O analiză despre studenți, liceeni, angajatori și viitorul specialiștilor geo din România
România are nevoie de geoștiințe mai mult decât crede
Cutremurele, alunecările de teren, subsidența, resursele de apă, infrastructura vulnerabilă, tranziția energetică și monitorizarea schimbărilor climatice depind de specialiști capabili să înțeleagă procesele din subsol și de la suprafața Pământului.
Și totuși, în ultimii ani, domeniile geo au devenit tot mai puțin vizibile pentru elevi.
Nu pentru că ar fi mai puțin relevante. Dimpotrivă. Geoștiințele moderne înseamnă drone, sateliți, GIS, inteligență artificială, senzori geofizici, modelare 3D și monitorizare în timp real. Problema este că majoritatea tinerilor nu ajung să vadă această componentă modernă.
Nu asistăm la o „dispariție” a domeniului, ci la o schimbare profundă a modului în care noile generații descoperă și aleg o carieră.
Metodologie
Analiza se bazează pe:
– evoluția înscrierilor la Facultatea de Geologie și Geofizică (2015–2025) din cadrul Universității din București;
– un sondaj în rândul studenților;
– un sondaj adresat angajatorilor;
– feedbackul unui webinar recent dedicat liceenilor.
Scopul nu este realizarea unui studiu statistic exhaustiv, ci identificarea unor tendințe privind atractivitatea domeniilor geo, percepția tinerilor, relația universitate–industrie și rolul activităților de outreach.
Un domeniu esențial, dar tot mai puțin vizibil
În ultimul deceniu, geoștiințele au devenit simultan mai importante pentru societate și mai puțin prezente în imaginarul tinerilor.
Mulți elevi termină liceul fără să știe:
– ce face un geolog sau geofizician;
– cum sunt monitorizate cutremurele;
– cum gestionăm resursele de apă;
– cum folosim datele satelitare;
– cât de tehnologizate sunt domeniile geo.
Această scădere a vizibilității are o cauză structurală: geologia a dispărut ca disciplină distinctă din programa preuniversitară la finalul anilor ’90 – începutul anilor 2000.
De atunci, pentru multe generații, primul contact real cu domeniul nu mai are loc în școală, ci întâmplător: prin familie, media sau activități extracurriculare. Rezultatul este o imagine incompletă, greu de asociat cu tehnologia și carierele moderne.
După un deceniu dificil, apar semne de revenire
Datele Facultății de Geologie și Geofizică arată o evoluție fluctuantă a înscrierilor:
– 164 de studenți în anul I în 2015–2016;
– un minim în perioada 2019–2021;
– 77 în 2022–2023;
– 74 în 2023–2024;
– peste 100 în 2024–2025.
Nu vorbim despre un colaps, ci despre un domeniu care încearcă să se repoziționeze într-un ecosistem educațional și profesional schimbat radical.
Ingineria Geologică rămâne cea mai stabilă specializare, în timp ce Geologia și Geofizica au fluctuații mai mari.
Un detaliu important: anii cu cele mai mici cohorte coincid cu o perioadă în care activitățile de promovare dedicate liceenilor erau aproape inexistente. Mulți studenți ajungeau la facultate exclusiv prin recomandări personale, nu prin expunere publică.
Masterul – noul punct vulnerabil
Dacă la licență există semne de stabilizare, programele de master par mai fragile. După un vârf în 2018–2021, mai multe specializări au înregistrat scăderi semnificative ale numărului de studenți.
Tot mai mulți tineri își aleg specializarea în funcție de oportunitățile profesionale percepute, nu neapărat reale. Iar dacă alte domenii par să ofere trasee mai clare sau mai vizibile, migrarea academică devine o consecință logică.
Asta ridică o întrebare esențială: câți absolvenți aleg să continue formarea în geoștiințe și câți migrează către alte domenii sau direct către piața muncii?
Pentru a rămâne relevante într-o piață care cere competențe tot mai diverse — de la geologie clasică la GIS, programare sau modelare 3D — programele de formare trebuie să asigure o continuitate reală între licență, master și industrie.
