Având în vedere că majoritatea celor care citesc acest blog bănuiesc că sunt mileniali, am zis că n-ar strica un articol pe temă. Numiți și Generația Y, milenialii definesc acel grup social de tineri care s-au născut între 1981 și 1996. Mai sunt numiți și ”nativi digitali”, ”The Snowflake Generation”, ”The Harry Potter Generation” și ”The Peter Pan Generation”.
Dar înainte, câte ceva despre sociologia generaționistă.
Oamenii din ultimul secol și ceva pot fi identificați după grupul pe care-l formează în funcție de perioada în care au trăit. Numim aceste grupuri ”cohorte”. Sunt uniți de cultura timpurilor și influența pe care istoria și economia au avut-o asupra lor. De exemplu, ”The Lost Generation” se încadrează între 1883 și 1900. Urmează ”The Greatest Generation” care desemnează persoanele născute între 1901 și 1927 – în speță cei care au prins prima mare criză financiară din SUA. Între 1928 și 1945 avem ”The Silent Generation” – cei care au prins Cel De-al Doilea Război Mondial. Urmează generația ”Baby Boomers” (1946-1964) care sunt reprentați de o condiție materială mai bună, vremuri lipsite de incidente cu impact mare asupra publicului, de către familia atomică din SUA (tată, mamă și doi copii care locuiesc în suburbie). Între 1965 și 1980 apare ”Generation X” – termen dat de către Douglas Coupland în romanul cu același nume. Sunt cei care reprezintă perioada hippie, ideologia îndreptată împotriva războiului din Vietnam, al patrulea și al cincilea val de feminism, militarea pentru drepturile persoanelor de culoare, o viziune libertină asupra vieții și ideologie politică liberală. Milenialii sunt încadrați între 1981 și 1996 – primii care s-au bucurat în adolescență de Internet, oameni cu mai mare acces la informație, copiii celor din generația ”Baby Boomers”. ”Generation Z” sunt cei născuți între 1997 și 2012 iar ultimii – ”Generation Alpha” – sunt copiii născuți între 2010 și mijlocul anului 2020.
Dacă generația ”Baby Boomers” este marcată de căsătorii la vârsta terminării liceului și un număr mai mare de copii, milenialii – dimpotrivă – amână căsătoria. Evenimentul istoric care le marchează generația în reprezintă atacul de la 9/11. Prin comparație, cei din ”Generation X” au în perioada lor perioada Glasnost și Perestroika din fostul URSS, căderea comunismului în Europa de Est și sfârșitul Războiului Rece. În prezent, în SUA există 79 de milioane de mileniali și 48 de milioane de oameni din ”Generation X”.
Tot în SUA, milenialii au o putere de cumpărare redusă. În jur de 31% din ei își permit stilul de viață pe care doresc să-l aibă. Se estimează că un milenial trimite în medie cam 20 de mesaje text pe zi, fie prin intermediul platformelor de socializare, fie prin SMS-uri ori alte metode de comunicare. 41% din ei nu au telefoane fixe în locuința lor. 80% dorm cu telefonul alături de pat. Tot în SUA, 27% dintre mileniali afirmă că sunt proprii lor angajați, deși, din numărul total al cohortei, 54,89% nu au un loc de muncă. Prin comparație, în Generația X doar 26,12% sunt fără loc de muncă.
Milenialilor li se mai spune și ”nativi digitali” (termen folosit prima oară de Prensky M. în 2001 în ”Digital natives, digital immigrants: Part 1” publicat în revista On the Horizon nr. 9, vol. 5, paginile 1-6); asta deoarece sunt obișnuiți cu tehnologia și fac uz de ea mai mult decât cohortele anterioare. Cei din ”Silent Generation” au fost caracterizați de uzul radioului, cei din ”Baby Boomers” au făcut uz de televizor, ”Generation X” de primele PC-uri iar milenialii de smartphone-uri și tablete. Dacă milenialii se folosesc de SMS-uri și social media, Generația X făcea uz de e-mail, ”Baby Boomers” comunicau prin telefon iar cohortele precedente se foloseau mai mult de scrisori și cărți poștale.
Tot caracteristic milenialilor este faptul că au cele mai puține mașini comparativ cu generațiile anterioare și preferă să închirieze locuințe în detrimentul achiziționării acestora. Preferă mâncarea stradală în locul celei gătite acasă. Ca putere de decizie milenialii sunt cu 28% mai indeciși decât cei din cohorta ”Baby Boomers” dar cu 27% mai închinați spre oameni decât ultimii. Ceea ce-i face mai sociabili și cu mai multe conexiuni sociale. Sunt totodată cu 32% mai ambițioși decât părinții lor (cei din ”Baby Boomers”) dar au abilitățile de leadership reduse cu 34% față de aceștia.
