Rubrica de psihologie: Avantajul copiilor din familiile bilingve

Psihologi de la Universitatea din Washington au realizat un studiu experimental în cadrul căruia au testat 16 bebeluși. Din aceștia, 8 erau din familii care vorbeau doar engleza iar cealaltă jumătate din familii bilingve în care se vorbea atât engleza cât și spaniola. Bebelușii în vârstă de circa 11 luni au ascultat o serie de sunete derivate din elementele de bază ale limbii engleze și spaniole (sunete cu rezonanțe precum ”ta” sau ”ba”) iar reacția lor la acestea a fost înregistrată cu ajutorul unui aparat de magnetoencefalografie pentru a vedea care părți ale creierului sunt activate la recepționarea sunetelor.

S-a înregistrat activitate în cortexul prefrontal și orbitofrontal, regiuni ale creierului responsabile de funcții precum rezolvarea de probleme sau luarea de decizii. Bebelușii din familiile în care se vorbeau două limbi au fost mai atenți și deschiși la sunete din limbi noi iar ariile corticale anterior menționate au fost mai active în cazul lor. Ceea ce implică ideea că dacă aceste arii corticale sunt legate de rezolvarea de probleme și luarea de decizii, fiind mai bine dezvoltate în cazul bebelușilor din familii bilingve, aceștia au un avantaj congnitiv și nu doar lingvistic în raport cu acei copii crescuți în familii în care se vorbește o singură limbă.

Și alte studii similare au arătat că adulții care vorbesc mai multe limbi au un avantaj în raport cu adulții care vorbesc o singură limbă, primii fiind mai privați de un declin cognitiv la vârste înaintate decât cei care nu cunsoc decât o singură limbă. Cunoașterea a două sau mai multe limbi la bătrânețe corelează puternic și cu încetinirea instaurării simptomelor demenței. Mai mult, adulții care vorbesc fluent două limbi în loc de una au și ei capacitatea de a rezolva probleme mai ușor decât restul oamenilor care cunosc o singură limbă și că – exact ca și în cazul bebelușilor de mai sus – pot alterna mai ușor între sarcini și accesa mai bine memoriile lor.

Ideea de bază este că a cunoaște încă de timpuriu două sau mai multe limbi este un lucru benefic care implică un viitor mai sigur pentru copil: note mai bune la școală, capacitatea de a se descurca mai ușor și mai rapid în situații dificile. Succesul în școală – afirmă alt studiu – este un bun predictor al satisfacției generale în viață.

În caz că al vostru copil nu face parte dintr-o familie bilingvă (cum ar fi una maghiar-română sau italian-română) puteți da de timpuriu copilul la cursuri de limbă engleză, germană sau franceză ca să deprindă elemente din aceste limbi încă de mic. Bebelușii expuși la elemente de limbă din familiile bilingve se adaptează mai ușor la situații noi (de exemplu deprind și înțeleg mai rapid ideea că trăgând de o jucărie aceasta se mișcă în anumite condiții dar rămâne imobilă în altele, când este ținută în loc de un obstacol sau de un alt copil).

Copiii din familii bilingve înregistrează totodată scoruri mai înalte la testul Stroop. Testul Stroop implică afișarea de cuvinte colorate pe un ecran: cuvântul ”verde” scris cu litere roșii, cuvântul ”galben” scris cu litere albastre. Cel care participă la testul Stroop trebuie să spună în ce culoare este scris cuvântul și să reziste impulsului de a citi cuvântul desemnând o cu totul altă culoare. Testul Stroop este menit să evidențieze interferența din timpul de reacție în realizarea unei sarcini. Când un cuvânt desemnând o culoare (albastru) este afișat într-o altă culoare (cu caractere roșii, de exemplu), devine dificil să ne pronunțăm asupra culorii în sine și avem tendința de a citi cuvântul și nu de a afirma cu ce culoare este scris. Efectul Stroop poartă numele lui John Ridley Stroop care l-a evidențiat în 1935. Testul Stroop este des folosit în psihologia clinică.

