Cum porneşti o agenţie de publicitate/digitală

…şi de ce nu e indicat să o faci.

Teoretic, a-ţi face o agenţie e un lucru bun. Primul gând, şi cel care te motivează, este că vei putea face tu chestii pe care agenţia la/cu care lucrezi nu le face, din varii motive. Şase luni mai târziu ajungi să faci aceleaşi rahaturi de care ai fugit. Cum se ajunge aici?

Plecarea

În timp se acumulează o frustrare faţă de ce se întâmplă la locul de muncă şi apare ideea că unele lucruri ar trebui făcute altfel si ar avea mai mult succes aşa. Clienţi ar putea fi daţi pe spate. Premii ar putea fi câştigate.

De obicei, declanşatorul este un client care e şi el nemulţumit de ce se întâmplă şi decretează că ar dori o agenţie mai dinamică, mai tânără, mai ageră, mai proaspătă. Discuţiile avansează până la punctul “dacă eu mi-aş face o agenţie, voi mi-aţi deveni clienţi” şi “da, normal”. Şi se întâmplă asta.

Primele contracte

Bucuria desprinderii e dublată de “acum muncesc pentru mine” şi asezonată cu “acum voi putea face toate proiectele alea mişto pe care nu le puteam face dincolo”. Şi asta se şi întâmplă, primele contracte sunt câştigate cu ajutorul creativităţii şi libertăţii de mişcare.

Lucrurile merg fantastic în prima jumătate de an, clienţii sunt câştigaţi pe bandă rulantă şi agenţia se măreşte.

Schimbarea

Pentru că era nevoie şi de al treilea designer şi al doilea programator, agenţia se măreşte iar. Şi acum apar problemele. Când erau câţiva oameni, salariile erau uşor de plătit. Acum nu mai sunt alese pitch-urile plăcute, acum se luptă cot la cot cu agenţiile mari pentru un buget de 2.000€ cu 3 bannere in flash şi un site complex. Pentru 500€ în plus se poate face şi o strategie completă de online.

Acum s-a ajuns la acelaşi nivel de prostituţie ca al agenţiei de la care ai plecat. Pentru că e nevoie de bani de salarii creativitatea şi decenţa au fost sacrificate. Angajaţii pleacă la unsprezece noaptea de la birou şi uneori vin şi sâmbăta la muncă, când e vorba de terminat proiecte grele, pe care agenţia de la care ai plecat lua de două ori mai mulţi bani, pentru că avea un nume şi o reputaţie, dar pe care tu trebuie să le faci ieftin, ca să supravieţuieşti.

Finalul

Te-ai transformat în ce urai mai mult. Nu eşti cu nimic mai bun decât cei de care ai fugit şi ei râd de tine că lucrezi pe bani puţini şi te agiţi cu creativitatea şi cu livratul la timp când ei se bat pe burţile imense, făcute de pe urma altor fraieri care vor pleca în trei ani să îşi facă agenţia lor. Iar tu te bucuri că poţi pleca la ski în Austria de două ori pe ani sau la căţărat în Bulgaria.

Nu zic că e rău să îţi deschizi măcelăria ta, zic doar că e de căcat să te baţi cu pumnul în piept azi că vei rupe norma şi mâine să te prostituezi în cele mai jenante moduri şi cu cele mai jenante scuze. Eu prefer să mă milogesc pentru 3€ pe lună decât să am spermă în păr sau în dinţi de la fiecare contract câştigat cu titlul „trebuie să plătesc salarii” sau „asta vrea clientul, trebuie să ne prostituam cum vrea el”.