Prostiile lui Cristici: 11 ore la UPU

Despre cum am ajuns la UPU poate am să fac un text în altă zi. De fapt, mult nu e de zis: de Constantin și Elena, după mai bine de 12-14-16 luni în care nu am călcat la nici o terasă, la nici un restaurant… ce mai, nici din casă nu prea am ieșit(!), de Constantin și Elena am zis să mergem „în familie” la o terasă să mâncăm ceva și să bem un pahar de vin. Mama e Elena, sora Elena, fratele Constantin, cumnatul Contantin, nepotul e Constantin… bunicu’ era Constantin, bunica era Elena… o familie de Constantin și Elena.
Atât de bună a fost mâncarea, că a doua zi eram la UPU cu probleme.
Talentul meu de supererou este să identific dacă o mâncare e bună. Talent negativ, se pare, dacă pot identifica cam orice mâncare ciudată, fiind „binecuvântat” cu unul dintre cele mai sensibile stomacuri din zonă. Supererou, am spus. Degustător de mâncare pentru regi trebuia să mă fac, doar că nu am regi și împărați prea mulți unde aș putea să aplic.

So, ora 11 a doua zi, salvarea, UPU.

Eu nu am călcat la spital în ultimii zece ani, ultima dată am fost pentru o audiogramă (am tinnitus), iar înainte de asta nu îmi aduc aminte când am mai fost în spital. Poate din clasa a cincea, când m-am tăiat cu beschia și au trebuit sa-mi coasă la deget, nu am mai intrat într-o clădire de spital. (în clasa a cincea, eu cu vărul meu tăiam copaci cu beschia, lemne pentru iarnă. 11-12 ani, muncă din asta… apropo de copiii din ziua de azi, „exploatarea minorilor”)

Cel puțin U.P.U. acesta la care am fost, în Iași, mi-a schimbat puțin optica.
Știți medicii ăia acri, plin de ei, care nu te bagă în seamă? Nu la UPU, și nu cei tineri. Din tot personalul medical cu care am interacționat, doar doi sau trei au fost acri, iar aceia aveau peste 50 de ani. Restul medicilor și asistentelor s-au comportat… cu interes față de viața unui pacient.
De la intrarea în ambulanță și până am ieșit să plec acasă, am petrecut 11 ore într-o lume pe care parcă o redescopeream.
Eu am scris „Pui de pernă pentru pui de om„, m-am agitat/scandalizat mult în cazul „Colectiv”, m-am certat cu medicii pe forumuri spunând că eu îi susțin oricând la o grevă generală… Da, să moară oameni până se schimbă șefii de spitale incompetenți. Faceți grevă pentru asta, eu ies în stradă cu voi, pentru voi.
Oare s-a schimbat ceva în ultimii 10 ani? Ieri parcă am văzut că s-a schimbat ceva. Oare pentru că e Iași, nu Văscăuții din deal? Oare pentru că e spital central? Oare pentru că eu nu știu despre medici și viața în spitalele de Stat decât de la știri, și numai poveștile triste?
11 ore la UPU. Dacă aș fi spital, aș face opțiunea de „excursie cu clasa” la UPU. Orice cetățean care vrea să înțeleagă ceva, să vină spectator la UPU o zi lumină.
Cum am fost eu. Nevoit, dar spectator, că terminaseră cu mine relativ rapid, a trebuit să aștept mai multe analize.
Altă chestie interesantă: mai multe analize. De ce? Să fim siguri. Vă mai doare? Nu. Sunteți bine? Da. Sigur? Cred că da.
Cred? Atunci ia mai stați două ore aici, să facem și eco cord, că poate…
Eco cord… ecografie la inimă. Lângă mine era un nene de 70 de ani, mușcat de căpușă.
– Dumneavoastră tot la eco cord?
– Da.
– Ce aveți?
– M-a mușcat o căpușă. (îmi arată pansament cu sânge pe el, mușcat de burtă)
– Păi… eco cord la mușcătura de căpușă?
– Se pare că da.
Cred că „l-au prins” în spital, și l-au băgat „la toate cele”, că… cine știe când mai apare? De la țară, l-a mușcat căpușa când cosea prin curte. Venise la urgență singur, de la țară. Trimis de soție. Pentru că, bănuiesc că aflase femeia, din media, că nu e bine să te muște căpușa iar tu să ignori (apropo de subiectele cu care ar trebui să se ocupe media)
Eco cord. Trei medici pe mine.

Înaintea mea, pe același pat, endoscopie. Vreo 10 medici și asistente.
Îl auzeam pe om cum horcăie. E nasoală tare endoscopia. Știu, pentru că am făcut.
La ieșirea din salon, pe pat cu roți, nu pe picoarele lui, bolnavului i s-a spus:
– Să știți că am împins bucățica aia de carne, dar a rănit acolo, curge sânge. Vă recomand câteva zile de internare în spital, să stați sub urmărirea noastră.
– Nu, dom-le! Vreau acasă!
– Noi nu recomandăm.
– Eu vreau acasă, la soție!
– Dacă semnați aici că refuzați internarea, puteți pleca.
– Semnez unde vreți, eu vreau acasă!
Voiam să-i spun: Moșule, vrei acasă viu, sau mort? Ești nesimțit, după ce 10 medici stau la curul tău, să crezi tu că ești mai deștept? Stai dracu’ și fă ce spun ZECE oameni, prostule!!

