Mie nu-mi plac psihologii din mai multe motive, și după discuții cu niște oameni, chiar mai puțin.
Prima chestie. Eu n-am auzit de femei puternice și smart să meargă la psiholog. Poate n-am fost eu atent. Charlize Theron? Melinda Gates? Julia Koch? Susanne Klatten? Mai găsesc. Tot timpul e Marinela din Frecăței, luat cu greu BAC-ul, află că soțul sau prietenul nu o prețuiește și nu o merită.
Sunt un pic supărat, că am doi cunoscuți care au fost divorțați de psiholog. Ambele cazuri băieți de nota 20, cu fete medii. El 3.000€ pe lună, ea 1.200€. Oameni care nu-și băteau soțiile, nu le abuzau, nu le scoteau ochii că „eu câștig mai mult ca tine, fă, taci dreacu. În unul din cazuri i-a pus familia pe picioare, le-a renovat apartamentul, a mers cu ei pe la doctori, dinți, chestii.
Amândoi divorțați de psiholoage fără relație. Aș putea vedea un pattern aici, n-o să o fac, dar eu n-aș lua sfaturi despre relații de la cineva care nu are una.
Mai departe. Amândouă s-au întors acasă la părinți și, după ce momentul a trecut, și-au dat seama și parcă ar vrea înapoi. Una din ele nu mai are nici job și parcă nu e de ajuns că a rămas cu casa, ar vrea și un pic de pensie alimentară. Că merită.
Pe vremuri se băga mă-ta în relația ta și ți-o strica, acum psiholoaga.
ps: nu spun că psihologia este o pseudoștiință, ci că sunt mulți impostori în meseria asta.
Sa vezi cum sunt psiholoagele care fac IT din pasiune =))
Sau IT-istele care fac psihologie din pasiune.
Psihologii sunt primii care trebuie să dispară în cazul automatizării cu A.I.
Pe urmă escortele.
Apoi, preoții.
Agenții imobiliari.
Avocații cu note de 5 luate la examene.
Developerii de jocuri nesimțiți care îți vând un joc la 100 de dolari, dar nu îți arată un gameplay.
Fiecare ar putea să-și creeze cu AI propriul joc micuț video chiar de anul viitor.
Am tot zis ca AI (cu tot cu robotii umanoizi la pachet) e inutil, dar acum cred ca e foarte util fiindca elimina categoriile profesionale inutile, puse pe japca și care fac bani cu nemiluita.
Poate ne oferă un capitalism mai curat, educativ, mai drept și mai sănătos în 10 ani.
Greșit. Notarii!!!
Știți bancul lui Reagan cu prima meserie?
Ce-ai, boss, cu escortele?
Iar eu zic ca trebuie sa dispara aia care zic ca trebuie sa dispara X sau Y. Si ma sustine un nene de-i zice Popper. Paradoxal, dar de bun simt.
@Popp: sunt rele, țepare, selective, mincinoase și fac discriminare (la criterii de dimensiuni) . Și foarte scumpe la ce oferă
@Egoas: mai există păpuși din silicon, roboți umanoizi, ca să nu mai pară ca faci lucru manual sau păcatul onaniei
nu stiu de Maricica din Falticiceni dar vedetele alea de ai zis tu bag mana in foc ca se duc si la psiholog si la lifecoach si la yoga personal si la ... you name it, ca au bani si n-au ce face cu ei si li se pare cool, vb aia de prea multa viata buna ti se uraste
Pentru cei bătrâni care au prins Melrose Place:
https://m.youtube.com/shorts/GR1zgB4sy1A
asa cred si eu.De ex. Charlize Theron a inceput recent sa se f%ta cu minori si se lauda public cu chestia asta. Oare de ce?
Ca poate si isi permite si ca asa vrea pxda ei, sa fie frecata de d-astia tineri.
acum la 26 sunt minori? deci, pedofilia e sub 30?
Ca nu mai reusesc sa retin. Am inteles ca pedofilia este ceea ce vrea omu sa creada, nu ce insemna, dar 26?
Tony Soprano mergea la psiholog, femeie.
Zic oriunde si de cate ori am ocazia: pshihologia e ceva intre frauda si pseudostiinta.
doar ca psihologia chiar e stiinta. problema cu practicienii astia facuti la comanda ca e la moda.
e la fel sa zicem cu chirurgii plasticieni. daca te duci sa iti faci injectii in buze la aia care iti pune si unghiile, iese prost.
eu am licenta in psiologie, nu m-am gandit sa ma fac practician si vad fosti colegi de munca, absolventi ingineri de instalatii, care s-au facut traineri, fac PCM-uri si mai nou bifeaza o facultate de psiho si niste cursuri si devin practicieni.
Mai sunt coach-ii pe care multi ii confunda cu psihologi si daca au si un curs de NLP nici nu mai conteaza ca nu au gramatica la nivel de clasa a 6-a.
In functie de cum e hartia, poti s-o faci avion sau igienica.
Nu e. E pseudostiinta, cam ca medicina naturista, nu se studiaza riguros cauza si efect, doar se regurgiteaza idei fara acoperire stiintifica.
noroc ca nu hotarasti tu ce e stiinta si ce valoare are o diploma. Ma rog, iti imaginezi ca hotarasti, dar asta nu mai e de psihologie, intra la chestii mai pe pastile, iar psihilogii nu pot prescrie.
Ce confuzi tu, e pshihologia cu psihoterapia in primul rand
Insa psihologia este stiinta care foloseste metoda stiintifica, iar psihoterapia se bazeaza pe descoperirile din psihologie. descoperiri masurabile si repetabile.
Acu' daca tu mergi la cei care au facut NLP 5 zile si vorbesc despre copilul interior ca rezolvare la toate....
@Radu: ești un caz potrivit de analizat de către un psihiatru.
True that.
Au cu siguranta si psihologii rolul lor, dar multi au complexe de Dumnezei omnipotenti si au impresia ca totul e alb si negru, o amestecatura de teorie prost inteleasa si orgolii nerealizate.
Poveste. Acum ceva timp am fost diagnosticat cu ADHD (intr-o anumita masura multumita si lu' Arhi). Bun, se explica multe, se rezolva o parte din framantari si intrebari la care nu gaseam raspuns. Ajuns si pe la psiholog, ca asa zice psihiatrul, ca ajuta. O doamna pe la 40, un pic cocotata pe piedestal, dar na, e pentru creierii mei.
Incep cu problema majora care m-a si dus la medic, deconectarea intre motivarea mentala si actiunea fizica. Imi zice ca da, o observa si exista, trebuie sa ma chinui mai tare.
Pai, domnita, am 30 de ani de cand ma chinui cu treaba asta, daca era o problema de incercat mai tare, o rezolvam singur, fara sa ajung la medic. Zic, bun, incerc mai tare, ce inseamna asta? Pai sa iei planurile si sa le faci. Blank. Femeia pur si simplu refuza sa inteleaga ca eu oricum fac ce imi propun, doar ca de fiecare data astept pana in ultimul moment posibil si le fac sub stres maxim. Nu conteaza domeniul, ca a fost scoala, munca, relatii, totul e in ultimul moment.
Dupa, sa evaluam fumatul, urat obicei - zic eu - dar concluzionat de psihiatru ca, in ciuda numeroaselor incercari de a ma lasa, o sa fie aprope imposibil fara putin ajutor, ca la mine fumatul e auto medicatie. Hai sa vedem cum abordam, complementar medicamentelor, sa rezolvam si asta. TREBUIE SA INCERCI MAI MULT. Mi-am dat seama ca e cretina si am zis pas.
Si sunt multi asa, am mai intalnit-o pe una cand mi-a fost administrata testarea pentru ADHD care abia vedea a 3a oara testul DIVA, schimbat si mers in alta parte, ca nu vreau totusi sa fie la ghici.
Prin natura tulburarilor de panica asimilate cu depresia moderata pe care le-am descoperit prin 2012, am fost fortat sa fac cateva vizite si la psihologi.
Practic vorbind, au fost mai multe psiholoage dar asta este doar o intamplare.
Ideea este ca, de fiecare data, am regretat ca am ajuns acolo. O galagie de truisme si de lucruri banale spuse cu o emfaza de parca-ti comunica cineva secretele universului. Nu glumesc cand o sa zic ca Lorand (prietenu` tau) are mai multe informatii intr-un curs al sau decat afli de la astea in cateva sedinte de psihologie.
De absolut fiecare data, unul din parinti trebuia sa fie de vina, de cele mai multe ori mama. Nu ii iau apararea, are destule pacate, dar bai nene, mai da-o-n ma-sa de treaba, in afara de chestia asta nu mi se transmitea altceva.
Si toate au stilul ala de vorbire calm, linistitor - ma gandeam ca "uite bai, oamenii vorbesc asa ca sa fiu cat mai calm si sa ma simt intr-un fel de safe space" dar, de fapt, cred ca vorbeau calm si molcom ca sa treaca timpul mai repede ca doar taxarea se facea la ora.
