Rubrica de psihologie: cum se folosesc restaurantele și supermarketurile de creierul tău

Industria HORECA e în nămol până la brâu zilele astea. Aparte de o scumpire a serviciilor vă puteți aștepta din partea lor la vechile trucuri psihologice menite să te facă să consumi sau plătești mai mult. Sunt practicate de restaurante, baruri, pizerii și au fost importate din Vest unde sunt folosite încă de prin anii ’60-’70. Ulterior vă voi vorbi despre tehnicile psihologice folosite de marile lanțuri de supermarketuri în același scop: de a-și maximiza profitul ori de câte ori le treci pragul. Unele sunt sigur că le-ați observat dar nu conștientizat până acum.

Într-un bar din Cambridge s-a făcut un studiu prin 2016: s-au pus în bar pahare de vin mai mari decât cele folosite inițial. Tendința de a consuma mai mult vin a crescut cu 9%. Dimensiunea mai mare a paharului face clientul să aibă impresia că a comandat o cantitate de alcool neîndestulătoare. Se uită omul la lichid și-l vede ca fiind mai puțin decât e în realitate; paharul e mare și pe fundul lui se lățește vin roșu. Așa că va comanda mai mult. Un metastudiu făcut în psihologia domeniului alimentar a găsit cam aceeași chestie: dacă servești mâncarea în farfurii de dimensiuni mai mari tendința clienților va fi să comande mai multă mâncare. Se va simți nesătul, că-i vine mâncarea pe ditai farfuria și porția pare dintr-o dată mai mică. Dacă vreodată vă deschideți un restaurant cumpărați niște OZN-uri de ceramică, să pară friptura de vită mică pe ele. La gramaj se poate verifica acea cantitate oricând, în caz că protestează clientul. Dar ochiometric va aproxima greșit cantitatea.

O altă metodă de a face clientul să consume mai mult este să-i furnizezi băutura în sticle bombate la bază și nu în sticle înguste și cu gât înalt. Poate ați observat pe la nunți sticlele acelea de vin care arată precum niște vaze. Alea au un scop, iar scopul nu e stabilitatea sticlei ci să te facă să vezi cum aria suprafeței de vin e tot mai mică pe măsură ce consumi. Chestia se aplică la orice fel de lichid ce urmează să fie ingerat: alcool, sucuri, apă minerală.

Forma paharului din care consumăm în restaurante e și ea importantă. Dacă paharul este drept se va consuma cu până la 60% mai puțin lichid. Așa că folosiți pahare bombate și halbe bombate pentru bere. Paharele drepte ne îngăduie să aproximăm rapid cât alcool am băut și cât a mai rămas. Unul bombat însă ne înșală ochii, că cercul suprafeței lichidului e mic când paharul e plin, devine mare spre mijlocul paharului apoi redevine pic spre baza acestuia. Cu cât te îmbeți mai tare, cu atât mai greu va fi să faci calculul acela.

În supermarketuri abundă trucurile psihologice folosite pe consumatori și acolo le puteți observa cel mai bine. Data viitoare când mergeți la cumpărături uitați-vă la dimensiunea coșurilor de la intrare. Majoritatea (sau toate) vor fi imense. Asta nu e din cauză că românul cumpără en-gros o dată pe săptămână iar supermarketul ar vrea să te ajute să ai tu loc unde să pui toate chestiile. Din contră – majoritatea oamenilor nu vor umple nici măcar un coș de dimensiune medie cu ceea ce cumpără dintr-un șut. Dar forțându-te din start să cari după tine un coș imens supermarketul te forțează totodată să faci niște chestii. În primul rând te vei deplasa mai greu printre rafturi și alți oameni cu coșuri imense, la fel de stângaci ca tine. Cu cât te străduiești să ocolești oamenii cu alte coșuri imense prin coridoarele alea înguste cu atât mai greu te deplasezi și mai multe pauze ești nevoit să faci. Cu cât faci mai multe pauze faci, cu atât crește șansa să observi pe raft ceva ce – realizezi atunci – aveai nevoie. Iei lucrul și-l pui în coș; și aici intervine a doua chestie: coșul fiind mare simți în primul rând că n-ai cumpărat destule, produsele din el părând mai mici acolo pe fundul lui. În al doilea rând te simți jenat (mai ales ca român) că tragi după tine ditamai coșul cu o napolitană în el, așa că mai pui în el ceva, să nu-ți fie jenă la casa de marcat când se uită ceilalți la tine ca la omul sărac. În al treilea rând ne place să finalizăm chestiile (vorbisem parcă de Efectul Zeigarnik într-un articol anterior) așa că, în caz că acel coș 60% plin, vom mai înghesui în el câteva produse, să atingem limita superioară a lui cu volumul cumpărat.