11 ore la UPU.
A venit un mexican cu cătușe la mâini, cu doi polițiști. La intrarea în salon i-au scos cătușele, apoi făceau de gardă la ușă, ca în filmele americane.

11 ore la UPU.
A intrat unul bandajat tot, cu capul spart, ochiul plin de sânge.
Stătea lângă mine. Eu intru în vorbă cu oricine:
– Ce ai pățit?
– Bătaie. Par în cap.
– De la ce?
– Proști. De la bani. Am și băut puțin…
– Mulți bani?
– 400 de lei.
– Pentru 400 de lei v-ați dat cu parul în cap?
– Era și vărul meu.
– Vărul tău?
– Văr bun. De la vaci ne-am luat. Trebuia să-i dau 400 de lei. A băut puțin, am băut și eu… am ajuns aici.
Peste jumătate de oră vorbea la telefon cu cineva și plângea.

11 ore la UPU.
A apărut un tânăr înalt și frumos, cu… cred că își tăiase un deget cu totul, că ține mâna peste cealaltă mână, și curgea sânge pe jos.

11 ore la UPU.
A intrat o fată de 22 de ani, cu prietena ei, cu durere foarte mare în dreapta jos. Plângea de durere.
Acritura de la triaj nu o băga în seamă. Să aștepte. Ne-am scandalizat eu și sor-mea: Doamnă, CHIAR NU O VEDEȚI?
A văzut-o. A sunat medici.
Am sunat-o și eu pe vară-mea, care e medic în București, să o întreb ce poate avea, că poate nu mai plânge fata. Apendicită, sau chist la ovare.
Am întâlnit-o pe tânără peste câteva ore. Cred că intra în operație, aș vrea să cred că intra în operație, era în sala doi de așteptare, cea de după vizita inițială.

11 ore la UPU.
O bătrână avea branulă, și nu știu cum a făcut dar și-a smuls-o. Sânge pe jos, femeia panicată. Peste 80 de ani, aproape nu putea să vorbească. Au venit asistentele să fixeze branula, apoi femeia de serviciu a dat cu mopul pe jos, să spele sângele.

11 ore la UPU.
O tânără foarte sexy, îmbrăcată sportiv, înaltă, frumoasă foc, cu gâtul prins în din ăla care ți-l imobilizează.

11 ore la UPU.
Fixat de pat, fără să se poată mișca, pentru a face pipi trebuia să strige să-i aducă cineva o ploscă.

11 ore la UPU.
Doi pacienți au trecut pe lângă mine în paturi în care erau imobilizați, am crezut că sunt morți. M-am uitat atent să văd dacă respiră. Unul din ei a clipit. Am în cap momentul în care a clipit. O clipire de ochi… e viu. Al doilea pacient, o femeie, avea pungi cu sânge la transfuzii. Eu eram boier, aveam ceva incolor, dextroză, prostii. Ea avea sânge.

11 ore la UPU.
Am auzit o dată „Condoleanțe”, și o dată „Îmi pare rău”.

11 ore la UPU.
Mai pe seară, lângă mine în sala de așteptare s-a așezat o asistentă/medic (halat bleumarin) și vorbea la telefon cu cineva: „Acum e bine, dar să știți că… da. Și trebuie să respecte tratamentul!… V-am spus, e ok, e stabilă acum.”

11 ore la UPU.
Am ieșit pe la ora 10 seara. Pe picioarele mele, cu verdict că sunt sănătos.
În sala de așteptare, în care venisem pe la 11 dimineața, era plin. Patru pacienți pe paturi, doi cu fața în sus… oare mai erau vii? Nu am stat să îi „verific”.

În viața asta am făcut suficiente nebunii. La un moment dat am trecut ilegal granița, am fost prins de grăniceri și închis într-o bază militară până mi s-a verificat statutul. Am avut interdicție de trei ani pe pașaport.
Am făcut lupte; nu mi-e frică de sânge, nu mi-e frică de foc (mă bătea gândul să mă fac pompier voluntar la un moment dat).
Dar ceva știu sigur că nu aș putea face: medic la urgențe.
Nu pot, e prea mare răspunderea. Eu abia pot răspunde pentru mine…

Iar dacă 10 medici îmi spun să mă internez, eu mă internez. Nu e nevoie, nu simt nevoia să mă cred eu mai deștept decât 10 medici.

foto de pe un perete din U.P.U.: Echipajul elicopterului SMURD prăbuşit însuma zeci de ani de experienţă medicală şi de zbor

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

94 comentarii

  1. NOU
    #1

    11 ore? Amator…acum vreo 4 săptămâni am fost cu taica-meu, la 20:30 am ajuns acolo, la 14:00 a doua zi a plecat de acolo, cam 17 ore jumate, beat that.

    00
  2. NOU
    #2

    Poate ai luat covid si faci o forma grava pentru ca nu esti vaccinat.