La psihiatru e simplu: prezinti problema, discuti cateva amanunte care fac, de fiecare data, diferenta, se stabileste un tratament cu schema, reteta, tot ce trebuie, eventual se mai ofera cateva tips&tricks (de ex, foarte dar foarte util a fost sfatul de a tine un elastic de numarat banii (doar elasticul, banii nu prea erau in discutie) in jurul mainii si, cand atacul de panica era nasol, trageam cat puteam de elastic si ma durea de ma c*cam pe mine dar mintea devenea brusc concentrata pe durere si se ducea pe pixda ma-sii atacu` de panica) si pa si la gara. Nu ma lua cu voce molcoma, nu ma mangaia pe suflet, nu e vreme de asa ceva.
Daca te-ai dus la psiholog si ala/aia vorbea mai mult ca tine, trebuia sa iesi pe usa in secunda 2. Si ti-o spune unul care a terminat psihologia. Si nu sunt practician, pentru ca viata mi-a oferit alte oportunitati. Dar de obicei pun in aplicare ce am invatat in facultate, si in tot ce am citit ulterior, pe dobitoci gen Radu (de mai sus). Si ce sa vezi, chiar functioneaza.
Pe de alta parte, daca seniorul blogului a avut experiente amare cu psihologi poate totusi nu ar trebui sa generalizeze. Chiar am cunoscut psihologi foarte buni, de la care am avut multe de invatat. Oameni care stiau sa asculte si te indrume astfel incat sa iti explici tu anumite situatii si sau reactii. Pentru ca, pana la urma, asta e rolul unui psiholog. Daca un psiholog iti ofera raspunsurile, acelea sunt ale lui, nu ale tale. Iar rezultatul e egal cu zero. Daca, insa, te ajuta sa iti pui intrebarile corecte, atunci raspunsurile vor fi ale tale. Si aici e mica-mare diferenta.
si mai nou e ... orchestrator
Incoming comment from feminist in 3,2,1 !!!
Doar pentru că n-ai auzit de exemplele date de tine să fi mers la psiholog nu înseamnă că sunt și niște exemple sănătoase mental și emoțional. Faptul că au avut succes profesional nu înseamnă că relațional și în familie sunt exemple de urmat.
Pshiologia și psihoterapia sunt o artă, nu ceva tehnic. Dincolo de facultate și studii specializate, aș zice că ai nevoie de experiență de viață cât și de fler la oameni. Mi s-a părut mereu aberant să ai psihologi sub 30 de ani, unii chiar sub 25 de ani. Pur și simplu experiența de viață nu poate fi bătută.
La fel ca la profesori, medici și alte profesii, ai foarte mulți psihologi mediocri și câțiva care fac asta din pasiune și talent.
Vezi ca ai au pshilolog cu licenta mai sus care zice ca e stiinta. Ori e arta, ori e stiinta (i.e. ceva tehnic).
Sunt curios cum poti ajunge psiholog de 50 de ani fara sa fii inainte psiholog de 25 de ani. Sau pana atunci traiesti din altceva, iar pe la 45 de ani e timpul sa te apuci de facultatea de psihologie?
Oximoron, sunt curios de ce crezi că fără un psiholog nu poți fi sănătos mental și emoțional?
Oare pentru că majoritatea dintre voi (presupun aici că ești psiholog sau ai tangente) vad probleme peste tot?
Oare cate probleme proiectați?
Și bonus, câți oameni au ieșit de la psiholog sănătoși mental și emoțional? Mai puțin de 10 sau 0 după zeci de ani de terapie?
:)) au inceput sa se adune!
hai, continuati, aratati pe papusa unde va doare
Ender daca iti arat unde ma doare, ma pupi sa-mi treaca?
@Radu: :))) pe langa faptul ca spuneti prostii cat voi de mari, mai si semnalizati. dar nu vreau sa te intrerup pe tine si fratii tai. bagati carbuni!
@Id nu am zis că nu poți fi sănătos mental și emoțional dacă nu ai mers la psiholog, ci că domnul Vali a dat niște exemple care par să ilustreze o gândire de genul „le-ai văzut pe aceste doamne să zică ceva de psiholog și uite unde au ajuns în viață”, pe care eu o puneam sub semnul întrebării.
Dar dacă tot m-ai întrebat, uite cum văd eu lucrurile: consider că foarte mulți dintre noi (mai ales în România) suntem născuți de niște părinți traumatizați care la rândul lor au fost traumatizați de bunici care și ei la rândul lor aveau niște traume și tot trăim un ciclu neîntrerupt de tipare comportamentale și emoționale care se transmit din generație în generație. Iar înainte să sari cu „hai lăsați-mă cu traumele voastre că vedeți traume peste tot”, când vorbesc de traume mă refer atât la chestii dure precum război, abuzuri, violuri, crime, dar și lucruri precum violență verbală (jigniri, injurii), neglijență (fizică, emoțională), lipsă de sprijin, ignorare și cred că lista poate continua.
Mai mult, cred că toți care avem traume căutăm într-un fel sau altul să ne vindecăm durerea sau măcar să o alinăm; unii apelează la substanțe (țigări, droguri, alcool), alții la multă muncă ca să se disocieze, alții își caută alinarea în relații. De aceea ajungem să vedem așa zisele „tipare”...cum ar fi colegul la birou care vrea să fie mereu vedetă sau mama care nu se poate rupe de copiii ei deși ei sunt adulți sau gagica care a fost mereu într-o relație de la 14-15 ani și se plânge că nu reușeste să găsească un bărbat ok.
Întradevăr, unii au în mod natural o reziliență emoțională mai mare și reușesc cumva să depășească aceste condiții, să înțeleagă niște lucruri despre viață și să fie adulți care funcționează destul de bine pe toate palierele vieții. Alții sunt prinși în niște filme de te sperii. Unde cred te ajută un psiholog (care chiar are talent) este ca o terță parte (cu mult insight în psihicul uman) care poate privi situația ta din exterior și îți poate pune niște întrebări care te ajută pe tine să observi niște lucruri și să reflectezi; pe scurt, te poate ajuta să devi mai conștient de tine.
Atenție, asta nu înseamnă că doar psihologul poate să facă asta. Poate fi și un prieten bun, un duhovnic, un șaman sau pur și simplu o persoană mai înțeleaptă decât tine.
Pentru final, ca să răspund la întrebarea ta bonus. Nu știu câți oameni au ieșit sănătoși mental și emoțional de la psiholog, dar cred măcar că a ajutat un număr destul de mare de oameni să își clarifice relații de cuplu sau cu părinți/frați, să își înțeleagă tiparele comportamentale și să rupă un cerc vicios în care erau prinși.
"ori e stiinta ori e arta"
Adica n-are voie sa fie ambele?! Unde nu te mai ajuta stiinta intervine flerul (arta), si ca sa desavarsesti arta folosesti stiinta.
Radu insista sa ne confirme ca a trecut prin viata degeaba.
Nu man, am trecut prin viata si am vazut destule, am devenit cinic si nu mai halesc mizerii. Asa ca nu mai las astea cu pshihologia, astrologia, numerologia, homeopatia si alte fraude pseudostiintifice sa treaca pe langa mine netaxate.
Deci daca esti din breslele de mai sus sau altele conexe si iei bani de la oameni si le vinzi sperante sau le faci rau, sa-ti fie rusine.
Omul asta se plange de credinta limitativa a lui zoso la 1, dar el la randul lui are la fel, o credinta limitativa pe care o crede ft puternic cu experienta de viata bate tot la 2
Să ne întoarcem, domnule, la vremurile de aur când era interzisă această profesie burgheză!
Le bagă căcaturi în cap proletarilor și nu mai pot să muncească și să reproducă aferent planului cincinal. Fiți vigilenți, tovarăși, la mașinațiunile burjuilor!
(/S)
Doar că ne-am dus în cealaltă extremă...
Te ia miliția de pe stradă și te duce la psiholog? Și la cât costă o ședință, imensa majoritate a românilor nu își permit să meargă.
Așa! Ce nevoie ai de psiholog când ai preotul?
comentariul feminist asteptat
Pretentiile de la barbat: sa castige rezonabil si sa nu o bata sau sa o jigneasca.
taci că amândoi au relații noi, și ele tot nimic. trecut și doi ani și nimic.
Pai da, că bărbații se pot cupla fără probleme și cu studenta care lucrează la Starbucks, pe când femeile prefera sa stea singure decât să facă 'downgrade'...
Mai ales în societăți încă sărace și primitive ca cea românească...de aia Bodi, Pescobar, Maticiuc, Irinel au fost cu multe femele, in timp ce de exemplu ,un tânăr profesor de biologie de la un liceu din provincie va fi incel...
Pai n-au mai gasit barbat sa castige 3000 de euro. Eu ma multumesc si cu una ce castiga salariul minim pe economie. Dar eu vreau copii de la ea, nu sa castige cel putin la fel ca mine. De asta multe femei ajung singure la 40 de ani. Ca si-au ales barbatii din viata lor in functie de cat de mare era contul bancar, nu sufletul. Acum roata s-a intors. Andreea Raicu ce mai face? Tot cu yoga se ocupa?
