Psihoza este o tulburare mentală severă în care gândurile şi emoţiile sunt atât de afectate încât contactul cu realitatea se rupe. Episoade de psihoză sunt întâlnite în tulburarea bipolară, în schizofrenie şi în tulburarea schizo-afectivă. Schizofrenia se caracterizează prin lipsa afectului, halucinaţii şi psihoze. Tulburarea bipolară prin halucinaţii (mai rar), psihoze şi o fluctuaţie a stării afective. Există criterii clare care diferenţiază aceste tulburări şi boli mintale iar aceste criterii sunt folosite de psihologi pentru a pune un diagnostic în cazul apariţiei psihozei.
Dar n-ar fi mai uşor să mergi la psiholog şi să-ţi administreze un test de sânge şi să-ţi spună pe loc de care dintre aceste tulburări sau boli mintale suferi? Să nu mai trebuiască să analizeze episodul psihotic administrând teste şi întrebări ci să se poată folosi precum medicii de un singur test biologic pentru a găsi răspunsul? Un grup de psihiatri şi psihologi se prea poate să ofere un răspuns la această problemă.
Un studiu publicat în 2015 afirmă că biomarkeri cantitativi pot fi folosiţi pentru a identifica ”biotipuri” specifice de psihoză. 711 oameni diagnosticaţi cu schizofrenie, tulburare schizo-afectivă şi tulburare bipolară au fost testaţi cu ajutorul unui set de teste psihologice, cu ajutorul encefalogramei şi a unor aparate care studiau mişcările globului ocular. Datele rezultate au fost analizate cu ajutorul aplicaţiilor statistice iar analiza computerizată a împărţit aceste date în trei calupuri distincte care corespund celor trei ”biotipuri” peste care cercetătorii speraseră să dea. Cu alte cuvinte, schizofrenia, tulburarea schizo-afectivă şi tulburarea bipolară diferă nu doar la nivel psihologic ci şi la nivel biologic.
Un alt argument în favoarea acestei diferenţe biologice stă în faptul că şi rudele de gradul I ale celor 711 de subiecţi au fost supuse unor teste şi aceiaşi markeri au putut fi asociaţi pacienţilor. Biologic vorbind, există diferenţe transmisibile genetic între cele trei tulburări şi boli mintale enumerate mai sus. Un al treilea argument în susţinerea teoriei biologice a stat în diferenţele la nivel de materie cenuşie observate între cele trei biotipuri distincte.
Studiul dezvăluie, mai mult sau mai puţin, existenţa unui pattern de ordin biologic în prevalenţa schizofreniei, a tulburării bipolare şi a tulburării schizo-afective. Cu alte cuvinte, suferinzii nu diferă doar la nivel psihic, ci şi biologic. Acest lucru are implicaţii practice pur teoretice deocamdată – posibilitatea de a diagnostica o tulburare sau boală mintală printr-un simplu test chimic sau de analiză la microscop. Mai mult – dacă există diferenţe biologice între diferitele tipuri de psihoză, întrebarea care se pune este dacă există diferenţe biologice între alte simptome întâlnite în tulburări sau boli mintale: depresie, anxietate, halucinaţii poate.
O filieră biologică în cazul multor boli mintale şi chiar tulburări de personalitate era cunoscută sau măcar intuită anterior: riscul ca progeniturile celor cu schizofrenie să dezvolte la rândul lor schizofrenie este de peste 50%; tulburarea bipolară I se poate moşteni şi ea; cei cu tulburare de personalitate schizotipală sunt mai predispuşi ca alţii să aibă rude cu schizofrenie – de exemplu. Cu toate acestea, studiul de mai sus propune pentru prima dată un model clar de identificare biologică a maladiilor psihice. Iar dacă bolile psihice pot fi identificate biologic, ar putea fi oare ele şi tratate în acelaşi fel? Am putea într-o zi vindeca schizofrenia printr-un vaccin?
Interesant, dar înlocuiește vindecatul schizofreniei cu un medicament în loc de vaccin. Vorba aia, nu convingi oamenii normali să își facă vaccin pentru că microcipuri și solzi de pește și ii convingi pe cei cu schizofrenie?
Bill Gates a dat. Bill Gates a luat.