Schei sau „Șchei”?

Hai să ne dixtrăm un pic, că întreba cineva pe-aici cum e corect și întrebarea a primit un like întreg, deci e importantă. Schei e un cartier vechi din centru, al treilea sau al patrulea ca vechime, deși ei cred altceva.

Sunt câțiva brașoveni care folosesc „Șchei”, din punctul meu de vedere sunt puțini, folosesc greșit și mă zgârie la urechi. Dar pentru că nu știu cu certitudine care ar fi varianta corectă, am făcut ceva investigații.

Ioan Aurel Pop nu este doar un dubios președinte al unei organizații mafiote, ci și un istoric destul de bun și prolific. În domeniul ăsta lumea nu prea are ce să-i comenteze și a scris câteva lucrări despre Brașov, poate și pentru că e de loc din Brașov. A făcut liceul la Șaguna, a fost coleg de clasă cu Adrian Sârbu. Numai lume bună. Ei bine, IAP folosește în mod constant „Șchei”.

Ceea ce e în concordanță oarecum cu Nicolae Iorga, ce are o lucrare numită „Brașovul și rumînii”, în care scrie constant „Șchei”.

Dar ăștia nu sunt lingviști: Sextil Pușcariu este. În „Brașovul de altă dată” el folosește și Schei și Șchei și insinuează că „șchei” ar fi un fel de sinonim pentru sclavi. Cam asta erau românii sub administrație săsească, am mai discutat asta, în timp ce Schei ar fi numele corect. Când le zici „șcheieni” poate îi înjuri un pic.

Omul care aduce berea rece

Dar cum îi spuneau, totuși, brașovenii? Hai să vedem cum îl folosește Rafail Mihail, un brașovean destul de cunoscut la vremea lui.

Rafail a deținut restaurantul Bethlen între 1920 și 1928. Era situat în vârful muntelui Tâmpa, la Belvedere, acolo unde e grota de-și fac poze toți turiștii. În grota aia e o vană în care niște cretini au pus o cruce, că-i zic „grota fecioarei Maria”. Vana aia folosea la altceva, era plină cu gheață și în ea se punea bere.

Este destul de clar deja că acest Rafail era unul din cei mai inteligenți oameni din România, că știa încă de acum un secol că berea se ține la rece, ceea ce HORECA n-a învățat nici în zilele noastre. Cum aducea berea în vârf? Cu măgarul, uite aici copiii lui la muncă în vremea pandemiei de gripă spaniolă, că și-atunci se făcea școală online.

Acest tip a comandat numeroase fotografii cu Brașovul care se vindeau drept cărți poștale. Pe ele scrie „Scheiu”. Uite aici.

Hai să mergem cu 50 de ani mai devreme să citim în „Scola română : foia pedagogică şi didactică pentru interesele instituteloru de cultură şi ale organeloru acestora”.

Observați că aveau diacritice (ceea ce Lucian Mindruta nu are nici un secol și jumătate mai târziu, că-i sărac) și totuși foloseau „Schei”. Bine, asta era editată la Sibiu. Tot la Sibiu era editată și revista de „humor și satiră” Calicul. Într-o ediție din „1/13 iuliu 1888” e și o glumiță cu Scheii:

Da, li se mai zice și trocari la ăia. Știu și de ce, nu mai contează acum.

Dar ce zice presa?

Cum foloseau, totuși, brașovenii cuvântul? Să citim Gazeta Transilvaniei din ianuarie 1904:

Deci, Schei, da?

Și ca să nu credem că e o întâmplare, luăm și un număr din… hai să zicem ăla din 15(25) februarie 1908. Uite aici:

Bine, poate ăștia de la Brașov au un bias politic, n-ai de unde să știi. Atunci, singura soluție e să ne informăm din singurul ziar de încredere, care nu s-a sfiit niciodată să spună adevărul. Știu că nici n-are rost să vă mai spun, deja știți despre ce vorbesc. Despre „Bunul econom : revista pentru agricultura, industrie si comerciu : organ al «Reuniunii Economice din Orastie» si «Reuniunii romane de agricultura din comitatul Sibiiului»”. Uite ce scriu ei în numărul din 28 iunie 1902:

Bun, și-acum de ce mai sunt oameni care spun „Șchei”? Păi, majoritatea sunt istorici, iar pentru istorici Iorga e un fel de Moise. Nicolaie Iorga era super-moldovean șî cam vorbea cu „șî”. Caută discursuri ale lui Iorga, avem vocea moldoveanului. Ei, pintru cî sunt mulțî moldovieni în Brașov, încî di prin sicolul cinșpîi, ăia zîc „Șchei”.

Fun fact, oamenii din Schei se mândresc că nu ar fi moldoveni, deși Prima Școală Românească a fost construită și prin donația domnului Aron Vodă al Moldovei. Scrie și pe ea, dar anumitor paleomoldoveni nu le place să citească. Nou primar al Brașovului e din Schei, dar folosește expresia „Șcheii Brașovului” că e și el oleacî di moldovean. Noi, moldovenii, ne recunoaștem între noi exact ca polițiștii în civil. Avem și un salut secret, dar nu vi-l spun.

Asta lovitură pentru ăla, nu faza cu diploma de școală sau tunulețele.

Let’s not forget about DRE

În cazul nostru, că suntem români, am uitat de Cheloo. Îl știți pe Cheloo, toată lumea îl știe, dar hai să dau o poză cu el, că ăsta e un articol cu poze.

Evident că și ăsta a scris o carte despre muzică, să scape de pușcărie că a tras niște gigi la el acasă. Cartea se numește, logic, „Cântăreții noștri la București – impresii și amintiri” și e scrisă sub pseudonimul său literar, Valeriu Braniște. Lăsând gluma la o parte, tipul e din Cincu, tot din județul Brașov adică, și, mno…

Sincer, încep să mă îndoiesc că Ion Aurel Pop e un istoric bun, în ciuda legendei. Dacă nici măcar un nume destul de folosit de la el din cartier nu-l poate scrie corect, îți dai seama ce e prin scrierile când intră pe subiecte mai complexe.