Dacă cei din ”Baby Boomers” erau mai deciși și mai conservatori, milenialii au o mai mare deschidere față de schimbare. Au o gândire abstractă, încredere în sine și dorința de a realiza lucruri. În ceea ce privește opțiunea pentru studiile superioare, dacă ”Generation X” preferau ingineria și afacerile, milenialii preferă asistența medicală, asistența socială, psihologia și pregătirea în învățământul preuniversitar. În mod ciudat, milenialii au o rată de absolvire de 44,6% în ceea ce privește învățământul superior în timp ce oamenii din ”Generation X” au o rată de absolvire de 52,2%. Mai-tânăra ”Generation Y” (cum mai este numită cea a milenialilor) preferă educația non-formală (cum ar fi homeschooling-ul ori educația alternativă).
49% dintre mileniali întâmpină dificultăți în păstrarea pe termen lung a unui loc de muncă. Mulți dintre ei se mută înapoi cu părinții după ce termină facultatea. Caracteristic lor este și distresul pe care îl resimt în fața acelor idei care nu se încadrează în nișa propriei lor viziuni subiective asupra vieții. Milenialii sunt totodată, până în prezent, cea mai îndatorată cohortă generaționistă. În SUA, datoria milenialilor când vine vorba de credite pentru mașini este de 136% și de 420% (!) când vine vorba de credite aferente finanțării studiilor suerioare. 60% din datoria milenialilor americani reprezintă credite ipotecare.
Gradul de dificultate în angajare al milenialilor este de 38%, în timp ce la celor din Generația X este de 24% iar al celor din ”Baby Boomers” de doar 10%. Gradul de dificultate în păstrarea unui loc de muncă în cazul milenialilor este de 49%, comparativ cu 18% și 8% în cazul celor din Generația X, respectiv ”Baby Boomers”. Un reprezentant din cohorta ”Baby Boomers” petrecea în medie în jur de 11 ani la același loc de muncă. Milenialii petrec în medie doar 3 ani înainte să se mute. 83% dintre mileniali sunt dispuși să se relocheze dacă li se oferă un loc de muncă mai bun. Sunt mai sociabili, au un înalt impuls al nevoii de gratificare imediată, le place difersitatea și se plafonează mai rapid decât generațiile anterioare. Milenialii au așteptări mari de la locul de muncă (80% speră să fie promovați în primii 5 ani de muncă) și 6,9% dintre ei consideră că merită o mărire de salariu (comparativ cu 3,6% dintre colegii lor din alte cohorte).
Se estimează că 31% dintre femeile generației ”Millennials” vor rămâne singure până la vârsta de 40 de ani. Alte nume sociologice pentru cohorta reprezentată de mileniali sunt ”The Net Generation” și ”Echo Boomers”. Faptul că amână trecerea de la viața de copil la cea de adult le-a adus și numele de ”Generația Peter Pan”. Socioloaga Kathleen Shaputis i-a numit ”Generation Boomerang” deoarece au tendința de a se muta înapoi cu părinții după ce termină facultatea.
Din punct de vedere psihologic milenialii sunt cu 16% mai narcisici decât alte generații. Au un scor mai mare de procrastinare, toleranță scăzută la frustrare și dorință de dominare. Sunt extrovertiți, în căutarea atenției și a puterii. Datorită – în parte – Crizei Financiare din 2009, milenialii câștigă cu 20% mai puțin decât generațiile premergătoare. Între 23% și 33% lucrează în domenii inferioare pregătirii lor academice și în domenii care nu le provoacă plăcere.
Ca o paralelă cu situația din România avem statisticile INSSE care afirmă că peste jumătate dintre milenialii țării lucrează în agricultură, comerț, industria prelucrării de materiale, construcții sau în domeniul HoReCa (chelneri, recepționere). Un număr destul de mic lucrează în domeniile învățământului, sănătății și în IT.
Milenialii au apărut în parte și datorită faptului că părinții lor au dus o viață mai conservatoare și mai tradiționalistă. Sunt definiți de ”părinți elicopter” care veghează în permanență asupra lor și care se tem ca ai lor copii să nu pățească ceva. De aici se trage și toleranța lor scăzută la frustrare. Tot raportat la România, milenialii din țară sunt mai educați decât părinții lor. Dacă în 1985 România avea 22.690.000 de oameni dintre care doar 163.368 studenți (1 student la fiecare 138 de persoane). În 2017 țara avea 19.640.000 de oameni dar 531.600 de studenți (1 student la fiecare 36 de persoane).
