de lei care se distribuie astfel:
– 34 de lei se duc la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale. Acești bani sunt folosiți la plata unor sume restante în caz de faliment, restructurări masive de personal sau alte evenimente nefericite care ar pune angajatorul în imposibilitate de plată.
– 45 de lei se duc la asigurarea ta de șomaj. Daca rămâi șomer, poți solicita ajutor de șomaj pentru o anumită perioadă și în anumite condiții.
– 11 lei se duc la asigurarea ta de accident și boli profesionale. Practic, din acest fond se plătește concediul tău medical ocazionat de un accident de muncă sau de o boală dobândită din cauza meseriei pe care o practici. Procentele, durata și suma cu care se plătesc aceste concedii variază, însă în majoritatea cazurilor e vorba de 100% din media lunară a veniturilor tale pe ultimele 6 luni.
– 90 de lei se duc la asigurarea ta de concedii și indemnizații. Din acest fond se plătesc concediile medicale (dacă nu se încadrează la paragraful anterior). Procentele cu care se plătesc concediile medicale variază între 65% și 100% în funcție de diagnostic. În majoritatea cazurilor, acest procent se aplică la media lunară a veniturilor tale din ultimele 6 luni.
– 45 de lei care nu știe nimeni ce face statul cu ei, cică s-ar păstra în contul respectiv.
Câteva note:
– În funcție de diagnostic, angajatorul poate plăti din fondurile proprii primele 5 zile calendaristice de concediu medical. În rest, toate concediile medicale sunt plătite de către stat, deci angajatorul nu vă face niciun favor financiar în caz de concediu medical.
– Deși maternitatea nu este o boală, este asimilată unui concediu medical. Acesta este plătit cu 85% dar veniturile sunt mai mari fiindcă aceste venituri sunt scutite de impozit.
– A nu se confunda concediul de maternitate (126 de zile, plătit din fondurile de mai sus) cu cel pentru îngrijirea copilului (2 ani, plătit de autoritățile locale).
– Concediul medical este limitat la 90 de zile. Excepții se pot face numai după ce ești examinat de o comisie. La depășirea unui anumit număr de zile anual, va trebui să te pensionezi anticipat (pe caz de boală cum se zice în popor).
Bonus. Fondul pentru neîncadrarea în muncă a persoanelor cu handicap
Dacă firma unde lucrezi are peste 50 angajați, ar trebui ca 4% din ei să fie handicapați (și aici intră orice persoană cu handicap, indiferent de grad).
Dacă nu se întâmplă acest lucru, firma datorează către stat o taxă care se calculează înmulțind salariul minim cu numărul de persoane cu handicap pe care ar fi trebuit să îl angajeze. De exemplu, o firma cu 200 de angajați datorează ca taxă 8 salarii minime brute.
Angajatorul poate plăti doar jumătate din sumă ca taxă, cu cealaltă jumătate poate contracta servicii de la firme specializate care lucrează cu persoanele cu handicap. De exemplu servicii de masaj pentru angajați efectuate de orbi. Sau piese componente făcute de surdo-muți.
Am încheiat aici capitolul taxe pe salariu. Dacă aveți întrebări, răspund în comentarii.
Buna bucata aia cu cei 2% catre ONG-uri. Acum ca ai explicat are sens, nu m-am gandit niciodata in sensul asta. Si cand imi amintesc cate foi din astea umblau prin companie pentru a directiona cei 2%, si era totul degeaba. Oh, the irony !
Ar mai fi de precizat ca 2% sunt acum 3.5%, de cand cu revolutia fiscala. Dar principiul e acelasi.
O intrebare: daca firma are peste 50 de angajati, ar trebui (teoretic) sa figureze cu 2 persoane cu handicap. Ce se intampla daca are doar una, beneficiaza de vreo bonificatie?
O firma cu 50 de angajati ar trebui sa aiba angajate 2 persoane cu handicap (4%). Avand deja unul plateste sub forma de taxa un salariu minim in loc de doua.
Urmează 50 de commenturi să-ți zică că e un articol prost pentru că în România se fură.
” In final am rămas cu 5850 lei, care este salariul nostru net.” – Frumos si detaliat calcul, dar cati romani sunt in situatia asta? Cred ca foarte multi (inclusiv eu) ar fi incantati de asa salariu chiar si brut. De fapt, am uitat, aici e plin de milionari.
Suma de 10000 de lei am luat-o pentru a ilustra simplu calculele. Daca luam doar 1000, intram in calcule de deduceri si alte probleme.
Ar fi foarte interesanta o comparatie taxe impozite actuale pe salariu normal vs taxe dijmarit claca etc pentru un taran roman secolul al XVIII-lea. Inafara de Netflix Facebook si masina in lising nu stiu cat avem in plus.
