Ideea de vampir energetic s-a născut în deceniile recente şi desemnează acea persoană care te consumă prin simpla ei prezenţă. Deşi termenul face trimitere la ceva mistic, ideea unui om predispus să te solicite emoţional şi intelectual este cât se poate de reală. Un ”vampir energetic” este o persoană imatură din punct de vedere emoţional şi care are impresia că întreaga lume se învârte în jurul ei. Sunt aproape incapabili să analizeze lucrurile din perspectiva altcuiva şi dau dovadă de lipsă de empatie. A sta în prezenţa unui asemenea om presupune că întreaga ta atenţie să fie canalizată spre acea persoană. Un vampir energetic va avea pretenţia să acapareze atenţia tuturor şi de multe ori va face tot posibilul ca asta să se întâmple. Prin ”tot posibilul” se înţelege aici că va trece peste regulile sociale şi buna purtare şi – în general – peste tot ceea ce restul acceptă tacit.
În psihologie există o serie de tulburări mintale şi de personalitate care deţin simptome ce se încadrează perfect în acest concept. Cei cu tulburare de personalitate narcisică de exemplu tind să vorbească doar despre ei. Vor avea pretenţia să fiţi mereu atenţi asupra problemelor lor şi nu-i va interesa problemele voastre. Narcisiştii întrerup nepoliticos conversaţiile pentru a se face ei auziţi, sunt în mare parte aroganţi, egoişti şi de multe ori cred că deţin capabilităţi care-i disting clar de restul oamenilor.
Tulburarea de personalitate histrionică se traduce prin exprimarea excesivă a emoţiilor şi un comportament menit să atragă atenţia. Cei cu tulburare de personalitate histrionică vor să fie mereu în centrul atenţiei şi se simt inconfortabil când nu sunt acolo. Sunt teatrali, dramatici şi de multe ori se angajează în comportamente lascive şi seducătoare. Pun mare accent pe modul în care arată şi de multe ori joacă un rol (cum ar fi cel de ”victimă” sau ”prinţesă”) în relaţia cu alţii. Se folosesc de manipulare emoţională, caută noutatea. De multe ori iniţiatorii unei idei, se plictisesc rapid de ea şi o abandonează, spre disperarea celor implicaţi. Sunt teatrali, uşor influenţabili şi consideră relaţiile cu alţi oameni a fi mai intime decât sunt în realitate.
Persoanele bipolare suferă de o tulburare mentală care-i face să fie energici, anormal de fericiţi şi iritabili. Suferă de episoade depresive alternate cu episoade de manie. Vorbesc rapid, mult şi despre orice; pun pasiune în ceea ce spun. Solicită atenţia ascultătorului şi au gânduri care se derulează rapid, ceea ce-i face să schimbe rapid subiectele de discuţie. Deoarece au multe de spus, tind să nu-i lase pe alţii să vorbească. Sunt agitaţi, impulsivi şi au tendinţa să facă propuneri cu tentă sexuală în momente nepotrivite. Tulburarea bipolară se împarte în tulburarea bipolară I, tulburarea bipolară II şi ciclotimie, diferenţele dintre acestea fiind diverse.
În tulburarea bipolară I episoadele de manie sunt prezente şi pot alterna cu episoade de depresie. În cazul tulburării bipolare II există episoade de hipomanie şi cel puţin un episod depresiv major. Cei cu ciclotimie au numeroase schimbări de dispoziţie dar episoadele de exaltare sunt de intensitate mai mică decât în cazul tulburării bipolare I sau II. Persoanele cu tulburări din spectrul bipolarităţii sunt intense, agitate, folosesc un ton ridicat al vocii şi fac apel aproape constant la atenţia dumneavoastră. Se introduc în conversaţii preluând discuţia sau alterând-o, fac lucruri ieşite din comun în public (râd, aplaudă, strigă) şi vor să fie mereu băgaţi în seamă. Dorm fie foarte mult, fie aproape deloc, nu pot duce la bun sfârşit multe din lucrurile pe care le încep şi se plictisesc rapid.
Putem spune că, prin faptul că acaparează centrul atenţiei şi ne consumă, cei descrişi în acest capitol sunt ”vampiri energetici”. Cel mai probabil te-ai întâlnit în viaţă cu măcar unul sau doi asemenea oameni.
„Cei cu tulburare de personalitate narcisică de exemplu tind să vorbească doar despre ei. Vor avea pretenţia să fiţi mereu atenţi asupra problemelor lor şi nu-i va interesa problemele voastre. Narcisiştii întrerup nepoliticos conversaţiile pentru a se face ei auziţi, sunt în mare parte aroganţi, egoişti şi de multe ori cred că deţin capabilităţi care-i disting clar de restul oamenilor.”
Bah, ești copil, asta e butterfly-ele!!
nu ai fost atent, ăia întrerup politicos discuțiile.
ahh, am citit politicos, my bad :)))
numele asta de „vampiri energetici” poate fi tabloidizat in zeci de feluri
Pai ai cam descris un copil de gradinita. Ca are 5 sau 30 de ani e partea a doua :))
Astea sunt cazuri de demonizare usoara care se rezolva cu insistenta.