    00
    • Evident trebuia sa apăra și un covidiot care sa își dea măsura prostiei. Fan sosoaca, așa-i?

      00
  3. Sunt a doua oara in 2 saptamani la UPU de la Spitalul de Copii din Brasov. Prima oara cu baiatul, a doua oara cu fetita.

    Data trecuta am dat de echipa faina. Acum, de cealalta.

    00
  4. Experiențele sunt diverse.
    Aud cazuri de oameni cărora li se cere bani ca la piață, mai rău decât la metoda acoperișul. Aud de oameni, care au avut experiențe foarte ok cu medicii.
    Păcat că instituțiile medicale nu își fac mai mult PR prin care să scoată în evidență și părțile bune.

    00
  5. NOU
    #12

    Am povesti cu medici care le dau pacientilor bani de autobuz , sau le cumpara medicamente care nu exista la farmacia spitalului .

    00
    • Nu sunt povesti, e doar realitatea!

      00
    • NOU
      #14

      Sunt toate cuprinse în sistemulbmedical din Ro, și alea de te mișcă prin umanitate, și alea de te fac să gândești că e imposibil să trăim printre asemenea oameni!
      Eu aș spera ca ultimele cazuri să ajungă excepții de care colegiul medicilor chiar să se ocupe!
      Vreau să aud de condamnări corecte în colegiul medicilor pt lepre și de recompensări pe bune pt cei care impresionează prin umanitate, abilități și competență!
      Sper! Toată viața am fost genul de om care a așteptat-o pe Luminița, aia de la capătul tunelului!

      00
    • Am povesti cu stat 20 de ore la upu in picioare sau pe un scaun, aproape nebagat in seama, am povesti cu medici habarnisti, care te tineau in spital 10 zile degeaba,avand un salariu de 25000 lei, si ca apoi la externare sa te duci in alt spital sa te tratezi.

      00
  6. Eu am fost de 3 ori la UPU Iasi: de 2 ori cu rude care aveau insuficienta respiratorie/ infarct. A fost ok atunci, poate si pt ca era pustiu in upu. Apoi eu cu capuse. Era plin, cu oameni adusi de ambulante care asteptau. M-a preluat imediat un medic. Poate si pt ca de mine scapau mai repede.
    Cat am asteptat dupa rude, venise unul cu mana plina de sange care canta de zor.
    N-ai cum sa te plictisesti in UPU. Ori te amuzi ori te enervezi din cauza acriturilor sau a suedezilor care vin cu catel si purcel acolo.

    00
  7. „Din tot personalul medical cu care am interacționat, doar doi sau trei au fost acri, iar aceia aveau peste 50 de ani.”
    Oare cum erau acei medici acri acum 20de ani?
    Oare cum vor fi acesti tineri medici cand vor avea 58 de ani?
    Oare nu devii cu timpul acru? Doza zilnica de durere si drama la care esti martor esti nu te face cu timpul insensibil?
    Cand esti mic iti doresti sa devii medic pentru ca sa vindeci oameni. Cand esti tanar vrei sa fii medic ca sa ajuti si sa ai bani. Cand esti batran nu prea mai vrei sa ajunti daca nu faci bani.

    00
    • NOU
      #18

      @Psionics: tind să cred că cei acri sunt doar așa la bătrânețe, iar la tinerețe-s nesimțiți.

      00
  8. NOU
    #19

    Și cât timp zici că ai stat la UPU?

    00
  9. Înțepătura de capusa nu e urgenta medicala. Se tratează în policlinica nu la upu.

    00
    • Atunci stai tu cu capuse pe tine de sambata pana luni, cand se deschide policlinica.

      00
    • Stai

      00
    • Ala cu căpușe venea dintr-un sat unde cel mult venea un medic de familie o zi pe săptămână (că avea mai multe sate arondate).
      Și de unde să știe amărâtul ăla din sat unde sunt policlinicile în Iași?!
      Plus ce zice Oana.

      00
    • @oana, ab
      O înțepătura de capusa nu reprezinta o urgenta medico chirurgicala. Poți sta zile întregi cu ea.
      Faptul ca într-un sat nu mai exista medic nu e motiv sa aglomerezi unitățile de urgenta pentru non-urgente.
      Ca să reîmprospătati memoria cu ce însemna consumul de resurse pentru nonurgente căutați pe google Virginel Iordache.

      00
    • De timpul scurs de la intepare (dar nu numai, nu toate capusele de alea rele) depinde daca vei avea boala Lyme sau nu. Iti asumi riscul asta pe banii tai si pe viata ta?

      00
    • Oana, mai informeaza-te! anonim are dreptate.

      00
    • „Doar capuşele care sunt ataşate de pielea ta şi se hrănesc cu sânge 36-48 ore pot transmite bacteria Borrelia burgdorferi, care va intra prin piele şi va ajunge în sânge. Îndepărtarea cât mai precoce a căpuşii poate preveni infectarea.”
      https://www.cdc.gov/lyme/transmission/index.html

      00
  10. Terasa era „covid 19 compliant”…

    00
  11. Ce inseamnă UPU?

    00
  12. si poti sugera si o zona, asa ‘o terasa’ e prea generic?

