Rubrica de psihologie: care e treaba cu inteligența?

Trăim într-o perioadă care – din punct de vedere al sociologiei – poate fi caracterizată cel mai bine drept una competitivă la nivel intragrup și una în care rapiditatea reacțiilor în situații de criză primează în fața altor factori. Datorită informatizării și globalizării am ajuns să facem parte dintr-o societate în care se pune tot mai mare accent pe capabilități. Nu e atunci de mirare că oamenii pun tot mai mare preț pe dezvoltarea și evidențierea acelor abilități. Parțial pentru a se asigura că supraviețuiesc prin găsirea unui loc de muncă bine plătit, parțial pentru o mai bună și mai sigură integrare în grupul cunoștințelor și nu în ultimul rând pentru menținerea și ridicarea stimei de sine.

Ideea de ”IQ” este atât de des vehiculată în presă și filme încât un coeficient de inteligență ridicat a ajuns să fie sinonim cu un mult-râvnit statut social. Oamenii își doresc cu ardoare să fie mai inteligenți deoarece consideră că un IQ ridicat corelează cu succesul. Un om ”deștept” este văzut ca fiind totodată descurcăreț, determinat, dispus și capabil să obțină tot ceea ce vrea. În psihologie îi spune ”efectul de halou” – atribuirea unor capacități adiționale acelor oameni care excelează într-un anumit domeniu. Un astfel de om este acceptat aproape necondiționat de societate și promovat ca ideal de filme precum ”A Beautiful Mind” ori asociat cu nume grele precum ”Albert Einstein” sau ”Bill Gates”.

În acest text voi argumenta cum un coeficient de inteligență ridicat, luat de sine stătător, nu doar că nu garantează succesul profesional ori acceptarea socială dar este oarecum inutil fără o serie de alte atribute complementare.

Ideea de ”IQ ridicat” este mult supraevaluată. Pentru a-și pune în valoare intelectul un om depinde de prezența unor abilități și caracteristici cu mult mai importante decât inteligența și fără de care aceasta devine în mare măsură inutilă.

Imaginația

Mai valoroasă decât inteligența sunt imaginația și creativitatea. Imaginația este acea abilitate specifică omului care permite preluarea unor informații deja existente și transformarea lor în ceva nou. Imaginația accesează memoria, scoate de acolo situații, imagini și alte lucruri și ne permite să le combinăm în așa fel încât rezultatul e ceva cu totul nou. Asta ajută în rezolvarea de probleme. Un om inteligent și cu memorie bună dar lipsit de imaginație va putea reproduce cu acuratețe ceva dar nu va fi capabil să adapteze acel ceva la situații neprevăzute ori noi. De aceea imaginația este mult mai importantă decât inteligența. Un om cu imaginație dar IQ scăzut va fi capabil să creeze lucruri noi și să găsească răspunsuri noi la probleme. Să iasă din situații imprevizibile. Un om inteligent dar fără imaginație va putea într-o măsură să folosească informațiile de care dispune dar nu va putea să le muleze pe situații noi.

Un om cu IQ ridicat dar lipsit de imaginație nu va avea cum să realizeze lucruri noi. Fără un dram de creativitate și – implicit – imaginație, un om cu un coeficient de inteligență ridicat nu va fi capabil să jongleze cu elementele cumulului informațional de care dispune, în așa fel încât să-și folosească inteligența în situații noi. Un om inteligent fără o viziune derivată din imaginație nu va putea inventa un medicament sau o nouă teorie în științele exacte. Asta deoarece – deși are un IQ ridicat – nu va putea manevra informțiile pe care le deține în așa fel încât aranjate altfel să ducă la ceva cu totul nou și inovator. Va dispune de surse de informare și o bază de cunoștințe pe care nu va ști cum să le folosească într-un mod inedit; va fi capabil să replice rezultatele și încercările altora dar nu va putea extrage din ele idei noi. Fără imaginație inteligența scade drastic ca valoare.

Educația

Educația este un alt factor mult mai important decât coeficientul de inteligență. Educația din familie, cea primită din mediu, cercul de prieteni, școală și mijloace de autodocumentare formează o bună parte din cunoștințele unui om. Fără educație, cantitatea aceea de informații este diminuată. Fără o cantitate de informații destul de bogată un om inteligent este ca un Bugatti cu rezervor de 150ml: oricât ar accelera și oricât de rapid ar prinde suta la oră există o limită (nu prea greu de atins) dincolo de care mașina nu-și mai poate manifesta capabilitățile de invidiat. Un om cu o inteligență nativă ridicată dar lipsit de educație nu are suficiente informații cu care să poată lucra și nu-și va putea pune în valoare IQ-ul dincolo de o anumită zonă.

Determinarea

Un al treilea factor legat direct de o eficientă punere în valoare a inteligenței este determinarea. Degeaba ești creativ, educat și dispui de un IQ ridicat dacă nu dispui de determinarea de a valorifica aceste atuuri. Poate ești timid și nu-ți place să atragi atenția asupra ta. Poate te-ai născut într-un mediu social nepotrivit și ești intimidat dacă trebuie să te manifești într-un mediu social nou, determinarea de a acționa sau interacționa fiind frânată de aceste piedici. Poate pur și simplu ești leneș sau delăsător sau nu dispui de motivația adecvată pentru a-ți pune în valoare coeficientul de inteligență. Lipsa determinării stopează utilizarea și afirmarea IQ-ului ridicat fiind o barieră în manifestarea lui la potențialul său maxim.

Determinarea este cea care ne face ”să facem”. Fără ea degeaba dispunem de inteligență și imaginație deoarece nu avem imboldul necesar de a pune în practică ceea ce știm și ceea ce putem alcătui. Un om inteligent care dispune și de imaginație dar nu are determinare va rămâne în pragul acelui ”să alcătuiesc ceva” fără să facă concret ceva cu abilitățile de care dispune. Determinarea e răspunsul la întrebarea ”de ce există efectul Dunning-Kruger”? Oamenii cu abilități scăzute ca nivel reușesc totuși să își supraestimeze acele abilități și să reușească să îndeplinească o sarcină. Prin extrapolare, un om cu inteligență medie sau scăzută și lipsit de imaginație va fi capabil să ducă la îndeplinire o sarcină și să realizeze ceva prin pura prezență a determinării de a finaliza acea sarcină. Un om cu IQ ridicat, blagoslovit cu imaginație dar fără determinare va realiza în viață mai puține decât un om croit după modelul amintit anterior. prin urmare determinarea – deoarece poartă eticheta acțiunii – este critică. Inteligența ridicată, memoria bună și abilitatea de a folosi informațiile în forme noi prin intermediul imaginației sunt de ordin secundar. Acestea toate sunt interdependente și împreună sunt extrem de folositoare. Luate independent însă – nu prea.

Celelalte chestii de care avem mai multă nevoie

Abilitățile joacă și ele un rol important în augmentarea inteligenței. Prin ”abilități” se înțeleg acele caracteristici ce pot fi cultivate și dezvoltate: cea de a te exprima în scris sau verbal folosind un vocabular bogat, cea de a cânta la un instrument muzical, de a picta sau de a fi într-o formă fizică ce conferă enduranță în timpul unui maraton.