@Playactiv - auzi, crezi ca daca n-are copii a esuat in viata, sau cum? Intreb sincer, ca pare un criteriu ciudat.
@adrian - Pai cam asta e definitia succesului aici, sa ai serviciu, sa fii casatorit si sa ai copil. Nu sa fii intreg, linistit, dezvoltat intelectual si emotional, sau sa ai experiente de viata. Desigur, oamenii prinsi in tiparele astea de gandire sunt primii care urla ca psihologia e o prostie.
@Adrian
Deci daca Playactiv isi doreste langa el o femeie cu care sa poata face copii, inseamna ca asteptarile lui sunt gresite, ii este interzis sa aiba un astfel de criteriu?
Sa stii ca putem convietui intr-o societate civilizata atat cei care isi doresc copii, cat si cei care nu isi doresc copii
@nmbradu
Ai fi surprins sa afli ca mai exista si oamenii cu copii care sunt intregi, linistiti, dezvoltati intelectual si emotional, si au si experiente de viata. Poate mai putini, dar exista si acestia
@SGT - Cu siguranta! Doar nu o fi ceva gresit sa ai familie. Doar ca acelasi lucru e valabil si pentru cei care nu au copii sau un partener stabil. Fiindca aici daca cineva e singur, vezi doamne nu a fost in stare sa gaseasca, sau inseamna ca o duce rau, e un fel de badge of shame.
@nmbradu
Corect, din pacate acesta pare sa fie standardul urmarit si judecat de o mare parte din societate. Eu nu sunt de acord cu ei.
Asta cu "eu nu as lua sfaturi de la oameni care nu au relatii" e relativa. Nu sunt psiholog si nu am o relatie dar am prietene abuzate de parteneri - fizic si verbal. Le-am spus onest ca eu nu le inteleg adica eu nu as putea sta intr-o relatie cu cineva care ma umileste.
In rest fiecare face cum crede insa ASA NU.
Ioana, scuze, dar sa-i spui unei femei aflate intr-o relatie abuziva ca nu e normal asa ceva ar putea sa-ti zica si un copil de gradinita, cu un efort ceva mai puternic chiar si delfinul ala care prezicea meciuri la mondiale. Dar de aici pana la psihologie pe bani nu stiu cat de multi e cale lunga.
Multe dintre cele care suferă și sunt abuzate ziceau fix la fel ca tine înainte să fie într-o relație reală. Viața e complexă și are multe aspecte.
fetili alea de zici matale isi rezolva probleme cu antrenorul de fitness, stii tu ala de il striga baietii prin gym 'Ce mai faci, Terente!' . Practica si ele psihologia dar varianta aia in adancime si/sau largime
Terente?!?
Terente-i (mă rog, a fost) un fel de Adi Minune pe lângă Cornel Prunea...nu-i de mirare c-a intrat deja în calendarul ortodox:
"La mulţi ani, Florin Prunea, cu ocazia zilei de Sf. Metru şi Pavel"-ieri a fost și onomastica lui ...un metru rămâne totuși un metru...
|via TNR
Lasati-l pe practicianul Zoso sa reduca la zero o intreaga breasla pe baza unor anecdote auzite de la doi baieti.
fix asta am făcut.
Pai in afara de stricat relatii si consiliat pe Maricica de la coada vacii, ce altceva fac astia, nu?
Charlize Theron la psiholog: https://www.foxnews.com/entertainment/charlize-theron-talks-therapy-struggling-with-ocd-and-being-wild-in-her-20s
Melinda Gates: https://www.facebook.com/melindagates/videos/if-youve-ever-been-skeptical-of-therapy-i-get-it-i-was-toountil-a-good-friend-he/1803588013909632/
Ai un băiat aici care cu asta se ocupă, și care poate să-ți zică exact care e faza. Cât despre oameni despărțiți de psihologi - nu psihologul te desparte, ci tu, că tu ți-ai dorit dintotdeauna să faci aia dar nu ai avut curajul. Nu prea știu de oameni mai fericiți împreună decât despărțiți, nu vine niciun psiholog cu ranga să-ți distrugă relația.
Și valoarea oamenilor nu e dată de cât bagă în cont. Dar că ai deschis subiectul ăsta, ți se pare ciudat că femeile sunt în general mai prost plătite decât bărbații? Sau nu intrăm în subiectul ăsta?
tocmai că e și coloja pe aici (și chiar dacă nu ar fi) nu reduc meseria la "lasă că știu eu mai bine".
Un motiv pt asta (deși nu știu cine are acces la date care sa și confirme) , poate că este că bărbații trebuie in majoritatea cazurilor sa plătească pensia alimentară, sa dea parte din veniturile, bunurile obținute pe durata mariajului/relației.
Cazurile în care ele au trebuit să plăteasca (J LO parca) au fost mediatizate ca shamming pentru masculi (bha ce atarnatori...)
Cat timp nu se modifica și chestiile astea desuete (că nu mai fac femeile smotru acasă în timp ce Gigel e la muncă) nu ar trebui sa vorbim de presupusa inegalitate de venituri pentru white collars...că mi-e greu sa cred că sunt diferențe la salariu între casierii de sex diferit, la să spunem Lidl...și nici nu prea se înghesuie femeile să facă joburi de blue collars (si e ok să nu o facă)
@Dorin Cel putin in Bucuresti, pe unde am lucrat eu (corporatii mari dar si vreo 2 firme mai micute, sub 100 de oameni), nu am intalnit diferente salariale intre femei si barbati. Munca egala, salariu egal. Oarece diferente veneau din experienta anterioara, dar nu cine stie ce diferenta mari, ca in exemplul dat de Vali.
Ca tot vorbim de exemplul acela, banuiesc ca sunt domenii diferite, firme diferite, pozitii diferite, probabil si experienta diferita. Asa ca nu vad ce legatura ar avea aducerea acestui argument. Asa stiu si eu un cuplu in care el castiga (trecut, acuma nu mai stiu) de 5 ori mai mult decat ea. Da, el era super specializat si ea era un fel de secretara, persoana de contact intre diverse entitati, nici macar importante. Ce, asta inseamna ca ar trebui sa fie platiti la fel?
Mi se pare ciudat pentru că în general femeile sunt plătite mai bine decât bărbații.
Barbatii adevarati isi iau sfaturile de la:
Daca nu merge nimic - Calin Georgescu si matinalul de la IamSport.
Vrei sa spui ca Mariciu...?
@oxymoron. De acord. Trebuie să știi cum să îi alegi. E complet ok să renunți și să cauți alt psiholog dacă vezi că ceva nu merge. Plus că terapia nu funcționează dacă nu ești dispus să depui niște eforturi serioase de introspecție și autocritică - chestii care oricum se întâmplă în afara ședințelor de terapie, dar trebuie să știi cum să te uiți la tine într-un mod aparent contraintuitiv. Psihologul e acolo să îți pună la îndoială felul de a gândi, nu să îți de-a sfaturi de viață
Au divorțat ei nu i-a divorțat psihologul. Sunt adulți, să-și asume. Psihologul maxim le-a spus ce au vrut ei să audă. Precum consultanții angajați de companiile americane plătiți pe bani buni ca să spună că e cazul să dea oameni afară.
Faptul ca nu spun (sau ca nu stii tu) nu inseamna ca nu sunt in terapie. Ca doar nu se apuca sa dea cu subsemnatul la condica blogului :))
Nu mai este lumea in care sa stai in relatii de dragul sa nu fii singur. De ce au ajuns femeile respectiv la psiholog ? Ca erau super misto barbatii lor care castigau 3000 de euro si se plictiseau ? Probabil ca nu. Din ce am observat eu in stanga si in dreapta este ca niciodata nu stii cum se comporta o persoana intr-o relatie vs cum este el la munca, in grupul de prieteni etc. Poate ca aia nu le dadeau nici un ban din aia 3000 de euro, se comportau ca niste tarani, comportamente abuzive intrarelatie etc. Si aveti grija ca majoritatea psihopatilor de succes au o imagine publica extraordinara si acasa e dezastru.
Cazurile in care femeile pleaca de viata prea buna sunt foarte rare, majoritatea femeilor au prietene singure si stiu cat de greu este sa iti gasesti un partener cat de cat ok. Probabil cand au ajuns la psiholoagele singure femeile respective au rezonat cu ce au auzit si au decis ca nu mai vor sa continue relatia. Acum probabil ca ar vrea inapoi doar pentru ca le este greu, dar si daca se intorc cel mai probabil vor dori sa se desparta din nou dupa o perioada.
Nu exista sa te desparta psiholoaga fara sa existe chestii nasoale in relatia aia.
''Cazurile in care femeile pleaca de viata prea buna sunt foarte rare''
Nu prea sunt rare, dusmanul binelui este prea binele.Valabil si pentru barbati.