Strazi asfaltare, iluminat stradal, pompieri, nu-ti mai da aproape nimeni in cap pe strada, infrastructura de 4G (5G doar daca te-ai vaccinat) ca degeaba platesti 4G daca nu ai cablurile subterane, vaccin (nu mai mori de la orice gripa)… si mai ramai si cu ceva bani sa pleci in Egipt inainte de paste, nu-i dai pe toti bir la turci sau habsburgi. Sa nu ne mai plangem de mila zic, ca tot era un articol aici scris de un om din UK care zicea ca ne plangem de niste kkt-uri de probleme ca nu avem probleme reale grave
@Fanu, nici taranii aia iobagi nu stiu de ce se plangeau, fiindca aveau o multime de beneficii fata de stramosii lor din epoca de piatra:
– drumuri
– case
– protectie fata de animalele salbatice si fata de triburile barbare
– unelte cu care sa munceasca pamantul
„Ar fi incorect să zic IT-iștii, de aceea voi detalia puțin: scutirea de impozit se aplică doar pentru anumite activități din IT (cele de dezvoltare), în prezența unei diplome în domeniu și numai dacă firma unde lucrezi face o anumită cifră de afaceri de pe urma ta.”
In sfarsit cineva intelege…
Nu trebuie diploma in domeniu. Trebuie sa ocupi o functie din cele eligibile.
Trebuie diploma de studii superioare (orice domeniu) si incadrare pe un post din cele din lista.
Eu nu inteleg de ce a trebuit sa faca defalcarea intre primele doua bullet pointuri. Practic overlapul e cam 95%, sa ma scuze cei cu handicap ca zic asta.
G, daca vrei sa stai si sa studiezi problema, o sa vezi ca s-au facut praf si pulbere pana la urma acele conditii. Geme tara de oameni care lucreaza ca administratori de baza de date pentru uz intern (Oracle, da?), de persoane de suport tehnic, de ingineri care fac partea de suport hardware (da, eu stiu o gramada la Vodafone, de exemplu) si asa mai departe. Si toti au scutire de la plata impozitului.
S-a dus naibii de mult ideea initiala, aia cu „doar aia care fac dezvoltare de software si de pe urma carora firma castiga nu stiu cat”.
Pana la urma se va renunta si la asta, deja piata s-a consolidat si salariile ar fi competitive si fara chestia asta.
DBCooper, sau urmezi o facultate. Daca firma se incadreaza in zona deducerilor de impozit, in IT, angajatul nu trebuie decat sa fie student undeva. Normal tre sa ocupe o functie COR din IT.
Există în România o casa de pensii pentru agricultori/ țărani la care se plătește mai puțin decât în alte sectoare economice?
Nu exista o casa de pensii specifica.
Agricultorii se pot asigura in sistemul national de pensii contribuind cu o suma fixa lunara (intre 10 si 50 de lei). Peste aceasta suma vine statul si pluseaza dublu (ex: 20 de lei pt. 10 contributie individuala).
Restul de calcule (raportarea la salariul mediu pentru punctaj, limita de varsta, etc.) raman valabile.
Mulțumesc frumos.
Apropo de asta:
Declarațiile lui Orban au atras reacția ministrului Comunicațiilor de la acea dată, Alexandru Petrescu (PSD).
„Scutirea de impozitare a veniturilor specialistilor in IT (a carei plaja de aplicabilitate s-a largit din decembrie 2017 la initiativa PSD, de la 75000 de IT-isti la 100.000) reprezenta un mecanism dovedit benefic pentru economie, care poate fi rezumat astfel: Cifra de afaceri a industriei estimata pentru 2019 este de peste 5 mld Euro, aproape 6% contribuție la PIB. Din 2013 până astăzi, dimensiunea pieței s-a dublat, iar din 2003 a crescut de cinci ori (de la 1 mld Euro – la 5 mld Euro). Contribuția in PIB a industriei a evoluat de la 0.5% in 2003 la aproape 6% astazi.”, a declarat în iunie 2019 Alexandru Petrescu.
Și președintele Klaus Iohannis a reacționat la declarațiile liderului PNL, precizând că „ideea unui tratament fiscal egal este „în esență adevărată” dar trebuie avut în vedere că sectorul IT, unde salariile sunt scutite de impozit pe venit, a crescut în 10 ani de la „ceva nesemnificativ la 6% din PIB”.
Avantajul enorm la IT-iști nu e neaparat procentul din PIB, deși e și ăla ceva, ci faptul că aduc valută în țară. Iar asta contează mult mai mult decât a plimba RON prin economie pentru că intrările de valută contribuie la stabilitatea și credibilitatea monedei.
De-asta de exemplu și Dacia e mult mai importantă dpdv economic decât alte firme care produc strict pentru piața internă, sau mai rău, firme care importă pe valută și vând în lei, gen cum sunt supermarketurile care practic exportă valuta din țară.
Altfel nu erau așa de privilegiați IT-iștii cu acest impozit.
Manu, ITistii nu aduc valuta in tara.
Salariile in Romania se platesc in lei. Poti sa vrei tu euro, dolari, etc, ca legal tot lei primesti.
Lucrul pentru export e altceva.
Mai important decat acea munca e unde se duc banii.
Daca banii se duc o parte pe acoperirea costurilor de functionare in Romania si profitul in alta tara, atunci e ce zice autorul despre faptul ca impozitul pe venit e cel mai mare contribuitor la bugetul de stat, pe langa TVA si accize, care sunt taxe pe consum.