O generație care caută sens, tehnologie și flexibilitate
Sondajul studenților arată un lucru esențial: percepția asupra domeniului se schimbă pozitiv după intrarea în facultate. Majoritatea ar alege din nou geoștiințele și le-ar recomanda liceenilor.
Profilul profesional al generației actuale este însă diferit. Viitorii specialiști caută:
– proiecte internaționale;
– muncă hibridă;
– flexibilitate;
– tehnologii moderne;
– impact social real.
Puțini își doresc să plece definitiv din România. Mai degrabă vor o carieră conectată internațional, dar ancorată local. Problema nu este respingerea țării, ci nevoia unui mediu profesional modern.
Ce caută angajatorii? Mai mult decât expertiză tehnică
Angajatorii pun accent pe:
– adaptabilitate;
– lucru în echipă;
– comunicare;
– limba engleză;
– disponibilitate pentru teren;
– potențial de dezvoltare.
Salariile entry-level indicate de angajatori (700–1300 euro/lună) sunt relativ apropiate de așteptările studenților (700–1500 euro/lună). Diferențele nu sunt dramatice, dar tranziția facultate–industrie are nevoie de punți mai solide: practică, internship-uri, contact timpuriu cu piața muncii.
Problema nu este lipsa interesului, ci lipsa expunerii
Evaluarea webinarului pentru liceeni a arătat clar că:
– prin intermediul activităților de outreach elevii descoperă pentru prima dată complexitatea domeniului;
– reacționează foarte bine la componenta tehnologică;
– sunt atrași de aplicații concrete și vizuale;
– percep domeniul ca fiind mult mai modern decât credeau.
Dronele, sateliții, geofizica, hazardele naturale și monitorizarea mediului generează interes real atunci când sunt prezentate accesibil și vizual.
Concluzia: nu lipsa interesului este problema, ci lipsa expunerii la geoștiințe moderne.
Outreach-ul devine infrastructură educațională
În ultimii ani, instituții și organizații din ecosistemul geo au investit tot mai mult în outreach:
– Institutul Național pentru Fizica Pământului;
– Asociația Studenților Geologi și Geofizicieni din Universitatea din București;
– proiecte precum STEAM Experience.
Webinarii, activități hands-on, prezentări interactive, conținut online și vizite în centre de cercetare reduc distanța dintre liceeni și domeniu.
Un exemplu relevant îl constituie activitățile „Școala Altfel” de pe platforma de cercetare Măgurele, unde sute de elevi interacționează anual cu cercetarea și tehnologia geo.
Într-o lume dominată de social media, AI și video scurt, outreach-ul nu mai este opțional. Devine infrastructura prin care se formează viitorii specialiști.
Geoștiințele trebuie să învețe să comunice altfel
Geoștiințele nu și-au pierdut relevanța. Dar trebuie să învețe să comunice cu o generație care descoperă profesiile prin tehnologie, vizual și experiențe interactive.
Viitorul domeniului depinde nu doar de laboratoare, facultăți și industrie, ci și de capacitatea de a spune o poveste convingătoare despre propria relevanță.
Cea mai mare provocare nu este lipsa importanței, ci vizibilitatea.
Mulțumiri
Acest articol nu ar fi fost posibil fără implicarea studenților, elevilor, organizațiilor studențești, angajatorilor și instituțiilor care au contribuit prin date, răspunsuri și perspective asupra viitorului geoștiințelor în România.
Mulțumiri Facultății de Geologie și Geofizică din cadrul Universității din București pentru sprijinul oferit în ceea ce privește accesul la datele referitoare la evoluția numărului de studenți și absolvenți din ultimul deceniu.
Mulțumiri speciale organizațiilor studențești care au sprijinit distribuirea chestionarelor și dialogul despre viitorul geoștiințelor în România:
- Asociația Studenților Geologi și Geofizicieni, Universitatea din București
- Liga Studenților de la Geografie și Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
- Liga Studenților din Petroșani
- Geotim EGEA, Universitatea de Vest din Timișoara
- Liga Studenților din Centrul Universitar Ploiești
- Organizația Studenților pentru Natură, Universitatea Babeș Bolyai Din Cluj-Napoca
De asemenea, mulțumiri angajatorilor și specialiștilor din domeniile geo care au contribuit la această analiză prin experiența și perspectivele oferite asupra pieței muncii și a nevoilor actuale ale industriei.
