Și e firesc. Statul nu trebuie să salveze toate companiile. Statul redistribuie resurse. Statul nu are bani, ci colectează avuție prin taxe și impozite, pe care o redistribuie în sistem pentru investiții în bunuri publice (precum apărarea, proiecte de infrastructură șamd). Chestii în care firmele private nu ar investi datorită lipsei randamentului, termenelor mari de recuperare a investiției, riscurilor, și sumelor foarte mari necesare pentru astfel de proiecte.
Tot aud la TV că statul trebuie să garanteze creditele firmelor, voucherele turistice – și alte tâmpenii de felul ăsta.
Dacă ar (va) face asta, vom asista la un final rapid al economiei de piață raționale. Statul va deveni un actor principal în piață, și va dezechilibra lucrurile până la punctul în care dintre două firme, una cu profit de 7% și una cu pierdere de 2% să spunem, va câstiga și supraviețui cea cu pierdere dacă are acces la instrumente de finanțare fără dobânda, sau garantate de stat.
Coronavirusul schimbă ușor paradigma economiei libere, pentru că realizând că e furtuna perfectă, mediul de afaceri întinde mâna (mult) mai mult decât ar trebui, iar jucătorii cei mai vocali, sunt cei cu probleme majore de finanțare încă de dinainte de criză – precum linii aeriene (Tarom e in moarte clinica de cat timp?), agenții de turism fără capital de lucru, transportatori care au abuzat de efectul de levier în finanțarea flotei, și mulți alții. Teama este că dacă astfel de companii ineficiente nu ar fi finanțate și ar eșua, ar genera șomaj. Șomajul ar duce la scăderea puterii de cumpărare datorită scăderii venitului discreționar (bani în buzunar rămași după plata chiriei și a chestiilor de zi cu zi), lucru care ar împinge în jos în marea schemă, cererea pentru bunuri și servicii. Asta înseamnă că prețurile ar scădea, și ar apărea deflație (opusul inflației, adică prețul bunurilor scade).
Numai că această capcană șomaj – deflație este una periculoasă pentru un stat, și tocmai de asta Banca Națională că instituție (în toate țările) are o așa zisă țintă de inflație (BNR a avut țintă și de 8.5%). Explicat simplist, statele lumii, fură (hai, erodează) prin inflație.
El Dorelito are la începutul anului 100 de pesos în buzunar și trăiește în Argentina, țară care are o inflație de 40%. O înghețată costă 50 de pesos. La începutul anului El Dorelito putea cumpără cu banii lui 2 înghețate. La finalul anului poate cumpără o înghețată. Deci statul i-a
furaterodat o înghețată.
Principiul asta e super important pentru că ajută statul în câteva moduri diferite
- Datoriile externe sunt plătite parțial cu banii din înghețata furată de la El Dorelito
- Salariile cresc în termeni monetari, și El Dorelito e bucuros că încasează mai mulți bani (inflația se compune și oamenii nu înțeleg de regulă ce înseamnă exponențial)
- Alternativa taxării puternice ar penaliza la urne, iar inflația fură echitabil (mai mult de la cei cu mai mulți bani)
- Inflația ajută persoanele cu credite (vulnerabile) și penalizează deponenții (care au oricum bani) și se aplică principiul Robin Hood
Deci statul vrea inflație, nu deflație. Deflația generează efectul de mai sus pe dos. Așa că tendința statelor este să se ferească de deflație cu orice preț.
Pe o inflație de 3%, la un împrumut pe 15 ani, inflația cumulată este aproape de 50%. Adică jumatate din bănuții lui Dorel, sunt acum la stat, chiar dacă Dorel nu a umblat la saltea.
Al doilea inamic e șomajul. Pentru că:
- Oamenii nu produc, deci nu ai ce taxa
- Mai cer și ajutoare sociale
- Te mai penalizează și la urnă
- Dacă șomajul crește, inflația scade, și vezi punctul 1, statul nu vrea inflație mică, un 2-3% e ideal.
- Iti lovesc masiv in sistemul medical pentru că nu au bani să se intretină
În România însă, șomajul e și mai periculos. Pentru că oamenii migrează acolo unde le e mai bine. Unde? Păi e simplu. Nu în România. Iar scăderea numărului de muncitori, impacteaza investițiile străine, dezvoltarea economică, și are niște efecte devastatoare asupra bugetului statal.
Deci am lămurit sper că statul vrea șomaj mic, și inflație mărisoară, la un 2-3% (nu deflatie).
Ce a făcut șomajul tehnic finanțat de stat? A amânat problema până la 15 mai. Iar după 15 mai, problema se va amână din nou până la final de an, prin alte măsuri similare pentru că:
- Nu ne putem permite să plece în afară cei afectați
- Scăderea din colectarea taxelor ar fi enormă pe șomaj de să zicem 30% în mediul privat
Încep să cred însă cu destul de mare convingere, că modul asta de a acționa e greșit.
Există o alternativă mult mai bună – investițiile. Simplist explicat, în loc să garantezi credite pentru companii nebancabile, unde riscul de neplată e imens, și să susții salariile doar pentru a nu scădea consumul și colectarea, este mult mai inteligent să investești în câteva chestii relativ banale.
- Infrastructură, în special rutieră (statistic, ocupi mulți oameni, și îți întoarce investiția cu riscuri minime).
- Industrializarea & cooperativizarea agriculturii in rural (mici fabrici de orice, compoturi, conserve)
- Fondul locativ – apartamente cu chirie colectată de stat
- Parcuri industriale, zone de tip free-trade / FTZ – în contextul în care majoritatea companiilor vor încerca să mute din China diferite activități.
- Oameni (și educație)
- Sistem medical
Dacă faci toate astea bine, nu doar că îți vei întoarce bucățica pe care o vrei din diasporă, ci vei atrage potentiali muncitori și din Bulgaria sau Moldova.
____________________________
PS – simt că e nevoie să fac o clarificare. Am observat că destul de mulți cititori au senzația că eu sunt "Guest Author", și comentează la diferite articole sub acest pseudonim ca și cum ar fi scrise de mine. Inițial când am scris primul articol acum câțiva ani, am crezut că o să fie unicul, motiv pentru care am folosit un nume generic "Autorul". În realitate sub numele Guest Author, sunt reuniți mai mulți autori, selectați de Vali – nu am realizat efectul asta și îmi cer scuze.
