Rubrica de psihologie: de ce-l vezi pe Isus când crapi butuci

V-ați uitat vreodată la nori și să vedeți în ei forme de animale sau fețe de oameni? În psihologie chestia asta se numește ”gestaltism”. Identificarea de forme în frunzele unui copac, în petele de mucegai de pe perete, în urmele din mijlocul butucului din lemn. Ca oameni avem tendința să căutăm tipare peste tot iar explicația e că nu prea ne plac lucrurile neterminate și/sau fără înțeles.

Ceea ce a dus la evoluția rasei umane a fost tocmai această dorință de a termina lucrurile. Îi spune ”Efectul Zeigarnik” și-a fost descoperit de o psiholoagă sovietică pe nume Bluma Zeigarnik. Doamna a observat într-un restaurant că, imediat ce onorau o comandă, chelnerii aveau tendința de a uita de ea. Mai mult – că în cazurile în care comanda dată de clienți nu era încă finalizată, aceasta stăruia în memorie mai multă vreme și putea fi evocată de acolo cu ușurință. Explicația ei a fost că ne place ca ființe umane să ducem la îndeplinire task-urile odată începute, în caz contrar tinzând să resimțim un oarecare distres. Rasa umană a evoluat pentru că generații de oameni s-au încăpățânat să termine proiectele începute pentru a evita acel distres. Pe plan psihobiologic, odată ce depui un efort dar întrerupi task-ul, amintirea resurselor epuizate ne face să ne dorim să finalizăm acel proiect. Mergând din acest punct în sens invers, Efectul Zeigarnik postulează că ne place să finalizăm task-urile iar gestaltismul că ne place să finalizăm interpretarea unui lucru incert.

Căutăm ordine în lucrurile care ne înconjoară și căutăm să ni le explicăm în funcție de cantitatea și calitatea informațiilor de care dispunem. Știm – de exemplu – că fulgerele sunt electricitate derivată din nori, electricitate care călătorește printre atomi până într-un punct anume. Fără această informație oamenii au căutat în trecut să-și explice ce este un fulger iar teoriile au variat de la ”sunt mânia zeilor” până la ”crapă cerul”. În lipsa unor informații certe oamenii au făcut inferențe, de cele mai mute ori de natură mistică. Nevoia de a clarifica o necunoscută, fie și în lipsa unor informații valide, transcede necesitatea de a avea o certitudine validată științific. Așa s-au născut religiile, pseudoștiința, miturile, legendele, superstițiile: din nevoia omului de a-și explica lucruri pe care nu și le putea explica. Iar nevoia aceea stă la baza gestaltismului: în lipsa unor explicații valide mintea completează golurile pentru a nu ne lăsa cu segmente ce pot provoca dubiu, ce pot semnala o chestie nefinalizată. Nu ne place să nu știm sigur lucruri – mai pe scurt. Nu ne place incertitudinea. Incertitudinea duce la teamă deoarece suntem preponderent pesimiști în gândire. Așa că ori de câte ori un om auzea un sunet ciudat noaptea în pădure își imagina cotoroanțe invocând Diavolul și nu copaci uscați trosnind în bătaia vântului. Acum niște sute de ani nu știam încă sigur ce-i Luna așa că popoarele au căutat fiecare explicații – de la ”gaură în cer” la ”soția Soarelui”.

La fel – ori de câte ori vedem, auzim, pipăim, gustăm ceva și nu ne putem explica imediat ceea ce experimentăm, procesul gestaltismului ne face să completăm elementele-lipsă cu informații deja prezente în memorie. Formele din zațul de cafea devin animale, urmele unei inundații dintr-o biserică devin fața lui Isus, ochii de lup în bătaia reflectoarelor devin demoni ai codrului.

Pe principiul gestaltismului funcționează testul Rorschach – cel cu petele de cerneală. E o chestie demodată care rar mai este folosită în psihologie. ”Test proiectiv” îi spune – în sensul că rezultatele sunt la libera interpretare a celui care aplică testul. Dar revenind – testul Rorschach presupune afișarea a 12 cartonașe cu pete de cerneală în care subiectul ”vede” ceva și verbalizează ceea ce vede. Logica e că anumite lucruri în anumite cartonașe pot semnaliza trăsături de personalitate sau înclinații spre diverse chestii. E precum ghicitul în bobi, dar argumentat științific; cică. Petele din testul Rorschach se folosesc de tendința creierului de a umple golurile și de a căuta un răspuns atunci când e confruntat cu un stimul vizual incert.