Plecatul de la prea mult bine se intampla mai la vest de noi, probabil multi se raporteaza la ce au vazut pe internet si prin filme. Pe plaiurile noastre mioritice dpdv al colegelor o relatie misto se bazeaza pe absenta unor elemente negative. Sa nu bea, sa nu fie violent, sa nu bage la pacanele, sa fie respectuos, sa nu faca chestii nasoale, sa aduca si ceva bani in casa, sa se comporte ok cu familia ei, sa se ingrijeasca cat de cat corporal / igiena, sa ajute in casa, sa te poti baza pe cuvantul lui, sa nu fie nasol la adresa copiilor etc
Cam de aia pleaca femeile din relatii pe la noi. Cazurile in care pleaca ca nu merge destul de des la restaurantul ei preferat, in nu stiu ce vacanta sau nu se simte misto sunt extrem de rare.
Pai cine le-a ales barbatul ala nasol femeilor romance !?
@gigi - clar, ca mereu stii la 20, 25 de ani ce vrei o viata intreaga, n-are cum sa fie altfel, n-ai cum sa te schimbi, sa se schimbe ea, nu, clar, ai ales, ai ales, ce pana mea. Jesus.
@Adrian
Problema nu este ca la tinerete esti prost/proasta si alegi gresit ci ca ajungi la 30+, 40+ ,50+ de ani si continui sa repeti aceleasi alegeri gresite , chestia asta fiind mult mai des intalnita la femei care viseaza in continuare la barbatul ala ideal, inalt , frumos, cu bani si simtul umorului care vine calare pe o masina buna si o ia pe ea..printesa si o duce in brate in castelul lui luxos unde vor trai o viata perfecta si roz.
Social media a distorsionat foarte mult in sens negativ realitatea iar cand persoana respectiva se trezeste ( daca se mai trezeste) la realitatea din afara retelelor sociale de obicei este foarte tarziu in viata ca sa mai construiasca ceva, pretentii exagerate, fixuri ,standarde, asteptari nerealiste, the end.
Am sa las asta aici: https://www.facebook.com/mircea.toplean/posts/pfbid02qKaUNdM3E93pkpB9HCbkKstFcSWg1eh9GGorXsVTaY1DGCg3ithCazZBwtkKN4z3l
Arunca un ochi si peste comentarii.
Acestea fiind spuse, in weekend pe plaja in Vama erau 2 prietene, ~45 de ani. Una ii explica celeilalte cat de bine e acum c-a divortat si ca poate sa se plimbe in Saint Tropez si sa iasa la club X (ceva club de pe Nordului). Pana aici nimic deosebit pana cand a inceput sa-i zica celeilalte cat de nasoala e casnicia ei si cum o paste un divort ca vorba aia - cum adica au platit amandoi ceva interventii medicale pentru ea? Era datoria lui s-o faca si e clar ca urmeaza sa divorteze.
Oamenii trebuie sa inteleaga ca o casatorie nu mai e ca pe vremuri:pana ce moartea ii va desparti. Eu de exemplu am probleme dentare. Daca as fi casatorit, mi s-ar parea penibil sa ma ajute sotia financiar sa imi repar dintii. Ca vrea sa ma ajute ea cu un imprumut e altceva. Sau ca ea vrea silicoane. De ce i-as da eu bani sa isi puna silicoane? Poate in 2-3 ani de cand isi face operatia, divorteaza de mine. Sa nu mai zic daca se intampla ceva cu mine si nu mai aduc bani in casa o perioada mai lunga de timp(1 an sau 2) Cate sotii si-ar intretine financiar sotul pana se pune pe picioare?! Eu sincer nu am aceasta incredere in ele. Ca nu ma lasa la greu. Da, as intretine-o o perioada daca se imbolnaveste sau e concediata. Dar eu am certitudinea ca si ea ma va intretine pe mine? Cred ca aici multi barbati s-au ars. Ca au avut prea multa incredere in sotia lor.
Am scris interventii MEDICALE. Era ceva legat de sarcina si de necesitatea unui tratament. Nu tratamente de beauty.
Si chiar si asa, o relatie functionala se bazeaza pe incredere. Daca ea ramane fara job, ce faci? O lasi sa moara de foame ca poate pleaca peste 2 luni si tu ai hranit-o? Si da, sunt multe sotii care si-ar tine sotul. Sunt multe care sunt la produs pentru iubirea vietii lor care de fapt doar joaca un rol.
Ai multe frustrari pe cap. Extrem de multe.
Eu nu inteleg de ce te-ai casatori cu cineva pe care nu esti sigur ca te poti baza.
Daca nu ai norocul sa intalnesti pe cineva langa care sa vrei sa imbatranesti, poti sa ramai la stadiu de "friends with benefits", fiecare cu viata si banii lui - in tara si anul asta, nu mai arunca lumea cu pietre dupa tine pt asta.
Din ce vad eu, problema e ca sunt casatoriti impreuna dar traiesc separat, fiecare cu contul si cheltuielile lui, etc. D-aia divorteaza. Nu exista ca platesti tu pentru tzatzele ei si ea pentru dintii tai, oamenii casatoriti sunt, sau ar trebui sa fie, ca o singura fiinta.
Na, acum dati 200 euro la pshihologul Radu.
@radu doamne fereste.
Stii, tocmai asta e unul din motivele principale pt divort. Ca s a creat o relatie unde cei doi sunt "o singura fiinta", nu mai au decat prieteni comuni, banii la comun si la un moment dat cineva isi da seama "ba, wtf, mai vreau sa imi traiesc si eu propria viata".
Nm.bradu, ba fix cum zic eu e casatoria. E chestie serioasa si grea. Si nu, nu te casatoresti daca vrei sa-ti traiesti propria viata.
Stiu eu ! Stiu eu !
Poate psiholoaga a incercat sa le convinga ca sufletul conteaza dar...
Aveau paula mica. Ce sa faci cu 3000 de euro daca sunt atasati de o scobitoare ?
Daca si psihologii au tarife la fel ca dentistii, e clara treaba de ce nu au multi clienti. Eu de exemplu am trecut prin bullying in liceu si provin dintro familie dezorganizata(vicii). Cum ar putea sa ma ajute un psiholog ce vorbeste doar din cartile citite? Daca nu a avut experientele mele de viata. De asta si imi doresc o sotie ce nu are vicii(nu fumeaza sau nu consuma alcool des). Nu vreau sa retraiesc traumele din copilarie cu ea. Dar psihologii stiu sa ceara 2-300 lei pe ora de sedinta. Si nici macar nu au empatie pentru client. Se uita la ceas ca sa vina urmatorul client.
pai. pentru un pacient ca tine cred ca ar trebui sa primeasca 2-300e
Nu vrei sa mergem de manuta amandoi la psiholog? Ca vad sa te iei de oameni pe internet stii. Tot o forma de cyberbullying faci si tu. Asa erai si la scoala? Te luai de oameni gratuit. Probabil esti nemultumit de viata ta. Parinti divortati sau tu esti divortat probabil. De simti nevoia sa te dai cocos pe internet. Ce viata trista ai!
Vai. Dar asta e cyberbullying. Ma faci sa plang
nu iti lasa jobul actual pentru "ghicitor pe net"
dar nu m-am luat de tine. Ti-am dat doar sfaturi gratuite si bune.
Vorbind despre psihologi, nu cunosc, n-am fost niciodată la, nu sunt in localitate. Pe de altă parte, am vrut să fac Psihologia la un moment dat, nu ca să profesez, ci pentru mine. N-am fost singura cu ideea asta, am si doi colegi cu facultatea de psihologie terminată sau in curs de. O ea care și-a început relația cu un coleg din școală, au devenit colegi si la muncă, au făcut un copil si brusc ea a alunecat într-o relație dubioasă cu un alt coleg căsătorit. S-a aflat, a ieșit scandal, s-au împăcat, după un număr de ani el a zis că nu poate trece peste ce i-a făcut femeia si a dat-o afară din casă cu copil cu tot. Ea s-a repliat, a avut grijă de copil si, ca să-și învingă traumele, a făcut facultatea asta. Al doilea coleg care e pe cale să termine aceeași facultate a început-o după ce și-a bătut nevasta (tot colegă cu noi) si aia l-a lăsat cu copil si apartament cu tot si a plecat in lume să-și refacă viața. Ce vreau să spun e că psihologii sunt si ei oameni. În relația directă cu pacienții, clienții (spuneți-le cum vreți), nu au cum să fie obiectivi. Si dacă mai strică pe ici pe colo unde ar trebui să repare, scuzați-i, că sunt oameni si ei.
"Ce vreau să spun e că psihologii sunt si ei oameni."
Adevărat. Plus că (uneori) și oamenii sunt, și ei, psihologi.
Deci? Liber la iertat?
Ambra
Nu, nu scuzam nimic.
Daca un medic greseste si te omoara ai niste legi care ar trebui sa se aplice.
Daca un psiholog greseste, ca are traumele lui, de ce nu ar plati?
Plus ca deontologic stiu ca nu au voie sa iti zica “divorteaza”.
De investigat daca psiholoaga aia nu e acum intr-o relatie de tip threesome cu cei doi bărbați divorțați, sigur a avut si ea un interes in toată povestea asta.
Aideplm bro :))))
Nice rage bait
Mulți terminați ai strâns în comentarii Vali. Pare genul de articol pe care o să îl citești în timp și o să zici “ce bou am fost”.