Răbdarea, mediul social, contextul cultural și cel politico-economic sunt și ele importante. Un om nerăbdător nu va putea duce la capăt o sarcină indiferent cât de inteligent ar fi. Dacă etnia sau mediul social al culturii de baștină impune norme sociale care intră în conflict cu o posibilă exploatare a capacității intelectuale, din nou, coeficientul de inteligență devine mai puțin important decât libertatea de a-l manifesta la adevărata lui intensitate. Drept exemplu aduc în acest sens imaginea femeii din societățile puternic patriarhale și totodată mânate de ideologii religioase ce nu conferă genului feminin anumite drepturi. O femeie care nu este lăsată să devină profesoară sau manager de instituție în condițiile în care până și dreptul la permisul auto este subiect tabu în societatea în care trăiește va găsi că IQ-ul ridicat contează prea puțin. Nu are cum să-l valorifice fără libertate și recunoașterea unor drepturi. La fel – dacă situația materială nu i-o permite ori dacă se află sub talpa unui regim politic totalitar, un om de o inteligență sclipitoare nu se va putea manifesta. De aceea libertatea (de expresie, de mișcare, de afirmare) este mai importantă decât coeficientul de inteligență în condițiile în care absența primeia incapacitează din start persoanele cu IQ ridicat.

După cum observăm, inteligența este augmentată de o serie de factori de mediu și atribute care oferă sa retrag din valoarea conferită IQ-ului. Elemente fără de care inteligența , luată de sine stătător, devine lipsită de eficiență. Dacă un test de inteligență nu v-a oferit un rezultat satisfăcător luați în considerare factorii expuși în acest articol. Aparte de acel scor calculați cum stați cu posibilitățile financiare, educația, determinarea, imaginația sau răbdarea (printre altele) ca să vă puteți forma o imagine de ansamblu. Nu în ultimul rând luați în considerare faptul că – repet – conceptul de ”IQ” este supraevaluat la nivel de conștiință comună în ziua de azi.

Cum e de fapt cu testele IQ

Una dintre cele mai frecvente căutări online este cea care îţi permite să ajungi la teste IQ (intellectual quotient). Internauţii vor cu tot dinadinsul să afle cât de inteligenţi sunt, ceea ce a dus la apariţia a felurite teste IQ online care-ţi spun pe loc cam unde te situezi din punctul de vedere al inteligenţei.

Treburile în psihologie stau însă cu totul altfel. În primul rând trebuie să înţelegem că IQ-ul este un construct teoretic. Că testele IQ nu măsoară inteligenţa ci ceea ce credem noi că sunt componente importante ale inteligenţei.

În al doilea rând, fiind un construct teoretic, IQ-ul se măsoară pe scale diferite. Se prea poate să obţii un IQ de 122 pe o scală şi un altul de 86 pe o altă scală. Printre cele mai utilizate scale se numără scala Wechsler, scala Stanford-Binet şi scala Raven. În al doilea rând, măsurarea IQ-ului necesită scale acordate vârstei. Scala Wechsler, de exemplu, se poate aplica oricui are vârsta peste 16 ani; în cazul celor sub 16 ani se foloseşte o versiune diferită numită Wechsler Intelligence Scale for Children.

În al treilea rând, testele de inteligenţă disponibile online oferă în 99% din cazuri rezultate false. Sunt create pentru a vă da impresia că sunteţi excesiv de inteligenţi şi vă felicită ulterior pentru asta. Adevărul este că un test IQ avizat de psihologi se dă de obicei pe hârtie şi durează mai mult de cinci minute. Testul Wechsler – de exemplu – durează undeva între o oră şi o oră şi jumătate.

Testele pe care le completaţi online atunci când sunteţi plictisiţi sunt create de programatori, nu de psihologi. E ca şi cum v-aţi lăsa operaţi de un mecanic auto.

În al patrulea rând, interpretarea unui test psihologic durează. Faptul că un site vă oferă rezultatele instant ar trebui să fie un semnal de alarmă. Un psiholog de obicei trebuie să urmeze un curs de formare şi perfecţionare în aplicarea unui tip de test de inteligenţă, curs în care va învăţa cum să interpreteze acel test în funcţie de anumiţi factori precum vârsta, genul ori sănătatea clientului.

Şi totuşi – ce IQ aveţi? Pentru a afla trebuie să apelaţi la serviciile unui psiholog sau ale unui psihiatru. Un test de inteligenţă măsoară mai multe lucruri (de exemplu inteligenţa verbală şi performanţa) iar acele lucruri, în funcţie de tipul testului, oferă un rezultat concret. Psihologul va oferi acel rezultat după o zi în care va face interpretarea răspunsurilor voastre şi vă va spune unde vă încadraţi în marea masă a populaţiei conform unui anume test.

Ceea ce internauţii trebuie să înţeleagă este faptul că apelând la teste de inteligenţă online primesc acelaşi tip de răspunsuri pe care le-ar putea oferi la fel de bine vecinul de palier ori mătuşa aceea îndepărtată cu care ei nu mai vorbesc. Aşa cum nu vă reparaţi singuri plombele ci mergeţi la un dentist, la fel – în măsurarea IQ-ului mergeţi la un psiholog şi nu vă bazaţi pe ceea ce vă spune un formular online. Riscați să vă entuziasmați degeaba.

În concluzie

Revenind la subiect: un IQ ridicat este util, dar cum IQ-ul este un lucru ”dat” care poate fi crescut sau scăzut cu un maximum de două unități pe parcursul vieții începând cu perioada maturității timpurii, noi – ca oameni – avem prea puține de spus în privința lui. Da – avem educație la care putem lucra. Da – ne putem stimula imaginația. Dar determinarea se poate învăța de către oricine, indiferent de gradul de educație, de statutul social, de inteligență, memorie și imaginație. Se poate învăța la orice vârstă și în orice condiții iar factorul genetic implicat în apariția ei e oarecum neglijabil. Pe scurt – determinarea e ceva ce puteți cultiva. Uitați de cât de importantă credeți că ar fi inteligența și cultivați-vă determinarea și – pe cât se poate – imaginația. Veți ieși mai câștigați oricum o luați.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

135 comentarii

  1. Comentariu ascuns de spiriduși!
    [Click aici]

    Comentariu nasol. 44108
    • Comentariu ascuns de spiriduși!
      [Click aici]

      Comentariu nasol. 2876
    • Comentariu ascuns de spiriduși!
      [Click aici]

      Comentariu nasol. 847
    • Ce rating ai pe site-ul de șah?

      816
    • Șahul e o chestie fake. Maeștri de șah învață deschideri ca la tabla înmulțirii. Mari maeștri au mari probleme cu alte domenii în viața lor. Chiar și eu sunt curioasă ce elo ai pe chess (sau lichess) dar cumva e irelevant când vorbim de iq sau inteligență.
      Și eu credeam că șahiștii sunt ceva genii până am ajuns în mijlocul lor și i-am cunoscut. IM sau IGM ca titlu nu e semn de inteligență îm alte domenii.

      Comentariu apreciat.515
    • Andrei btw care e profilul să facem o siciliană

      73
    • Atunci cand e aproape o norma de lucru de 8 ore, ar mai fi timp si de altceva ? Alege la intimplare 1 nume din ultimii 10 campioni modiali la sah si hai sa vedem ce probleme are persoana respectiva? Surprinzator ? Daca faci comparatie cu varfurile din alte domenii ?

      72
    • nu am mult, dar mai mult ca majoritatea. La blitz 3-5 min am 900 elo ( peste 58% din jucători), la rapid de 10-15 min am 1260 elo ( peste 87% din jucători), la puzzle rating am 1740 (peste 90%). Eu doar ziceam că am iq decent, deci sunt sigur că nu e sub majoritate, atâta tot și jocurile sunt un bun indicator al inteligenței fiindcă au scoruri, deci dacă joci de mult un joc și ești sub nivelul majorității înseamnă că sunt șanse mari să ai inteligența sub niveul mediul al populației. ps. Am jucat și cu Corban de vreo 2 ori, m-a bătut :)).