Autor
Alexandru Codreanu
Inginer geofizician | Asistent cercetare
Institutul Național pentru Fizica Pământului
Unde ma angajez cu geostiinte daca nu am pile?
La profu care are contracte, doh.
Yea, unu' e Onac și dumbassu' ăla care era profetu' lui, am uitat cum îl cheamă, făcea vrăjeli la studenta care făcea și la geografie, cu dume de gen "ești blondă, o să pici". Mai predă?
Fwte m aș în cristalografia lui.
Sateliți și avioane și mapare din spațiu, geologia dusă în secolul 21? Tot așa se angajează amărâții cu licență, la firmele profilor care au stații totale și contracte?
Ce văd eu în articol, arată bine. Realitatea e nasolică.
Romania, intr-o roca sedimentara
... încă suntem la stadiul de sediment. Până ne om face rocă, o să mai treacă ceva apă pe gârlă.
Anyway, omu' care a scris articolul e cam din același aluat cu Bucur. Omu' era fericit cu un bilețel în mână și i sclipeau ochii când veneai cu o teorie mai șoadă cu privire la pterozauri, gen că aveau sânge cald. Era o tâmpenie dar era o teorie pe care se bucura s o dezbată, provoca studenții să colaboreze.
Cam aceeași chestie o văd și la nenea ăsta de a scris articolul, e printre puținii norocoși care a făcut ceva cu facultatea asta.
exista si studii referitoare la insertia pe piata muncii? procentul de angajare la 6 luni dupa terminare? eventual si cati au job in domeniu?
pt practica unde se duc? cat acopera industria din necesar? cate din acele locuri de practica se pot converti in joburi dupa
cam la asta trebuie raspuns cand incerci sa cresti atractivitatea unui domeniu.
Sunt importante si salariile dar cati ajung la ele?
Problema invatamantului e ca daca nu mai sunt studenti nu mai e nevoie de catedre. Nu ce povestesti tu acolo.
Bun subiect. Cunosc un fost profesor de geografie, foarte pregatit, care a vrut sa schimbe putin domeniul ca era satul de scoala romaneasca de azi. A zis omul ca decat sa ajunga pe la stiri ca a batut vreun nesimtit. Ei, omul a cunoscut pe cineva, a aflat de un post la Apele Romane, orasel mic, multe rauri, zona combinata, munte-campie etc. Era de lucru, i-ar fi placut, stie zona etc. Na, omul nostru a trebuit sa apeleze la pile extrem de serioase ca sa prinda postul respectiv. Ei, dupa ce ca salariul a fost foarte mic, un compromis pe care era constient ca-l face (stiind de ce pleaca din invatamant), a mai si dat de niste banditi de sefi din sistem, niste rahaturi de calculatoare vechi, scris pe foaie, muuult scris pe foaie, o masina veche care se tot strica si care trebuia reparata intr-un service dintr-un oras cu peste 250 000 de locuitori, deci departe la dracu-n pizderia. Oamenii (2 in statia respectiva) isi fac jobul ca in Evul Mediu, merg de multe ori pe jos, isi folosesc masinile personale ocazional, li s-au pierdut niste baze de date din cauza unu sistem informatic medieval si alte asemenea bucurii.
Na, trecand peste firmele private si chestii de nivel extraterestru care se prezinta in articol, care sunt convins ca exista, exemplul meu nu cred ca nici pe de parte atractiv pentru proaspetii absolventi de geostiinte.
Din nou, Evul Mediu al geostiintei (apele romane) vs secolul XXII (drone, etc PRȚȚ), undeva clar se rupe un fir sau ceva.
Intre timp absolventii de geologie, specializati in GIS, isi cauta de munca in afara pentru ca la noi nu exista locuri de munca disponibile pentru ei. Asa ca salariile or fi mari, dar mori de foame pana ai acces la ele.