Că să va fie ușor să recunoașteți posturile mele, voi folosi începând de acum sub titlul articolului numele Alter Ego la fel și în comentarii.
Va las și o lista exhaustivă a articolelor scrise de mine:
https://zoso.ro/ce-ne-rezerva-viitorul/
https://zoso.ro/adevarata-fata-economiei/
https://zoso.ro/imobiliare-unii-oameni-inselati-accepta-buna-voie-nesiliti-teapa/
https://zoso.ro/despre-cautatul-chiriasilor/
https://zoso.ro/recrutare-angajare-inceput-2019/
https://zoso.ro/sharing-inchirieri-persoane-fizice/
Investitii in infrasctructura nu poti cere guvernelor care nu stau mai mult de 2 ani, de la astia nu poti astepta decat masuri pe termen scurt.
Poti dar asta ar insemna sa nu se mai fure. Este mai usor sa zici la televizor: „studiul de fezabilitate nu este bun. Trebuie refacut” decat sa continui un proiect bun lasat de altii. Pana la alegerile urmatoare timp de 3-4 ani ce ma-ta pazesti? De ce nu ai proiectele facute? Vii la conducere cu temele facute, este mai usor de implementat in acest mod dar na, guvernul tau/parlamentul tau nu mai are ce fura ca deh, deja s-au dat spagile aferente.
Eu cred sincer că și dacă ar începe și nu ar apuca sa termine pe durata mandatului, electoratul ar aprecia.
>>electoratul ar aprecia
Mai mult decat pensia marita? Intreaba-l pe Basescu cum a apreciat electoratul taierile de pensii.
De acord cu investitiile in infrastructura, dar ce ne facem ca in momentul asta avem nevoie de efecte pe termen scurt iar dupa cum am vazut pina acum, pina se organizeaza statul roman, pina proiecte, pina studii de fezabilitate, pina licitatii, trec in cel mai bun caz 2 ani pina incep lucrarile efective. Pina incep sa apara efectele cam 3 ani. Deci e bune investitiile dar efectele o sa apara peste cativa ani. Daca aveam tara plina de santiere, era alta poveste. S-ar putea ca prin ricoseu sa constatam ca PIB -ul scade dar impozitele incasate de stat in masura mai mica si asta datorita industriei ospitalitatii si horeca in care o parte destul de insemnata din actorii economici o dadeau pe zona gri-neagra a economiei.
Yep, ceva similar pusesem și eu pe facebook, e momentul ca statul să bage bani în infrastructură și restul din lista ta, am și-un draft pe blog pe tema asta, n-am mai apucat să-l termin și să-l public. Avem un buffer de cinci ani, timp în care mai toți ăia mari se pregătesc să-și mute producția din China, că doar n-o să se întîmple peste noapte. Dacă în cinci ani rezolvi infrastructura și parcurile industriale, ai șanse mari să prinzi o felie babană din businessul multora. Criza asta e o oportunitate masivă dacă te duce capu’, ca stat.
Eu cred ca tu ai uitat de autostrada bechtel ce nici cum nu este finalizata… tu crezi ca in 5 ani de zile fara muncitori pe santier 24/24 poti construi autostrazi?
Bechtel a fost o șpagă ca să intrăm mai repede în NATO. Altfel, depinde cu cine faci autostrăzile. Ideal ar fi să le faci cu constructori români, că acu’ poți fenta un pic legislația UE – și toate țările or s-o facă – la atribuirea contractelor. Din punctul meu de vedere, n-au decît să le facă cu Cășuneanu (are un istoric bun la capitolul calitate), ideea e să le facă. Dar da, în cinci ani poți face o gașcă de șosele. Poți duce un București – Suceava lejer, că îți permite relieful, poți termina București – Craiova și cam tot ce e prin Ardeal și dacă dai drumul mai repede, ai șanse destul de mari ca în vreo șapte ani să treci și munții. Ideal ar fi – și am mai zis-o la un moment dat – să meargă pe lîngă autostradă, acolo unde se poate, și cu calea ferată. Asta e altă discuție, calea ferată, că tot infrastructură e. Un marfar, în Anglia, circulă cu 110km/h, în România, cu 10-15km/h. Deja s-a reabilitat o bună bucată din calea ferată, prin Transilvania, acu’ ar fi momentul să bage bani și în restul țării, să nu mai faci șapte ore jumate de la București la Iași, de exemplu.
Da – suna aiurea – dar ce-a facut Casuneanu rezista… spre deosebire de drumurile facute de altii care se surpa in urma lor…
Trendul asta deversat de globalizare ne-ar putea ajuta enorm, fiind în UE și având ecart mare economic fata de restul statelor. Și pe noi și pe Bulgari.
Cu minusurile de rigoare si Bechtel… Estimarea lucrarii ( acolo americanii nu au facut rabat la materiale) este pt anii 2000 de 5 miliarde euro. 7 sa fi fost! O aveam! Poate taiam din sociale. Asa ne va costa 11 miliarde, prost facuta..
Am fost in Croatia pe Bechtel , acolo spaga si mai mare, dar o au! Noi ne scarpinam la oua, azi, cu italieni si constructori din laptopuri..
Și eu blestemam Bechtel că e companie apropiată guvernului american și care își ia felii când e cazul.
Dar și adevărul e că știu face chestii avansate și bune, dacă au cu cine.
Ei au dat prețul ăla pe baza documentației trimise de romani. Care era făcută de oameni pe baza unor date din anii 60 de comuniști, că studiile de fezabilitate s-au făcut în pur stil românesc.
Bechtel, nefiind la primul contract cu o țară bananieră, au făcut contract beton prin care ei nu își asumă nimic dacă se dovedește că documentația primită nu corespunde cu realitatea din teren.
Și așa creștea prețul autostrăzii românești intr-o zi cât la alții intr-un an…făceau studiu de fezabilitate din mers, utilajele stăteau, salariile și taxele se plăteau…
Am văzut ce a făcut Bechtel prin alte țări și reliefuri și sunt convins că puteau și la noi.