O altă chestie pe care ați observat-o probabil în supermarketuri e faptul că se intră prin ușile acelea alcătuite din bare metalice la nivelul brâului sau o chestie care se învârte pe propriul ax și care merge într-o singură direcție. Intri pe-acolo dar trebuie să ieși neapărat prin altă parte. Logica nu e ca tu nu care cumva să furi ceva de la intrare sau să nu încurci traficul altor cumpărători ci ca să te forțeze să ieși prin partea cealaltă. Pentru că drumul spre ieșire e de obicei un labirint pe care trebuie neapărat să-l parcurgi, iar în drumul tău vei trece pe lângă cât mai multe produse. Ceva – poate – tot cumperi. Labirintul ăla de rafturi înguste e special conceput să te facă să petreci cât mai mult timp în supermarket. Se începe cu raionul de verdețuri poziționat la intrare. E acolo pentru că îți crează o impresie de ”sunt în natură” și te relaxează într-o oarecare măsură încă de la început. Treci apoi pe lângă rafturi și vei observa că tot ce-i ciocolată, jucărie sau chestie pe care ar putea s-o dorească un copil e pus pe rafturile de jos, cam la nivelul ochilor unui prunc de cinci ani. Ca ăla să vadă pateul cu tipa din Frozen pe etichetă și să zbiere că îl vrea. Dacă ciocolata e pusă pe rafturile de sus copilul n-o mai vede și nu va face scandal, punându-te într-o situație nasoală și forțându-te să-i cumperi tot ce vrea numai să tacă. La fel – în jurul casei de marcat vei vedea mereu dulciuri și jucării. Sunt puse acolo din același motiv: ăla mic se plictisește rapid să stea la rând până plătește mama cu cardul și va începe să se uite prin jur și să facă fix ca sirena când va vedea Minions din pluș sau acadele. Iar mama îi va cumpăra, că nu se poate concentra la ce face, pe cea de la casă o cam deranjează urletele când scanează produsele iar oamenii din rând te observă să vadă cum vei proceda. Presiunea socială mai vinde astfel o pungă de bomboane când credeai că ai cumpărat tot ceea ce credeai că-ți trebuie.

Revenind la labirintul din supermarketuri – prețul fără TVA e scris mare, cel cu TVA e scris cu litere mici. Motivul e evident. Însă ce n-ați observat probabil e cum în supermarketuri o iei cam des la dreapta. Arhitectura raioanelor e astfel concepută încât să te forțeze cât mai des s-o iei la dreapta și nu la stânga. Asta deoarece majoritatea oamenilor sunt dreptaci și – dacă pot să aleagă – statistic vorbind vor alege mai des drumul din stânga. Forțându-te însă să o iei mai des la dreapta devii vag confuz, la fel cum confuz devii și din cauza altor factori ce țin de conceptul locului: nu există ceasuri pe perete ca să nu știi cât timp petreci acolo. În caz că te grăbești să nu zbori pe lângă produse fără să le cumperi. Geamurile sunt toate acoperite din același motiv: nu ca să-i împiedice pe cei dinafară să se holbeze înăuntru ci ca să te împiedice pe tine să te uiți afară. Dacă te uiți prin geam și vezi că se lasă seara sau vine tramvaiul poate o zbughești spre casă. Dacă vezi ritmul alert al mașinilor și pietonilor de afară poate te trezești din reveria impusă de o melodie care merge în surdină la megafon și decizi că e cam timpul să plătești și să pleci. E același principiu care e aplicat în cazul casinourilor și a sălilor de jocuri de noroc. Dacă nu știi ce oră e și care e ritmul de afară cel mai probabil ai să rămâi lipit de aparatul de păcănele, defazat și atent la ecran. În supermarketuri, cu cât mai multe cotituri faci și cu cât șirurile de rafturi sunt mai înguste, cu atât vei avansa mai greu și poate te oprești să mai studiezi un pachet de cafea. Te freci de alții pentru că nu aveți loc să treceți unul pe lângă altul și pentru a evita stânjeneala contactului veți începe să studiați prețul plicului cu bicarbonat de sodiu. Și poate-l veți cumpăra.

Pâinea, laptele, untul și alte chestii uzuale pe care le cumpără oamenii de obicei nu vor fi chiar la îndemână. De obicei ai drum de parcurs până la ele ori sunt puse chiar lângă ieșire. Ca nu cumva să vii să cumperi strictul necesar pe ziua aia fără să mai vezi și alte chestii în drumul tău. Produsele aflate la reducere se vor înmulți pe măsură ce ce apropii de ieșire. Ești probabil deja cu banii în mână, gata să te poziționezi la casa de marcat. Te uiți și vezi reducere și știi că faci economii, așa că mai pui ceva în coș, să nu-ți dea rest doamna de la casa de marcat.