Intr-o tara normala ar trebui sa avem impozite pe profit si pe proprietati la un nivel sensibil egal cu impozitele pe munca si pe consum.
Ai dreptate cu supermarketurile.
PS e o discutie aprinsa cu impozitul pe profit initiata de SUA. Sa vedem ce va iesi.
@Necris
Multinationala x primeste de la compania mama bani sa plateasca salariile (+ chiria, servicii conexe, etc) si angajatii ponteaza orele lucrate.
Nu cred ca filiala din RO primeste RON din afara….
Legea spune ca IT-ul e scutit daca firma vinde soft de 10k euro pe an pentru fiecare programator. In ce moneda credeti ca vinde acel soft (facem abstractie de UIPath si alte bombe de firme care fac soft pentru stat)?
Stii ce e amuzant si am mai spus-o pe aici? Si daca se scoate scutirea majoritatea companiilor vor majora brutul astfel incat salariatul sa ramana cu acelasi net (s- intamplat acum doi ani cu scaderea de la 16 la 10%). Sa vedem atunci unde se mai duce atata frustare acumulata in poporul roman?
Apropo de avantaje si de ce ai vrea mai multi ITisti (pe langa salarile mari si export). Un alt avantaj e ca nu au nevoie de stat sa le faca infrastructura. Nu au nevoie de spitale facute de stat unde sa lucreze, nu au nevoie de sosele facute de stat unde sa lucreze … o cladire de birouri (facuta de privat) sau WFH si teava de net trasa de ISPuri e tot ce le trebuie (in comparatie cu alte domenii). Si raportat la industrie (de exemplu) polueaza si mult mai putin (curent electric produs partial cu poluare si echipamentele necesare)
@Necris nu înțeleg, dacă vând softul direct clar factura e în euro sau usd, nu are nimeni RON în afara țării.
Iar dacă e multinațională la fel, se trimite valută care e convertită în ron prin bancile locale și apoi se plătesc salariile și alte costuri în ron.
Cum nu aduc valută?
terminati-va cu avioanele. se stie ca DOAR Diaspora aduce valuta in tara, mai ales in ani electorali, cand ne si salveaza ocazional. restul nu muncim, nu platim impozite, nu lasam TVA in tara.
@autor – lunar obțin venituri din diferite surse. Nu dețin firmă. Cum procedez în cazul acesta?
Merg la anaf, declar suma și plătesc 10% impozit?
Am căutat pe internet și nu am găsit nimic care să mă lămurească.
Majoritatea veniturilor sunt impozitate la sursa, banuiala mea este ca deja ti s-a retinut impozitul inainte de a-ti intra in cont.
In principiu, trebuie sa completezi declaratia unica (212), dar mai bine apelezi la un fiscalist, eu ma pricep doar la matematica din spatele veniturilor.
Zi dom’le criptomonedelor pe nume!
Fac bani din Adsense.
Cosmin: esti cam ilegalist
Daca ai vrea musai sa gasesti o cale legala, probabil va trebui sa te declari PFA si de aici incolo e destul de clara calea de urmat. Dar sa stii ca nu o sa platesti doar 10% din banii aia, o sa platesti ceva mai mult.
la Atos in Timisoara nu plateste taxa pe impozit nici femeia de servici. Nu conteaza daca esti cu diploma sau nu, daca lucrezi in dezvoltare sau la call center.
Sunt multe firme care ‘dezvoltare’ printre departamente si scutesc toti angajatii de impozit.
Femeia de serviciu este angajata unei firme de curatenie, nu a atosului. Exista oameni angajati in atos care platesc impozit
Abuzurile sunt multe.
Legea in schimb e foarte clara. Ca femeia de serviciu sa beneficieze de scutire de impozit, ar trebui sa fie incadrata pe un post specificat in lege (COR) si sa aiba o diploma in domeniu (fie ea si de calificare).
Desi urati IT-istii, daca ma uit pe niste payroll-uri de la niste firme celebre, salariile monstruoase sunt la cei din vanzari, nu la IT-isti. Ghici pe ce pozitie sunt incadrati aia din vanzari.
Mai mult decat atat, romanul are obiceiul sa judece la salariul net. Cunosc cazuri de programatori buni carora scoala li s-a parut inutila si – nebeneficiind de deducere – nu accepta ideea ca altcineva sa obtina un net mai mare ca ei pe aceeasi pozitie datorita scutirii de impozit. Asa ca angajatorul in final va trebui sa dea acelasi net si aluia cu diploma si aluia fara.
Personal, mi se pare inutila aceasta scutire, oricum in multe cazuri beneficiaza indirect angajatorul de ea, nu angajatul.
La constructii inteleg scutirea, exista chiar si un raspuns al pietei, 25% din contractele de munca in domeniu au fost „albite”. Am dubii ca daca scoti scutirea de la IT-isti se suie in primul avion sa plece sau se apuca sa lucreze la negru.
Cine a vrut sa isi optimizeze fiscal veniturile, a facut-o deja trecand pe cea mai avantajoasa forma de obtinere a lor – parerea -mea – microintreprindere cu propriu angajat, nu sta dupa scutirea aia de impozit.