Sa le vezi si pe doamnele "coach" care au zero experienta in piata muncii, dar ii indruma pe altii ce sa faca in carierele lor.
M-a inscris corporatia la un moment dat pe o platforma din asta de coaching. Cica program de dezvoltare personala pentru angajati.
Mi-a fost alocat automat un coach din Spania. Omul nostru fusese electrician si se facuse coach si acum trebuia sa ma indrume pe mine sa fiu un manager mai bun la corporatie. M-a intrebat daca am mai fost vreodata coach-uit si i-am zis ca nu dar ca am fost la psiholog deci cumva m-astept sa fie similar, dar pe alte subiecte. M-a intrebat daca stiu care e diferenta dintre un psiholog si un coach dupa care a raspuns instant "coach-ul e aici sa te ajute sa gasesti singur calea, psihologul doar iti zice ce sa faci".
I-am zis sa bifeze toate sedintele ca fiind facute si ca ii urez o viata buna.
Comentatorii de pe Zoso: Psihologia nu e o știință!
Literalmente toate guvernele și marile corporații: My precious tool!
Pe sistemul hold my beer.
Așa că mai sunt unii ca mine, care s-au apucat de treaba asta după 35 de ani, din dorința de a da mai departe și de a ajuta. Așa mai part-time că lucrez doar în prima parte a zilei și maximul va fi de 10 clienți / săptămână, mai mulți nu vreau momentan și nu e fezabil. Și nu vreau să fiu prea aglomerat.
Dar dacă faci plângere cuiva, mai greu cu codul deontologic.
Pe lângă asta, personal cred că fiecare face propria formă de terapie în cabinet (cu tot ce înseamnă asta), plecând poate de la un proces și combinând lucrurile ca să ajute cât mai bine persoana din față.
Ca să dau exemplul meu până la capăt, eu lucrez pe obiective, nu intrăm în traumele copilăriei și cum părinții sunt de vină, dacă nu are treabă cu ceea ce vrei să obții. Mai povestesc despre mine și situațiile prin care am trecut eu, mai fac și psihoeducație și mă documentez înainte de fiecare ședință astfel încât să mă asigur că nu ne pierdem timpul cu „și cum te face asta să te simți“ și doar un soi de hai să vedem unde duce ședința - chiar dacă fac asta, mereu am posibile unghiuri de abordat extra.
După ce ajungem mai aproape de obiectiv, ne întrebăm la fiecare buclă de genul, dacă continuăm sau punem stop deocamdată procesului terapeutic.
Am refuzat deja oameni chiar dacă abia-mi deschid cabinetul (încă n-am site-ul spre ex), nu vrei să lucrezi pe bune, timpul meu limitat o să fie folosit de către altcineva.
6 (și ultimul punct) Poate, poate, chiar dacă-s prietenii tăi, împreună să nu fi fost o relație bună pentru niciunul dintre ei, uneori pur și simplu nu merge relația și între țipete zilnice și certuri, mai bine liniștit singur până or găsi pe altcineva.
Și bineînțeles, fix ca și social media, ajungi să te compari cu niște standarde irealiste care nu pot fi atinse, iar persoanele respective devin triste și incapabile să vadă ceea ce au deja.
Toți avem deja resurse și suntem într-un punct ok din anumite perspective, e util ca uneori să te ajute cineva (poate fi prietenul, preotul, terapeutul, Mărioara de la 2) să (re)observi ce ai deja. Dorința de mai bine e uneori dușmanul zilei de astăzi, chiar și când mai bine-le ăla nu se justifică ori nici măcar nu e realizabil pe termen scurt.
Bha ce enervanți sunteți ăștia care va credeți deștepți, cu experiență de viață pe zone diferite....ia zi tu oo, in tinerețe erai in clanuri , alea-alea, taiai degete, dar la un moment dat te-ai decis să te angajezi in Pipera, nu ? Sau care e experiența aia de viață notabila ?
Sclavagesc de 25 de ani in corporații pe la noi, sunt satul de arfisti de ăștia...cei mai grețoși sunt aia care se duc pe munți prin Nepal și au grijă să facă poza cu obiect de marketing al corporației la care sunt angajați...și când se întorc , se face o circulaba cu colegii care îi felicita pentru cat de cool este...se postează și ceva pe intranet ...
Fratemeleu alb, iti zic si tie cum i-am zis si celulilalt practicant de pe blog. E o diferenta intre "dovedit stiintific" ca nu cade podul pe tine daca folosesti corect piatra in arcada, si "dovedit stiintific" ca oamenii care fac x sufera de y. Daca nu vezi diferenta, poate ar trebui sa te abtii sa mai zici "dovedit stiintific".
Nu stiu ce cursuri de statistica ati facut voi, dar "pe vremea mea" cursul ala m-a facut sa inteleg ca nu stiam nimic desi credeam ca stiu "intuitiv". Si ca statistica adevarata e muuult mai complicata. Si ca la sfarsitul zilei, desi e statistica, si e studiata, tot poate da cu virgula. Fix pentru ca nu e o stiinta dura. "Soft science" cum ii zice englezul. Iar la voi se mai adauga si faptul ca uneori gaina in vid e intrebata de sanatate la pranz, cand ii este foame, alta gaina tocmai a trecut printr-o sperietura, samd. Sa zici stiintific cand e vorba de material uman e maxim "best effort".
Altfel spus, daca maine vine asteroidu, ne bagam in pesteri, ramanem fara nicio tehnologie si reformam societatea, legile alea grele - gravitatie, frecare, plan inclinat vor fi re-descoperite la fel. DSM5 pe de alta parte, nu prea. Cam asta e diferenta intre stiinta si ... vibes
Să le iau pe rând zic
Pentru car - eu unul vreo 20 de ani n-am vorbit deloc, dar deloc despre acea parte din viața mea, în afară de persoana cu care-mi împart zilele. Departe de mine să mă dau deștept pe subiecte de genul.
De fapt nu am decis la un moment dat și nici n-am tăiat degete, dar am ajuns la un punct în care mi-am dat seama că n-am stomacul necesar pentru a continua pe drumul ăla și, ca mine, mai sunt mulți. Din fericire am avut și noroc de destul de mulți oameni din cercurile alea care m-au sfătuit de bine.
Pentru Andrei, uite întâmplarea face că am studiat cu un super profesor în ceea ce privește psihometria și statistica. Tocmai a fost anul trecut (parcă) publicat în nature cu o lucrare coordonată de către el.
Da, psihologia nu e inginerie, oricum ai da-o nu o să fie niciodată (sper). La fel este și medicina clinică, nutriția, economia și altele.
Profesorul de mai sus spunea că suntem poate la 40 și ceva % în ceea ce privește înțelegerea psihicului uman, dar preferă să se bazeze pe cei 40% în loc să meargă în orb mereu.
Ai dreptate că multe concluzii din psihologie sunt despre tendințe, corelații și probabilități, nu despre cauzalitate cum e în chimie spre exemplu.
Dar până la e doar vibes, e cale lungă. Bune, rele, studiile astea făcute „pe bune“ cu un eșantion reprezentativ și validate apoi de alte echipe, ne ajută să înțelegem lumea-n care trăim și din alte perspective.
Iar legat de DSM5, bun sau rău, un psihiatru cu experiență fără el are la fel de mult succes în diagnosticarea pacienților ca un începător. Într-o formă sau alta un DSM tot există de multă vreme printre noi și culturile tribale, prin care încercau să explice - așa cum știau, diverse lucruri care ieșeau din comun, că e mai ușor să zici că e posedat de bau-bau decât că ai ptsd.
Însă ai dus discuția foarte mult în zona de psihologie clinică ori eu nu fac asta, și nici nu vreau să mă duc pe partea aia de DSM.
zoso - poate mărești și tu timer-ul de editat comentariile
că mi-au scăpat mai multe greșeli.
Frumos scris. Te ridic la rang de vibes folosind metoda stiintifica
Folosesc această ocazie ca să punctez ceva :
PSIHOLOGII NU SUNT DOCTORI ȘI NICI MEDICI !
Fără alte explicații - pentru asta au separat Colegiul Psihologilor și nu aparțin de cel al Medicilor.
Altă dată poate vorbim si despre diferenta dintre medic si doctor :)))
Bai cand eram eu tanar astia insuficient de destepti incat sa dea la Poli dar suficient de destepti incat sa ia bacul faceau ASE-ul. Acum vad ca fac psihologia. Macar contabilii stiu sa faca ceva util.
Bingo, aici apare explicatia. In general blogul e citit de persoane cu inclinatii technice (STEM). Si asteptarea e ca in momentul cand vorbesc cu un psiholog sa fie la acelasi nivel de inteligenta (educatie, intelegere a realitatii).
Cand de fapt, majoritatea psihologilor sunt undeva in jumatatea de jos a clasei. Sunt tot absolventi de Universitate dar sunt cei mai saracuti la minte dar muncitori. Si asteptarile celor care sunt in prima jumatate e ca au asteparea daca tot inchiriaza un prieten cu ora sa aiba un partener de discutie adecvat.