      617
    • @Andrei dacă ești pasionat am un im acasă cu care să te joci când vrei să mai crești. Oricum e drăguț că te-ai apucat și sper să te vedem la turnee.
      @nimeni jucătorii de șah nu fac șah 8 ore fac șah mereu în capul lor. Și rămâne mai puțin loc de altceva. Nu am înțleles ideea ta.

      53
    • Uite că esti bun la puzzle
      https://imgur.com/gallery/dx0D178

      31
    • nu m-am apucat acum, mereu am jucat, alea sunt ratingurile pe care le am fără să mă antrenez mult, doar joc aproape zilnic din plăcere. Nu vreau la turnee, eu joc online.

      25
    • Oricum că ai pus acum ratingul pot să îți spun ca sunt șahisti antivaccinisti conspiraționiști care te bat la șah – și sunt mulți. Care nu știu matematică și deși se bazează la șah pe logică le lipsește în rest.

      101
    • @Andrei ai urmărit grand chess la bucurești?

      13
    • păi aia înseamnă că nu sunt inteligenți? tu crezi că inteligența se poate folosi musai la lucruri utile? nu am urmărit, nu urmăresc știri și meciuri de șah, mă mai uit rar la meciuri întrei greii de șah pe chessdotcom și încerc să înțeleg sensul mutărilor. Nu cred că sunt mai mulți conspiraționiști ca în orice alt domeniu, poate ești biased fiindcă te aștepți prea mult de la ei.

      410
    • Păcat că nu te-ai uitat. Au fost unii din cei mai buni chiar aici la București. Si au jucat și doi români. Analiza partidelor lor e mai tare ca 10 ore de puzzle.
      Dar ca așteptâri de la ei nu mai am. Dar inițial înainte să-mi cunosc maestrul clar aveam.
      De aia zic. Că șah și inteligența din acest articol nu pot fi congruente.

      25
    • @Marce, învățatul deschiderilor e pentru a economisi timpul, cea mai complexă parte a jocului e middle gameul, când ești bun și ai un adversar slab, eviți schimburile de piese și îl încurci cât mai mult, ca să greșească, când ești slab și joci cu unul bun faci invers și speri să câștigi la timp dacă e blitz, bullet.

      56
    • nu cred că ai dreptate, în orice joc jucătorii de top au procesoare mintale peste majoritatea. Cum ai dedus tu chestia asta?

      47
    • @Marce, legat de puzzle D4-F5 cumva?

      02
    • Adevărul e că șahul dezvoltă inteligența dar până la un anumit punct. Citisem mai demult un studiu făcut pe tema asta. În momentul în care devii bun la el doar repeți anumite tipare și nu mai evoluezi din punct de vedere cognitiv. Jocul care dezvoltă inteligența mai bine decât șahul e Go.

    • @Mihai Dima e nebun în b1

      12
    • Marce, cu nebunul din b1 nu e mat, regele mai poate muta pe F6.

      12
    • @Andrei albul e la mutare

      11
    • păi b1 era albă bă și îi dădea șah regelui negru, apoi tot mai putea muta pe f6, că dacă îi dădeai șah cu nebunul blocai șahul reginei pe linia aia, i-am și scris tipului acolo care e soluția dar a șters rapid postarea.

      11
    • @marce… aah, ai dreptate, faci pionul dama atunci?

      20
    • Marcel, ce zi ce Elo ai pe chesscom și la ce mod (blitz, rapid)

      00
  2. > Un psiholog de obicei trebuie să urmeze un curs de formare şi perfecţionare în aplicarea unui tip de test de inteligenţă, curs în care va învăţa cum să interpreteze acel test în funcţie de anumiţi factori precum vârsta, genul ori sănătatea clientului.

    Razvan va fi cancelat in 3…2…1!

    Acum lasand gluma la o parte, citeam o carte scrisa de un tip care preda psihiatrie in us de cateva decenii. Saracul, la fiecare pagina unde mentioneaza chestii gen “femeile si barbatii reactioneaza in mod diferit la stimulii x”, se simte obligat sa scrie de doua ori mai mult text de tipul “asta nu inseamna ca unii sunt mai buni ca altii, suntem doar diferiti. Si diferiti nu inseamna mai rau sau mai bine, ci doar atat – di fe riti!”… Popup la popup la warning, altfel esti cancelat de gloata de mamici doterriste care fac social studies la seral…

    Comentariu apreciat.7311
    • Cancelat ?!?!?!?!?!??!?!?!

      102
    • @Marius, da, termenul vine de la cancelarie. Il baga niste profesoare pe Razvan in cancelarie, si-l sufoca cu snu-snu.

      131
    • @Gabi. Am inceput sa observ foarte multi romani stabiliti in UK care folosesc cuvantul “cancelat” si ma gandesc cum faceau ei misto acum ceva vreme de romanii din Italia care uita limba romana. Uite, sa tineti minte cu totii, asa recunosti un roman care locuieste in UK, foloseste cuvantul “cancelat”. Si usor usor uita limba romana,desi stim toti ca este superior aluia din Italia 🙂

      93
    • @Marius, eu am incercat in gluma, vad ca tu chiar vrei sa fii serios. Nu, nu m-am stabilit in Anglia, dar nici nu o sa folosesc disc dur cand ma refer la un termen specific. In textul de mai sus “cancelat” are un inteles precis, cu bataie la “Cancel Culture”. N-am considerat adecvata traducerea “anulat”, pentru ca nu e ce trebuie. Cititorul fie intelege aluzia si accepta, fie e special si face caterinca cu como se dice la voi aici la romania. Imi asum asta. Ia o grozava zi.

      151
  3. E un construct teoretic, ok. Dar de la 70 in jos e retard mintal, si mai jos e cretinism (da, e termen medical). Iarasi, armata SUA a ajuns la concluzia ca sub 86 nu ai ce sa cauti la ei, nu au meserie/sarcina pe care s o poti invata. Gorila koko cica ar fi avut un IQ intre 75 si 95, deci era mai desteapta ca toata media subsahariana.

    Testarea IQ e un subiect foarte controversat in zilele noastre pentru ca este un predictor f bun pentru potentialul cuiva, dar nu infailibil. Dar in principiu, daca ai iQ scazut, esti prost per total scuze.

    Comentariu apreciat.468
    • Prin ”construct teoretic” mă refeream la faptul că nu-l poți măsura în litri așa cum măsori sângele. Sau în numărul de globule albe. Nu merge să numeri numărul mediu de sinapse care activează, forma creierului sau a craniului (vezi și ”frenologie”), grosimea scoarței cerebrale ori numărul de rețele neuronale. Așa că s-a alcătuit un construct teoretic care presupune că inteligența se măsoară într-un anume fel, și pe acela îl folosim în prezent sub forma unor teste de inteligență. Dacă e contruct teoretic nu înseamnă că în mod practic nu îl putem măsura.
      Timpul e tot un construct teoretic. Îl măsurăm cum îl măsurăm pentru că noi – omenirea – am fost cei care am decis că o secundă durează cât durează, că un minut are 60 de secunde, că o oră are 60 de minute etc. Sistemul decimal – la fel – e tot un construct teoretic: folosim baza 10 și nu sistemul binar cum oarecum făceau chinezii antici (încă dinainte de Leibnitz) și – dacă nu mă înșel – vechii babilonieni care grupau vitele câte 8 și nu câte 10 atunci când le vindeau
      Toate astea sunt constructe și sunt definite de noi ca fiin măsurabile, asta în absența a ceva ”palpabil” (cum ar fi greutatea, durata, întinderea, numărul ”de”).