Copiii din familii în care se vorbesc două sau mai multe limbi și care deprind aceste limbi sunt totodată mai empatici și mai în măsură să înțeleagă ce se petrece în mintea altor oameni (fiind capabili să anticipeze mai rapid acțiunile celor din jur).

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

17 comentarii

  1. Ce-mi plac mie studiile astea americane… Surpriza fratilor, pe restul planetei sa fii bilingv e super comun la persoanele tinere.

    Comentariu apreciat.3811
  2. Sunt dintr-o astfel de familie. Nu am invatat niciodata a doua limba – nici unul dintre veri nu a invatat-o desi se vorbea zilnic in casa bunicilor. Pot cel mult sa pronunt corect cuvintele scrise, ca limba aia are sunete in plus fata de romana. Se pune?

    184
  3. cred ca o scapare a autorului insa s-a dovedit si ca cei din familii bilingve au si mai multi parteneri sexuali si deci sunt mai putin anxiosi

    Comentariu apreciat.572
  4. Sunt din familie bilingva si am invatat in paralel romana si maghiara. La scoala am facut franceza si engleza. Acum stiu romana, maghiara, engleza si italiana. Franceza nu s-a prins deloc de mine si am facut 6 ani la scoala. Nu stiu sa zic nici macar ‘Imi este foame’

    212
    • Je avere foame!

      Comentariu apreciat.263
    • un croissant s’il vous plait!

      Comentariu apreciat.231
    • Român fiind e suficient să întinzi mâna! *Sil vu ple mesiu* e deja inutil, se prind singuri că ești poliglot.

      115
    • @Grobianu. Am auzit invocata aceasta replica de multe ori, “Sil vu ple mesiu”, in special de francezi, de fiecare data razand cu un aer superior. Cred ca este de preferat, in schimbul noului salut francez “Alah Akbar” odata cu fluturatul unui Kalsnicov sau al unui cutit de hacuit oameni. Fiecare sa-si vada mai intai barna din propriul ochi.

      61
  5. Stiam ca am o familie specială, mai ales ca vorbim engleza si franceza… care e la randul ei o limbă care si aia dezvolta anumite capacitati cognitive.

    12
  6. True. Eu vorbitor nativ de romana si maghiara, sotia unguroaica, copilul practic are doua limbi materne (in definitie stiintifica, limba materna fiind prima limba vorbita in familie, nu limba mamei, cum gresit se considera in folclor). La 12 ani, fiul vorbeste perfect ambele limbi, a facut gradinita la sectia maghiara, acum scoala o face in romana. Fata de colegii lui de clasa, are vizibil un vocabular mai bogat in limba romana si o exprimare mai elevata (citeste mult mai mult decat media clasei). In timpul liber, vorbeste exclusiv in engleza cu verii lui din UK. Acum cateva saptamani mi-a spus ca nu mai vrea sa sa vorbeasca romana, engleza i se pare mai interesanta :))) Teenagers…

    41
  7. Eu vorbesc romană, engleza (americană, adică fără perhaps și alte farfastâcuri) și franceza cu accent arab (de la conversațiile cu niște studenți algerieni, colegi de cămin). Am și ceva sârbă și albaneză la bord, culese direct de la fața locului – destul cât să mă descurc.
    Marele meu regret este însă că, deși am făcut trei ani de germană ca a doua limbă străină (mai precis, clasele VI-VIII), nu s-a prins mare lucru de mine. Noroc cu ce-am mai cules de prin romanele lui Sven Hassel, de mai pot și eu să zic ceva pe limba lui Goethe, în afară de “Danke! și “Guten Tag!”:
    – Schweinehunde!
    – Hände hoch! Nicht schießen!
    – Wo ist der verdammte Hauptmann?
    – Es gibt keine Huren wie die Budapester!
    – Du bist ein Klugscheißer!
    – Ich brauche mehr Munition!
    – Ihre Papiere, schnell! Wir sind die Kriminalpolizei!

    10

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link, de la PCGarage prin acest link sau de la Finestore.

Pun clipuri pe Youtube