Din cate am vazut este o lista prestabilita de ocupatii care pot primi scutire de impozit si toate sunt legate direct de „creare de programe pentru calculator”, asa ca trebuie sa fie altceva acolo, ori incalca legea ori e alta inginerie fiscala.
Era o aluzie ‘femeia de servici’. Dar am mulți amici la firme de IT, fără diplomă, care nu pățesc impozit.
Normal ca o multinațională are firmă de curățenie, doar nu se încurcă hr-ul cu angajați necalificați
Pe langa procentul de 85% exista si un plafon maxim pentru salariu platit pe perioada concediul medical sau a concediului pentru îngrijirea copilului?
Pentru maternitate era inainte un plafon de 12 salarii minime (fiindca si contributia era plafonata la 12 salarii minime). Acum nu mai exista.
In ce priveste concediul de ingrijire, teoretic, fiind suportat de autoritatile locale, fiecare oras sau comuna isi poate stabili propriile reguli prin hotarare locala.
Nu am auzit însă de vreo autoritate locala sa iasa din patternul general, adica 85% din ultimul salariu net, in limita a 8500 lei/luna. Unele primarii mai bogate acorda niste ajutoare la nastere.
Ce e nou, este stimulentul de insertie, adica daca te intorci la munca inainte sa implineasca copilul 2 ani, primești 650 de lei de la stat, teoretic sa poti plati o bona.
Nu înțeleg, cu 650 lei pe lună ar trebui să plătești o bonă stea cu copilul 9 ore pe zi?
Cu toate astea, suntem tara cu cea mai lunga perioada de „ingrijirea copilului” din Europa.
Stimulentul de inserție este acum 1500lei daca te întorci în primele 6 luni după naștere.
mai pui un impozit la casa, asigurare, asigurare itp si rovigneta la masina si ramai cu 5000.
iar daca pe toti acei 5000 ii cheltuiesti in Romania, mai platesti statului TVA din ei, vreo 15% (facem o medie intre TVA normal 20%, cel alimentar 9% si cel de la restaurante 5%).
Deci tu de fapt, om corect, muncitor si harnic iei ai mai putin de jumatate din banii pe care ii muncesti!
IT-st aici, cu nume random fiindca cei vizati citesc blogul.
Un coleg de birou nu si-a dat licenta niciodata, desi a terminat cursurile Universitatii Tehnice. Nu a fost motivat de banii ce i-ar fi incasat in plus de pe urma scutirii. ITstii sunt lenesi si rasfatati, stiu.
De la un moment (de vreo 4 ani deja) a fost inclus la scutirea acordata IT-stilor, chiar daca n-are diploma. Firma e Hewlett-Packard (HP). Deci si lenesul primeste, rabdare sa fie.
@autor, cum explici situatia ?
PSD a extins COR-urile pe care esti scutit de impozit si – ceea ce justifica cazul de fata probabil – diplomele pe baza carora poti obtine scutirea. Acum e suficient teoretic sa ai terminat un liceu in domeniu ca sa beneficiezi de scutire.
Eu am terminat liceu de info si am avut scutire pe baza atestatului primit in clasa a 12-a. Oricum regulile complete sunt aici:
c) dețin o diplomă acordată după finalizarea unei forme de învățământ superior de lungă durată sau de scurtă durată sau dețin o diplomă acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de licență, eliberată de o instituție de învățământ superior acreditată sau dețin o diplomă de bacalaureat și urmează cursurile unei instituții de învățământ superior acreditate și prestează efectiv una dintre activitățile prevăzute în anexă;
@Mario, cum o fi sa te f*ta atat grija de salariul altuia?
curiozitatea doar. ca imi plac articolele autorului si nu as vrea ca el sa fi omis ceva taxe sau scutiri din neatentie.
Multumesc de completari, Rumbu si stefanb
„cu cealaltă jumătate poate contracta servicii de la firme specializate care lucrează cu persoanele cu handicap”
Se poate sa ma insel dar parca PSD (culmea) a scos chestia asta. Sau urma sa o scoata si nu s-a mai intamplat? Scandal stiu sigur ca a fost (acum cativa ani, in era Dragnea).
Inainte puteai folosi toata suma datorata sa contractezi servicii de genul.
PSD-ul avea nevoie de bani la buget, de-aia a zis sa nu mai dati bani la masaje, dati-i la noi. Compromisul dupa scandal a fost sa poti sa dai in continuare jumatate la masaj, jumatate la noi.
Ce frumos ar fi sa primesti salariu brut, si anual sa trebuiasca sa virezi toate taxele in contul ANAF. Si mai frumos ar fi sa nu mai fie 5% la X 20% la Y si tot asa, ci direct, 50% din venitul anual il platesti pe Ghiseul.ro catre stat.
Sa vezi atunci cum scuipi in ochi un medic care iti mai cere si „atentie” sa te bage in operatie sau un functionar care vrea si el ceva sa mearga treaba mai repede.
Tu mai crezi in povesti cu barza care aduce copii?
Metoda se foloseste in alte tari mai cu apa calda si oamenii se pling despre ce sume au de platit intr-o singura transa. Prea putini oameni sint destul de ordonati sa puna bani deoparte in timpul anului pentru momentul in care trebuie platite taxele catre stat.