Asteptarea e sa vorbesti cu cineva care sa inteleaga statistica - modelare probabilistica, istoria religiilor, antropologie, matematica, sa inteleaga aluziile si referintele la F. Scott Fitzgerald cu diamantul ala cat un hotel si cu pasagerii de pe vapor sau ceva similar. Si in schimb povestesti la nivelul unei reviste din sala de asteptare la dentist.
Care sunt asteptarile pentru un psiholog - nu sa invete despre "autorul x" si metoda lui ci sa citeasca critic ce a scris si cum a ajuns la metodologia lui, care e evolutia si care sunt criticile aduse. Care sunt studiile care sustin si care sunt studiile care documenteaza unde/sau ca nu functioneaza.
Si legat de studiile stintifice legate de psihologie, sunt 3 mari probleme cu ele:
Ca sa fie stiinta psihologia ar trebui sa poata sa defineasca problema pacientului, cauza si sa ofere un tratament standardizat in urma caruia sa fie consistent o evolutie pozitiva in acelasi grad pentru fiecare pacient, consistent.
Daca te doare capul (in limitele - fara febra, fara istoric de alte boli, fara alte simtome, etc) iei un paracetamol sau nurofen, cantitatea depinde de varsta si greutatea corporala, (excludem deviatii) si nu te mai doare capul in 20 minute. Rezultatul e consistent la 90% din pacienti, costul fiind de 1 eur, indifierent ca pacientul e din Cuba sau Elvetia.
cam pe unde se situeaza cu inteligenta psihologii:
Highest Average (125–133 IQ): Physics, Astronomy, Mathematics, Philosophy, and Chemical Engineering.
Upper Range (115–125 IQ): Economics, Materials Engineering, Mechanical Engineering, and the Physical Sciences.
Mid-Range (108–115 IQ): Psychology, Biology, Political Science, and the remaining Social Sciences.
@Alexnicolae - ca sa ai probleme psihologice trebuie sa ai niste nevoi de baza indeplinite. Si da, superb, alea nu sunt indeplinite la minerii din Congo. Stiu, socant.
Re inteligenta celor cu inclinatii tehnice, sigur, exista, dar e binara - 0 sau 1, nu percep nuante, e mai greu cu continerea unor aparente contradictii etc. Cu alte cuvinte, da, psihologii n-ar putea fi ingineri, dar nici invers.
Finally, psihologia nu poate fi standardizata pentru ca nici pacientii nu sunt neaparat standard. Problemele clasice - autismul, for instance - stiu oameni brici. Pentru probleme neclasice, cum ar fi depresie severa, probleme de dislocuire nasoala etc, sunt si acolo dar infinit mai putini.
@alexnicolae
Sa ai impresia ca aia de la Poli sunt prea destepti ca sa poata vorbi cu un psiholog, asta chiar ca nu am mai auzit o :)).
Cei cu inclinatii tehnice au o oarecare inteligenta in directia aceea, dar inteligenta sociala si cea emotionala clar nu sunt apanajul lor numarul 1, motiv pentru care sunt si demograficul care beneficiaza cel mai mult in urma terapiei - aia putinii, care sunt dispusi sa iasa din 1+2 = 2 si sa lucreze cu ei. Sau ce, vrei sa stie psihologul teorema lui Lagrange?
A, stai, ca am citit tot, tu chiar asta vrei.
Facultatea de psihologie e destul de grea. Nu e astrofizica, dar nici ASE. Iar concurenta e si ea mare, vreo 10 pe loc.
niciodata nu am citit acest eufemisc "la poli" pe post de "in gropi". Dar e si asta.
Sau, hai sa scriem altfel: "aia de luau bacul si nu erau chiar atat de inadaptati social sa dea la poli".
Din pacate, partea cu stiintele umane e by default. Ca tovarasu ceasca a vrut mai mult stem si mai putin prostii d-astea umane. Si, a ramas in impresia colectiva ca numa prostii se duc acolo. Si avem, majoritar prosti, mergand inspre zona aia
@nmbradu multumesc ca mi-ai dat dreptate. Exact cum ai scos in evidenta, as vrea ca un psiholog sa poata sa citeasca un text si sa inteleaga textul scris (si ca are o cultura suficient de larga/carti citite) in ideea ca e un indicator ca are un limbaj comun si poate sa inteleaga informatia transmisa de pacient.
Ca recomandare https://www.goodreads.com/book/show/23451240-un-diamant-c-t-hotelul-ritz-i-alte-povestiri
F. Scott Fitzgerald a scris intr-o epoca care are trimiteri la vremurile noastre. Imediat dupa un razboi, trecut printr-o pandemie. Toata lumea petrece si e si criza economica din 1929 -39 cu un nou razboi la orizont.
Cum poti sa vorbesti ca pacient cu un psiholog care nu a citit destul? Care are o biblioteca in birou dar toate copertile sunt noi si daca il intrebi vezi ca nu a citit nimic din biblioteca aia?
Formula aia de care zici e ceva dar eu am zis despre altceva. Dar fie de la mine, zic si despre asta, da, ar fi util daca ar veni in discutie aplicatia practica - gen piata bursiera sau o aluzie la schimbarie din viata unui om / printr-o trimitere la estimarea vitezei pe un interval de drum.
@alexnicolae bine, daca tu chiar pleci de la ideea ca psihologii sunt prostii clasei, ca aia destepti dau la Poli si aia prosti la psihologie, atunci nu cred ca mai e ceva de discutat. M-am gandit ca poate ai exagerat, nu credeam chiar sa-ti imaginezi ca aia care fac psihologia nu sunt in stare sa citeasca.
Repet, la universitate la psihologie sunt vreo 10 pe loc, chiar crezi ca toata pleava societatii se duce acolo sa se omoare la admitere?
Nici eu nu marsez pe ideea ca psihologia e matematica, sunt unii psihologi care spun asta, mananca rahat. Dar este soft science, este o stiinta tanara, cum era medicina acum 300 de ani. Nu ti se pare important sa intelegem de ce facem ceea ce facem? Ai impresia ca majoritatea populatiei stie lucrul asta, sau mai degraba functioneaza pe impuls, ca girafele? Aia care fac spume la gura in trafic, care se injura in comentarii pe bloguri, care au o rigiditate in gandire de te sperie?
Problema de fapt este ca multi nu prea stiu ce este psihologia, o echivaleaza cu statul pe canapea si vorbitul despre sentimente. Sunt foarte multe interventii dovedite stiintific. Ai fost la Obregia, te-ai plimbat pe acolo, sa vezi ce lucreaza un psiholog si cu cine? Gold standard in cercetare este experiemntul, nu chestionarul (care, de acord, e folosit prea mult si luat prea in serios). Da, psihologul stie statistica si metodologie, studentii la psiho fac asta pana le iese pe ochi. Ca sa ajungi psihoterapeut in Romania trebuie sa studiezi cel putin 7 ani de zile, iar apoi specializare continua pentru restul carierei, dar lumea ii echivaleaza cu "coachii" care fac un crash course de 2 luni.
Ca fapt divers, din miile de oameni cu care am avut contact din aproape 50 de tari, de la fizicieni de renume mondial pana la ultimul boschetar, cea mai inteligenta persoana pe care am intalnit-o a fost o doamna psiholog.
Nu le a obligat nimeni ca să se ducă la psiholog.
S au dus la psiholog din diverse motive, ale lor, numai de ele știute. Nu psihologul a intentat divorțul.
Plus multe persoane care se duc la psiholog și nu urlă în gura mare despre asta.
Regula de aur pentru mine. Daca tu iti dai cu parerea despre un domeniu in care nu ai absolut nici o experienta/tangenta iti dai cu parerea prost si poti face mult rau. Strict pe ceea ce expui tu, lucrurile sunt simple. Atata timp cat tu ca persoana nu ai fost casatorit sau esti divortat, sfaturile tale despre relatii au valoare 0 daca persoana careia i le dai nu are aceeasi situatie ca tine. Sunt satul de toate fetiscanele sau bossultani de baieti care vin sa explice cum e viata si casatoria unora curgandu-le la propriu mucii de la gura. Mai mult am o foarte mare scarba de cei care fac asta la adapostul unei meserii de tip coach sau pshiolog sau ce plm isi mai spune. Este ca si cum unul care merge cu tramvaiul si sta cu parintii eventual nu se ajunge cu banii vine sa-mi spuna cum ma pot imbogati.
Strict pe cazul expus de tine, lucrurile par a fi decurs in modul urmator. Femeile s-au dus la psiholog din varii motive, psihologul a observat ca exista potential de muls bani si s-a intamplat ce s-a intamplat. Sunt absolut sigur ca dupa ce au trecut de entuziasmul ala ca am scapat de el si l-am facut si de bani si uite ce bine imi e, problemele au reaparut si vizitele l-a psiholog au continuat daca nu au devenit mai dese. In fond cei mai buni clienti ai psihologului sunt cei cu probleme continue.