Un amic de-al meu zicea mereu ca in perioada de criza statul trebuie sa faca investitii. Am ramas un pic interzis, dar el mi-a explicat. Investitiile creeaza locuri de munca, e nevoie de muncitori sa faci un spital sau un drum. Nu le dai paine, le dai grau.
Corect. In schimb însă ne focusăm pe tâmpenii. Citeam că nu știu care primărie cumpără 6000 KG de brânză pentru 100 de angajați, adică 60 de căciula…
In criza, materialele in general sunt mai ieftine pentru stat pentru ca restul privatilor nu mai risca la fel de mult. Ca idee, tarile care au mers pe mana lui Keynes (autorul pe care l-a citit prietenul tau cel mai probabil) si au investit in infrastructura (nu doar cea rutiera cum se gandeste toata lumea in Romania cand se foloseste acest cuvant, ci si cea electrica, feroviara, transport de gaze etc.) au iesit din criza inceputa in 2007 cu vreo 2 ani mai devreme decat tari ca Romania care au mers pe austeritate, taieri de salarii, bagat capul la cutie in general.
Ce se întâmplă atunci când rămâi interzis? Cum se manifestă?
Mai gandeste te si la preturile materialelor! Se intrunesc multe conditii favorabile investițiilor!
Daca ne-am imprumuta 20 de miliarde pentru infrastructura nu m-as supara!
Mortul e de vina?
Ah?
M-a frapat fragmentul cu inflatia. Paritatea puterii de cumparare se face vraiste.
Inflația poate funcționa până la un anumit punct. Dincolo de el, populația pierde încrederea în monedă, renunță la economii și depozite generând și mai multă inflație. Deci finanțarea cheltuielilor publice prin inflație funcționează într-o limită. Unii recomandă cel mult 3%, alții zic că se pot întinde până la 5% pentru o monedă și o economie sănătoasă.
Despre TAROM (companie de stat) e cu dus și întors. Dacă pică Tarom vei pierde 2000 de angajați români cu salarii mari ce finanțează în mare economia românească. Pe urmă celelalte companii aeriene vor crește prețul biletelor plătite de români – deci vom avea costuri mai mari pe care le vom plăti tot noi.
Dar cel mai grav lucru e că fără TAROM va trebui să închidem unele aeroporturi locale unde operează doar TAROM, să concediem angajații din aeroporturi și să pierdem niște investiții foarte mari făcute prin zone unde și așa economia e slăbită.
O companie de transport aerian a unui stat e de interes strategic, dincolo de interesul economic.
Aceste companii de regula merg pe profit, asta e regula. Că la noi merg pe pierdere, e povestea tipic românească, anume schema de personal e imensă deoarece ai: angajați pe pile, sinecuri de partid, joburi bine plătite unde nu faci nimic, etc.
În orice caz, Tarom nu trebuie privatizat / desființat, etc, ci reorganizat cu oameni capabili cu viziune și experiență.
Da și nu. De exemplu Tarom e un operator scump, nu sunt de acord că ar crește prețurile pe piata daca ar dispărea.
In alta ordine de idei nu aia e soluția. Tarom trebuie
1. Listata pe bursa
2. Datoria trebuie finanțată prin obligațiuni nu bani cazuti din cer
3. Contract de management performant gen Fondul Proprietatea, și eficientizat masiv. Fapt că sunt salarii mari cum spui nu e un lucru bun, e un lucru rău. Firma aia e pe pierdere masiva.
Alter ego, Cetin zicea deunăzi că bursa e cea mai mare mizerie( parcă)și că dacă el era Ceaușescu o desființa
Cum comentați?
Antony, bursa are un rol fundamental in economie. Ce e bursa de fapt. O piata organizata unde persoanele schimba sau vand actiuni.
@AlterEgo
S-a incercat listarea. Surprinzator, cand pierzi 40 milioane / an, lumea nu e interesata. S-a incercat si vanzarea unei participatii minoritare. Surprinzator, lumea nu vrea sa bage bani intr-o companie cu management defectuos, iar statul nu vrea sa dea managementul minoritarului.
@Alter_ego
In teorie, da, bursa ar avea un rol fundamental. Dar in momentul de fata bursa e doar un instrument de specula folosit de niste bisnitari imbracati la costum vor sa faca profit din nimic.
Initial bursa era o chestie pentru aia care aveau niste bani si voiau sa-i investeasca intr-o companie. Misto si frumos. Acum se intampla altceva, se „joaca” la bursa ca la loto, efectiv se pariaza pe cine creste, ca sa cumperi la momentul X si apoi sa vinzi _PUTIN_ mai tarziu la un pret mai mare (si invers, se vinde cand pretul e sus ca sa se cumpere putin mai tarziu cand au scazut).
@Sabotor
Citeste un pic de istorie, era la fel si avum 100 de ani, vhiar daca nu erau telefoane smart si computere.
Lichiditatea e data de la investitori la speculanti.
Problema principala va fi de schimbarea mentalitatii oamenilor. Pana acum toti eram speciali, soferul de taxi era un mic antreprenor pt ca mai facea Uber, cumparau din China si revindeau cu 5% adaos etc adica ne pregatisem pt „gig economy” Acum micii antreprenori vor trebui sa invete ceea ce era numit munca, sa conduca un camion, un excavator, pus putin carca, trezit devreme. Distractiv e ca multi nu-si dau seama de asta si inca 1-2-3 ani vor incerca sa faca ce faceau si pana acum si bineinteles nu va mai merge.
Pam pam. Adevarat cu o adnotație. Hai sa nu îi numim antreprenori p-astia cu Uber și China. Sunt maxim combinatori.
Exact, cheltuind economiile să mai plătească un curs de cum să faci bani pe Amazon, în loc să investească în ceva productiv, să învețe ceva, orice meserie.
