Academia Română este cel mai înalt for de cancer al României

Academia Română a revenit în atenția publicului de internet după ce a publicat un comunicat imbecil referitor la tehnologia 5G, care mai și conținea informații false. Și dă-i cu șoc și groază, cum poate Academia Română să facă așa ceva. Iar șocul este generat de faptul că nu prea se face în presă o contextualizare a ce este de fapt Academia Română. Uite, pentru amicul Valer, că tot îi plac lui chestiile astea, hai să facem asta.

Ce este Academia Română?

Conform statului rolul principal al Academiei constă în „cultivarea limbii și literaturii române, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române, studierea istoriei naționale române și cercetarea în cele mai importante domenii științifice”, de-aia s-a și înființat prin 1866 cu numele de „Societatea Literară Română”.

Academia Română a fost desființată în 9 iunie 1948 prin decretul 76. Ceea ce numim noi Academia Română acum este fosta Academie a Republicii Socialiste România care s-a redenumit în 1990, adică o cu totul altă mâncare de pește.

Academia a pierdut limba română

Instituția nu se mai ocupă de misiunea inițială, de exemplu aia cu cultivarea limbii române. Limba Română este, în momentul de față, în administrarea unei fundații private, respectiv aia care se ocupă de dexonline.ro. Academia nu a mai scos un dicționar din 2009 și nici ăla nu era nou ci un update al unor dicționare mai vechi, în care s-au mai corectat unele lucruri.

Bunăoară, ani de zile în dicționar definiția cuvântului „locație” era greșită și a creat o generație întreagă de isterici care spuneau că a acel cuvânt nu se referă la un loc anume definit (deși aveam hidrolocație, ecolocație, radiolocație) ci la un fel de contract comercial. Cuvântul „retaliere” are doar sensul ăla de la croitorie în limba oficială, cuvântul „condescendent” are o definiție total opusă sensului folosit la noi, la fel și cuvântul patetic. Expresiile „treișpe”, „paișpe” nu sunt corecte în limba română, conform deștepților de la Institutul de Lingvistică al AR.

Tehnic vorbind, Academia deține o limbă română paralelă care se vorbea pe la jumătatea secolului trecut. Dealtfel, limba română nici măcar nu a fost „cultivată” de AR ci este creația lui Mihai Eminescu, tip care n-a fost membru cât era viu. Omul a fost atât de influencer atât de mare încât noi vorbim limba decisă de el. În 2019 au lansat, cu multă fanfară, o aplicație cu întreaga operă a maestrului, care nu funcționează decât parțial. N-a mai verificat nimeni aplicația aia după lansare, că noi nu avem presă ca pe vremea Eminului, ci publicatori de comunicate.

Institutul de Lingvistică al Academiei este numit după doi băieți, Iorgu Iordan și Al Rosetti ce au făcut parte din comisiile de epurare a intelectualilor în anii ’40 când au venit comuniștii la putere. Iordan chiar scria mândru în vremea aia cum „în mai puțin de cinci, șase săptămâni am izbutit să scăpăm universitatea ieșeană de circa treizei de profesori, conferențiari și asistenți”. Cred că ăia din Iași sunt muci de bucurie că au un institut cu numele ăla acolo.

Altfel, ca lingvist, omul era destul de apreciat și chiar are o teorie foarte faină despre cum ar trebui să integrăm neologismele în limba română, adică exact ce nu fac angajații institutului care-i poartă numele.

Membrii Academiei

Printre membrii actualei instituții care, repet, nu are legătură cu Academia Română originală, ci este cea a RSR redenumită, s-au numărat personalități precum Nicolae Ceaușescu, Elena Ceaușescu, Manea Mănescu sau Suzana Gâdea. Întrucât nu sunt o instituție nouă reînființată prin abrogarea decretului 76/1948, ci continuarea ăleia înființate de comuniști, ăștia nu au putut fi dați afară decât după ce au fost condamnați penal definitiv.

Exact, Elena Ceaușescu a fost dată afară din Academie pentru că a fost condamnată penal. Apropo, sentința aia nu e legală, nici după legile comuniste, nici după alea democratice. Și e fain de știut că primul dosar penal al noului stat de drept românesc (e chiar dosarul penal nr.1) este unul care încalcă statul de drept.

Actuala Academie susține că ar avea printre membri/foști membri tot felul de personalități, iarăși o chestie destul de falsă. Parexamplu, Emil Racoviță, inventatorul biospeologiei, omul datorită căruia avem insula Cobălcescu în Antartica, mort în mizerie, a fost dat afară din Academie.

Iată ce spunea academicianul Traian Săvulescu, fost președinte al forului (1948-1959) și președinte de onoare până la moartea lui în 1963:

„Racoviță nu este membru al Academiei noastre, căci el a fost membru al Academiei trecute. Eu, deși am fost membru al Academiei trecute, fiincă sunt în viață, am trecut în continuare mebru al Academiei RPR. Noi avem marea fericire de a trăi în vremurile de azi” (cf Arhiva Academiei Române, dosar A-5-1953).

Alți academicieni ejectați cunoscuți ar fi Simion Mehedinți, Onisifor Ghibu, Iuliu Maniu, Constantin Rădulescu-Motru (fost președinte 1938-1941), Lucian Blaga, Gheorghe Tătărescu [1], Traian Vuia [2].

Dar a rămas C.I. Parhon, unul din primii șefi de stat (omolog al lui Iliescu, practic) ai României comuniste, tipul care a abrogat legea de înfiițare a Academiei Române din 1879 și, printre altele, a dat decretul prin care orașul Brașov a fost redenumit Stalin, „în cinstea marelui geniu al omenirii muncitoare, conducătorul poporului sovietic, eliberatorul si prietenul iubit al poporului nostru, Iosif Vissarionovici Stalin”.