    • Mi se pare interesant că Alfred Binet a dorit să identifice acei copii care au nevoie de mai multă atenție, atunci când a gândit testele de IQ, pentru a se putea concentra mai mult pe ei și a îi ajuta să țină pasul cu restul.

      Acum, însă, testele de IQ sunt utilizate pentru a îi identifica pe cei mai slabi și a ne descotorsi de ei.

      Indecis. Tu ce zici?1615
    • Razvan, nu stiu 1% din ce stii tu. Cand am citit “construct teoretic”, m am gandit ca totusi exista un model standardizat de testare, iar rezultatul final e clar. N ai cum sa te pregatesti pt un test IQ si nici sa ti imbunatatesti rezultatul facand 1000 de teste.

      Il vad ca pe un poligraf. Indicator bun dar nu absolut. E doar parerea mea, nu am experienta clinica.

      112
    • @Matei, tocmai că nu există un model standard, ci mai multe modele. Unele pun mai mult accent pe limbaj, altele pe matematică, altele le combină etc.

      Nu poți să faci tu un test, iar eu alt test, apoi să ne comparăm. În plus, rezultatul unui test IQ nu are o relevanță din punct de vedere neurologic, pentru că nimeni nu știe de măsoară, de fapt.

      Nu trebuie să mă crezi pe mine pe cuvânt, uite ce zice un băiat care se ocupă cu studiul creierului uman:

      https://www.parentmap.com/article/what-makes-a-smart-and-happy-kid-q-a-with-dr-john-medina

      32
    • Când eram la liceu au venit să ne facă teste iq. Am avut un scor foarte mare de mi-au chemat părinții la școală dar acum sunt pielea fiartă de pe puiul din pilaf. La un moment dat credeam că voi rezolva eu una din problemele matematice care au premiu un milion de dolari. Dar nope.
      Tot pielea…burduf de câine csf

      Comentariu apreciat.332
  4. Eu am dat un test pentru Mensa, în cadrul lor organizat; n-am fost în procentul căutat de ei, dar aparent sunt totuși în acel top x% care chiar și în condiții comuniste cu apă, paie și bătaie am luat note mari la școală și am terminat în final o facultate.

    Indecis. Tu ce zici?1627
  5. Imaginatia, educatia si determinarea sunt tot constructe teoretice, ca si IQ-ul. Doar ca daca IQ-ul este ceva dat de la natura si care nu se poate schimba, la celelalte avem cu totii de lucru cat sa nu ne plangem ca “n-am avut noroc in viata”.

    Comentariu apreciat.264
  6. Comentariu ascuns de spiriduși!
    [Click aici]

    Comentariu nasol. 789
    • 1. Am râs la ”coincizie” pentru că de fapt e ”concizie”;
      2. ”Tact” înseamnă altceva decât ceea ce crezi tu că înseamnă;
      3. ”Sa nu te iei prea in serios” sună bizar și ar presupune ca fiecare om să nu creadă, afirme, facă lucruri în care crede cu adevărat;
      4. Și desigur – virgulă înainte de predicat.

      Logică de fotbalist.

    • Comentariu ascuns de spiriduși!
      [Click aici]

      Comentariu nasol. 1066
    • @the one:

      dl t. coloja, poate exprimarea mea nu a fost prea inspirata.

      Cu exprimarea nu-i așa mare problema. Problema la tine e cu gramatica și sintaxa.

      poza, adaugarea unei initiale pierdute printre cele doua nume, scrierea acestui lung articol – o insailare de banalitati, denota doar narcisism, nimic mai mult.

      Aberezi.

      daca dvs. vreti sa va luati de forma exprimarii mele si sa va aratati putin superioritatea, nu ma deranjeaza,

      Nu mă luam eu de formă ci de intenție, știi bine. Avem noi doi niște ciondăneli mai vechi care văd că încă te afectează; de unde și comentariul tău ironic. Dar dacă nu te deranjează e chiar OK lol.

      dar tineti minte: sunteti narcisist – o dereglare comportamentala – destul de deasa pe la noi, pe la romani.

      Un om care afirmă că narcisismul e ”dereglare comportamentală” pune de la distanță diagnostic unui psiholog pe baza textului pe care nu l-a înțeles. Seems legit.
      Auzi – la gramatică te pricepi cumva? Sau poate să-mi predai IT eventual.

      data viitoare, scrieti ceva mai aplicat sa pot avea si eu rabdare sa citesc.

      Cearta ta cu literele e doar a ta. Nu-i treaba mea să mă mulez pe abilitățile tale de comprehensiune ori pe nivelul tău de răbdare. Dar e adorabil cum – totuși – îmi ceri asta.

    • Comentariu ascuns de spiriduși!
      [Click aici]

      Comentariu nasol. 1146
    • @the one:
      Să recapitulăm: devin narcisist pe baza literei numelui meu milociu. Și cine pune eticheta de narcisist? Păi un tip care se semnează the one.

      Dar voi ține cont de cererea ta și de-acum promit să mă semnez doar așa cum îmi daivoie.

    • Comentariu ascuns de spiriduși!
      [Click aici]

      Comentariu nasol. 845
    • @the one: o postare n-are ego să și-l satisfacă.
      Go away. E ca-n bancul ăla – ”nu-ți place -> nu mănânci”.

    • the one: “Domnule Coloja, voi reveni să comentez la aceste articole care nu-mi plac și nu le înțeleg”

      Comentariu apreciat.323
    • Pe care

      127
    • @the one
      Boss, dacă nu îți place nu fiți, când îi vezi numele. Văd că îți provoacă urticarie de fiecare dată când scrie.
      Vezi tu, pe aici mai sunt și alți lachei care vor să citească ce scrie omu ăsta.
      Își rupe din timp să scrie articolele ăstea, care nu sunt puțin lucru, ci o sursa de a aduce psihologia reală la nivelul plebeilor, spre a ne educa și a înțelege că prin filme este pop-culture, nu ce trebuie.
      @Razvan T. Coloja
      Te-ai referit la tact, că fiind clockul din circuitele digitale?

      Comentariu apreciat.265
    • @the one daca nu esti extaziat nu citi!
      Ce rahat e asa greu?
      Nu le ai cu limba romana, nu zici nimic interesant, cara-te pe click.ro sau unde te simți tu bine si au postări pe gustul tau.

      214
    • Tactul nu e (citez aproximativ, din memorie): “abilitatea de a spune cuiva să se ducă la dracu’ și aceluia chiar să-i facă plăcere să pornească pe acel drum”?

      L-am citit recent prin meandrele FB și este atribuit lui Winston Churchill. 🙂

      100
  7. De acord. Dintre toate, cred ca “determinarea” e cruciala.

    Determinarea, ambitia, disperarea chiar fac minuni atunci cand te indrepti catre “succes”.

    As mai adauga si gradul scazut de aversiune la risc.

    Comentariu apreciat.363
  8. Salutare.
    F fain articolul.

    Indecis. Tu ce zici?267
  9. Daca citesti blogul asta poti sta linistit in privinta IQ-ului

    Indecis. Tu ce zici?2611
  10. Asumand o persoana cu un nivel de inteligenta mult ridicat fata de medie, cum se explica manifestarea inteligentei respective intr-un areal foarte limitat? De exemplu rar se întâmpla ca un matematician genial sa fie un bun om de afaceri și – reversul medaliei – un bun om de afaceri poate fi ultimul agramat.

    Comentariu apreciat.311
    • Pt. că toate 3 nu sunt stats ca în Fallout. Îți trebuie și domain knowledge ca să le aplici.