1. asa e la pfa sau micro.
2. da, teoretic ar fi frumos, ca sa constientizeze lumea cat da, dar daca nu ar fi scarbos sa interactionezi cu statul (da, chiar si onlinem chiar si declaratie unica), tot e un mic cosmar sa completezi.
Acum intelegeti ca lozinca aia cu „Romania are cele mai mici taxe pe munca in Europa” este doar o lozinca?
UK:
7% din brut NIN (asig sanatate, sociale, somaj, pensie de stat)
20% pe ceea ce depaseste allowance (12570/an neimpozabili sau 1047.5/luna)
Nu exista impozit pe masina si/sau impozit pe casa
TVA diferentiat (anumite produse de baza au 0% tva)
La un calcul sumar: din 1765 gbp lunar (echivalent 10000ron) se retin 123.55 NIN (7%), din 1765-1047.5=717.5 se retine impozit 20% adica 143.5 gbp. Total retineri 123.55+143.5=267.05gbp. Ramane venit net 1497.95gbp echivalent a 8490ron
La o privire rapida, cuantumul total al taxelor in UK e undeva la 15-16% din brut.
Impozitul este progresiv dar n-are sens sa discutam de celealte trepte de impozitare pt ca putini realizeaza venituri comparabile in Ro.
Faceti voi comparatia
Ps. Optional mai poti plati pensie privata (optional) pana in 5% (cuantumul il decideti voi), la care compania contribuie la pensia voastra privata cu aceeasi suma (unele companii chiar dubleaza suma).
Compari merele cu perele. In UK ca si in alte tari impozitul este progresiv iar in Romania este unul fix iar tu vorbesti de un salar destul mic daca nu are alta treapta de impozitare.
Poate mai relevant este proportia taxelor pentru un venit mediu in UK si apoi pentru venitul mediu din Romania.
Am gasit un exemplu cum ca pentru 50000 pounds platesti doar 24.7% taxe in UK.
Brutul e doar o suma arbitrara, oriunde intre salariul net si salariul total platit de angajator, in functie de cum sunt structurate taxele. In Romania inainte de „Marea revolutie fiscala” facuta de PSD brutul era undeva la jumate intre net si total. PSD l-a crescut din pix schimband structura texelor, platind agajatul aproape tot (chiar daca nu direct, ci sunt retinuti de angajator, sunt retinuti in numele angajatului) iar angajatorul plateste doar cei 2.25% peste brut.
In UK cum e? cat mai plateste angajatorul peste? Abia dupa ce raspunzi la intrebarea asta putem incepe sa facem comparatii.
@DB
“Romania are cele mai mici taxe pe munca in Europa” cine a zis asta? Sa nu il scuipi in fata?
Dimpotriva, peste tot pe unde mai citesc eu (nu prea mult ce-i drept) aud fix opusul.
Daca ar fi asa, nu si-ar mai deschide briții fabrici de zdrente pe la noi.
Pe lângă taxele alea, mai plateste si angajatorul vreo 14% NIN.
Suma aia e foarte mica, si in Romania impozitul la un salariu minim tinde spre zero dar nu ajunge niciodata la 45% ca in UK.
Pentru o analiza corecta trebuie vazut cum se impart salariile din uk in diverse intervale. Sau o metoda mai simpla ar fi de calculat taxele la un salariu mediu.
Nu am un studiu comparativ decat pe asigurari sociale in Europa. Doar UK, Bulgaria, Elvetia, Irlanda, Norvegia si Malta au contribuțiile mai mici ca noi la asigurarile sociale raportate la un salariu mediu. Campionii sunt elvetienii cu 12% și de partea cealalata francezii cu 65%.
Era doar un exemplu pe suma propusa in articol.
Eu platesc, spre ex, la 55k/an, cca 14k taxe… (aprx 26%). oricum ai da-o, tot platesc cu mult mai putin decat as plati in RO.
Da, angajatorii contribuie si ei semnificativ aici. Dar nu asta era discutia…
Multi deschid fabrici in Ro, nu pt ca ar taxele pe forta de munca ar fi mici , ci pt ca forta de munca in sine este un cost foarte mic. In plus, pot repatria foarte usor profiturile, legislatia fiind extrem de permisiva. Dar asta e alta discutie…
@DB
Singura metoda corecta de a compara nivelul taxelor din diverse tari e IMHO:
(Costuri totale ale angajatorului cu un angajat – Salariu in mana luat de angajat)/Costuri totale ale angajatorului cu un angajat
Unde Costuri totale ale angajatorului cu un angajat= cat economisiseste un angajator pe luna daca da afara acel angajat.
Comparatia asta poti sa o faci la nivelul unui salariu minim, mediu sau ceva gen 1 mil $/luna pentru ca pot fi unele tari unde difera situatia la diversele niveluri.
Orice alte metode nu pot fi relevante pentru ca difera cum e impartirea virtuala intre angajat si angajator. Spun virtuala pentru ca din punct de vedere al angajatului, daca din sa zicem 2000 de lei cheltuiti de un angajator, fie acela plateste taxe 100 si angajatul 900, fie angajatorul plateste 900 si angajatul 100, e acelasi lucru.