@Mirela, stiu. Si de regula cumpara un curs despre cum sa faci 10.000 de dolari de la unul care face bani din…cursuri.
tocmai cand voiam sa zic ca in sfarsit ai scris un articol corect, mi-a sarit in ochi aia cu statul care plateste datoria externa partial cu ajutorul inflatiei.
inflatia interna (ma rog, diferentialul de inflatie) impinge moneda locala spre depreciere, ca na, nu mai poti sa ai 5 lei la 1 euro cand astazi cu 5 lei cumperi jumatate din ce cumparai acum 1 an.
deci inflatia ajuta statul sa plateasca datoria interna, nu externa.
apoi, ideea ca daca somajul creste inflatia scade o fi fost ea in manualul de economie de clasa a 11-a, dar se presupune ca am trecut de clasa 11 si stim ca in cel mai bun caz asta functioneaza pe termen scurt si nu daca ai socuri pe oferta, cum avem acum (stagflation, anyone?)
da ma rog, articolul e corect, statul tre’ sa faca investitii masive pt ca economia de piata e cam in moarte clinica de la criza anterioara (quantitative easing-ul exact a facut, a tinut in viata companii care in mod normal ar fi murit – zombies se numesc)
Inflația lovește asimetric. La inflația aia de 40% cursul nu se depreciază cu 40% mai ales daca cu o parte din bani, banca susține cursul, chestie extrem de tentanta pentru ea. Deci efectul net e pozitiv.
Socul pe oferta e mai mic decât cel pe cerere. Companiile își vor reveni, vor reporni motoarele dar nu va avea cine sa cumpere. Nu vad stagflație. Dacă lucrurile merg în direcția aia vei avea slumpflație însă nu merg in direcția aia – și da, știu mai multe cuvinte decât am pus in articol, e scris intenționat basic-basic.
Ideea e că nu vom avea inflație. Vezi CPI din raportul UniCredit. Avem frânare pe inflație. Explicația e simpla. Și dacă îmi dai 5% extra la salariu, tot nu o să mă duc în Starbucks până nu dispare cauza / adică pandemia.
In Argentina pe inflație de 54% moneda s-a depreciat doar 28%. Deci daca faci o regulă de 3 simpla o sa vezi că în dolari, datoria externă a scăzut cu ce au luat de la populație putând achita mai mult.
man, de cele mai multe ori una din cauzele inflatiei e chiar deprecierea cursului, inclusiv in Argentina a fost asa. De aia de obicei inflatia nu e mai mica deprecierea.
(apropo, la ce perioada te referi, ca au fost multe episoade de hiperinflatie in Argentia si au avut si currency board, deci vorbim ca sa vorbim).
Insa in eventualitatea ipotetica a unei inflatii fara cauze monetare si care nu este importata, cum este un dezastru natural sau o pandemie, inflatia se duce 1 la 1 in depreciere, via PPP.
Ce naiba, sunt lucruri simple.
ce ma deranjeaza e ca tot o dai cu socul pe oferta care e mai mic decat cel pe cerere, desi nu ai de unde sa stii asta.
daca socul pe oferta este intr-adevar mic, atunci imediat cum se descopera vaccin vom reveni la activitatea economica de dinainte.
numai ca nimeni nu mai crede ca asa ceva nu e posibil, pentru ca multe firme se vor inchide si vor ramane inchise, adica „mortul nu se mai intoarce de la groapa”, deci socul pe oferta nu are cum sa fie mic sau neglijabil.
socul pe cerere e mare atat timp cat e pandemie, cu asta sunt de acord, ca lumea nu cheltuieste din prudenta.
sa zicem ca pandemia se va lungi.
tu zici ca firmele vor reporni motoarele chiar si asa, pe pandemie, dar nu va avea cine sa cumpere.
pai si cat vor rezista firmele alea daca nu are cine sa le cumpere produsele, for fuck’s sake?!! nu e clar ca vor falimenta in cateva luni daca nu le cumpara nimeni produsele?
deci da, eu cred daca nu se descopera rapid tratament sau vaccin, vom avea si somaj mare si inflatie mare. Pe fond de scadere economica.
de altfel, deja avem somaj mare, numai ca ii zice tehnic, si deja avem inflatie la alimente.
Iar anul agricol e secetos si tarile din vest nu au mana de lucru in agricultura. Cum credem ca va fi situatia cu mancarea in toamna/ iarna?
@mimi, 2019.
https://www.statista.com/statistics/316750/inflation-rate-in-argentina/
Inflatia afecteaza cursul, nu cursul inflatia. Gresesti.
da boss, cursul nu afecteaza inflatia.
de aia tine BNR-ul cu dintii de curs de 20 de ani, ca nu afecteaza deloc inflatia.
de aia sunt aproape toate preturile in romania denominate informal in euro, ca cursul nu influenteaza inflatia.
#facepalm
iar in legatura cu Argentina, iarasi ai dreptate, istoria incepe intr-adevar in 2004, ca in graficul din link.
de criza din 1998 nu ai auzit, de defaultul din 2001 tot nu, de hiperinflatia din anii ’90 tot nu.
desi toate lucrurile astea sunt pe wikipedia.
am inteles, esti un tip din aia care cred ca le stiu pe toate iar eu imi pierd timpul pe aici.
Cred că trebuie luat în calcul și exporturile. Asta leagă cumva cursul de inflație.
Dacă o țară nu prea exportă, sau importă mai mult decât exporturile, cursul și inflația vor fi mai legate.
Dacă în schimb o țară exportă mult mai mult decât importă, e clar că inflația nu va afecta așa mult cursul, pentru că totuși îți intră valută în țară în continuare. Trebuie luat și asta în calcul zic eu.
Nu-s economist, nu dați cu parul
Ar fi frumos sa se intample asa ceva, dar in an electoral si mai ales cu o populatie dornica de un autocrat binevoitor nu se va intampla. Mai ales ca avem o rezistenta fantastica la idei inovatoare.
https://www.hofstede-insights.com/country-comparison/romania/
Daca ar fi sa se intample as prioritiza activitatile
5. Oameni (și educație) – nu ai cum sa faci bani fara o populatie educata. Din pacate avem o scadere a nivelului de inteligenta. Majoritatea populatiei e capabila de blue collar jobs. Sistemul de invatamant trebuie orientat spre invatare continua. De exemplu la 10 ani de munca sa ai 1 an cumulat petrecut pentru a invata noi deprinderi.
https://www.edupedu.ro/efectul-flynn-in-romania-concluziile-celui-mai-mare-studiu-cu-privire-la-inteligenta-romanilor-dragos-iliescu-nivelul-din-1989-a-fost-cel-mai-mare-pe-care-romania-l-a-avut-in-iq-dupa-care-a-urmat/
6. Sistem medical – cu orientare spre preventie. In coronavirus aflam care sunt bolile cronice: boli cardiovasculare si diabet. Care sunt programele de preventie? Medicina din spitale trebuie sa fie minim invaziva si cu focus pe recuperarea capacitatii de munca cat mai rapida.