      Geniul în matematică te poate ajuta, cu siguranță, dar nu se transformă 1:1 în geniul în afaceri.

      Comentariu apreciat.211
    • @Rumbu: explicam mai sus – ține de niveul de educație. Cumulul ăla de cunoștințe. Plus de determinare. Un matematician poate e asocial și nu-i place să petreacă mult timp cu oamenii. Deci nu va avea prea multe legături sociale; iar alea-s critice într-o afacere. Sau pur și simplu va avea ideea de afacere dar nu va avea încredere în ea îndeajuns cât s-o aplice (și aici intervine determinarea aia de care ziceam). Va trebui să se educe îndeajuns despre mediul de afaceri cât să îi prindă ritmul. Și altele.

    • Pentru afaceri ai nevoie de bani si relatii.

      Un matematician poate fi si stralucit si fluture social si va avea parte doar de un succes modest. Asta daca n-are cumva noroc extraordinar sau daca se concentreaza pe numărarea cărților la cazino.

      Pietro Boselli e inginer, matematician (a fost si lector universitar) si fotomodel masculin. Si totusi nu e om de afaceri de succes.

      121
  11. Imaginatia poate fi antrenata?

    Comentariu apreciat.210
    • @maxp: da – poate fi antrenată. Cel mai bine prin citit beletristică. Aia ne forțează să ne închipuim scenele și acțiunile personajelor iar asta în schimb antrenează imaginația.

  12. Sorry, dar imaginația (ca și abilitatea creativă) nu pot fi îmbunătățite prea mult. E ca la IQ, se poate ridica un pic, prin exerciții și substanțe psihoactive, dar dacă o ai o ai, dacă nu, nu.

    Știu, oamenii au tripuri psihidelice și alte alea, dar aia nu e creativitate sau imaginație, e stimulare și modificare chimică a creierului, de obicei nu rămâne.

    Singurul avantaj e că persoanele cu adevărat creative sunt și foarte leneșe (sau lipsite de determinare) și-atunci terenul e puțin egal că pot activa și ăia care nu sunt neapărat creativi dar sunt foarte organizați, aplicați și muncitori. De multe ori ăia fac performanță doar din asta.

    • Imaginația se poate antrena. Te naști cu o oarecare capacitate de a-ți imagina lucruri dar acelea depind de cantitatea de informații de care dispui. Ai nevoie de informații pentru a putea jongla imaginar cu ele. Cu cât mai multe și mai variate, cu atât mai bine funcționează imaginația. Mai mult, dacă de mic ți se citește – de exemplu – înveți să-ți imaginezi lucruri. Ai nevoie de reprezentări mentale pentru poveștile pentru copii pe care le auzi. Cu cât o faci mai de, cu atât mai multe rețele neuronale se nasc și înveți să poți jongla cu concepte mai variate și mai complexe. Acele concepte – la rândul lor – sunt informații care pot fi folosite pentru a-ți imagina alte lucruri. E un ciclu acolo care dezvoltă numărul de neuroni și gradul de abstractizare de care dispunem. Astea două ne ajută ulterior în rezolvarea de probleme.
      Creativitatea e doar un mod de a transpune practic procesul imaginației. Cu cât activezi mai des în artă cu atât devii mai priceput la ea, că înveți din experiența anterioară. Ține desigur de posibilități materiale, determinare, motivație, mediul social și altele; dar se poate cultiva,

  13. As adauga partea de Emotional Intelligence (EQ) – este neglijata de foarte multi dar are un rol determinant, cel putin la acelasi nivel ( si in multe situatii chiar mai important) in comparatie cu IQ-ul, imaginatia so determinarea. Desigur daca le stapanesti pe toate 4 ai foarte mari sanse de succes inorice domeniu.

    212
    • EQ e “util” pentru ca trebuie sa-i pupam in c*r pe cei aflati mai “sus” decat noi pe scara sociala. In practica, majoritatea oamenilor de succes au un EQ foarte mic si nici nu empatizeaza aproape deloc ci au doar o abilitate foarte buna de a-i manipula pe altii.

      168
    • Problema cu EQ e că e mai ezoteric decât IQ-ul.

      Din câte știu eu termenul a fost inventat de către un jurnalist dar nu știu vreo metodă omologată de a-l măsura.

      120
    • Am văzut anul trecut un curs al lui Jordan Peterson și zicea și el treaba asta cu eq-ul,e o expresie inutilă care descrie aptitudinile.

      52
    • Eu niciodată n-am crezut în conceptul ăsta de ”Emotional Quotient”. Cred în empatie, cred în abilități de socializare, cred în comunicare, dar EQ-ul încearcă să le sintetizeze și să le combine în ceva unitar.
      În ziua de azi mi se pare că dacă cuiva îi iese scor mic la un test de IQ i se dă diploma cu EQ drept premiu de consolare.

  14. Razvan, daca ai timp si chef mi-ar placea sa citesc ceva despre nature vs nurture, si cum vezi tu aportul fiecareia in dezvoltarea unui om. Ca idei de plecare as lua Ramanujan vs. surorile Polgar, la nature si respectiv nurture.

    Comentariu apreciat.211
  15. Un articol foarte bun. Multumesc, Razvan.

  16. Răzvan: ce părere ai despre ADD/ADHD în special la adulți? Sunt destul de sigură că soțul meu este în zona aia dar el zice că ADHD e o boală inventată, nu există, deci zero interes pentru medici.

    În situatia în care reușesc să-l conving să mergem la un specialist, are șanse să fie diagnosticat în România?

    72
    • @Mihaela: Se poate face test pentru ADD/ADHD și în România. Există psihologi specializați pe așa ceva. O mențiune ar fi că ADHD-ul la adulți e destul de rar.
      Mie unuia mi se pare mult umflată chestia cu ADHD-ul. Mulți copii sunt diagnosticați eronat cu ADHD și asta deoarece e ”la modă” cumva de câțiva ani. În Franța rata diagnosticării cu ADHD este de vreo 30 de ori mai mică decât în România. Asta așa – ca exemplu de discrepanță menită să ridice sprâncene. Acolo psihologii nu sar la concluzii pripite când vine un copil la ei în cabinet, se merge mult pe educația în familie, se verifică clienții și pacienții mult mai bine. Dar concluzia e tot că diagnosticul de ADHD se dă greu în Franța.

  17. Pe scurt si in limbaj popular: barbatii sunt mai inteligenti decat femeile.

    Tot pe scurt si mai nuantat: in varful unui clasament imaginar al inteligentei, se afla barbati.

    Si mai pe scurt: la coada unui astfel de clasament, tot barbati se afla.

    Adica, cei mai inteligenti si cei mai prosti oameni de pe planeta sunt barbati.

    Pe medii, barbatii sunt foar putin mai inteligenti decat femeile, dar si acest “putin” e atent condamnat politic.

    Indecis. Tu ce zici?1124
    • I don’t know about that…

      Marilyn vos Savant (/ˌvɒs səˈvɑːnt/; born Marilyn Mach; 1946) is an American magazine columnist, author, lecturer, and playwright.[2] She was listed as having the highest recorded intelligence quotient (IQ) in the Guinness Book of Records, a competitive category the publication has since retired.