Avem nevoie de efectul acesta al interpretării deoarece fără el creierul nostru ar deveni foarte confuz. Suntem asaltați de informație în fiecare secundă: sunetul mașinilor de afară, briza de aer care vine din bucătărie deoarece am uitat geamul deschis, silueta vecinilor de dincolo de perdea. Creierul primește atât de multă informație încât ar fi extrem de dificil pentru noi să o percepem în calupuri individuale. Gestaltismul rezolvă asta și ne prezintă ”ansamblul de bază”. Când vedem un cal la televizor îi percepem forma în ansamblu, în câteva milisecunde, și nu-l înregistrăm în elementele lui constitutive, pe rând: picioare, bot, ochi, urechi, coadă, stomac, copite, ham, păr. Vedem o mașină ca pe o mașină, nu ca pe o serie separată de uși, parbriz, roți, volan. Problema intervine când ne uităm la ceva foarte vag definit și alambicat – cum ar fi un fum gros. Creierul caută un înțeles în formele lui și-l găsește în cele din urmă evocând o imagine care se potrivește cât-de-cât peste acele forme în mișcare: demoni, fețe umane, omulețul Michelin. Bănuiala mea e că așa au ajuns anticii să-și vadă strămoșii pe la ritualuri tribale.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

51 comentarii

  1. si care este explicatia ca unii vad fata lui isus intr-un bustean si altii in acelasi bustean nu vad nimic? ce spune asta despre psihicul/creierul fiecaruia?

    122
    • @maxp: fiecare persoană evocă din conglomeratul lui de informații cam ceea ce i se pare că se potrivește mai bine acolo. De exemplu, un om foarte atașat de bunicul lui probabil va vedea fața lui în bucata aia de lemn. la fel – un om religios va vedea figuri religioase sau cruci sau alte chestii. Când mi s-a arătat o pată Rorschach la un curs eu am văzut în ea un craniu de vulpe cu șase ochi. Alții au văzut oase. Eu mă uitam în perioada aia la SF-uri pe bandă rulantă, deci poate de-acolo influența cu craniul extraterestru de vulpe. Alții au văzut alte chestii. Contează ceea ce ne-a influențat recent sau ceea ce ne preocupă excesiv; printre altele.

    • Gasesti ce cauti, vezi ce stii:
      https://medium.com/@davidmcraney/invisible-horses-19c1be3226ff

      Bine daca nu esti ca taranul care vede prima data o girafa.

      113
  2. NOU
    #4

    Comentariu ascuns de spiriduși!
    [Click aici]

    Comentariu nasol. 1977
    • @Crimsonware: poate pentru că s-a mai încercat asta în comunism și n-a mers deloc? Cu oameni aduși de la sapă și puși șefi de Comitat ori directori de uzină?

    • NOU
      #6

      @Razvan: sau mai rau, facuti profesori universitari sau medici.

      Comentariu apreciat.241
    • Comentariu ascuns de spiriduși!
      [Click aici]

      Comentariu nasol. 1138
    • NOU
      #8

      Nu le-a plăcut celor care au învățat, au muncit, au tras tare să aibă o viață bună și au văzut unul care a fost promovat pe pile, fără o minimă pregătire de conducere sau fără să vorbească o limbă maternă corectă.
      Cei care sunt putori de o viață, stau la ciupeală doar doar o pica ceva, etc. au fost bucuroși să aibă unul de-al lor la conducere.

      Comentariu apreciat.350
    • Pana la un punct, pana devine clar si rezultatele ne zic in fata ca “ba, suntem prosti/nu stim”.

      Dupa aia, se cauta expertiza externa. De exemplu rusii i-au chemat pe dinastia vikinga Rurik sa ii conduca.

      70
    • Eu am văzut asta și la alte popoare, vestice chiar, nu doar la români.

      Oamenii vor ca cineva pus intr-o poziție superioară lor, să fie superior lor. Șoc și groază, nu?

      E o chestie normală și banală, un ‘șef’ trebuie să aibă respectul celor din subordine. Cea mai sigură metodă e prin competențe superioare, cea mai riscantă e prin pile și relații.

      Noi am construit o țară întreagă pe metoda 2 și am ajuns să murim de foame, așa că românul are un scepticism sănătos când vine vorba de oamenii din poziții înalte.