2. Industrializarea & cooperativizarea agriculturii in rural (mici fabrici de orice, compoturi, conserve) – da, dar lipseste know how si capital. Ar fi utile institutele de cercetare si facultatile tehnice. Am cercetat si creat un nou tip de leguma (rosie, castravete, etc) pe care il industrializam. Il procesam suplimentar (din rosie facem suc, din castravete facem creme) pentru a creste valoare adaugata.
4. Parcuri industriale, zone de tip free-trade / FTZ – în contextul în care majoritatea companiilor vor încerca să mute din China diferite activități. – alegere selectiva a firmelor. Trebuie sa evitam pe cei care aduc in Romania productia, dar HQ e in tari cu taxe mici. De exemplu as evita companii care au HQ in Olanda sau Irlanda. E optimizare fiscala care Romaniei nu ii aduce bani.
1. Infrastructură, în special rutieră (statistic, ocupi mulți oameni, și îți întoarce investiția cu riscuri minime). – avem nevoie de infrastructura ca de aer. Daca Green Deal-ul european intra in vigoare, trebuie sa ne orientam si spre transport feroviar.
3. Fondul locativ – apartamente cu chirie colectată de stat – nu stiu daca de stat. As vedem un sistem de taxare mult mai strict. As da unei locuinte doua functii: rezidential si comercial. Daca ai locuinta ta (casa, apartament) si locuiesti efectiv in ea, taxe mici sau inexistente. Daca locuinta are un scop comercial, taxe mari. Scopul comercial l-as defini astfel: locuinte inchiriate, AirBNB, plasament investitional. Aici as vedea rolul Politiei locale in aplicarea acestui sistem.
PS autocrat binevoitor, ma gandeam la imaginea prelucrata si promovata pentru Dragnea. Clar a fost consiliat in acest sens.
Necris foarte pertinent ce spui. Dacă îmi permiți să adaug. În ultimii 5-7 ani sistemul educațional a devenit un cos de gunoi. Vad nivelul de pregătire al absolvenților pe la diferite interviuri și conferințe. Este dezastruos.
Investitii:
https://www.libertatea.ro/stiri/muncitori-srilankezi-concediati-botosani-carantina-covid19-2984304
https://www.google.com/amp/s/www.digi24.ro/amphtml/stiri/economie/companii/dacia-renault-isi-muta-putin-cate-putin-productia-catre-maroc-1020801
boss dacă e apartament de dat în chirie și pui taxe mari că e comercial, chiriile alea cum o să fie?
Taxe mici dar plătite sunt întotdeauna mai ok decât taxe mari, pentru că la taxe mari merită riscul și bătaia de cap să nu le plătești. Dacă sunt mici, nu merită bătaia de cap.
Orice stat are totuși un număr limitat de agenți fiscali, dacă 90% bagă evaziune, nu-i oprești nici cu armata faci doar păcănele, mai prinzi pe unul, scapă 10.
Inițial, după cum ai început, am crezut că l-a antamat Vali pe psihopatul ăla de Lazea de la BNR
Sunt absolut de acord că firmele nu trebuie susținute de stat și nu este treaba statului să țină în viață artificial muribunzi. În toate economiile, un număr destul de mare de firme mor anual din cauze „naturale”. Am pus la mine pe blog o situație cu starea economiei românești. Cîțu zicea că sunt 15.000 de firme bancabile, eu mai adaug încă vreo 150.000 de firme viabile (căci viabil nu înseamnă totdeauna și bancabil). Restul până la 600.000 se află în treabă, multe dintre ele nici nu mai există de ani de zile, dar rămân în statistici fiindcă procesul de închidere este unul foarte complicat.
De data asta, lucrurile sunt diferite. Statul a decis să închidă activitatea. Poate cafeneaua lui Vasile ar fi murit în 3 luni, poate ar fi trăit un an, douăzeci, o sută. Poate Vasile e un geniu al afacerilor și acum se năștea următorul Starbucks, sau Vasile e un corporatist visător care și-a spart economiile după X ani de hămălit. Nu ai de unde să știi. Statul a modificat contractul social și este datoria lui să-și asume asta. Deci, ajutorarea firmelor acum este ok. Putem discuta asupra dimensiunii ajutorului, asupra formei, dar de data asta statul are obligația de a-i ajuta pe cei care au nevoie de ajutor.
De asemenea, ani la rând s-a tot vehiculat ideea statului minimal, să moară toți „bugetarii”, să nu mai avem nimic, să nu-și mai bage nimeni nasul în afacerile noastre, să plătim taxe cât mai puține.
Acum că a venit criza vedem și ce înseamnă asta. Nu ai capacități productive strategice. Noi, de bine, de rău, avem 2 producători de medicamente, între care unul, minune dumnezeiască, mai este și de stat. Dar nu mai controlezi zone cheie, pe care le-ai privatizat cu… alte firme de stat. Nu mai ai bănci locale prin care să ajuți economia (Cîțu făcea spume când PSD a decis să cumpere o bancă privată prin Eximbank, apoi s-a trezit din beție).
Rolul unei companii de stat nu trebuie neapărat să fie similar cu cel al unei firme private. Este de discutat, de exemplu, dacă o societate de transport public trebuie să fie pe profit sau să fie subvenționată de primărie pentru a asigura un serviciu public de transport. Ce este mai important? Să facă primăria „profit” sau să asigure un serviciu public de transport ca să asigure mobilitatea cetățenilor? Valabil și pentru exemplul tău, cu Tarom. Da, putem discuta de forme de control pentru a evita risipa, a eficientiza procesele dar nu trebuie gândite lucrurile neapărat în termeni de profit.