    00
  13. Am stat cu mama ~ 20 de ore in UPU Constanta. Pe la 4 dimineata nu mai stiam daca imi e frig de frig sau frig de somn. Ca sa fii medic/asistenta acolo in primul rand trebuie sa fi extrem de tare psihic, sa nu lasi sa te afecteze ce vezi in jur altfel in cativa ani o iei pe campii. Pacient in patul de langa cu tensiunea 24/12 nu stiu cum de mai era in viata. Cineva cu bicepsul taiat, ii sarise cumva flexul din mana. Oameni intinsi pe targi mai multi morti decat vii si rude care asteptau o minune. Resuscitari.. Cand venea Smurdu cu un pacient si il duceau direct pe zona „rosie” acel pacient avea cam 10% sanse sa supravietuiasca. Mi-a ramas in minte din noapte aia un om pe la 60 si ceva cu o semi pareza pe dreapta, un mic accident vascular (blocaj) care singura lui problema e ca nu gaseste o tigara ca el vrea sa iasa afara la tigara. Pe la 2 noaptea l-am vazut afara la tigara pe picioarele lui, aproape isi revenise complet. Vine doctorul cu rezultatele lui: in afara de micul blocaj, care si trecuse intre timp, era perfect sanatos. Nepotul: cum domn doctor perfect sanatos, omu asta n-a facut nimic toata viata lui decat sa bea si sa fumeze. Atat. Doctorul: Pai a avut vre-un stres in viata? Nepot: Nu! Doctor: Ei, de-aia e mai sanatos ca noi toti.

    01
    • Parca simt o mică notă de dezamăgire la nepot… „Cum dom doctor, perfect sănătos?” :)

      00
    • pai, mostenirile alea nu se vin cu una cu doo :D

      dar, mai exista si dilema „ma, ce plm de analize i-ati facut? e sanatos acum si maine il ingropam sau cum?”

      00
  14. Eu cred ca v-au recunoscut doctorii aia domnu Cristici, nu mai fiti asa modest!

    00
    • Maine revin cu un text despre Iași. Negativ, in stilul „clasic” al articolelor mele din timpul saptamanii.
      E cam nasol sa fiu recunoscut de oameni care decid ceva cu viața mea… ;)

      00
  15. Tot chichirezul la endoscopie este sa nu o faci cu semi-anestezia aia care te tine zombi, interesant este fara si sa te uiti si tu pe monitor si daca este amabil dl.doctor iti si explica ce vede pe acolo.

    00
  16. Sanatate!
    Si noi am avut experiente mai degraba pozitive cu spitalele de stat dar in Bucuresti.
    De la privat ne-au trimis acasa fara macar sa se uite la pacient, la urgente la stat am stat jumatate de ora in triaj si de acolo direct antibiotic/antitermic pe vena si in 2 ore, operatie. Bucuresti, Spitalul Militar, 2017 sau 2018 (?).
    Incet, sistemul se schimba. E departe de a fi ideal, inca sunt sincope dar parca incepe sa se vada ceva.

    00
  17. Hmm, UPU în spital din Moldova şi în 11 ore după sărbătorirea sfinţilor nu a fost niciun caz de abuz de alcool. Ciudat… foarte ciudat.

    00
    • Aia probabil aveau sectie UPU speciala cu triaj inca de la poarta.

      00
    • În Moldova nu (se) există abuz de alcool pentru că nu egzistă atât alcool pe lume.
      A fost un caz, ăhă, de mult, dar n-a fost omologat, a fost fake news.

      00
  18. Toate experiențele la UPU + Fundeni + Spitalul de infecțioase Craiova din ultimii cinci ani (cu părinți, socri, elevi, prieteni, eu doar o data) au fost bune, oameni atenți, bine intenționați, demni, serioși, deloc ciubucari.

    00
  19. NOU
    #53

    Poza cu tanara sexy si gat rupt nu puneai…

    00
  20. Aceeași speță înainte de pandemie. Sibiu, Piața Mică, Union, tot 12 ore. 7 ore soția, 5 ore eu, copilul zero ore. Ne-a luat ambulanța pe rând. Noroc că s-a întors soția înainte să mă ia pe mine. Fără perfuzii nu făceam față, personal pe ambulanță obișnuiți cu mai rău. Spitalul Județean de la Sibiu e așa, cum să zic, nu e ca la Iași, nici ca la Slatina, între și 112 te trimite la medicul de familie când tu ești în concediu în altă parte a țării.
    Un sfat: dacă v-ați făcut drum la Județean Ploiești: încercați să nu muriți până la București.
    Restul: Slobozia are un singur anestezist, probabil din Călărași și managerii spitalelor din București sunt aceiași puși de Firea(Nicușoare fmm) sunt doar aspecte ce dau culoare poveștilor din criptă.

    00
  21. Cum am fost baiat cuminte in viata, cam stiu ce si cum se procedeaza: Daca intri cu chestii rupte si nu e grav, nu spui niciodata de accident sau bataie…ca stai juma de ora la UPU si 10 la sectie declarand chestii.
    Ultima calatorie la Floreasca a fost dupa ce am blocat frana ca Danila Prepeleac. Highside cu aplauze, doua coaste trostite, si sub imperiul adrenelinei cam uitasem regula:

    -Saru’mana…am cazut cu motorul si cred ca am doua coaste rupte.