      Comentariu apreciat.260
    • NOU
      #11

      Nu are nicio legatura cu superioritatea. E o chestie mai degraba legata de competenta.

      83
    • Are legatura cu superioritatea. Daca esti sef si nu esti mai bun decat mine, mai devreme sau mai tarziu o sa ma enerveze chestia asta.

      180
    • NOU
      #13

      @manu144x:
      “Eu am văzut asta și la alte popoare, vestice chiar, nu doar la români.
      Oamenii vor ca cineva pus intr-o poziție superioară lor, să fie superior lor. Șoc și groază, nu?”

      Norodul roman nu apreciaza cultura, nu apreciaza oamenii de cultura, urasc si dispretuiesc pe toti cei care invata si trag din greu sa ajunga sus si, mai mult decat atat li se fura meritul pe fata. Un exemplu care imi vine in minte acum este cel cu patronul de restaurant ajuns ministru al sanatatii (opera PNL si nu a PSD dar, desi nu-s PSD-ist, vad ca pe treaba asa nu prea s-a facut mare tamtam). Credeti ca nu era unu care tragea din greu si muncea si facea orice numai sa se afirme si sa se faca remarcat stiind ca poate va fi numit ministru? Un medic ma refer. Dar nu, hai sa-i luam meritul si sa-l bagam pe unu pe smecherie, fiindca se poate. Si in invatamant la fel. Voi credeti ca nu sunt profesori de elita care au tras din greu si se lupta sa fie remarcati dar nu, hai sa bagam la ministere si la inspectorate pe cine vrea muschiul nostru.
      Ce zic oamenii din popor? Oare ce parere au?
      Pai sa va zic eu: “huooo, doctorii astia?! bleah!” “Ce?! Profesorii astia? Niste cacati! Astia care au vacante si vor si bani multi? Cah!” – cam asta este parerea romarlanului de rand.

      La popoarele vestice, cele despre care spui, trage si omul de rand si lupta sa fie cineva nu arunca cu rahat in stanga si in dreapta si ii scuipa si-i dispretuiesc pe cei care se lupta sa fie cineva. Imi spunea cineva ca e maseur in Franta si ca francezii sunt cam xenofobi in general si in mod particular fata de romani dar cand aud ca lucrezi intr-un domeniu mai aparte au un oarecare respect si nu mai sunt xenofobi. La noi este ura si dispret dar se vrea a veni cineva sa ne scoata din rahat si pe noi. Oare cine sa vina daca pe cei care ar putea veni ii uram si dispretuim?

      Pe scurt: ii haituim, ii uram si ii dispretuim pe oamenii de valoare dar in schimb am vrea sa ne conduca. Soc si groaza, nu? Parca ceva nu se leaga. Si, mai mult decat atat, nici macar nu le dam sansa ca poate unii ar vrea, ca mai sunt si unii fraieri cu tendinte spre sadism si automutilare.

      111
    • Păi cum, nu l-ai avut pe Băsescu (Petrov) zece ani președinte? E exact unul de-al nostru: grobian, ticălos, turnător, mincinos, bețiv etc.

      20
  3. NOU
    #19

    să vezi cînd treci cu mașina prin Onești și-l vezi pe stradă pe Emineeeeescuuuuu…

    123
  4. La modul superficial am o parere proasta despre autor, adica din cauza comportamentului sau de pe blog (halul in care judeca si cataloga oamenii) aproape ca am evitat sa ma duc la psiholog.

    Imi place totusi super mult rubrica asta, omul e expert, indiferent de cum o fi el in viata personala.

    Comentariu apreciat.5016
    • Subscriu!!! Mi-au placut f. mult articolele din ultimele zile. Din pacate par prea grele pentru comentatori. Niste subiecte atat de ofertante se sting sub un maldar de bascalii, comentarii rautacioase ale unora care se simt cu musca pe caciula sau pur si simplu nu inteleg ideea de baza din text.

      Comentariu apreciat.506
  5. “așa au ajuns anticii să-și vadă strămoșii”
    Asta dar îi ajutau și drogurile.