Statul să facă investiții. Ce minunat sună asta. Din ce? Hai să lăsăm gargara cu banii care sunt furați de politicieni, că ai noștri sunt mici copii față de alții. Avem cel mai mic procent din PIB ca taxe colectate. În ciuda propagandei, România este un paradis fiscal. 50 de lei locul de parcare în București, 60 de lei impozit PE AN pentru un apartament în București, 60 de lei impozit anual pentru o mașină. Cu excepția a vreo 1000 de firme rămase pe impozit pe profit și care îl optimizează, restul plătește doar 1% taxă. Mă rog, e bine că se plătește și asta (deși, teoretic avem „cotă unică de impozitare”. (Asta e o problemă generală, nu doar la noi unde sunt oricum ghiocei în fața marilor companii).
Deci, ca să faci investiții ai nevoie de bani. De unde îi iei? Restul sunt povești și hagisme, „să fie bine ca să nu fie rău”.
După urechi semăn mai mult cu Vasilescu :))
Zici bine ce zici dar e tricky. Dacă susții economia după 15 mai, se cam rupe filmul rău. Nu neaga nimeni că ai intervenit pe șoc însă finanțând preferențial pe termen lung, se complică lucrurile (rău).
Problema cu Tarom nu e per se că nu face profit. E că acel cost de a asigura un serviciu identic e de N ori mai mare decât la un operator privat.
Da, dar nu poți forța un privat să zboare la Suceava. Sau Oradea. Și atunci Tarom îndeplinește un serviciu public. La fel și pentru CFR. Că GFR nu vrea să plimbe trenul la Scaieții din deal (asta mi-aduce aminte de o poveste lăcrămoasă de acum câțiva ani cu căile ferate japoneze care țineau un tren ca să meargă o fetiță la școală).
O variabila importanta: ce fac celelalte tari din regiunie? (au programe de stimulare de ordinul double digits mai mari; ex. Polonia vine cu un program de stimulare de 40 miliarde vs. cele 3.5 miliarde de la noi; Ungaria 20 de miliarde s.a.m.d.). In mod inevitiabil concuram cu aceste tari, motiv pentru care o decizie nu poate fi luata ignorand aceste date.
In plus, programul de stimulare din RO nu merge si catre companii nebancabile (cel putin la nivel declaraitv). Decizia de acordare credit ramane la banca iar companiile cu indicatori financiari subrezi, teoretic nu sunt eligibile in programul de stimulare.
Țările astea deja au infrastructură ok și spitale în care au cel puțin 5 placi de gresie nesparta consecutive.
Una nu trebuie sa o elimine pe cealalta.
Tarom era pe profit acum vreo 2 ani pana cand au schimbat managementul strain pt ca… pitong
Și mie mi-a atras atenția treaba aia. Dovada că se poate.
Statul roman nu este in stare sa asigure necesarul de masti pentru populatie, cum ar putea implementeze cateva chestii banale ?
Oare statul ar trebui? Sau piata liberă? E o discuție.
Asta am inteles din articol. Eu sunt pentru piata libera dar am plecat de la premisa ca am inteles si autorul are dreptate.
@Alter Ego Piata libera merge de minune la americani, in situatia data. Statele si guvernul federal liciteaza unii contra altilor pentru aceleasi stocuri de masti, cu rezultatele evidente.
Piața liberă vă dă măști la 5 lei bucata. Piața liberă e liberă doar pentru companii.
astazi am vazut la Carrefour masti la 2.5-2.6 lei.
ce-i drept erau cutii de 50 de bucati si pentru multi e o cheltuiala mare.
peste 5-6 saptamani le luam cu 1 leu sau sub.
tot azi am luat spirt sub 10 lei / 500 ml. acum doua saptamani am luat cu 14 si imi spunea farmacista ca fusese si 16-17.
dar tot azi am vazut multe sortimente de mere in Auchan cu 7 lei si erau mult mai urate decat alea cu 3-4-5-6 de saptamanile trecute (cu 3 am luat idared si cu 6 niste golden mari & frumoase, 3 la kg).
dezinfectantul cu 70% alcool era 21,x lei fata de 9,x lei spirtul cu 70% alcool. nici Mona nu mai este ce a fost odata.
gata cu revista preturilor, orientari & tendinti :))
Ai uitat să menţionezi situaţia cea mai nasoală şi foarte probabilă în România – stagflaţia.
Cel puțin momentan nu vad pericolul de inflație cu mici exceptii pe unele activități economice. Crezi că se va scumpi gazul? Când consumul e la pământ. Sau benzina? Sau că va creste chiria cu un șomer per familie?
Vechiul principiu : Sa se faca… Bai adevarul e ca, Brancusi avea dreptate : V-am lăsat săraci şi proşti, v-am găsit şi mai săraci şi proşti.
Vrei sa fac eu autostrăzi? Bine boss, ne vedem mâine. Aduci tu bidineaua și sacu’ de ciment? Eu îmi fac metrul sau cat iese, dar sa fiu scutit de taxe.
Cand Trump cerea congresului inca 2 triliarde pentru investitii in proiecte de infrastructura gigant, toti analistii economici au sarit de fund in sus ca nu se poate asa ceva, dupa cele 4 T pentru bailout sa mai printezi inca 2T dar s-ar putea ca asta sa fie unica solutie sa repornesti economia.
Deocamdata bursele au reactionat bine la declaratiile bancilor centrale ca vor salva companiile „no matter what”, bursa a recuperat terenul pierdut bine de tot, deci cumva obiectivul a fost atins, frica investitorilor nu a fost contagioasa si efectul de fluture a fost stopat (pe moment).
Pentru rebagarea in economie a milioanelor de someri, e nevoie de investitii masive in infrastructura. Ma gandeam ce bine i-ar sta Romaniei cu vreo trei proiecte masive de infrastructura rutiera si feroviara iar la nivel european ce misto ar fi un proiect comun de linii de tren de mare viteza care sa conecteze toate cele 27 de capitale.
Sa faci Bucuresti-Budapesta in 4 ore cu trenul, Bucuresti-Berlin in 6h sau de ce nu? Bucuresti – Lisabona in 13h ? O Europa atat de conectata ar beneficia de o mai buna integrare economica si sociala.
Altfel, legat de firmele care nu trebuiesc salvate, total de acord, as adauga ca nici unele primarii si prefecturi nu ar trebui salvate pentru ca in felul asta mesajul transmis celor care au stiut sa gestioneze banii si sa aiba cashflow pozitiv e „vedeti ce prosti sunteti? daca cheltuiati ca la balamuc acum primeati ajutor” in timp ce primariilor lichele li se transmite mesajul ca pot sa faca asta si pe viitor caci statul le va salva.