    Se uita aia lung asa la mine…aratam cam a ce-i arati fiica-tii cand ii spui de ce sa se fereasca in viata si ea nu si nu.

    – Gina vino tu putin ca avem un domn cu o altercatie…
    -Ce altercatie, doamna?
    -Pai ati zis ca aveti doua coaste rupte!
    – Nu nu. Am cazut cu motocicleta…
    -Aaaaaa, accident! Trebuie sa chemam politia!
    – Nu chemati doamna nimic, ca am cazut de prost, eu cu mine, altfel sunt intreg, doar am doua coaste rupte si cam atat.
    – Nu se poate accident fara politie!
    – Doamna, n-a fost acci… (Mi-a revenit memoria si cum sunt si alte spitale de urgenta prin raion incerc sa ma fac iesit din situatie) …. Bine! Stati putin..ma duc sa-mi aduc actele de la masina.

    20 de minute mai tarziu eram triaj la Universitar:

    – Buna ziua, ce-ati patit?
    – Buna ziua. Cred ca am doua coaste rupte…
    – Pai ce-ati facut?
    – Am….Am….am cazut in dus!

    00
  22. Să vă spun o experiență de-a mea cu cei de la UPU Iași:

    Acum vreo 5 ani, mi se tot părea că e ceva în neregulă cu mama. O tot întrebam dacă e OK și ea zicea că da. De fapt, i se spărsese un lipom de grăsime și a stat așa vreo câteva zile bune, cu puroi curgând de acolo, pentru că nu ne-a spus nimic și eu nu mi-am dat seama.

    Vin într-o zi acasă și o găsesc destul de agitată, mirosind a puroi și foarte dezorientată. Sun pe-o amică de-a ei și îi spun să se ducă cu ea la spital, că e farmacistă, altfel intră pe acolo. Zis și făcut, se duc la UPU, după o oră mă sună aia că nu mai poate sta cu mama, să mă duc eu.

    O rog pe o colegă de la job să meargă cu mine și să mă ajute, pentru că eram și eu un pic depășit de situație. AJung la UPU și mama era rezemată de un stâlp de-acolo. Trecuse o oră și nimeni nu se uitase la ea.

    Nu am putut comunica cu ea, pentru că era foarte speriată și (aveam să aflu mai târziu) aproape în pre-comă, sau ceva de genul. Mă uitam în jur să văd un doctor, sau cineva cu care să pot vorbi.

    Colega mea a început să întrebe în stânga și în dreapta, cum poate fi luată mama mai repede, toți păreau ocupați. Noroc de un doctor pe care îl cunoștea. Când a văzut starea în care arăta mama, le-a zis celor de UPU să se ocupe imediat de ea și în 5 minute deja era la analize.

    Slavă Cerului, mama a scăpat cu bine. A fost la jumătate de oră de moarte. Dacă curgea puroi pe sub piele… :(. Am avut noroc de colega mea, căreia îi sunt etern recunoscător și de acel doctor pe care îl știa ea.

    00
  23. SMURDAU: ala care manca si bea pana il ia SMURD-ul. :D

    00
  24. Prima mea experiență la UPU (Elias):

    Pe la 12 noaptea sub influență am plecat dintr-un bar cu o bere într-o mână și o țigară în cealaltă (știu, foarte smart din partea mea). Inevitabil m-am împiedicat de o bordură și am ajunș cu partea dreaptă din față bușită serios. A doua zi dimineață am avut trei opțiuni: să-mi dezinfectez și pansez singur rana (era destul de evident că e la suprafață), să conduc/iau Uber până la spitalul privat unde am abonament sau să merg la cel mai apropiat spital. Am decis să aleg a treia variantă, deși eram conștiet că timpul câștigat pe drum o să-l pierd la triaj.

    Așa a fost. Am stat o oră pe hol, înainte de Covid, dar apoi am fost șocat de cât de profeșionisti au fost toți. La privat probabil îmi făceau tratamentul pentru care am ajuns acolo, adică dezinfectat și pansament, dar la Elias mi-au făcut doua radiografii la un degent zgâriat (asta chiar a fost overkill după cum am râs cu ortopedul care a venit să mă consulte) și mi-au făcut și un CT.

    Teoretic după CT părea că totul e ok unde m-am lovit (medicul radiolog nu a scris nimic în fișă) dar a venit neurochirurgul de gardă, o tanti de 75 de ani despre care am găsit diverse articole, care mi-a zis că nu am nimic de la căzătură dar că pare am un chist de 5cm în partea stângă, congenital cel mai probabul, pe care ar trebui să-l țin sub obervație.

    TL/DR: La privat costă să te ții de protocol; dacă ai noroc să dai la UPU de cineva implicat aflii lucruri mai importate decât pentru ce ai ajuns.

    00
  25. Am ajuns la Judeteanul din Timisoara, acum 3 ani, muscata de ciobanescul nostru (atacat de alt caine dupa o poarta, eu m-am bagat ca vita intre, asta s-a infipt din greseala in coapsa mea. Am umplut o pereche de pantaloni de sange si aveam gaura cat sa bagi o monenda de un euro in ea.