@tyrion again: articolul are alt subiect, respectiv taxe/impozite platite de angajat… nu eu compar mere cu pere. Despre costurile cu forta de munca, comparativ, putem dezbate, dar nu asta era subiectul…
@DB Impozit la casa ai si in UK doar ca se numeste Council Tax, care pleaca de pe la 1000 de lire luna si ajunge si la 2000 sau mai mult functie de casa/zona (asta asa ca sa vada si romanii care se plang ca platesc impozit 100-200 de lei pe casa) in timp ce salariul minim acum 2 ani cred ca era undeva la 800 de lire net (minimul pe ora * 40 de ore pe saptamana).
Iar la masini este Road Tax-ul.
Faptul ca le-au denumit altfel nu inseamna ca nu exista.
@ciumpix faci confuzii majore: council tax e plata serviciilor primariei (salubritate etc) tradusa in romania prin intretinere. Nu este in niciun caz £1000/luna ci undeva intre £80 si £200 depinzand de zona in care locuiesti (sunt mai multe band de la a la f/g, a fiind cea mai ieftina).
Road tax nu este impozit pe masina ci taxa pe poluare sau ceva similar rovignetei. Valoarea e data de vechimea masinii, band-ul de poluare si e intre £20 si £450 pe an (electricele si hybrid au zero).
Sal minim e £8.91/ora. La 40 ore/sapt (anul are 52 sapt si 12 luni), rezulta £1545 brut pe luna
@DB Ai dreptate am pus cuvantul „luna” din greseala, acele sume fiind pe an.
Pai si in Ro din cate stiu eu impozitele pe case merg la bugetul primariei si de aici ei fac intretinerea orasului. In unele localitati se plateste si taxa de salubritate tot la primarie. Daca faci o paralela impozitul romanesc = council tax-ul englezesc .
Similar si cu Road tax-ul , la noi e calculat dupa cm3 iar la englezi dupa CO2(difera doar modul de calcul). Iar in Ro se mai aplica peste impozit si taxa de fraier (rovinieta – pretul este in functie de tipul autovehiculului ).
„Vehicle Excise Duty (otherwise known as Road Tax) is an annual tax on the ownership of road vehicles. It applies to cars, vans, lorries and motorcycles.”
https://www.politics.co.uk/reference/vehicle-excise-duty/
In concluzie atat in Ro cat si in Uk se aplica taxe pe casa si masina, la noi e impozit la ei Council tax respectiv Road tax.
Pe vremea cand locuiam eu in UK minimul era 7 si ceva / ora.
@ciumpix Council tax e atata pe an nu pe luna, variaza in functie de valoarea proprietatii si platesti doar 75% din ea daca stai singur in casa.
Oricum ideea de baza e ca, daca n-ai de platit chirie, cu £1000 o duci mult mai bine in UK decat cu 1300 RON in Romania.
De ceva vreme trebuie sa ai diploma, chiar si de teologie, nu de ITist, ca sa poti beneficia de scutire
Pai nu se oprește aici sistemul, că urmează impozitele bunurilor deținute, TVA pe orice cumperi, accize, taxe și la final de lună defapt realizezi că ai avut un salariu de 4000.
Multumesc autorului pt seria asta.
Unele lucruri le stiam, altele nu (deducerea de 400EUR/an pt asigurare/pensie privata).
La cat mai multe articole de genul asta documentate ok, de interes general.
ITștii cu obraz subțire sunt încurajati să doneze acei 2% și fără să treacă pe la stat.
„Patronu’ nu dă bani?
Dă și el, dar mai puțin ca tine. Angajatorii plătesc o taxa unică de 2.25% calculată la salariul tău brut”
Niste chitre patronii astia….
Patronul (angajatorul) da toti banii astia pana la urma, costurile pentru el fiind salariu brut al angajatului +2.25 (taxa dragnea).
Modificarea asta s-a intampat în 2018 o data cu mutarea contribuțiilor de la anagajator la angajat cu aceeasi reținere la sursa.
Poate ca autorul nu a făcut-o rău intenționat dar exprimarea mi se pare ca demonizeaza angajatorul.
Chiar nu am vrut sa demonizez angajatorul.
Inainte de 2018, intr-adevar, taxele erau mai multe si impartite intre angajat si angajator. Procentul general a ramas însă aproximativ acelasi.
Motivul principal al mutarii taxelor a fost faptul ca daca nu virezi taxele angajatului, e infractiune si deturnare de fonduri. Multi plateau doar taxele angajatului și se faceau ca ploua.
Au fost mai multe modificari, pe care – chiar daca urasc eu PSD-ul din rarunchi – trebuie sa recunosc ca au fost bune. Erau mai multe scheme de evaziune fiscala complet legale care nu au mai putut fi puse in practica dupa mutarea taxelor la angajat.
@Rumbu
Pe deasupra au luat bani de la autoritatile locale si au bagat mai mult la fondul de pensii. Plus ca si-au respectat promisiunea electorala cu marirea semnificativa a salariului (brut). Ca nu s-a prins nimeni la alegeri ca ei nu se refereau la o simpla marire ci la o manareala … asta e. Dar macar acuma vede pe fluturas fiecare prost cat da la stat.