Eu as lasa default-uri regionale si as orienta proiectele de infrastructura spre zonele cele mai afectate insa n-as da bani direct primariilor.
Pana la COVID, erau o gramada de firme facute de „combinatori”, nu antreprenori, cum zicea mai sus un cititor, firme bazate pe smecherie, sa poata patronul sa ia un Q8, doua si atat, si cand a auzit de virus, a dat afara toti oamenii, doar nu era sa isi vanda Q8-ul ca sa isi plateasca oamenii 2-3 luni, sa tina firma pe plutire, si sa para sarac in ochii lumii, cand el defapt e un „antreprenor” de succes. Si acu cere ajutor statului, mori de ras nu alta. Le doresc faliment placut si sa se apuce de treaba.
E timpul sa moara toti astia si sa ramana pe piata firmele solide, care au pus si bani deoparte pentru vremuri grele, nu au cheltuit profit instant, care au o viziune clara despre viitor, care stiu sa se adapteze la situatii grele, din mers si care si-au tratat clientii cu seriozitate.
Nu o să moară, ba chiar o sa isi mai ia un Q8 sau poate o barcă, pt ca in romanica e capitalism de tip rusesc – afaceri cu banii statului…
@Roby. Tocmai asa e.
P-asta cum o jucam?
https://lenews.ch/2018/04/04/the-swiss-national-bank-owns-more-a-class-facebook-shares-than-zuckerberg
Punctul 2 a fost incercat de marile lanturi de magazine dar s-au lovit de taranul roman care traieste in secolul trecut care nu vrea sa se asocieze cu vecinul si care nu vrea sa cultive in functie de cerere. Procesatorul/vanzatorul trebuie sa se bazeze pe cantitati bine stabilite si pe o anumita calitate iar noi inca facem agricultura dupa ureche. Cei care au descoperit secolul XXI au deja cumparatori, nu mai au nevoie de procesatori locali.
Mai e si un alt aspect, pe care il pierzi din vedere. In multe state europene agricultura este vazuta ca un sector strategic si este sustinuta puternic de stat, in asa fel incat preturile produselor ajung sa fie mici, iar noi (taranii romani) sunt astfel scosi din competitie. In Romania nu exista o strategie pentru agricultura (cum nu prea exista strategie pentru nimic, eu ma mir ca inca functionam ca stat, cu atatea politici economice contradictorii).
@hash e si mai rau decat atat. Aia cu subventii vand marul cu 2 centi desi au cost de 3 centi pentru ca statul lor le subventioneaza acel 1 cent. Si le exporta in sa zicem Romania unde omoara producatorul local.
Ceea ce zici tu este, in principiu/teoretic, corect, partea proasta este ca in realitatea romaneasca lucrurile NU POT sa se intimple asa. Motivul este CORUPTIA !
Sa presupunem, ca cineva, o autoritate, decide sa se faca un „grup de lucru” bazat pe profesionalism si larga reprezentativitate, etc (sa fie cat mai democratic posibil), in care transparenta este la nivelul maxim posibil. Se face grupul asta, incep sa lucreze in conditiile cele mai bune (experienta profesionala vasta, date reale din orice domeniu, etc) si produc o strategie si un plan in detaliu (detaliu pana la firma x face y, in timp de z zile si primeste suma de bani b, toate datele si rezultatele perfect realizabile, corecte si cinstite) si apoi il dau mai departe sa fie implementat.
Crede cineva din Romania ca acel plan perfect poate fi pus „in opera” vreodata cu actuala clasa politica si cu modul de bussines din Ro ? Eu cred ca asa ceva nu se poate intimpla in Romania pt ca oamenii nu inteleg ca daca exista 2 persoane care produc sau executa servicii/chestii identitice, cel care este corupt va avea intotdeauna preturi mai mici si bussinesul lui va creste si va exista atita timp cat nu apare un altul mai corupt ca el ! In mod curent, in Romania, problema clasei poitice nu este cum fac rost de spaga, ci din „coada” care o au la usa biroului, cum sa ii gaseasca pe aia care nu toarna si care se tin de cuvant si nu le creeaza complicatii !Eu tind sa cred ca politicienii care cer shpaga sunt foarte putini in comparatie cu oamenii de afacerii gata sa plateasca shpagi pentru o afacere „grasa” !
Peste toate astea se adauga sistemul judiciar din Romania, care, sa presupunem ca este 100% corect, dar lucreaza foarte incet, este greoi si de multe ori incert !
In aceste conditii, la ce putem folosi un plan pefect realizabil? In Romania, numai outsiderii clasei politice sau mediului de afaceri pot considera un astfel de plan, in primul rand ca si modalitate de a intra in „liga mare”.
PS: explicatia ta privind „guest author” este amuzanta si pare sa imi confirme multe banuieli !
Domnu ego Barna. mi-ați umplut tastatura cu firimituri de la plăcinta aia romănească PE care a-ți cumpărat-o în calitate de viitor Președinte , în cadrul ultimei vizite în Spania.
– ,,nu doar că îți vei întoarce bucățica pe care o vrei din diasporă,,. Ei vor să se întoarcă? Dacă da, de ce ?
– ,,nu ne putem permite să plece în afară cei afectați.,, De ce? De la Covid ?
Bună Paco. Nu sunt pro-Barna. Nu sunt pro nimeni. Am o senzație bizara că toți sunt aceași Marie cu alta pălărie.
De ce sa se întoarcă? Marea majoritate nu au plecat pentru soarele spaniol și pizza italienească. Au plecat pentru a asigura familiilor o zi de mâine cu mai puține griji – treabă pe care nu o puteau face aici. Ăștia sunt oameni care mâine ar veni înapoi pe un 1200-1500 euro oricând.
Problema e că nu au de ce. Sistem medical la pământ, oportunități 0. In primul rand un program serios de investiții ar ajuta românii din Romania. In plan secund am asistat la o repatriere masiva a forței de muncă.
Când spun că nu ne putem permite să plece în afara și ăștia care au rămas mă refer va deja avem 3-4 milioane de angajați în privat rămași doar. Vrei sa mai plece 2 milioane? Pai cine susține bugetul? E super grav daca ne confruntăm iar cu valuri de emigranți. Soluția e să reținem forța de muncă prin planuri deștepte de generare locala a valorii adăugate.