      21
    • Nu neapărat că ar fi mai inteligenți bărbații decât femeile ci mai degrabă există diferențe între modul în care bărbații și femeile își formează și folosesc inteligența aia.
      Bărbații au o gândire mecanică, axată pe acțiune și obiecte. Se raportează ușor la lucruri. Ata din cauza nivelului mai ridicat de testosteron. Sunt buni în a rezolva task-uri dar sunt și mai agresivi și mai teritoriali decât femeile. Ceea ce înseamnă că îi stimulează competiția iar aia duce la determinare.
      Femeile pe de altă parte au o gândire axată pe social. Sunt mai empatice decât bărbații, asta din cauza nivelului mai ridicat de estrogen. Asta le face orientate spre persoane, nu obiecte și acțiuni. Comunică mult mai mult decât bărbații dar iau decizii mai greu din cauza estrogenului care le face emotive. Văd 100 de posibilități acolo unde bărbatul vede doar 5. Problema intervine că iau decizia mult mai greu astfel, fiind nevoite să analizeze cele 100 de idei. Bărbatul ia decizia mai ușor, el fiind orientat și spre risc și competitivitate.
      Un bărbat și o femeie – ambii cu același IQ – se vor comporta diferit și vor folosi diferit resursele în caz că li se oferă situații similare de a promova – de exemplu – pe plan profesional. Dar bărbatul se va detașa rapid de femeie pentru că testosteronul îl determină să ia decizii mai rapid, mai lipsit de empatie (orientat spre profit/câștig) decât o femeie.
      Bărbații sunt mai inteligenți decât femeile dar nu cu foarte mult. Diferența constă mai degrabă în modul în care se dezvoltă, se cultivă și se utilizează acele resurse ale inteligenței. Acolo unde e nevoie de competitivitate femeile sunt clar dezavantajate pentru că iau decizii bazate pe empatie pe când bărbații nu. Acolo unde e nevoie de empatie bărbații sunt cei dezavantajați.

      @Gablin: William Sidis îi transmite salutări doamnei von Savant. 🙂

  18. NOU
    #80

    “Mai valoroasă decât inteligența sunt imaginația și creativitatea.”
    O sursa se poate? Sa stim si noi cine a spus gogomania asta.
    (Si ar fi bine sa iti iei si un editor, numa’ zic)

    Indecis. Tu ce zici?1125
  19. A, eram sa uit: stiintific, inteligenta emotionala nu exista.

    Iar cand “exista”, ori nu inseamna ce crede smiorcaitul respectiv ca inseamna, ori e vehiculata de un prost.

    35
    • Dacă la viața ta ai fi umblat pe la curve, ai fi aflat ce e și cum se manifestă ,,inteligența emoțională,, și sentimentul ăla de ,,te-a făcut ca pe un fraier,,.E firesc că doar din labă te auto-poziționezi regulamentar direct în vârful clasamentului imaginar al inteligenței.

      153
    • Paco, nu pune la suflet.

      62
    • Curvele sunt cele mai bune afaceriste & te fac la sentimentz ca să îți ia banii. EQ cu ochii la portofel.

      110
    • @Paco, la curve de meserie sau civilele cu abilitati? Intreb sincer, mai multe victime vad ca sunt ale celor din a doua categorie.

      42
  20. Eu mă bucur că nu ai rămas supărat pe viață și continui să scrii aici. Face bine 😊

    Comentariu apreciat.251
  21. Is curios unde bagi “talentul”

    131
  22. Domnule Coloja, un om cu un grad ridicat de imaginatie, educatie si determinare dar cu un nivel de inteligenta redus va putea sa aiba succes profesional si acceptare sociala?

    Multumesc!

    40
    • Desigur. Patronii multor pensiuni, hoteluri, restaurante și discoteci sunt foști proxeneți, hoți, traficanți de droguri prin străinătate, în prezent oameni acoperiți de succes profesional si acceptare sociala.
      (Ămi cer scuze la domnul Coloja ca am răspuns înainte).

      190
    • @tyrion: aș zice că un om cu o imaginație bună, o educație de nivel mediu și destulă determinare ar un IQ mai scăzut ar avea de ”n” ori mai bune șanse să reușească în viață decât un tip inteligent și educat, dar fără determinare și imaginație. Reușita profesională, în cele mai multe cazuri, nu ține de IQ.

  23. NOU
    #101

    Se poate sau nu se poate crește IQ-ul? Cum?
    Dar imaginația?
    Dar determinarea? Cum?

    41
    • @Crimsonware: ar fi o discuție mult prea lungă și-s prea multe întrebările pentru a putea să răspunde la ele aici. Dar da – toate se pot cultiva și crește. IQ-ul nu semnificativ de mult însă.

    • NOU
      #103

      În liceu aveam IQ-ul x, acum îl am dublu.
      Asta nu este semnificativ?

      Și cum poate imaginația să fie independentă de inteligență, că așa rezultă din ce zici? Un om cu IQ de 20-30, oare poate să aibă o imaginație extraordinară? Nu cumva determinarea și imaginația și capacitatea de a folosi resursele și absolut tot ce ai enumerat în afară de inteligență de fapt toate depind de inteligență și dacă nu ești inteligent, în primul rând, toate astea cad în spate și nu pot fi ieșite din comun?

      53
  24. Marylin vos Savant (IQ 228) sees IQ tests as measurements of a variety of mental abilities and thinks intelligence entails so many factors that “attempts to measure it are useless”.

    42
  25. Bun articol, concluzia: “Prost să fii, noroc să ai” :))))

    82
  26. Nu știu cât ești tu la curent dar nu se mai consideră demult că există un singur tip de inteligență.
    Vezi aici de exemplu: editiadedimineata.ro/opt-tipuri-inteligenta/?amp=1
    IQ măsoară doar inteligența tehnică, care este departe de a fi relevantă în a măsura succesul în viață.
    În afară aptitudinilor enumerate, foarte importante sunt și atitudinea, curajul, capacitatea de a-ți asuma riscuri etc.

    66
    • @Grigore: citez din aberațiile acelui articol:

      Inteligența corporală-chinestezică: Abilitatea de a vă folosi corpul într-un mod care demonstrează priceperea fizică și atletică.

      De ce nu și inteligența cibernetică atunci? Abilitatea de a folosi Internetul. Definită de mine, din burtă.
      De același autor al textului din link-ul furnizat de tine:

      Produsele alimentare neambalate trebuie să aibă informații despre conținutul de substanțe care pot provoca alergii
      Săturată de furtișagurile motanului său, o americancă îl face de râs în public (VIDEO)
      Contează mai mult modul în care faceți duș decât frecvența lui
      De ce nu e bine să vă mâncați mucozitățile (VIDEO)

      Tipul e redactor, nu psiholog. Nu știu de unde a preluat chestiile alea.

    • NOU
      #109

      @Răzvan: Eu cred că are dreptate. Există sau pare să existe o inteligență emoțională și tot așa și o inteligență kinetică tradusă prin ceea ce noi numim talent. Oricât te-ai antrena tot nu vei putea fi la fel de bun ca Ronaldinho care știe nativ unde să puna piciorul, cum să șuteze, unde și de unde vine mingea.
      Și vrei să spui că nu există sau nu ar trebui să existe și o inteligență cibernetică sau cum se explică faptul că oameni aparent deștepți, gen medici și profesori universitari, sunt aparent atât de proști pe internet și dau share la toate rahaturile și scriu tot felul de prostii pe care, în viața reală nici nu ar părea să le creadă? Cum se explică asta? Posibil, de fapt, să fi fost proști dintotdeauna și acum se dau de gol?

      93
    • cum se explică faptul că oameni aparent deștepți, gen medici și profesori universitari, sunt aparent atât de proști pe internet și dau share la toate rahaturile și scriu tot felul de prostii pe care, în viața reală nici nu ar părea să le creadă? Cum se explică asta?