    Comentariu apreciat.423
  6. Eu mi-am explicat asta prin tendinta omului de antropomorfizare la orice. Iar asta, evident, din dorinta de a evalua pe teren familiar, in permanenta

    103
  7. Cu religia nu poti lupta, ori esti in ori esti out. Cum lupti cu argumentele ”daca vei crede si exista castigi totul, daca nu exista nu pierzi nimic” , ”dar daca exista?” si cum inca nu s-a intors nimeni sa ne povesteasca si sa rupa pisica deci ramane ca la matematica 1/0 .

    812
    • Pariul lui Pascal e o mizerie care expune vanitatea și ipocrizia umană. Este imposibil să știi în ce dumniezo să crezi, pentru ca cei mai mulți dumnezei se exclud unii pe alții.

      135
    • Religia, oricâte argumente ai avea nu o poți explica 100% cu logica…
      Ai nevoie de un (sau mai multe) dram(uri) de credință…

      97
  8. Chestii religioase n-am prea văzut, dar forme de animale în nori sau unele forme (o siluetă de pisică, un gât de girafă, o coapsă de femeie ridicată în french-cancan) în modelul faianței din baie, da.

    Revin la un moment dat pt altceva. 🙂

    103
  9. Gestaltism = Pareidolie (Apofenie)?

    91
  10. E un simptom ce spune domnul, si se cheama pareidolie, e o tulburare de percepție (o iluzie vizuala). Gestaltismul este un curent de gandire in psihologie (cum e si psihanaliza, cognitivismul, behaivorismul etc.) nu cred ca poti spune ca pareidolie=gestaltism, e un pic exagerat

    165
  11. Să interpretezi negativ chestii necunoscute nu e foarte rău, deși poate duce un pic la paranoia și/sau fobii.
    Mai bine să zici că zgomotele din pădurea sunt vrăjitoare, decât să stai calm că sunt copacii și să te halească ursul.

    Acu’ vreo 2 săptămâni îmi povestea o prietenă despre o colegă a ei: a venit acasă, și-a lăsat poșeta pe un scaun lângă ușă și a ieșit cu câinele, lăsând ușă descuiată. Barba-so și copilul adolescent în casă, treji.
    Când s-a întors a întrebat-o barba-so de ce s-a întors prima dată și de ce nu i-a adus berea, dar n-a dat atenție. După ce-au mâncat și-a căutat geanta să-și ia medicamentele. Geanta pauză.
    Au ajuns să verifice camerele video din bloc, găsit individul (care o salutase când ieșise din bloc cu câinele), dus la poliție, găsit imediat individul(deja cheltuise banii) bănănăind prin blocurile din zonă după alte uși descuitate.
    (Hoțul a confirmat că cineva din casă a cerut o bere 🙂 ).
    Iubitul prietenei are obiceiul să lase descuiat și să se ducă în fundul casei. Asta, care nu ține bani în casă și nici obiecte prețioase in zona de intrare care să poată fi luate la o fulgerătură d-asta i-a făcut scandal “dacă iese Negruța pe lângă ăla și se pierde, te omor”. Fiecare cu prioritățile lui.

    152
  12. La un spital de phihiatrie medicul deseneaza pe o foaie un triunghi si il pune pe Gigel sa spuna ce vede:
    – O femeie goala…
    Medicul ia alta foaie, deseneaza o cerc.
    – Dar aici, ce am desenat?
    – O femeie goala…
    Medicul ia alta foaie, acum deseneaza un patrat.
    – Acum ce am desenat?
    – O femeie goala..
    – Gigel, e clar, tu esti obsedat sexual.
    – Cine, eu?!?! Pai dumneata desenezi de cinci minute toate obscenitatile astea!

    Comentariu apreciat.341
  13. …am citit…de ce-l vezi pe isus cand dai la buci =)))))

    76
  14. Ce credeți despre paralizia în somn?

    21
    • @Janel: sincer să fiu nu știu prea multe despre ea aparte de faptul că e o stare de semi-veghe în care mintea a renunțat la ciclul REM dar corpul încă n-a primit semnalul; așa că nu răspunde la comenzi chit că suntem deja treji.

    • Nu știu dacă are treabă cu psihologia. Am avut două episoade.

      La primul m-am căcat pe mine de frică. Nu la propriu, dar nici nu mai aveam mult. Impresia pe care am avut-o e că de fapt muream. E greu de explicat, nu te doare nimic, dar ceva în tine îți zice că asta e moartea, se întâmplă acum.

      La a doua a fost semi-distractiv, pentru că știam deja ce e. Panica a durat 2-3 secunde la început, apoi a fost un moment de ”aha, iarăși?” și m-am calmat.