Subiectul psihosociologiei generaționiste este vast. N-aș avea nici timp și nici resurse să scriu aici pe îndelete despre fiecare generație în parte. Nici măcar subiectul milenialilor nu e epuizat cu textul de față. Citesc des despre tipurile de generații deoarece îmi place subiectul. Acum ceva vreme am fost invitat într-o emisiune la un post TV local și-am discutat o oră fix despre ele; în caz că vreți să aflați mai multe sau aveți răbdare să mă ascultați bătând câmpii. În limbaj direct am apucat să spun oricum mai multe decât am scris aici, chit că nu cu date atât de exacte.
Mi se pare o împărțire exclusiv centrata în jurul situației din SUA. Ca parte a asa zisei generații X, mi se rupea de Vietnam (daca nu se ducea Rambo sa facă ordine pe VHS), feminismul avea ca exponent pe tovarășa doctor docent în chimie, negri nu vedeam decât în mașini cu 12-B, iar libertinajul era ceva despre care nu se vorbea.
Europa – și cu atât mai mult România – este complet diferita de profilul american, de exemplu nu te indatorezi pe viata sa mergi la facultate sau la spital. Ipoteca e iar ceva specific american (si oarecum romanesc), restul europenilor nu se agita foarte tare sa dețină o casa a lor.
@Rumbu: din păcate nu avem date sociologice de dinainte de 1989. Ceaușescu nu prea le avea cu adunatul datelor statistice. Sociologia era pe nicăieri în România iar psihologia a fost interzisă între 1978 și 1989 (din ordinul Elenei Ceaușescu care se temea că lumea va vorbi Securitatea de rău prin cabinete). Nici acum INS-ul (Institutul Național de Statistică) nu strălucește la capitolul ăsta. Americanii dețin cele mai multe date în acest sens.
@Răzvan T. Coloja chiar dacă ar fi existat psihologi crezi că ar fi putut face tratament cum trebuie atâta timp cât oamenii ar fi omis să povestească despre anumite probleme din cauza fricii de a fi raportați?
@ic: mă foarte îndoiesc…
‘Restul europenilor nu se agita foarte tare sa detina o casa a lor.’ – englezii si francezii se agita chiar foarte mult. Nemtii intr-adevar au o cultura a chiriei, dar hai sa nu generalizam.
@Rumbu: Ipoteca nu e ceva specific americanesc ori romanesc, e cam la fel prin toata Europa, depinde doar de cit de conservator financiar esti. La mine-n firma, pa Anglea, am destui pustani de 23-24 ani care si-au facut ipoteci. Similar, prin Belgia sau Germania. Ideea e ca daca ar avea bani, ar cumpara. Dar problema cu „milenialii” e ca n-au bani, in sensul ca sint foarte multe distractii (bunicu’ nu trebuia sa-si schimbe smartphone-ul anual), iar creditele sint muuult mai scumpe decit erau acu’ 70 ani si, similar, pretul caselor.
In general europenii stau in chirie daca nu isi permit o casa sau au fff multi bani. Toti oamenii din clasa de mijloc pe care ii cunosc, in olanda, isi cumpara casele. La fel si in UK si Franta. Problema e ca preturile sunt prohibitive asa ca multi aleg calea chiriei.
@Alex în perioada aia nu își schimba nimeni smartfone anual pentru că nu erau… Dar voiau magnetofon, pickup, amplificator cu boxe mari, radio cu tranzistori pe care putea să îl iei cu tine, casetofon cu căști, haine noi, radio pentru mașină, casete audio ș video… exista consum și atunci. Însă față de acum raportul dintre prețul unei case medii și salariul era mai mic (în vest nu în estul europei unde se dădeau gratis de la stat) lucru care îți permitea să cumperi mai din timp.
Ca simplă observație, subiectivă, mileniallii sunt mai emotivi decât generațiile anterioare. Oare se datorează faptului că părinții baby boomers sunt mai protectivi și tot ăsta ar fi motivul pentru care multi mileniallii se întorc în casele părintești după terminarea studiilor superioare? Și tot că o simplă observație, pe lângă subiectul prezentat în articol, oare păpușile Barbie și Bratz au avut impact stilistic asupra femeilor tinere ale zilelor noastre?