      Se explică prin faptul că nu au educație în acele segmente despre care scriu cu încredere prostii. Poți fi neurochirurg dar să nu știi să-ți deschizi e-mail-ul din simplul motiv că 1. nu te-a învățat nimeni 2. n-ai determinare s-o faci pentru că acțiune nu e prioritară pentru tine și 3. n-ai timp să înveți ori să ții pasul cu tehnologia pentru că lucrezi mult iar tehnologia avansează prea rapid ca tu să poți ține pasul cu ea.
      Un ”geniu” nu va fi automat erudit. Einstein nu era automat genial și-n făcut ciorbe, și-n analizat minereuri. Un om excepțional de bun la fotbal va juca tenis ca un copil de 4 ani pentru că nu l-a învățat nimeni să joace tenis așa că orbecăiește printre reguli și rachete. Ține de timp, deschidere față de subiect, educație și circumstanțe – ca să enumăr doar câteva – cât de buni suntem într-un domeniu. Ronaldinho ăla nu s-a npscut cu fotbalul în el (”nativ”, cum zici) ci a învățat să-l joace. L-a învățat experiența, printre altele.

    • @Razvan
      Da, articolul e probabil tradus de undeva, cert este că mai multe tipuri de inteligență sunt definite de mulți ani și corespund în general zonelor din creier care conțin mai multe conexiuni neuronale. Niciodată nu vei putea compune ca Mozart pentru că nu ai zona de muzică ca a lui, la fel cum nici el nu poate inventa teoria relativității, neavând suficiente conexiuni in zona tehnică.
      Chestiile cu IQ-ul au rămas undeva in anii 80-90, nici nu mai trebuie pomenite.

      73
    • Nu există ”zone în creier” care conțin mai multe conexiuni neuronale decât altele. Neuronii și rețelele acestora se dezvoltă imprevizibil și nu există un ”centru” al unei chestii ori ca doi oameni să aibă acel ”centru” localizat în aceeași zonă; iar noi să putem detecta asta după numărul de conexiuni neuronale de acolo.
      De exemplu, o porțiune a creierului e numită Aria lui Broca. Lângă ea e Aria lui Wernicke. Ambele au roluri în dezvoltarea limbajului și capacitatea noastră de a vorbi. Se știe asta pentru că s-a observat că dacă se produc leziuni ”circa în zona aia” ne este afectat limbajul ori capacitatea de a vorbi. Dar o pondere mai mică sau mai mare de neuroni în acele zone nu indică o abilitate ori inabilitate de a vorbi – de exemplu – mai multe limbi.
      Imaginează-ți pentru o clipă creierul ca o tablă de șah. Presupune că amândoi suntem pianiști. La mine, abilitatea de a cânta la pian se răsfrânge în vreo 23 de pătrățele, nu neapărat toate învecinate. La tine se răsfrânge în 16 pătrîțele, nu neapărat toate învecinate. Cu toate astea tu vei putea cânta la pian mai bine ca mine și poate vei compune chestii pe când eu nu le voi putea concepe.
      Mintea umană e foarte complexă iar informația in ea nu are un loc fix, ci mai degrabă e răspândită inegal și haotic prin mai multe rețele de neuroni, fiecare în alte arii ale creierului. Peste astea pune experiența, determinarea, rezolvarea de probleme, atenția, memoria, IQ-ul, genetica, gradul de abstractizare de care suntem capabili, creativitatea, anxietatea și o sută de alte chestii. Astea toate determină cine cântă și cât de bine cântă la pian.
      Chestia cu Mozart e deci falsă. Nu există ”zona de muzică” sau ”zona tehnică”. Nu există zone specifice în creier unde să rezide – de exemplu – capacitatea de a fi un bun atlet. Sau un mecanic desăvârșit. Performanța ține de o sumedenie de chestii și discuția ar fi mult prea lungă.
      Dar – la fel – nu există tipuri de inteligență grupate așa cum le definește omul ăla. Dacă ar fi existat am fi putu face oricui un MRI la naștere să vedem dacă va fi boxer sau inginer la NASA, totul analizându-i ponderea de neuroni din anumite zone. Dar nu e chiar atât de simplu din păcate.

    • @Răzvan
      “Dar o pondere mai mică sau mai mare de neuroni în acele zone nu indică…”
      Îmi pare rău să te dezamăgesc, indică. Numărul de neuroni din cortex este direct proporțional cu inteligența, omul are cel mai mare număr. Este clar că sunt talente native, care nu pot fi cultivate și care nu se explică decât la nivel neuronal, mai ales prin număr de conexiuni.
      Într-adevăr, nu sunt zone foarte clar delimitate în creier dar capacitatea tehnică intră pe același nivel neuronal cu capacitatea de a compune muzică sau de a înțelege interacțiunile sociale.
      Nu sunt psiholog, chestia cu mai multe tipuri de inteligență am citit o prima dată undeva prin anii 2000. Sincer, mi se că tu ai rămas ancorat într-o bibliografie depășită, nu îți pot da referințe “tehnice” dar s-a scris pe tema asta.

      53
    • Păi… cortexul face referire la întreg creierul, nu la ”zone”.

      Numărul de neuroni din cortex este direct proporțional cu inteligența, omul are cel mai mare număr.

      Elefantul african are de trei ori mai mulți neuroni decât un om (sursa) și nu-l văd construind motoare cu propulsie.

      Repet: numărul de neuroni nu denotă o inteligență mai mare. Era un mit mai demult legat de asta dar în realitate altfel stau treburile.

    • Domnul meu dezamăgești din ce în ce mai tare.
      “the elephant’s cortex has about one-third of the number of neurons as a human brain.”
      De aici: en.m.wikipedia.org/wiki/Elephant_cognition

      În afară de asta cogniția se dezvoltă pe zone dintr-un motiv fizic cât de poate de simplu – proximitatea. Un neuron implicat într-o activitate își dezvoltă sinapsele în apropiere, nu își trimite dendritele în cealaltă parte a creierului.

      95
    • @Grigore: asta pățești când citești de pe Wikipedia chestii. Fix acolo în pagina aceea e link către referința de unde e luată afirmația. Adică studiul ăsta. Citez de acolo:

      We find that the African elephant brain, which is about three times larger than the human brain, contains 257 billion (109) neurons, three times more than the average human brain; however, 97.5% of the neurons in the elephant brain (251 billion) are found in the cerebellum. This makes the elephant an outlier in regard to the number of cerebellar neurons compared to other mammals, which might be related to sensorimotor specializations. In contrast, the elephant cerebral cortex, which has twice the mass of the human cerebral cortex, holds only 5.6 billion neurons, about one third of the number of neurons found in the human cerebral cortex.

      Vorbim de creier sau de cortexul cerebral până la urmă? 🙂
      Că nu-s aceeași chestie.
      Eu spuneam că un elefant are de trei ori mai mulți neuroni decât un om. Și că numărul de neuroni – deci – nu este un predictor bun pentru inteligență. Tu mi-ai dat un citat care face referire la cortexul cerebral; care e ”pătura” care învelește creierul. Cerebellum-ul – din nou – e altceva. I se mai spune ”creierul mic”.

      Dar uite – fie – cortex.
      Citez de aici:

      We aimed to test the hypothesis whether intelligence correlates with the number of neurons in the cerebral cortex and its subregions.
      […]
      In our unique collection of 50 consecutive collected male brains, we found no correlation between cell numbers and IQ.

      Mai dezamăgesc? 🙂

    • În plus:
      https://www.theguardian.com/science/2013/apr/11/brain-music-pleasure-zone-identified
      Știința creierului este încă in faze primitive dar se fac progrese de la an la an. Neuronii specializați în anumite taskuri încep să fie identificați, momentan la nivel de grup. Firma lui Musk a reușit să mapeze neuroni motorii către output-uri  customizate si sunt mai mulți care fac progrese reale în înțelegerea acestor mecanisme.