Mulțumesc mult pentru comentarii. Evident, fiecare vorbește și din propriile experiențe — unele mai bune, altele mai ... dificile.
Din poziția mea de asistent de cercetare într-un institut care doar anul acesta a angajat doi tineri aflați în ultimii ani de licență și master — ambii recrutați " pe bune" — realitatea pe care o văd este ceva mai optimistă.
În zona geofizicii, geologiei inginerești sau forajului există firme și instituții care caută tineri bine pregătiți pentru roluri tehnice. Și nu prea găsesc ! Nu spun că piața este perfectă sau că toate problemele au dispărut, dar percepția că „nu există oportunități” nu (mai) este adevărată.
Nu cunosc suficient de bine situația absolvenților de geografie pentru a comenta relevant. De altfel, am invitat mai multe facultăți de profil să participe la acest mic studiu, însă nu am primit răspunsuri. Aici nu mă pot pronunța.
În schimb, în cazul absolvenților de geologie și geofizică interesați să rămână în domeniu și să lucreze în România, experiența mea din ultimii ani arată că există oportunități reale de angajare.
După aproape 20 de ani în jurul mediului geoștiințelor din România, am impresia că domeniul începe să se miște într-o direcție bună. Poate nu suficient de repede, dar vizibil mult mai bine decât în urmă cu 10–15 ani.
Foarte interesant articolul, ar fi necesară o mică precizare la salarii - de regulă candidatul vorbește de salariul net, pe când angajatorul poate comunica salariul brut. Diferența brut vs net este considerabila.
De acord, însă nu este cazul acestei analize
Cand spui Geofizica il vad si aud pe Marmureanu asa cum aud de Banca Nationala si ma gandesc la Isarescu si-l aud pe Adrian Vasilescu care sigur e mai batran decat a fost vreodata Gica Petrescu. E plina tara de -escu de neinlocuit
Domenii cheie de care țara duce lipsă și o zic în calitate de absolvent de Geografie, dar care activează în cu totul alt domeniu.
"Cutremurele, alunecările de teren, subsidența, resursele de apă, infrastructura vulnerabilă, tranziția energetică și monitorizarea schimbărilor climatice depind de specialiști capabili " Sigur că da. Gurile rele zic ceva de Salina Praid.
Într-o notă mai serioasă, nici dușmanului meu nu i-aș recomanda facultatea de geografie/geologie. O facultate fără oportunități de angajare, unde peste 90% dintre absolvenți nu profesează deloc, generație după generație. De ce? Pentru că România nu este Australia, Noua Zeelandă, țările nordice sau alte țări care investesc în ecologie, protejarea mediului etc. La noi se întâmplă o catastrofă, vin specialiști din alte țări cu scule de care noi nici n-am auzit și gata. Un exemplu și mai concret îl vezi la firmele care toaletează copacii din parcuri, de zici că-s poeziile lui George Bacovia. România nu are și nu va avea bani pentru specialiști nici peste 50 de ani.
Așa cum era de așteptat, în lipsa unei curricule preuniversitare care să explice clar ce sunt geoștiințele și care sunt principalele lor ramuri, acestea sunt asociate în România mai ales cu geografia.
Acest lucru se reflectă atât în numărul mare de facultăți de geografie, cât și în numărul semnificativ mai mare de studenți comparativ cu geologia și geofizica reunite.
În cazul geografiei, oportunitățile profesionale sunt concentrate în special în învățământ, cercetare, GIS / geoinformatică, administrație, mediu și domenii conexe. În ultimii ani se observă și o creștere a cererii în zona protecției mediului și a analizei spațiale.
Diferită este însă situația în domeniile mai tehnice ale geoștiințelor, precum geologia inginerească, geofizica sau anumite segmente ale forajului și investigațiilor de teren. Aici există simultan:
Vidul de know-how apare atât în zone „clasice”, precum cartarea geologică și investigațiile de teren, cât și în zone moderne, care implică software specializat, senzori, echipamente geofizice și interpretarea integrată a datelor.