Asta cu cine plateste taxele e deja o vrajeala.
Patronul da toti banii si angajatul plateste toate taxele. Si cu asta, basta, restul sunt povesti.
Patronul pune 1000 de euro pe masa, ca atat poate si vrea sa puna pe masa. Toti sunt banii ANGAJATULUI. A muncit pentru ei, patronul a facut profit, ca de aia si-a permis sa puna 1000 de euro pe masa si nu mai putin. Daca statul ia 420 de euro din banii aia, de la angajat i-a luat. La angajat ajung doar 580 de euro, desi patronul pusese pe masa 1000 de euro. Indiferent ce scria pe ordinul ala de plata: contributie angajat, contributie angajator si alte balarii care au mai existat.
Fără supărare, dar patronul nu-mi face banii ăia cadou din mărinimia inimii sale. Muncesc pt banii ăia, și pt brut și pt net.
Dacă nu aș munci suficient de mult încât pe munca mea patronul să-și scoată banii și să-i și rămână profit, ar desființa postul.
Mai lăsați-mă cu „patronul mai plătește nu știu cât pt mine”. Nu bre, patronul nu plătește nimic pt mine, eu muncesc de toți banii.
@AB normal ca muncești pt banii aia, ca nu cred ca ti da nimeni pe gratis.
Eu doar încercăm sa zic ca exista o relatie de colaborare între cele 3 entități – angajat, angajator si stat. Dintre cele entitati pare ca doar statul nu tine ștacheta suficient de sus. Anagajatorul pune banul jos, angajatul isi plateste taxele (cum zicea cineva mai sus) si statul trebuie sa vina cu serviciile pe care angajatul ne plateste prin taxe.
Ideea e ca nu se poate fara unul si altul, daca nu vrei sa depinzi de angajator, devi tu angajator… Sau șomer.
Doua note aici:
– Practica ne omoara, in realitate angajatorul da banii aia de la el si ii vede la sfantu asteapta – deci angajatorul nu vă face niciun favor financiar în caz de concediu medical.
– La depășirea unui anumit număr de zile anual, va trebui să te pensionezi anticipat – iar practica ne omoara, exista niste fente pe care nu am stat sa le studiez dar le-am patit, gen mix de medical + odihna incat stai cat vrea muschiul tau in medical, depinde cum stai cu pilele la medici.
cum si cui dovedesc cei 400 de euro pe an, să am salariul mă mare?
Te duci la HR si le zici sa iti pună deducerea respectiva. Mai departe trebuie ei sa solicite catre ASF o confirmare pe baza politei tale.
Felicitari si multumiri pentru detalii.
mi-ar placea totusi sa detaliezi un pic, daca poti chestia asta:
„Nu există o destinație specială a impozitului, intră de-a valma la bugetul de stat. Ca să îi urâți pe bucureșteni, intră în județul în care își are sediul firma unde lucrați.”
in care buget intra? in ala de stat (subinteles national) sau in ala local (subinteles judete/orase/comune)? ca poate rezolvi cu hate-ul asta de 2 lei. ori e, ori nu e.
de stat, e un cos comun, se se intoarce un procent la autoritatea locala, parca 77%
da eu cred ca domnu autor face o confuzie, din ce stiu eu nu e chiar asa: „intră în județul în care își are sediul firma unde lucrați.”
daca firma ta are sediu un bucuresti si punctu de lucru cu CUI taxele tale se intorc la localitatea in care e inregistrat punctul de lucru unde ai tu contract.
Un exemplu des vehiculat e petromu cu operatiuni in toata tara si sediul in S1 la petrom City. Practic activitatile din tara se inregistreaza pe pct respective, nu e totul gramada la buc.
In ultima lege a bugetului (2021) zice ca impozitul pe venit se imparte astfel:
– 63% la localitatea unde isi are sediul angajatorul (el genereaza impozitul in mod indirect);
– 15% la judet;
– 14% la alte comune/orase din judet pe proiecte sau pentru a asigura prin echilibrare un minim de 250 lei/locuitor
– 6% la alte comune/orase din judet prin hotarare a consiliului judetean;
– 2% la teatre si alte unitati de cultura de pe raza judetului
Bucurestiul e un caz special:
– 50% la bugetul local
– 1150 lei/locuitor la bugetul de sector
– restul proportional la bugetul de sector.
In principiu, da, puteti sa urati bucurestenii. In realitate, nimeni nu opreste angajatorii sa isi faca puncte de lucru pentru fiecare judet ca sa distribuie „avutia” in mod corect.
Celelalte taxe au alt regim, se consolideaza la bugetul general si apoi se redistribuie catre alte judete discretionar, pe criterii politice, asa cum stim cu totii
Ca idee, impozitul pe salarii este estimat undeva la 19 miliarde dintr-un total de 173 miliarde. Deci bataia nu e neaparat pe bani de la impozitele pe salariu ci pe TVA (69 miliarde) si accize (33 de miliarde) care se pot imparti dupa cum vrea muschiul lor.
„In realitate, nimeni nu opreste angajatorii sa isi faca puncte de lucru pentru fiecare judet ca sa distribuie “avutia” in mod corect.”