La final las partea misogina ca nu ma pot abtine. O femeie daca este singura si suferinda nu o sa suporte niciodata ca prietena ei indiferent de situatie sa fie mai bine decat ea. Si asta mare atentie pentru barbati, daca partenera voastra are multe prietene singure este o chestiune de timp nu de daca pana cand si ea va ingrosa acest club. Acum sa curga minusurile.
asa e ma. Daca ortopedu nu are picioru rupt nu il las sa ma repare. Daca ala de la interne nu a avut si el boala mea, sa suga pl, io nu ma iau dupa el.
"ce daca a citit despre chestia aia...daca nu a trait-o io nu cred"
Psihologia e pseudostiinta. D-aia vand aia de la ifon atat de mult, ca nu exista nici un fel de psihologie acolo. Aplicata.
@Animaloo
Daca sunt psiholog cu diploma(eu fiind barbat) am dreptul sa vorbesc despre ce inseamna avortul pentru o femeie si ce impact are? Diploma imi spune ca da, plm pot avea si pareri ca na suntem o tara democratica si vorba aia pentru ce-am murit la Revolutie.
Insa mi se pare de cacat sa fac asta, pentru ca eu nu am trecut si nu am cum sa trec prin asta. Sunt niste lucruri despre care iti pot da cu parerea numai daca ai trecut prin ele, restul sunt discutii de sprit cu vin prost si multa apa minerala. Divorturi, casatoriile se incadreaza acolo.
Asdad2005 - reciteste-ti comentariul si zi daca tie ti se pare ca esti ok, ca pare sa-ti curga smoala din gura de cate lucruri si persoane nu suporti.
Also, dupa ce ai vorbit cu 500 astfel de femei, chiar ascultandu-le, s-ar putea sa stii destul de bine care-i treaba.
tu intrebi daca reusesti, tu ca barbat, sa intelegi trauma unei persoane? Pai, ar cam trebui. Nu crezi?
Meeaaaam câți psihopupu and psihopupu lovers pe aici ...
Charlize Theron nu e aia a cărei mamă l-a ucis pe tac-su în fața ei (tata lu' Charly în fața lu' Charly) pentru c-o bătea (pe mamă) de-i săreau capacele și posibil în legitimă apărare, când ăla a încercat s-o omoare (nu mai știu exact povestea)?
permitem să mă îndoiesc că o persoană care a trecut prin asta, cu un minim de educație, nu se duce măcar un pic pe la psiholog de îndată ce-și permite.
dacă n-ai auzit tu, înseamnă că nu există, nu?
Deci Charlize Theron se fte in draci cu barbati tineri din cauza traumelor reprimate? Bai, sunteti atat de transparenti si previzibili...
Charlize Theron se fute în draci cu bărbați mai tineri pentru că poate și pentru că ăia vor.
In apararea lui Charlize, chiar si eu m-as inscrie pe lista ei.... Si eu nu sunt tanar, sunt eu!
ba radule...ai problemute la cap fraetemelu. "de ce se fute una pe care nu o stiu cu unii pe care nu ii stiu!!!"
Nu stiu man, mie mi-a prins bine terapia. M-a scos din niste belele. Ajuta mult sa vorbesti cu cineva.
Bine, am dat si de damblagii da aia e. Are balta peste, am cautat pe altu.
Si in ultima propozitie e problema majoritara pe care multi ingineri de aici incearca s-o spuna dar nu se stiu exprima.
Tu te-ai prins ca ai dat de damblagii si ai zis stop, dar ai un procentaj mare de persoane care nu se prind de asta, asculta de sfaturile damblagiilor si-si dinamiteaza viata pe baza sfaturilor venite de la unii mai prajiti decat ei.
Asa la prima strigare imi vin in minte 3 cunostinte personale care acu 7-8 erau prastie pe toate drogurile si acum s-au facut "terapeuti".
Așa - din interior:
Astea-s 70% din reușită. Restul de 30% vine în condițiile în care terapeutul știe ce face, are empatie, răbdare și timp îndeajuns la dispoziție (vezi punctul 3).
Psihologii n-au voie să ”te facă să divorțezi”. La fel cum n-au voie nici să îți spună ce să mănânci, când să dormi sau cu cine să te vezi. N-avem voie să le plantăm idei oamenilor din simplul motiv că
a). dacă omul urmează ideile tale și iese nasol, îi înrăutățești situația;
b). dacă omul urmează ideile tale și iese nasol, pe urmă dă vina pe tine pentru situația în care se află.
Nu toți psihologii sunt la fel. Cum nici brutarii nu-s la fel, și nici ăia din IT sau planorism nu-s la fel. Încerc să spun că există o sumedenie de terapii și nu toate-s bune/eficiente/corecte în cazul X/aplicate corect/valide din punct de vedere științific. Cum e NLP-ul, de pildă, care e o aberație nu mai reușită decât alte aberații gen ”terapia cu îngeri”. În Europa se merge în special pe terapii derivate din CBT, că alea-s valide și testate din punct de vedere științific.
Vine cineva cu chestii de acum 160 de ani cum ar fi psihanaliza? Interpretarea viselor? Constelații familiale? Ei - la fel cum nu te-ai duce la un medic care te vindecă de orice strict prin ceaiuri, așa nu te duci la un psihoterapeut care te ia cu cristale, regresii în vieți anterioare ori teoriile lui Freud. Adică... nu mergi la un medic care practică medicina de pe vremea lui Galen sau Hipocrate, corect?
Nu toți oamenii pot fi psihologi. Că place ideea, că nu - adevăru e că nu toți oamenii ar trebui să poată practica. Problema e că ne interzice Constituția să inhibezi bipolarii sau narcisicii de la a deține un job. Ceea ce duce la mii de oameni care au trăsături narcisice, histrionice, schizoide, bipolare sau din spectrul schizo care ajung să profeseze. De ce e nasoală chestia asta? Pentru că ăia au nivele foarte scăzute de empatie.
Cunosc EXTREM de mulți psihologi care-s tobă de carte, dar care-s narcisici. Unii chiar cu tulburare de personalitate narcisică ca la carte. Ei - degeaba știi materie când nu prea-ți pasă de ăla din fața ta sau degeaba îți pasă de el dacă nu poți relaționa bine cu ceea ce simte. Aveam colege în facultate care erau excelente la materie, care aveau voință și timp și tot ce vrei; doar că erau mai pe spectrul narcisic și nu le-a mers dincolo de porțile școlii.
Dau o MULȚIME de narcisici și bipolari la facultatea de psihologie. Pentru că le place gândul că ei urmează să dicteze cuiva chestii în terapie. Le place statutul social asociat profesiei. Le place ideea de a descoase oamenii, de a afla chestii intime. Un minimum 10%-15% din cei de la psihologie sunt pe calapodul ăsta. Unii ajung să profeseze. Dacă nimerești la ei nu e nicio lege care să îi oblige să le pese cu adevărat ori ceva metodă miraculoasă de a le crește empatia.
Facultățile scot pe bandă rulantă posesori de diplome. La psihologie nu e diferit. Trebuie să fii efectiv cu doar trei neuroni ca să nu treci cumva anii ăia. Problema e că, după ce oamenii ăștia termină și încep să profeseze, cum n-au depus efort nu s-a prea lipit nimic de ei. Mă refer la materie. Așa că le vine omul și-o dau pe truisme în loc să aplice ceea ce li s-a predat. E plin pe rețelele de socializare de ei și-i recunoașteți ușor după citatele motivaționale sau aberațiile alea cu ”copilul interior”.
Îți vorbește omul în termeni vagi, generali, fără argumentare științifică? Nu mai mergi la el. Așa cum nu te-ai duce la un dematolog care nu reușește să te lămurească ce anume ai și le tot zice ”bube”, ”buboaie”, sau îți zice că ți-au ieșit pete pe spate pentru că ai fost blestemat.
O altă problemă care se leagă de anterioara e ceva numit ”pop-psychology”. Geme Tik-Tok de truisme și fel de fel de cofetărese care vorbesc despre psihologie. Toate știu ceva despre psihologie. Orice adolescent se autodiagnostichează în 6 minute cu ADHD, personalitate multiplă, ”traume” și depresie. E la modă să ”ai” chestiile astea printre cei din noile generații.
Pop-psychology aș zice că e cea mai mare problemă în mai-marea idee a psihologiei în lume. O dată pentru că 95% din ce livrează spre public e complet greșit, în al doilea rând pentru că dilulează crediblitatea științelor veridice.
Am pierdut șirul oamenilor care mi-au spus că au discutat ei cu ChatGPT și le-a zis el chestii. Sau că au văzut pe Tik-Tok o chesie. Le-a apărut în feed. Au citit pe Reddit despre cutare. Nu vă puteți i-ma-gi-na ce lupte trebuie să dusci să le scoți oamenilor ăstora prejudecățile din cap. Sau ideea cum că ei au ADHD când în realitate au anxietate. Să-i vezi cum se supără când le spui că n-au personalitate multiplă sau autism, că ei veniseră să le confirmi că-s speciali. Când le explici că n-au ”traumă” de la faptul că s-a anulat show-ul lor TV preferat. Și încep ei cu argumente culese de pe ChatGPT și-ți spun cu încredere cum e cu ADHD-ul lor. Măi - e FOARTE greu să le scoți chestiile astea din minte.