      În sfârșit, consider că mi-am exprimat punctul de vedere, este opțiunea ta dacă vrei să îl înțelegi sau nu. Consider că a fost o discuție constructiva, nu voi continua pe tema de mai sus.

      50
    • @Grigore: vezi în comentariul anterior – e un link către un studiu. Îți răspunde la întrebarea dacă există corelație între numărul de neuroni și IQ.

    • O să-mi calc pe inimă și postez un ultim comentariu.
      Faptul că un elefant este mare și are mai mulți neuroni (de exemplu nervi către fiecare punct din piele) nu îl face mai inteligent. Omul este mai inteligent pentru că are mai mulți neuroni implicați în procesul de gândire, respectiv în cortex, afirmația mea a fost clară.
      Consider totuși că ești un bun psiholog, ți-am citit articolele. În viitor probabil psihologia va fi mult mai legată de neuroștiințe, odată cu descifrarea creierului.

      53
    • @Grigore: dar mamiferele nu au neuroni în piele. Neuronii la mamifere sunt strict în creier. Atât la om cât și la elefant. Neuronii sunt celule, nu ”nervi”. Nervurile – iar – sunt altceva.
      Dar merci de aprecieri.

    • Fiecare nerv este legat la unul sau mai mulți neuroni dedicați, ai înțeles la ce m-am referit.
      Și da, numărul de neuroni (și mai ales de conexiuni) este un factor fundamental în inteligență. Altfel nu mai era nevoie de supercalculatoare cu zeci de mii de procesoare, ajungea un singur procesor, ca să vorbesc pe înțelesul tău.

      41
    • @Grigore: eu ți-am dat un argument contra prin studiul ăla. Ai cu ce să susții afirmația ta? Că eu am căutat și n-am găsit nimic științific în acest sens.

    • Întrebai de referințe, este common knowledge, e ca și cum te-ai aștepta ca un procesor cu un milion de tranzistori sau porți logice să performeze mai bine ca unul cu 10 milioane.
      Uite lista animalelor după numărul total de neuroni (nu numai cortex)
      https://en.m.wikipedia.org/wiki/List_of_animals_by_number_of_neurons
      Cogniția acolo are loc, mai multe conexiuni înseamnă mai multă inteligență.

      În afară de asta, inteligența nu este cuantificabilă, la om. E ca și cum ai zice că unul care are 3 mere și 15 pere este mai bogat ca unul care are 3 pere și 15 mere.
      Da, dacă te compari cu unul de la coada vacii, 15 mere și 15 pere sunt mai mult decât 3 mere și 3 pere. O suma a skillurilor nu definește neapărat inteligența, ai înțeles ideea.

      21
  27. NOU
    #124

    Cand veața âți ântoarce spatele. Puneo capră!

    131
  28. Ar fi interesant un articol pe tema – Degeaba esti creativ, inteligent sau bogat daca ai facut toate astea pentru a fi admirat de catre ceilalti.

    73
    • Depinde ce înțelegi prin ”toate astea”. Vorbim de o cheste teoretică sau de una anume? La ce te referi mai exact?

    • Vreau sa zic:
      Degeaba te agiti sa fi creativ, cultivat sau mai bogat daca faci toate astea pentru a fi admirat. Daca tot vrei sa pornesti pe drumul catre ” succes ” porneste pe o baza sanatoasa, impacate cu tine (esti bine asa cum esti in momentul asta), doar dupa ce ai facut asta esti pregatit pentru drum. Altfel o sa ai rapid parte de frustrari.

      41
    • @Alin: păi… da – unii oameni o fac pentru apreciere. Cum ar fi histrionicii. Dar indiferent de motiv, dacă rezultatul e același atunci nu e chiar ”degeaba”.

    • Beethoven e degeaba. Mai bine sapa gradina.

      21
  29. Asta imi place, e ok. Felicitari Razvane. Tu esti un tip extraordinar si o sa reusesti tot ce iti propui.

    Dar ce este inteligenta? O putem defini precis? Si potrivit conceptiei lui G. Liiceanu inteligenta nu se poate masura. IQ-ul nu masoara toate formele de inteligenta.

    Nu mai scrie asta “care e treaba cu”… Nu e o exprimare fericita.

    Nu stiu de ce le raspunzi unora. Nu cred ca oricine merita un reply. Nu iti mai pierde timpul.

    28
  30. Eu sunt doar uimit de cati oameni contrazic legat de psihologie fix pe cineva care profeseaza in asta. De unde vine pornirea asta nu inteleg. Cum plm stii tu mai bine cum sta treaba daca singura tangenta cu domeniul sunt articole tembele de pe internet ? Serios poate scrii intr-o zi si despre afluenta asta de experti in orice, nu mai pot cu ei.
    In rest empiric asa tind sa-ti dau dreptate, am multe exemple care au reusit printr-o determinare iesita din comun.

    154
    • Oare de ce te enerveaza acesti ” experti” in orice!?

      73
    • @Alin: pentru că nu ai cum să ai o înțelegere asupra unei științe printr-o căutare Google. Imaginează-ți că eu nu știu absolut nimic despre chirurgie dar mă ofer să te operez cu laptopul în față, căutând sumar cum e cu tăiatul și cusutul. Ei – cam așa și ”experții” cu acces la net: cred că dacă dau copy/paste la chestii asta le argumentează poziția. Problema e că ei habar nu au – de exemplu – că nu toate studiile sunt la fel. Că există zeci de mii de reviste tip open-acces în care poate publica absolut oricine. Literalmente trimiți textul necorectat și apare. Apoi sunt reviste științifice de diferite grade de încredere, cu cele de top fiind indexate în motoare de indexare decente. Și – deci – nu e cam totuna de unde dai tu copy/paste la argumentele din studiul ăla care crezi că-ți validează opinia. O revistă de obicei are un IF (Impact Factor) acordat anual. IF e în funcție de numărul de citări pe care studiile publicate în acea revistă îl primesc. Cu cât un studiu e citat mai des cu atât înseamnă că e mai de încredere și că – probabil – a fost reprodus de cineva, deci e valid.
      Dacă studiul e publicat într-o revistă indexată WoS (Web Of Science), care este unul din cele mai reputabile canale științifice, atunci cel mai probabil e de încredere. Dacă studiul e publicat în Journal of Indian Agronomy of Delhi atunci cel mai probabil studiul e nasol, nu l-a citi nimeni și autorii pot spune absolut orice vor în el. Ar mai fi multe de spus; despre studiile BDI sau ISI. Despre Clarivate.
      Ia-o așa: când un expert de youtube caută ceva pe Google și dă peste un studiu, ăla poate fi de fapt invalid. E ca diferența dintre un articol publicat în Monitorul Primăriei Dorohoi și un altul publicat în The New York Times. Problema e că expertul online habar nu are de SCOPUS și alte chestii așa că ia studiile la grămadă, în funcție de cum și unde a dat de ele. Și găsește în ele confirmare la orice: că OZN-urile există, că s-a testat în laborator sânge de reptilian, că berea vindecă de SIDA și alte aiureli. Apoi vine triumfător și îți arată: uite – vaccinurile provoacă autism.
      Cam asta e problema cu expertul de pe Google. Știe să caute dar habar nu are ce găsește.

    • Berea nu vindeca sida????

      71

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link, de la PCGarage prin acest link sau de la Finestore.

Pun clipuri pe Youtube