Ramani Durvasula are un canal excelent pe YouTube, in care descrie diverse aspecte ale narcisismului – pentru cine e interesat.
Da, și mai e si Dr Grande.
In plus fata de DoctorRamani si Dr. Grande, inca 2 canale YT excelente despre narcisism ar fi:
– Surviving Narcissism (Dr Les Carter) – sfaturi cum sa interactionezi, si sa nu reactionezi cand ai de a face cu o persoana naracisista;
– Vital Mind Psychology (Abdul Saad) – este un canal mic, insa are cateva clipuri bune despre empati, si despre dinamica narcisist – empat.
Soacră-mea.
Parcă numai a ta…
––––––––
Oricum, felicitări pentru cel mai savuros și condensat comentariu din ultima vreme de pe aici, din Vaslui (patria topoarelor)!
Ai spus tot
+1
Da, am întâlnit un asemenea specimen. Era patronul unei firme. Simpla lui prezență te epuiza psihic. Mai avea și ” bunul obicei” de a veni in birou fix când mai erau 5-10 minute din program. Nu am rezistat decât o lună la locul respectiv de munca.
Am eu în cercul de cunoștințe o ,,sugătoare,, din asta nevrotică. Dacă ne așezăm la umbră, hai să ne mutăm la soare. Dacă stăm la soare, hai la umbră. Toți să mergem la pizza, ea vrea la mexican. Vorbim între noi diverse și se simte nebăgată în seamă, scoate telefonul și începe să-ți arate rahaturi. Nu ești curios, pune muzică de nu te mai înțelegi om cu persoană. Plus că emană un bad energy, e singură, are doi copii mari din relații diferite, toată nefericirea din lume îi aparține, ghinionul o urmărește constant, jobul e nașpa, pisica 13 și deochi. Nu mai știu ce să mint ca să nu ne mai intersectăm, mă doare capul constant după o întălnire cu zâna dramelor.
Hai man ca face pergole din forme geometrice moderne, si-si iubeste tara. Bine, n-o iubeste atat de mult cat sa traiasca in ea, dar astea-s detalii.
Cred că ai greșit riplaiul, băiatul meu. De pergole nu am aflat, ce știu sigur e că mai utilizează ciocanul unuia din grup. Vorbim de zâna dramelor din comentariul meu.
Macar e femeie. Daca era barbat, era mult mai nasol pentru ea. Si stiu asta pentru ca sunt barbat si sufar de o parte din cele descrise.
Problema e ca si cand doar stau la masa si nu spun efectiv nimic tot eman un „bad energy” care ma face sa ma ridic si sa plec ca sa nu le stric seara celor din jur.
@vosidit98, depinde ce crezi tu că înseamnă bad energy. Dacă ești introvertit, tăcut, treci prin perioade nasoale, genul pesimist, nu e neapărat bad energy. Bad energy eu îl percep ca pe o constantă nemulțumire și invidie, permanenta învinovățire a altora pentru eșecurile tale. Te uiți urăt că un cuplu se sărută de față cu tine și tu ești singur? Ești invidios că unul scoate un teanc de bani și plătește toată consumația? Ți-e ciudă că un prieten pleacă în concediu în Maldive și tu stai acasă ?
@Paco
„Ești invidios că unul scoate un teanc de bani și plătește toată consumația”
Buna asta. Traim in Romania. N-am vazut asa ceva niciodata cand am iesit cu un grup de cunoscuti.
In rest mi-e un pic ciudă că restul se descurcă in situatii sociale iar eu cumva „o dau in bara” de fiecare data. Iar comunicare nonverbala nu-mi iese deloc. Asa ca nu mai ies in oras cu nimeni si caut scuze daca sunt invitat (rarele ocazii care au mai ramas) pentru ca nu vreau sa le stric si altora distractia cu problemele mele.
Nici problemele de sanatate nu ma ajuta dar am avut probleme de socializare de cand ma stiu inclusiv cand eram mai tanar si inca eram activ fizic. :))
Vorbește cu un psiholog despre problemele tale. Poate ajută!
Am intalnit candva un narcisist. Tipul avea impresia ca nevasta-sa a primit o promovare la locul de munca din cauza lui. O obliga pe asta sa vina sa ii dea de mancare in pauzele pe care ea le avea de la munca, si trebuia sa il laude constant in fata tuturor. Un fel de Kim-Jong-Il mai mic. Pentru tot ce se intampla rau ea era vinovata si tot ceea ce era bun in jurul lor era din cauza lui. Oricum nu suporta sa vorbesti in jurul lui ci doar sa asculti ce are el de spus si eventual sa si executii ideile lui sau sa ii dai dreptate. Si avea numai balarii de scos pe gura.
cum zicea si cineva mai sus, asta e definitia oricarul copil pana la 5 ani :)).
in orice caz, sunt recunoscator lui coloja pt articolele astea, pt ca pot sa articulez in sfarsit ce observ ca se intampla in jurul meu in privinta tulburarilor de comportament ale unui membru al familiei. bipolar si „vampir energetic”.