Daca te intereseaza un raspuns in detaliu, exista o carte excelenta scrisa pe tema asta – The Coddling of the American Mind (tradusa ca Mofturile Ratiunii Americane). Evident, este axata pe experienta si cultura din state, dar se aplica si in Europa. Practic iti explica cam toate statisticile din articol (de ce sunt usor frustrati, de ce nu au rezilienta, de ce isi schimba jobul, de ce revin acasa etc).
„Tot în SUA, 27% dintre mileniali afirmă că sunt proprii lor angajați, deși, din numărul total al cohortei, 54,89% nu au un loc de muncă.” – habar nu am de unde ai scos informatia asta, dar e nonsens total. Ar insemna ca mai mult de jumate din adultii tineri din US sunt someri. Uite aici: https://www.statista.com/statistics/1050680/millennial-general-employment-status-united-states/
@deea: nu pot accesa datele fără să-mi fac cont pe site-ul acela, dar văd că sunt din 2018. Am găsit date din 2021 care – într-adevăr – afirmă altceva.
Toate datele se refera la cultura din US – frumos ca si lectura dar nu se aplica publicului roman.
La noi poate ca s-ar putea imparti persoane nascute pre si post decembrie ’89 o data si apoi dupa anul 2000 cand telecomunicatiile au facilitat accesul la informatie (gen regielive
)
Eu (46) am colegi de 25 de ani care deja au doua apartamente luate cu credite, case, etc… vremuri bune pentru banci.
Toata psihologia asta generationala e bullshit care a fost inventat in prinicipal in scopuri de marketing. Da, generatiile sunt oarecum marcate de aceleasi experiente, ceea ce nu inseamna ca oamenii intre anumite varste sunt „la fel”, nici macar in linii mari. Toata teoria asta o suma de generalizari asa de groseiere ca nu e nici macar amuzanta. Ar putea fi comparata mai degraba cu zodiile decat cu psihologia sau cu vreo forma de stiinte sociale.
@deea: Țin să te contrazic. Nu văd ce folos ar avea în marketing o structurare sociologică ca asta. În al doilea rând, diferențele dintre cohorte sunt vizibile cu ochiul liber. Le simțim în interacțiunea cu cei mai tineri sau mai bătrâni ca noi.
Ei, daca nu intelegi ce folos ar avea în marketing o structurare sociologică ca asta, inseamna ca nu te ocupi de content marketing.
Dincolo de glume, e mult prea mare generalizarea, da, exista diferente intre generatii, evident, dar generatiile nu sunt nici pe departe atat de omogene pe cat sugereaza aceste studii. Un baby boomer din California, de exemplu, e probabil mult mai „asemanator” cu un Millenial tot din California, decat cu un alt baby boomer din, i don;t know, Florida. Locul in care te-ai nascut si ai crescut, nivelul de educatie, nivelul de venit, sunt factori care determina in mai mare masura caracteristicile tale, decat generatia in care te-ai nascut.
Total de acord cu Deea, psihologie de 2 bani asta cu generatiile.
Comportamentul milenialilor, asa cum e prezentat aici deriva si din instrumentele financiare pe care le au la dispozitie, nicidecum nu le genereaza, nu vad cum poate sa fie marketing. Nu te lasa indusa in eroare de verbul „a prefera”
Partea cu mileniali prefera sa inchirieze nu tine neaparat de preferinte. Este vorba de contextul economic cu o crestere uriasa a pretului caselor raportat la puterea de cumparare (cel putin in SUA, dar se aplica si in Romania).
@ciprian: Asta așa e. I-a prins criza financiară și piața afectată de perioada Covid în plină maturitate. Nu-i invidiez din punctul ăsta de vedere.
Pivotul chestiunii mi se pare fraza „ 31% din ei își permit stilul de viață pe care doresc să-l aibă”, urmată de o înșiruire de date statistice care demonstrează că nu fac/ nu sunt în stare să facă ceva pentru „a-și permite stilul de viață pe care doresc să-l aibă”.
Astfel principala caracteristică a generației milenialilor nu mi se pare accesul la tehnologie, asta e o chestie venită din afară, ei nu au nici o contribuție, doar au avut șansa să se nască în perioada de explozie a tehnologiei. Principala caracteristică a milenialilor este că visează mai mult decât sunt dispuși să facă. E OK să visezi mai mult decât poți/ ai, cu condiția să depui efortul necesar ca să depășești handicapul, problema lor este rezistența scăzută și capacitatea limitată de a depune efort pe termen lung. De aici rezultă restul caracteristicilor (îndatorarea, întoarcerea în locuința părinților, incapacitatea de a păstra un loc de muncă etc.)