Activitatea curentă a Academiei

Un dicționar nu pot scoate, mai promovează cultura română scoțând ediții de lux ale unor cărți fără drept de autor ai șmecherilor care au făcut cultură, dar au fost primiți doar morți în Academie. Despre ediții gratuite, nici vorbă. Ca idee, singura variantă electronică normală, cu diacritice, gratis, a volumului Poesii a lui Eminescu, a fost făcută de o persoană privată, știu că am lucrat și eu la ea.

În schimb scoate idei de genul „hai să naționalizăm pilonul II de pensii” și să dăm banii ăia pe altceva, pe bune, Academia Română a propus public deturnare de fonduri. Deștepții care au făcut asta sunt secția economică a Academiei, care cuprinde securiști, turnători la securitate și niște dinozauri comuniști nasoi (uite aici lista).

Altă treabă mișto făcută de Academie este să fure banii de indemnizații. În ultimii 9 ani Academia a încasat banii pentru niște academicieni morți. Pe bune, sunt ca bancul ăla cu pus mortul în geam să-i încaseze pensia, ei sunt reprezentarea fizică a unei glume ce ar părea imposibilă. Ce zici, Solomon Marcus e mort, de exemplu, dar i-au încasat pensia. Iar explicația e uluitoare, efectiv te doare bila. Cică au încasat banii ăia dar i-au ținut într-un dulap la casierie și când a descoperit contabila șmenul, că au introdus un soft nou, casiera a fugit cu banii la trezorie să-i depună. Gen, au furat, dar au și distrus probele.

Sau au protestat pentru demiterea lui Nicolae Zamfir, șeful de la Laserul de la Măgurele, un tip care a trimis ani de zile informații false presei, care ocupa funcția ilegal, care a pierdut finanțarea internațională pentru proiect și ne-a exclus din consorțiul Eli-ERic și care este, evident, membru titular al Academiei.

Președintele Academiei

Printre oamenii care au condus Academia după ’90 se remarcă Eugen Simion, acum director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, care ține tot de ei. Un savant, acest monstru sacru al culturii, suspendat din Uniunea Scriitorilor că nu și-a plătit cotizația[3], s-a remarcat prin niște scrieri comuniste minunate, lucrări plagiate și scheme de-alea dubioase, cum ar fi publicarea operelor lui Cioran fără să aibă drepturi de autor pe ele. Practic, bem gaz degeaba, cum să vorbești de furt intelectual în România când fostul președinte al Academiei face faza asta? Justificarea lui fiind aceeași ca a oricărui hoț de conținut.

A, și s-a remarcat recent după ce toată presa, plus semi-analfabeții instituționali (Facultatea de litere) au publicat cum a luat premiul Nobel pentru Filologie, în baza unui comunicat al Academiei plin, ca de obicei, de informații false de la un capăt la celălalt. E o poveste simpatică, puteți s-o citiți aici, în principiu n-a luat fraierul niciun Nobel, e o escrocherie între un franțuz și academicienii noștri.

De Ionel Haiduc am mai zis cum a semnat pentru reducerea zonei de protecție a rezervațiilor naturale pentru niște interese imobiliare.

Actualul președinte al Academiei nu pare un tip retardat ca predecesorii săi, ci dimpotrivă, un băiat deștept. El e cel care a avertizat în urmă cu vreo câțiva ani de inteligența malefică din spatele Google și Facebook care cam prostește lumea, motiv să fie luat la șuturi de simplioți precum Cărtărescu sau staliniști liberi ca Șora.

Pe bune, citiți cu ochii de acum declarația asta:

„Rezultatul acestor demersuri insistente din ultima vreme este crearea de mecanisme umane, de roboți, de marionete ușor de manipulat, prin vot ori prin alte mijloace. Oamenii lipsiți de cultură generală și de orizont artistic, oamenii capabili să rezolve doar probleme limitate, oamenii care nu mai au capacitatea să compare și să ia decizii în cunoștință de cauză alcătuiesc generația „Google”, generația „Facebook”, generația „SMS” sau toate la un loc!”

A dat astea înainte de scandalurile cu Cambridge Analytica sau alegerea lui Trump. Bine, pe de altă parte a și zis că prioritatea CNATDCU nu este să verifice plagiatele lui Ponta, că omul e totuși cadru universitar, și dacă studiile superioare nu se fac pe furt și fals, ce rost mai au? Sau că „a încredința un copil unui cuplu de homosexuali este de neconceput”.

Dar pentru că mi-a plăcut de el cu faza cu „marionete ușor de manipulat” am zis să fac articolul ăsta foarte lung, să știe și generația Google, Facebook, SMS, cam ce căcat urât mirositor și cancerigen pentru România este instituția pe care o va conduce: „Simbol al spiritualității, forum al consacrării, spațiu al cercetării fundamentale”.

–

1. Tătărescu a fost acuzat în epocă că a finanțat din bani publici proiectul nevesti-sii, numit în presa vremii „sula lui Brâncuși” în loc să dăm bani la autostrăzi și școli. Actualmente sula e cunoscută drept  „Coloana infinitului”.
2. Printre altele Traian Vuia, cetățean francez, a fost lider al unei grupări de rezistență anti-fascistă în Franța ocupată de naziști. Petru Groza a insistat la Academie pentru reprimirea acestuia și ăștia-l tot refuzau (fusese membru de onoare) că erau prieteni din studenție. Tot el l-a adus în țară spre finalul vieții, plătind din buzunarul propriu transportul.
3. Pentru o schemă similară, în 2018, a fost suspendată Herta Muller din Uniunea Scriitorilor. Bine, femeia nu mai stătea în țară de vreo 30 de ani, dar birocrația e birocrație.