Salut@ Alter Ego.
Majoritatea celor care s-ar întoarce pe sumele avansate de tine în text sunt praf din punct de vedere fizic. Vorbesc de cei plecați acu 15-20 de ani din motive strict materiale, gen trăit în sate la limita foamei. Au tras ca animalele să faci mamă o casă cu etaj cu 11 camere să nu ajungem de răsul satului. Plus gip BMW. Poți să trăiesți și 50 de ani unde vrei în lumea asta, dacă după 10 de ore de tras pe șantier în 40 de grade , duminică mergi tot cu Nicu, Geani și Costi la o bere și un mic. Ești la fel de ghips mental dpdv al așteptărilor și orizontului tău. Rulezi tot în filmul tău, doar că ai palmieri și eventual plajă la discreție.
Și cine așa praf cum e căștigă 2500 de euro la făcut piscine , o să vină în Romănia la 1200 de euro la făcut autostrăzi?,,Sistem medical la pământ,,Ai spus-o tu singur, nu eu.
Excludem aici cei care merg sezioneri în agricultură. Aia e altă discuție.
Și nu uita un lucru foarte important. În Romănia sunt mai multe Romănii.
Cat de serios poti sa iei un articol in care se fac afirmatii ca „statul vrea inflație, nu deflație. Deflația generează efectul de mai sus pe dos. Așa că tendința statelor este să se ferească de deflație cu orice preț.” Sau ca ideala pentru stat e o inflatie de 2-3% ? Atunci de ce datele Eurostat arata altfel.
https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tec00118&plugin=1
Vezi pe BNR.ro care e scopul institutiei. Sau pe FED.
https://www.bnr.ro/Tintele-de-inflatie-3325-Mobile.aspx
Exista chiar si „TINTE” de inflatie – 3.5%
Privesti lucrurile prin prisma capitalismului standard, acel ‘laissez faire’ care poate fi destul de pagubos daca este lasat sa actioneze liber. Cel mai bun exemplu care imi vine in minte sunt SUA, cu al lor sistem de sanatate demn de lumea a treia, extrem de scump si restrictiv.
In acest capitalism, firmele tind sa optimizeze la limita profitului, prin volum. Daca se intampla si cea mai mica ‘lebada neagra’, in 2 luni dau faliment. Sunt industrii care produc produse ieftine, dar esentiale – pe-astea nu stiu cat le vrei de ‘optimizate’. Sau spitalele, de exemplu (MedLife a transmis clar, ai COVID – n-ai ce cauta la noi. Noi avem nisa noastra si mai bine murim de foame, daca nisa se inchide).
Sunt de parere ca pentru sanatatea mediului de afaceri, un mix de politici de reglementare si capitalism standard e calea de urmat. Acum cat de mult sa fie ingerinta statului in economie e de dezbatut.
Cat despre facilitatile fiscale, statul trebuie sa transmita un semnal clar. A existat o perturbatie, nu vrei ca reculul sa fie o corectie brusca si exacerbata. Sustinerea se va retrage pe nesimtite, cand lumea s-a obisnuit cu ideea. Mediul de afaceri este mult mai volatil ca o persoana fizica.
Raman la parerea mea ca economia e stiinta haosului.
Din cate stiu eu sistemul de sanatate e cel mai bun din lume (dpvd al calitatii, cantitatii de inovatie etc.), departe de a fie un sistem de lumea a treia. Scump este, dar si merita. De investitiile in cercetare beneficiaza tot restul globului, pe cand, in mare parte, americanii platesc factura.
De ce ar fi capitalismul periculos daca este lasat sa actioneze liber?
Pe scurt, pentru ca este foarte volatil – raspunde repede la stimuli, atat pozitivi cat si negativi. Uneori volatilitatea dauneaza.
Mai demult, înainte de coronavirus, când ajungeam la security check la Otopeni, mă uitam la fețele angajaților. Toți tradau pile și cunoștințe sus puse.
Lasa ca acum le vad doar sezonierii, pilele si cunostintele sus puse, noi am scapat
pai crezi ca ajungi sa lucrezi la frontiera fara pile? pana si portarii de la MAI sau de la SRI sunt bagati acolo pe pile si bani grei !
in mod special pe astia de la frontiera ii simti din atitudinea aia aroganta si miserupista care te intampina atunci cand intri in tara.
Treaba statului – mai ales in vreme de criza – consta doar in 1,5 sì 6. Restul, sunt povesti. E cunoscut ca statul e cel mai prost manager (termen scurt, alegerile).
New Deal?
Lucrand in domeniul petrolier, pe partea de tehnologii/proiecte noi de constructii/modernizari, am facut zeci de contracte facute cu cap sa zicem asa. Daca firma ce executa lucrarea nu isi face temele bine, este posibil sa aduca si bani de acasa ca sa incheie o lucrare. Acest lucru a fost probabil si in cazul Bechtel. Au pus nenumarate clauze, ‘in caz ca’, si le-a iesit. Cu toti agaricii care se invart in posturi de manageriale cu facultate la spiru haret, ce poate vedea un nenorocit de genul, cand el nu intelege nimic! Problema Romaniei e asta. Iti trebuie experti in orice domeniu, bine platiti, si care sa nu puna botul la pomeni. Arunci tu contractul catre Astaldi sau alte firme, dar alea au avocati de top, iti baga niste clauze de care tu cu nea Iliuta project manager la cnadr, absolvent acum 3 ani de liceu, nu faci nimic, pierzi milioane .
Si acu o luna, cand eu scriam ca unele companii merita sa moara (e adevarat, motivele mele fiind _putin_ diferite), m-ai luat la 11 metri, ca nu inteleg eu economia.
Pentru ca rationamentul nu avea sens
Numai mie 50 pesos + 40% imi da 70 de pesos?
Adica pot lua 1.4 inghetate cu 100 de pesos
Vezi ca e 55% chiar inflatia la 2019.
incepi investitiile azi si dureaza 3 ani pana se termina licitatia, inca 2 ani pana incepe constructia efectiva si 4-5 ani pana e finalizata.