Mai e un aspect: condițiile economice le permit să aibă această atitudine față de muncă, în permanență au o plasă de siguranță. Nu cred că boomerii sau generația X ar fi fost mai dedicați muncii din pură conștiință – nu aveau o plasă de siguranță, perspectiva era să moară de foame.
Acum ar trebui verificată cauzalitatea „explozia tehnologiei – apariția milenialilor”, adică unde sunt punctele cheie care fac ca tehnologia să genereze/ favorizeze apariția unei generații cu setul de caracteristici expuse.
Personal m-ar amuza să văd o întâlnire în Thunderdome între un milenial occidental și unul din Afganistan: „Two men in, one man out!”
Daca ai stat la coada la butelii nu esti milenial.
Nu prea se aplica la noi. E un decalaj din cauza comunismului si perioadei de tranzitie. Generatiile nascute in 80-90 fac mai degraba parte din generatia x (doar ca nu noi nici generatia x nu prea o avem), crescuti cu cheia la gat. Abia la aia nascuti dupa 90 am putea zice ca sunt mileniali.
A-propos de emisiunea înregistrată, doamna redactor pare complet pe dinafară. Bine, nu e un subiect ușor pentru cineva specializat probabil în „fapt divers” sau „știri locale”, dar oricum, poate ar fi meritat mai multă pregătire, emisiunea zic.
Revenind, sunt câteva detalii cu care nu sunt de acord:
* distanța dintre părinți și copii (conflictul dintre generații) are și cauze mai plastice decât valorile diferite dintre baby boomers și mileniali. Gen nu-l eviți pe tac’tu pe termen lung fiindcă l-a votat pe Iliescu în ’90 ci eventual fiindcă s-a purtat urât cu tine în perioada respectivă.
* apariția clasei de mijloc în „lumea civilizată” de după al doilea război mondial a fost rezultatul unor politici economice împinse de la nivelul guvernelor de atunci. Dispariția acestei clase de mijloc și revenirea la precariat (așa-zisa „gig economy”) este rezultatul altor politici economice împinse de la nivelul guvernelor de acum. Generațiile noi se raportează la asta în mod reactiv (adică momentan „încasează” rezultatele).
Impresia mea dupa ce citesc textul:
VAI DE MAMA LOR.
Sper sa existe cat mai multi mileniali atipici.
”The Lost Generation” , ”The Greatest Generation” ,”The Silent Generation”, ”Baby Boomers, ”Generation X” – ce interesant.
Ca milenial tarziu care a lucrat in ultimii ani si in pozitie de selectare si coordonare personal iti spun ca milenialii sunt cei mai egocentrici, narcisisti si agresivi dintre toate generatiile, precum si faptul ca dupa un timp scurt (6-12 luni) la job, se declara experti in domeniul respectiv si au pretentii exagerate.
Cei nascuti dupa anii 2000, desi par plecati de pe Terra au o creativitate si inteligenta crescuta (vazuta prin prisma solutiilor inovative cu care au venit, in comparatie cu milenialii din echipa). Nu au tendinta de a se autoproclama experti imediat ca milenialii si nu cersesc atentia la fel de mult.
Un lucru observat la mileniali este ca niciodata nu vor accepta sfat sau ordin si nici nu se vor subordona cuiva egal ca varsta (+- cativa ani), nici gand sa le fie mai mic. Rar am intalnit milenial care sa accepte sfaturi sau ordine de la sefi apropiati ca varsta. Efectiv refuza sa accepte autoritatea, pe motive de varsta.
Pe cand cei nascuti inainte de ’85-’90 accepta aspectul asta. Din punctul asta de vedere, consider ca in Romania definitia in timp a milenialilor e gresita, fiindca e o diferenta enorma intre cineva nascut in ’86 fata de cineva nascut in ’96.
La asta mai contribuie și educația. Ca milenial am observat în jurul meu comportamente de acest fel chiar în echipele de la facultate. Fiecare cu ideea lui, nu se gândesc la rezultat, ci doar la a convinge mulțimea că ideea lui e cea mai buna, fara compromisuri. La restante, cu aia mai mici cu 3-4 ani nu am avut probleme. M-am înțeles excelent pentru că am știut să gestionam împreună problemele de acest fel și să ne concentrăm asupra rezultatului proiectului. Mileniallii se duc cu orgoliul până la ” cine saluta primul, eu unul nu” chit că suntem de-o seamă.