Eu cred ca e aproape imposibil legal sa presezi servicii/sa vinzi produse in alte localitati, sa ai angajati care locuiesc acolo, sa ai sediu si utilaje fara sa declari un punct de lucru acolo.
poti sa ai punct de lucru fara angajati,
poti sa ai punct de lucru fara CUI,
poti sa ai activitate la terti si sa nu ai punct de lucru
situatie foarte des intalnite.
multumesc.
ce inteleg eu. impozitul pe venit se strange tot la local sau pe aproape.
restul de taxe si impozite se strang la general si de acolo se intorc la local pe unde este nevoie (nu discutam aici ce fel de nevoie).
deci putem ura bucurestenii pentru ca fura alea 19 miliarde.
ca sa completam insa silgoismul… cat din celelalte 69+33 sunt generate de bucuresti?
ca daca ies in jur de 19 mie mi se pare ca doar se plimba banii dintr-un buzunar in altul pentru a fi mai usor de furat si pentru a-i intarata pe fraieri unii impotriva celorlalti si nu impotriva hotului.
ps in alt aordine de idei… de ce nu o fi inventat nici un guvern pana acum un purtator d-asta de cuvant care sa ia toate preconceptiile astea, taxele locale se duc la bucuresti, scutirile de impozit la it, bugetul bisericii, bugetele de pensii speciale, ordinul de deplasare al politistilor etc. care se tot invart pe internet si aiurea si sa le explice simplu, in genul acestor articole, si evident sprijinite de legile concrete din spate?
„Ca să îi urâți pe bucureșteni, intră în județul în care își are sediul firma unde lucrați.”
Asta daca firma are un singur punct de lucru in Bucuresti si o mana de angajati. Altfel plateste impozite pe toate punctele de lucru, in toate judetele unde activeaza.
Ca procent e asemanator cu america cu toate ca impoztul e progresiv, platesti 40% daca faci 100-250K, deducerile alea cu adunatul de chitante au fost eliminate de Trump in 2018, e doar o suma fixa 12,500 pentru o persoana sau 25k pentru familie. Diferenta fata de Romania ca poti avea mai multi bani alocati la pensia privata, doar ca platesti taxe pe ei cand in scoti 20-25% plus 10% penalizare daca ii scoti inainte de a implini 70 de ani.
Daca mucesti la o firma si te platesc 10.000 de lei ramai cu 5850 lei, daca faci freelancing sau alte venituri si mai faci 10.000 de lei platesti doar 10% pe ei sau trebuie sa platesti CAS, CASS si restul de taxe?
Depinde sub ce forma faci ailalti 10.000. In funcție de meserie si judet, cea mai avantajoasa forma s-ar putea sa fie pfa cu norma de venit unde platesti un impozit fix (fiecare judet are propriile sume fixe).
CAS nu trebuie sa platesti, CASS platesti 10% din 12 salarii minime (anual). Ca PFA (fara norma de venit) ai niste cheltuieli profesionale dr maxim 40% (parca) care sunt deductibile deci platesti impozit 10% din venit – cass – cheltuieli.
Aia cu banii de concedii medicale sunt plătiți de stat nu de patron e adevărată, decât că banii ăia sunt plătiți de firmă angajatului și recuperați de la stat cam după un an și jumătate în cazurile fericite (e celebrul caz cu managerul HR de la BRD care a fost prins cu șpagă să recupereze mai rapid).
Subscriu, eu am fost caz special am primit inapoi după 6 luni.
Toate vrăjelile astea cu statul dă, de fapt firma dă statul apoi vede el când are chef.
Deși dacă eram eu în întârziere cu plățile față de stat, plăteam penalități dobânzi și accesorii pentru fiecare zi de întârziere.
Majoritatea angajatilor nu-si iau concediu medical de placere. De obicei e pe principiul „la asa patron asa angajat”. Daca ai multi angajati care te fenteaza cu concedii medicale neintemeiate, arunca o privire si in oglinda.
@ autorul: Am pensie pilon III in valoare de 150 lei lunar exact din motive de deductibilitate. Acum vad ca s-a facut 166 lei. Ti-ai majora contributia de la 150 lei la 166 lei sau nu merita? Multumesc.
Nu s-a facut, suma este de 400 euro/anual insa nimeni nu stie când se vor strange 400 eur pana la sfarsitul anului, de aceea angajatorii folosesc 150 de lei ca plasa de siguranta sa nu depaseasca suma deductibila. Evaluarea se face la cursul din ziua platii.
Teoretic, angajatorul ar putea sa faca un fel de plata suplimentara in decembrie sa dea fix 400 la sfarsit de an.
M-am interesat și cei de la firmele implicate mi-au zis că se poate plati și retroactiv. Problema este că abia acum au auzit prima data de acest „beneficiu” să-i zic.
Foarte bun articolul, asteptam mai multe, multumim!
De fiecare data cind ma roaga cineva sa completez declaratia cu redirectionarea a 3.5% din impozit catre vreun ong obscur, le spun ca deja am completat-o, ca sa nu stirnesc animozitati cu scutirea de impozit.