      70
    • @Janel, bănuiesc că ai întrebat fiindcă ai experimentat. Dacă au fost 1-2 episoade în 20 de ani, nu-i bai, ai făcut probabil pe mult stres și oboseală. Dacă e mai des și ai și apnee, vezi că asta e nasol.

      Eu acum 15+ ani aveam episoade destul de dese de apnee. Eram stresat cu job-ul apoi am aflat că aveam deviație de sept. Le-am rezolvat pe amândouă și am scăpat de problemă. Nu o lăsa așa că într-o seară te culci și nu te mai scoli.

      40
    • paralizia in somn este exact ce a zis Coloja, ca sa dai timp corpului sa se obisnuiasca cu starea de constienta a mintii, tine-ti respiratia 2, 3, 4 secunde pana dispare paralizia, daca continui sa faci apneea in caz ca ai episoade repetate de paralizie in somn, scapi de ea definitiv. Nu e nici o explicatie supranaturala, nu e nici un spirit sau demon sau mai stiu eu ce. Pe alea le simti altfel si doar cu antrenament.

      21
  15. Cuvântul “distres” nu este în dicționar.

    Daca totusi folosim englezisme, asa cum faci cu “task” de exemplu, macar zi forma corecta “distress”. Si sper ca ceea ce voiai tu sa zici inseamna fix definitia cuvantului distress in engleza, altfel nu inteleg anumite fraze de la tine.

    413
    • @Marius:

      Eu zic să citești asta.
      Distres și eustres sunt folosite în medicină și psihologie în România. Ca notă aparte vezi că nici router și nici angst nu sunt în DEX Online și n-a murit absolut nimeni din asta, chit că sunt folosite mult mai des. Termină cu prostiile – sunt termeni de specialitate fără corespondent în limba română.

  16. pt ca nu tii corect toporul

    30
  17. Nu stiam ca se face si terapie cu gestalt. Auzisem cuvintul in discutiile de User Experience unde unii explicau ca aplicarea principiilor (sau legilor cum mai le zic unii) ajuta la conceperea unor interfete grafice mai usor de inteles si de folosit. Partea cu imaginile in butuci stiam ca se numeste pareidolie si ca intr-adevar se aplica si la sunete, cum ar fi chestia aia cu muzica rock ascultata pe invers care contine mesaje satanice. Nu e cumva o forma de psihoza si atunci poate ajutorul unui psihiatru ar fi mai potrivit?

    20
  18. NOU
    #46

    Io văd pizde peste tot. O fi bine, o fi rău? 😀

    911
  19. Nevoia de a clarifica o necunoscută, fie și în lipsa unor informații valide, transcede necesitatea de a avea o certitudine validată științific. Așa s-au născut religiile, pseudoștiința, miturile, legendele, superstițiile: din nevoia omului de a-și explica lucruri pe care nu și le putea explica.

    Va inteleg si va respect demersul dar poate nu e cazul sa simplificati atat de categoric. Pana una alta cele mai nobile manifestari ale spiritului uman timp de niste mii de ani provin tocmai din sfera asta si nu din cea a psihologiei. Cumva oamenii au produs arta si cultura, nu DSM editia 5433.

    Ce facem atunci cand avem parte de o sincronicitate foarte puternica? o trecem la coincidente? Ce facem atunci cand se repeta, mergem la psihiatru?

    There are more things in heaven and earth, Horatio, than are dreamt of in your philosophy…

    35
    • @Adrian: compari credința cu știința. Prima presupune să crezi și fără dovezi. A doua doar să știi atunci când dovezile sunt acolo. Cât despre chestia cu cele mai nobile manifestări ale spiritului uman, cum că s-ar trage din religie, ar fi și greu să fie altfel având în vedere că e mai veche decât ciuma. Asta n-o face validă în schimb, la fel cum credința într-un Pământ plat e veche de când lumea și falsă totodată. Nu contează cât de ferm cred eu că Pămîntul ar fi plat. E irelevant în acel context ce aș crede eu și relevant ar fi adevărul. La fel și cu religiile.

  20. Așa… și?

    21
  21. MINCIUNA!!!!111oneoneone
    In poza in nori nu e Isus, ci Decebal, semn clar ca poporul roman e cel ales.

    61

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link, de la PCGarage prin acest link sau de la Finestore.