    Am crezut ca am crapat si am ajuns in Gray’s Anatomy. Frate, ce bucati. Tineri, atenti. M-a luat in atentie o doctorita chirurg, mama ce bucata. Super atenta .. „Va fac anestezie locala, ca, daca ma pun sa curat pe viu, lesinati de durere.”

    Nu am simtit injectiile, mi-a bagat o fasa sterila sub piele, in zona muscaturii, sa se dreneze cat de cat, apoi a doua zi veneam la cusut. A doua zi, obisnuita cu sistemul romanesc, m-am dus cu bani la mine, sa ii dau femeii. A zambit si mi-a zis ca nu trebuie nimic, se bucura sa ma vada ca arata plaga bine. A cusut frumos, am mai mers la scos fire. Mi-a parut intr-un fel rau ca nu era ceva mai serios, mai ca m-as fi internat, sa ma ingrijeasca doctorii aia sexy.

    Culmea este ca atunci m-am dus ca neica nimeni, ca la pediatrie de obicei mergeam cu fie-mea la spitalul in care matusa-sa a fost unul dintre cei mai de vaza doctori. Asa ca aia, de rusinea ei, se purtau OK cu noi.

    La urgente insa m-am dus vai de crucea mea, plina de sange pe picior, imbracata destul de neglijent, nu se vedea ca as avea bani sau ca e ceva de capul meu. Si totusi am fost tratata incredibil de bine.

    Acu’ stiu tot in Timisoara oncoloaga care urla la pacienti ca nu stau acasa sa moara si ii strica ei zenul, deci nu au disparut cacanarii de tot din sistem.

  26. Noi povestim aicisa despre UPU, dar mai aruncati un ochi si pe stiri.
    Mai nou, daca iei un avion spre nord (ex Lituania) poti sa te trezesti la Minsk, pentru ca asa vrea Lukashenko.

    00
  27. @Cristici, nici tu, nici eu (eu sigur nu, despre tine doar presupun) nu suntem medici.
    e posibil ca nici pe tine, nici pe moșul cu căpușa să nu vă fi trimis la eco cord doar pt că v-au prins p-acolo.
    cine știe ce implicații ar fi putut avea probleme voastre și oamenii voiau să excludă orice nasoleală.

    acum mai mulți ani am constatat pe analize o lipsă nașpa de vit D. la vremea aia eu știam doar că ar putea cauza probleme osoase, o eventuală osteoroză la bătrânețe.
    nu mămică, când s-a pus doctorul (o ea, endocrinolog, foarte mișto) să enumere (am reținut doar de sistemul imunitar și probleme cardiace nașpa) m-a luat cu frisoane. habar n-aveam că lipsa de vit D poate duce la toate problemele alea (unele foarte nasoale).

    00
    • Asta zic, oamenii puteau spune: „Nu te mai doare, am eliminat efectul? Gata, acasa.”
      Nu, oamenii au cautat cauza. Adica, isi dau interesul.

      00
    • O colegă a fost la UPU, cu probleme de stomac. I-au pus perfuzie, i-au făcut ecografie și acasă… Peste două săptămâni a revenit, mai rău, avea de fapt pietre la fiere.

      00
  28. Doar tu ai avut probleme? Că altfel s-ar cam cere un nume de terasă.

    00
  29. In UPU in Iasi am ajuns si eu de vreo 3 ori, prima data acum aproximativ 15 ani cand mi-am rupt mana. Dupa cu diverse rude. De fiecare data am apreciat ca nimeni nu astepta nimic, si se luau cazurile in functie de gravitate. De exemplu cand mi-am rupt mana am ajuns la radiologie, dar au bagat in fata mea un baiat care cazuse de pe ceva schele si abia ajunsese. Cand a ajuns zicea ca nu il doare nimic si sa ii curete putin ranile ca e ok, cat asteptam radiografiile incepuse deja sa il doara. Eu am plecat si el inca ramasese. La mine osul se asezase perfect pe pozitie, la radiografie nu se vedea nimic. Daca nu aveau chef de munca ma putea trimite acasa dar a chemat un profesor sa se uite si el ca i se parea totusi ceva ciudat. Osul era fracturat complet, 15 ani mai tarziu e fix ca cealalta mana. Cu un bunic, dupa o cazatura pe gheata si o mana luxata am fost si la neuro pentru un examen complet, sa nu cumva sa fi cazut din cauza unei ameteli, chiar daca el zicea ca e gheata. Sunt zile in care bate vantul si zile in care e plin…dar cand e plin e nebunie. Trebuie sa fii dedicat sa lucrezi acolo.

    00
  30. @Cristici: „țigani” nu mexicani E rasist și libidinos, e ca și cum ai face complice cu ochiul. Plm, folosește denominația corectă și gata.