Iar această problemă nu este specifică doar României; ea există în multe state europene și nord-americane, pe fondul îmbătrânirii generațiilor formate în anii ’70–’90 și al scăderii interesului pentru domeniile tehnice ale geoștiințelor.
Rezultatul este că numeroși angajatori — inclusiv companii private, firme de servicii și institute de cercetare — încearcă să recruteze studenți încă din timpul facultății, iar internship-urile și colaborările profesionale au devenit tot mai frecvente.
Desigur, există și experiențe personale negative. Totuși, privind piața în ansamblu, tendința ultimilor ani pare să indice o creștere graduală a oportunităților profesionale pentru specialiștii din domeniile tehnice ale geoștiințelor.
offshore
Ce este important de mentionat este cati din cei 100 de geologi o sa-si gaseasca de lucru in domeniu. Mai sunt si la Iasi si la Cluj, avem spre 150-180 de geologi ce termina anual si pe linkedin abia gasesti cateva posturi.
Ca si in Sociologie, Istorie, Arte... frumos dar greu dupa aceea.
În România științele nu prea au viitor, indiferent dacă pui "geo" sau altceva în față.
Articolul ar fi trebuit sa mai contina si urmatoarele informatii:
*in intervalul 2000-2025 au terminat facultatea cu licenta X nr de studenti
*din acestia in urmatorul an - interval 2001-2026 - si-au gasit de lucru in domeniu Y nr de studenti
In rest...
Ambițioasă statistică, în orice domeniu, inclusiv în Poliție
Cunoaște cineva care lucrează in domeniu si ii mulțumit ? (fiecare cu bula lui).
Fiecare om caută sa lucreze cât mai puțin pentru cat mai mulți bani.
În primul rând, felicitări pentru articol pentru că e un mare pas înainte să pui problema în scris, public. E ușor să dai cu hate pe munca altuia și să consideri orice chestie în stare incipientă ca fiind greșită, însă e mult mai greu să-ți asumi răspunderea pentru acea chestie în starea ei incipientă.
Dar. Lucrurile în realitate nu prea stau așa, în practică avem mult mai mult pragmatism - deși cererea e mare, se angajează specialiști care pot produce ceea ce se plătește azi, iar creșterile sunt datorate evoluției lucrărilor de infrastructură.
Geoștiințele nu sunt vizibile pentru că nu se pun în practică. Proiectele puse în practică acum în România sunt cele de infrastructură - drumuri, autostrăzi, infrastructură de mediu, apărare prin SAFE. Nu se vorbește despre hărți de risc, inginerie geotehnică seismică, nu se fac modelări de infiltrații sau exfiltrații, nu se modelează bazine hidrografice, nu există lucrări de anvergură în direcția asta, ci doar tentative de a asigura un minim necesar. Abia recent s-a introdus în normativul NP 074 noțiunea de proiect geotehnic, prin care începe să se ceară studiul interacțiunii dintre construcții și terenuri. Nu am văzut cărți sau îndrumătoare noi de geotehnică, nu avem pe bune cercetare în mecanica pământurilor, de altfel suntem una dintre puținele țări care nu reușesc să aibă o bază de date geotehnică la nivel național.
După părerea mea, tinerii se adaptează la cerere și da, e important să le fie explicată acea cerere. Doar că ei văd lumea din jurul lor, n-o să-i convingă pliantele sau poveștile unor asociații studențești. Senzorii și dronele sunt ultima problemă, atunci când există proiecte vor fi bugete și pentru așa ceva. Pentru noi practica curentă din alte părți (ex. amplasarea unor sisteme de monitorizare) e cercetare și inovare, până la urmă nu reușim să avem niște previziuni pentru trafic când dimensionăm podurile.
Momentan pregătirea specialiștilor cade în sarcina privatului, lucru care nu prea funcționează pentru că 1) privatul are nevoie de oameni cu experiență pentru a produce și 2) destul de rar își permite să facă stagii pe bune, nu folosirea proaspeților absolvenți ca tehnicieni. Iar companiile private (majoritatea) pot supraviețui doar dacă angajații pot produce acum.