Eu cred ca sunt din toate 3 cate putin. Si aparent deranjez deseori oamenii prin simpla prezenta in camera.
La fel îmi spune și o cunoștință pe care o bănuiesc de TPN: „văd că simplă mea prezența te deranjează“.
Însă are o memorie foarte selectivă, și nu își aduce, sau nu vrea să își aducă aminte de câte ori a creat situații conflictuale în discuții sau actvitati la care am inclus-o. Vrea doar să fie ascultată, ii întrerupe mereu pe ceilalți, și nu își poate controla impulsurile.
Nici dacă îmi văd de treburile mele nu este OK, mă acuză că o ignor, și îmi cere să justific de ce nu îmi petrec timp cu ea.
La mine nu-i cazul de memorie selectia. Stiu cand am creeat sitatii conflictuale si in mare parte am invatat sa le evit Dar „nu am filtru” si fac deseori glume proaste sau care mi se par doar mie amuzate.
In nici un caz nu acuz pe nimeni ca nu vrea sa petreaca timp cu mine. Nici eu n-as face asta daca as fi in locul lor. :))
Am intalit efectiv situatii in care urc in autobuz, ma asez pe scaun si toti oamenii din jurul meu se dau un pic mai incolo, si nu e pentru ca put sau port haine jegoase.
Pe strada, cand vin de la cumparaturi, deseori vad cum se panicheaza si fug aiurea femeile de mine. Asta ziua, in amiaza mare pe bulevard, nu pe vreo straduta noaptea.
La petrecerile cu firma in general schimb 2-3 politeturi, apoi ma retrag intr-un colt cu un suc si astept sa se termine.
Da asta e, CSF n-ai CSF.
O vizita la psiholog nu cred ca ar strica, poate te ajuta sa-ti recapeti increderea in tine.
Cat despre petrecerile firmei, sa stii ca sunt o corvoada pentru multi. Cumva sunt nu obligatorii, desi sunt, trebuie sa socializezi cu tot felul de persoane de care esti satul, e un fel de pierdere de timp.
Increderea in propriile forte se cultiva pe parcurs, prin interactiuni pozitive si e un mecanism de retroacţiune inversă.
Practic, dacă nu ești narcisist nu poți să-ți creezi stimă de sine din neant.
Vizitele la psiholog sunt bune „să te descarci” atunci când n-ai cu cine să-ți împărtășești realizările și dificultățile.
Dacă nu ai probleme destul de grave de comportament, sesiunile de CBT nu te pot transforma într-un fluture social extrovert care „prinde, joacă și pasează” toate momentele sociale.
Iar interacțiunea sociala, spre deosebire de alte deprinderi nu poate fi exersată cu succes de unul singur.
Pentru persoanele introverte, interactiunea sociala e ca o bataie stradală: ăla care dă primul și rămâne în picioare câștigă.
Dacă a impus deja tonul o persoană extrovertă, ca introvert mai bine taci decât să riști să calci pe bec.
Am tot cunoscut și eu genul asta de inși. O alta caracteristica frecventa ar fi ca atunci când totul merge bine, e struna, toate poftele sunt satisfăcute, nu e nicio drama, e soare și canta pasarelele, genul asta de oameni inventează un conflict. Se supara din neant și arata asta în mod pasiv agresiv, ca femeile pe ciclu: ce ai pățit? NIMIC. Dar afișează ostentativ o atitudine imbufnata pe care vezi-Doamne o maschează cu indiferenta. Pe timpuri eram proasta de serviciu care încerca să împace aceste supărări imaginare, doar ca sa-mi iau ignore de îndată ce nevoia acuta de atenție a fost satisfăcută. M-am lins pe bot.
Multumesc pentru info, te rog, daca de poatr, un follow-up cu solutii de aparare atunci cand nu te poti distanta fizic sau rupe relatia!
Din experienta proprie, argumentele logice nu au efectul dorit. Ba din contra, cu cat incerc sa explic, sau sa argumentez mai mult, persoana narcisista pare ca jubileaza, si insista mai tare in manipulare si gaslighting.
In timp am invatat sa recunosc o parte din tehnicile folosite de persoana narcisista si astfel sa nu reactionez (grey rock), insa este mult mai dificil precum pare. De multe ori pare sa stie pe ce „butoane” sa apese, incat sa obtina un raspuns emotional din partea mea.
@Andrada: ce fac eu în situații de genul e să confirm verbal tot ce mi se impută. Ești un prost! Da – sunt. Nu faci X pentru că ești Y. Absolut – sunt Y, acum realizez. Calm, fără ironie. Rămâne persoana fără argumente dacă cazi de acord cu ea în mod necondiționat. Îi iei armele astfel și pleacă cu capul plecat în cele din urmă, că nu mai are nici satisfacție, nici ceva cu care să te atingă.