    00
    • Am scris „mexican”, si cu italic, nu pentru ca am vrut sa elimin „țigan”, ci ironic.
      După cum am scris că nu mi-e rușine sa spun oriunde ca sunt român, dacă aș fi țigan as spune oriunde ca sunt tigan.
      Iar pentru ca sunt român, îmi permit să ii fac proști, leneși, nesimțiți pe români – eu spunând oriunde în lume ca sunt român (cu toate consecințele); dacă as fi țigan aș accepta și aș vocaliza problemele etniei mele, ceea ce se pare că ei nu fac, dimpotrivă.
      Nu am ales „mexican” (si cu italice) la întâmplare.

      00
    • NOU
      #76

      Bai, poate chiar era un mexican…

      00
  31. Probabi ca faci parte din romanii care aplauda cand pilotul aterizeaza avionul. Medicii si-ai facut doar datoria, pentru asta sunt platiti, trebuie sa elogiezi normalitatea acum?
    Eu nu am avut mereu experiente bune cu medicii la urgenta. De exemplu, in timp ce sotia avea dureri abdominale si astepta pe masa sa ii faca ecografia, medicul statea langa ea si vorbea la telefon despre renovarea unui apartament, si asta timp de 15 minute. Dupa care am intrat si am luat-o la rost, acolo era totusi sectia de urgente.

    00
    • „Probabil ca faci parte… ” O sa rezist tentatiei de a-ti spune ce arata despre tine fraza asta.
      „Medicii si-au facut doar datoria, pentru asta sunt platiti, trebuie sa elogiezi normalitatea acum?”
      Din experienta ta personala ar fi trebuit sa stii ca realitatea descrisa inca nu e normalitatea, din pacate . Dar e un semn ca exista persoane dispuse sa faca ceva, sa imbunatateasca. De ce sa nu le incurajezi? De ce sa nu le arati gratitudine? Sau macar faptul ca apreciezi? Cuvintele de multumire nu costa bani.
      Stiu, o sa-mi raspunzi ca intii ar trebui sa schimbi atitudinea ta de hater si e greu. Dar vrei ca altii sa-ti faca viata mai buna.

      00
    • Ce meserie ai? Lucrezi cu oameni? Toti din meseria ta sunt amabili, tot timpul?
      Eu nu pot fi medic si pentru ca, in cazul moșului ala cu 10 medici la curul lui, il luam de urechi si-i dadeam doua palme. Daca „stii tu mai bine”, stai in mortii tai acasă, nu veni la UPU!
      Vezi, nu pot fi medic. De asta apreciez ce nu pot fi eu.
      A, medic de cacat pot fi, oricand. Medic atent, amabil, bun, profesionist, nu pot. Si chiar daca as putea, nu as putea oricând. Mai ales cand vin oameni la mine la care trebuie sa ma uit daca clipesc pentru a vedea ca sunt vii; sau oameni cu degetele de la o mână in punga cu gheață tinuta de cealaltă mână. Nu pot, ma pierd.
      So… ce meserie ai, din ce breaslă esti?

      00
    • In textul meu mulțumesc cumva unei echipe care a decis ca vor sa faca si ecografie la inima, când au aflat ca tata, bunicul, bunica, celălalt bunic au murit de inima, ca mama si sora se trateaza de hipertensiune: Da’ de ce sa nu verificăm si inima, daca suntem aici?
      Tu cum faci in meseria ta, cat „extra” faci la un anume „task”?
      Apropo, spui vreodată mulțumesc cuiva? Cui si când?

      00
  32. Pomenisei in articol ca ai tinnitus, posibil sa te ajute metoda asta https://www.youtube.com/watch?v=KBgkPOGD6gw

    00
  33. Am și eu un stagiu de aproape 12 ore la UPU Iași. Ca însoțitor. Din care vreo 5 ore așteptatul, restul circuitul ( analize, observații etc). A fost ok și într-adevăr, dacă nu ai blindajul bun, nu ai ce căuta să lucrezi acolo.
    Am remarcat și eu fotografia de acolo, cu cei căzuți cu elicopterul. Am căutat info și ce mi se pare ciudat, primul accident a avut loc în timpul unui zbor de verificare, după ce elicopterul trecuse printr-o revizie. Practic, trebuia să facă un zbor loco, deasupra aerodromului, nicidecum vreo misiune medicală. Nu am înteles nici până acum de ce a urcat și echipa medicală la bord.

    00
    • Și mai mult decît atît, pilotul era fost militar și s-a apucat să facă balans cu elicopterul cum făcea el cu MIG-ul. Și s-a dus dracului rotorul, mai ales că zbura jos de tot. Dar se bagă defecțiune tehnică, să nu piardă familia pensia.

      00
  34. Eu imi fac treaba cum trebuie sa ma astept ca si ceilalti sa si-o faca pe a lor. La urgente nu prea merge sa nu iti faci treaba, ca risti sa iti moara pacientul. Si atunci s-ar putea sa fii sanctionat. Intre noi fie vorba, 10% din salariu pe 3 luni nu prea compenseaza cu moartea. Sanatatea e un serviciu si ar trebui sa contezi pe el fara probleme, la fel cum e salubritatea, transportul in comun, energia electrica, gazele, apa, scoala, pompierii, politia, justitia, etc.
    Coruptia in medicina pleaca in primul rand de la pacienti, care fie vor sa multumeasca baneste si vor sa fie tratati mai bine decit altii, sau le e frica ca daca nu dau spaga nu se uita nimeni la ei.
    Apropo, ce se mai aude cu doctorita care a omorat un copil la Sanador? Pun pariu ca e bine mersi.