Nu toți oamenii pot fi ajutați și nu toți oamenii vor să fie ajutați. Știu cum sună, but bear with me, că mi-au trebuit niște ani până să pricep și accept asta.
S-ar putea să nu cuplezi cu psihologul. El e dinamovist, tu ești stelist, sau mai știu eu ce. Nu-ți place mutra omului, tonul, cum se îmbracă. E irelevant - mergi la alt specialist. Nu contează cât vrei tu ca terapeut să-l ajuți, cu omul ăla e foarte probabil că nu va merge.
Mai mult - nu toți oamenii vor ajutor. Serios. Unii merg doar pentru că se plictisesc. Alții vor doar să fie ascultați, dar nu vor să rezolve problema din diferite motive (comoditate, teamă, alte cauze). Unii vor doar să se joace - merg la terapeut pentru că s-au uitat ei la cutare film și-acolo era unul inteligent care l-a făcut pe psiholog, și-acum se identifică cu personajul. Vor și ei să fie smart. Am cunoscut destui. Alții merg la psiholog și mint că ar avea o problemă, când în realitate sunt acolo pentru că iubita/amanta/soția/soacra - știu ei - vine tot la tine; și speră să afle chestii în mod treptat. Alții care nu vor să fie ajutați se duc pentru că le trebuie o hârtie - ba că-s apți pentru permis port-armă, ba că pot conduce TIR-ul, ba că-s în divorț și le-ar prinde bine o hârtie care să ateste cât i-a făcut să sufere ălălalt din relație. You name it - I've seen it.
Știința. Chiar. Ajută.
E irelevant că nu l-a ajutat pe cutare; vezi punctul 1 și acel 30%.
Am văzut zeci de oameni care erau pe fundul butoiului. Efectiv în punctul ăla în care mai aveau vreo două zile și s-ar fi așezat turcește pe stradă așteptând să se termine totul odată. Și nu vorbesc aici doar de depresii. Vorbesc despre burnout, anxietate generalizată, episoade manice, episoade psihotice, BPD și o tolbă de alte chestii. Am văzut cum oamenii ăia au ieșit din stările alea și și-au revenit complet.
Repet: știința ajută. CBT-ul funcționează.
Există o concepție greșită legată de psihologie, cum că n-ai cum ajuta un om cu X dacă nu știi cum e cu X. Cum scrie mai sus - ”psiholoage fără relație”. E ca și cum ai spune că, psihiatru fiind, n-ai cum ajuta un schizofrenic fără să știi la modul intrinsec cum e să ai schizofrenie. Ori - pe același considerent - că n-ai cum face terapie cu copii fără să fii tu însuți copil. Cu femei dacă nu ești femeie.
Măi - cum să explic eu mai bine: ajută să fi avut episod depresiv clinic sau atacuri de panică, dar nu e strict necesar să le fi avut ca să le poți trata. Cam așa și cu psiholoagele alea: dacă n-au relație înseamnă că-s incapabile pe terapia de cuplu? Nu pot face terapie cu copii dacă n-au și ele - la rândul lor - copii?
Acum - mulți mă știți de pe-aici sau de prin alte părți. Cunoașteți că am aversiune față de pseudoștiință sau chestii care nu-s în ton cu știința. Ideea e că dacă eu vedeam că psihologia nu funcționează, n-aveam cum să stau în ea atâția ani. Ar fi ca și cum i-ai cere unui ateu militant să se facă preot și să rămână preot un deceniu - merge o vreme, dar după un an n-ar mai rezista.
Terapiile funcționează. Atât doar că mai sunt vreo 50 de alți factori care decid dacă funcționează cu voi, factori asupra cărora terapeutul are zero control. Am expus câțiva la punctul 1. mai sus.
mulțumesc.
Am fost anul trecut la, cred, al saselea sau saptelea psiholog, de data asta pentru evaluare, am sperat ca ma ajuta sa inteleg ce-i in neregula cu mine. Nu prea. Ma rog asta e, sunt defect, daca n-am reparat ce era de reparat mental la 15 ani, la 37+ mai slabe sanse de recuperat zeci de ani de borne neatinse.
Nu stiu cat de mult ajuta CBT, dar pentru cine tolereaza, CBD sigur ajuta
Dar nu-i si cazul pentru mine.
In sfârșit, chiar căutăm comentariul tău
mama, cum loveste asta!
@Răzvan T. Coloja
Legat de punctul 9 raspunsul e da, nu ar trebui sa faca terapie de cuplu daca nu sunt in stare sa mentina o relatie de cuplu. Asa cum radem de aia de pe net care te invata cum sa devii bogat desi ei sunt saraci, fix la fel si in cazul asta. Aici nu e ok comparatia cu schizofrenic, care e o conditie medicala, sa fii intr-o relatie de cuplu nu e o conditie medicala. Sa luam un exemplu banal, o doamna psiholog decide ca nu e cazul sa se mai culce cu handralaul ei ca nu mai are chef si ei nu i se pare ceva asa important asta. De ce e ok sa mai tina terapie de cuplu cu alte cupluri?
@Mister Adi: Nu e o condiție socială obligatorie să fii într-o relație de cuplu pentru a putea ajuta pe alții cu relația lor de cuplu. Dacă luăm exemplul tău, poate femeia aia psiholog decide că vrea altceva. Sau poate ar libidoul scăzut. Ori efectiv decide că nu-i mai place omul. Nu e MUSAI să aibă femeia o relație 100% funcțională cu cineva din simplul motiv că sunt doi într-o relație de cuplu și, prin urmare, nu depinde totul de ea. În al doilea rând - psihologii nu-s magicieni care pot aplica în absolut orice situație ceea ce știu. E ca și cum te-ai aștepta să găsești doar medici sănătoși-tun. O a treia chestie e că dacă relația ei nu merg, asta nu înseamnă automat că nu poate îmbunătăți alte relații; că e ca și cum te-ai aștepta ca fiul profei de germană să știe germana perfect, altminteri n-are ce să-i predea ea fiicei tale limba germană, că ar fi - chipurile - incapabilă. Și nu - soțului bucătăresei nu e MUSAI să-i placă mâncarea soției ca aia să poată lucra în restaurant. Hai să nu atârnăm reușita în terapie de viața personală a individului ori chestii care-s în afara zonei lui de control, că ajungem la ”dacă tună mâine atunci și doar atunci scap de depresie”.
Cunosc terapeute car-s divorțate sau fără partener și care-s brici pe partea de cuplu. Pentru că viața lor nu e viața clienților lor. Nu toate tipele care merg la ele în terapie vor fix genul de bărbat pe care îl visează terapeuta, nu-s toate de vârsta ei, educația ei, cultura ei sau greutatea ei. Să spui că nu știe cum să-ți rezolve relația de cuplu pentru că ea n-are partener e ca și cum ai presupune că vecinul tău e sărac pentru că e leneș și nu vrea să muncească; nu pentru că e nasoală economia sau are 72 de ani, nu pentru că nu vede bine ori a fost țăran de meserie, nu pentru că îi ia statul 50% din ce are. E pentru că e leneș și nu vrea să tragă să fie bogat.
Cam așa și cu presupunerile despre psiholoage.
Deci femeile frumoase si bogate nu au nevoie de psiholog ca sa se planga de viata buna pe care o au! Dovada ca sunt proaste, dar nu le poti avea pe toate!
Psihologia e o pseudo știință. Psihologii nu te pot vindeca și nici îndruma pentru ca nu-ți pot citi gândurile
Ce-am observat eu dupa șapte psihologi, treaba merge analog cu escortele.
Te duci sa dai bani ca să rezolvi temporar o problemă pe care de fapt nu prea ai cum s-o rezolvi. Escorta te ajută să-ți liniștești libidoul și să te simți mai ... decât ești de fapt. Psihologul, dacă e bun, te ajută să te amăgești de unul singur. Dacă nu, practic închiriezi un amic pentru o oră.
vosidit98: data viitoare incearca diferit. Vorbeste cu escorta si fute psihologu!
Romania are prea multi psihologi si prea putini psihiatri.
Sau prea puțini psihologi și prea mulți nebuni…
Într-o lume în care toți suntem pe fugă și toți vrem să facem multe,
E nevoie de unul care e plătit doar să stea să te asculte.
Va lumineaza fata : cel mai bun psiholog e banul. Majoritatea problemelor psihice pleaca de la saracie, si cu bani se rezolva la randul lor. Lupta pt supravietuire devine dominanta de acolo toate nenorocirile
ai și citit articolul lui Vali sau doar titlu?
@Sab - exact invers, dar sigur.
Cum adica invers ? Zici ca de prea mult bine sunt probleme? Si daca da, procentual din populatie, restul ar trebui sa fie ok pe logica asta
N-am stat cu pixul in mana sa buchisesc pt ca mai exista si treaba de facut :)) Auzi asa ceva :))))