    00
    • Amesteci cam multe intr-o singura oala: energia electrica, gazele, apa iti sint taiate daca nu platesti facturile. Pentru transportul in comun iti iei amenda daca nu platesti biletul. Sa te intreb daca stii cite persoane beneficiaza de serviciile spitalelor fara sa plateasca asigurari de sanatate? E prea general… Sa te intreb daca tu platesti asigurarile de sanatate? E prea personal…
      Te cred cind spui ca iti faci treaba cum trebuie (sau cel putin asa cum esti convins tu ca trebuie). Ceea ce vad insa e ca nu primesti ideea ca e ok ca meritele profesionale sa fie recunoscute in public. (Ca sa nu ramina urma de dubiu, vorbim strict de cuvinte si sentimente de gratitudine, nu de beneficii materiale; aceasta diatriba pleaca de la oportunitatea elogiilor)
      Nu sint de acord cu viziunea ta. Nu sintem roboti, ne place sa fim apreciati pentru ceea ce facem. Endorfinele eliberate cind sintem multumiti ne dau indemnarea si forta pentru a continua.
      Atunci cind vorbim de un serviciu public, cred ca si feedback-ul trebuie sa fie public, mai ales in bine , nu doar in rau. Nu subestima puterea exemplului, puterea repetitei, de ambele parti ale baricadei. Atunci cind spui unor tineri „faceti treaba buna, va multumesc!”, vor fi motivati sa continue, sa nu se blazeze. Nu uita ca cei din sistemul medical au de gestionat nu numai emotiile proprii, ci si pe cele ale pacientilor la care se adauga cele ale insotitorilor. Empatia, disponibilitatea sufleteasca nu se cumpara la kilogram, dar poate fi impartasita.
      Mai uitati-va si voi la oamenii din fata voastra, nu numai la halat.

      00
    • Pe mine nu m-ar deranja o vorbă de a șefi, că fac treabă bună (dacă o fac).
      Așa că sunt absolut de acord să mulțumești, să lauzi un profesionist care ți-a făcut un serviciu pt care e plătit dacă ești mulțumit de calitatea acelui serviciu/cum ai fost tratat, etc.

      00
    • Aici e clenciul: lauzi un timplar ca ti-a asamblat bine mobila, lauzi un instalator ca ti-a reparat tevile, il lauzi pe baiatul care ti-a pus la punct computerul… cind ajungi la medicul care te-a internat speriat ca poate ai ceva grav si mori, tu sau o ruda a ta… „da-l incolo, ca doar el si-a ales meseria asta”

      00
  35. Platesc lunat 2200 RON la sanatate. In 25 de ani de plata am beneficit de citeva analize. Inteleg, banii se pun la comun si beneficiaza cine are nevoie (in cazul meu sotia). Nu asta e problema. In plus, platesc si asigurare privata si pentru majoritatea nevoilor acolo mergem. In plus, platim si mult din buzunar ( stii cat e o operatie la privat?), desi platesc si asigurare de sanatate si privata. Plus platim toate medicaamentele.
    Problema mea cu doctorii e ca o parte din ei nu au ce cauta in sistem – unii sunt de-a dreptul neoameni, altii sunt dezinteresati. altii sunt incompetenti.
    Apropo de cazul sanador, cei 6 medici vinovati au fost sanctionati cu mustrare. Ti ese pare ca este OK?
    Nu spune nimeni sa nu multumesti doctorului, cand este cazul. Problema mea cea mai mare este nu prea este cazul, exista incompetenta crunta inca plus dezinteres.

    00
  36. off, Sebi,
    ti-am spus ca te cred pe cuvint, e inutil sa detaliezi posibilitatile tale economice, chiar ai impresia ca poti face ordine in curtea sanatatii doar pentru ca platesti atitia bani la asigurari? Pentru ca eu asta vad din mesajele tale: aroganta si atitudine negativa. Si apoi te miri ca ai doar experiente neplacute in acel mediu. Ba mai mult, te indignezi cind altii intilnesc situatii diametral opuse.
    Te inteleg ca alegi sa-ti focalizezi asupra tagmei toate nemultumirile si dorinta de a te simti superior cuiva, in timpurile astea daca strigi „Huo, medici si asistenti !” imediat ti se alatura careva si nu te mai simti singur. Probabil de asta tot pomenesti de Sanador. Doar ca eu nu am competenta pentru a judeca . Daca ti-ar pasa atit de mult, ai face ceva concret, nu ai cauta opiniile unor neica nimeni pe internet. Porneste o petitie, un protest, ceva de care sa se teama incompetentii, sa schimbe mentalitatea.
    Deocamdata doar Cristi a ales sa mearga contra curentului, sa arate lumii ca in traista nu e numai neghina, mai e si griu… Eu as zice totusi sa nu aruncam traista cu totul…

    00
  37. Da si matale un indiciu despre terasa respectiva nu neaparat nume.

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.