Vreți să cheltuiți mai puțin în supermarket și să nu veniți acasă cu fel de fel de mopuri când v-ați dus să luați doar slănină? Faceți-vă o listă de acasă și țineți-vă de ea. Nu o memorați, ci scrieți-o de fiecare dată pe o hârtie. Țineți-vă de lista aia, că acasă probabil știați mai bine ce vă trebuie decât odată ajunși în supermarket. Și ultima chestie: în caz că vă întrebați de ce e mai răcoare în supermarketuri – nu e de la raionul de carne frigul ăla și nici pentru că nu și-ar permite încălzire decentă. E pentru că răcoarea vă menține alerți. Iar dacă sunteți alerți veți scana cu privirea rafturile mai des decât dacă ați fi moleșiți de la căldură. Și poate ați observat cozile de la casele de marcat – că nu prea merge fluent să plătești și să pleci, ci trebuie să stai nervos la coadă mai des decât mai rar. Nu e scopul supermarketurilor să fluidizeze traficul și să eficientizeze procesul. Tu ești deja cu coșul în brațe, ai depus efortul de a-ți alege produsele pe care vrei să le cumperi, ești cu portofelul sau banii sau cardul deja în mână. Te pui la rând, că ”n-ai ce face”. Și cât stai acolo poate mai iei o revistă sau o napolitană sau un pachet de prezervative din raft. Cu cât cozile sunt mai lungi, cu atât crește șansa să mai cumperi ceva cât aștepți acolo. Dacă ar fi îndeajuns de multe casierițe disponibile cât toată lumea să poată plăti rapid și pleca, produsele alea de la ieșire nu s-ar mai vinde atât de bine.

Butoanele de ”ați fost satisfăcut de experiența dumneavoastră?” puse la casa de marcat uneori nu adună statistici. Indiferent cine ce apasă nimic nu se va schimba peste doi ani. Sunt acolo să te facă să crezi că ai un cuvânt de spus. Pentru că dacă ți se va oferi șansa să-ți spui părerea într-un mod simplu și facil, vei pleca acasă satisfăcut că părerea ta contează și că se depun eforturi în a te face fericit. Și vei reveni tot acolo, convins că lucrurile merg spre eficientizare în viitor. Și veți vedea mult galben prin supermarketuri; în special acolo unde sunt anunțuri cu reduceri sau prețuri. Galbenul este culoarea care – din punct de vedere psihologic – atrage atenția cel mai repede.

Happy shopping and drinking.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

107 comentarii

  1. Asta e cel mai mult valabil in magazinele cu articole la 5 lei sau la Ikea…
    In Jumbo, daca mergi, nu ai cum sa iesi de acolo fara sa lasi cel putin 100 lei la casa
    Ca zici: iei asta, mai iei si asta,na: asta la 5 lei nu o lasi aici si tot asa… + ca e acolo un labirint menit sa te faca sa te simti ca si un Minotaur
    In supermarket-uri, more or less se aplica…aia cu natura e interesanta..

    00
    • La jumbo iei produsul in mana, te uiti atent la el, vezi calitatea mizera si pleci scarbit. La mine functioneaza.

      00
    • @Xarax Acum mai ramane sa determini ce te face sa revii dupa ce prima data ai plecat scarbit

      00
    • @Zarax: in ~15 ani m-am mutat de 6 ori, inclusiv intre continente. Dupa cateva mutari am realizat ca aruncam aproape 50% din „stuff” la fiecare mutare, mai ales chestiile voluminoase. Chestii gen storcator de fructe mega eficient care smulge si lacrima fermierului care a plantat pomul, masina de paine cu 25 de programe, sunt faine dar nu le folosesti zilnic, si cand te muti iti cam vine a nu mai face aceleasi greseli.

      De ceva ani merg pe principiul primul rand de „stuff” e trecut la consumabile, si schimb / fac upgrade la brand name doar la chestiile care se strica, sau pe care le folosesc atat de des incat imi vine sa arunc chinezaria. Si lucrurile s-au calmat de la sine, chinezariile au rolul lor, si nu rupi pusculita la fiecare mutare.

      Asa am un prajitor de paine no-name care inca merge, dupa ~6 ani de la achizitie, si un mixer de 60lei care imi e suficient, ca nu fac spume zilnic. La fel cu briz-brizuri in bucatarie. Da, setul de cutite il tot car dupa mine ca-i bun si m-am obisnuit cu el. La fel un set de tigai smechere, si alte chestii cu valoare sentimentala. In rest, fuck it. 5 lei dai, 5 lei face, dar daca iti asumi asta e ok. Chiar n-ai nevoie de facalet bosch.

      00
    • eu am fost de doua ori fix si mi-a ajuns. nu mai calc in viata mea.
      magazine de tip jumbo, pepco & shit ar trebui interzise pentru ca vand gunoi poluant.

      00
    • de la Jumbo poti pleca cu o alergie, in cel mai bun caz.

      00
    • La jumbo nu las bani pentru că pute a chinezării și a ieftin. Nu mă atrage nimic.
      In schimb dacă sunt lăsat o zi in Dedeman fără apă și mâncare la raionul de scule pentru electricieni nu mă desprind de acolo.
      Să nu mai spun de jucării electrice filetante, bormașini, flexuri. La fel la raionul de materiale electrice: siguranțe,prize, tablouri, doze. Mi-e greu să plec cu mâna goală. :D
      Am fost sâmbătă cu un tovarăș, să cumpărăm niște clești de masă și conductor de aparat de sudură, să fac niște clești de pornire auto, dar nu am putut pleca fără o șurubelniță.
      Boală grea.

      00
    • @Ionuț M, eu sunt aproximativ așa la chestiile de bucătărie.
      Noroc că în ultima vreme reușesc să-mi amintesc că efectiv nu mai am loc în dulapuri și mă mai calmez, dar tot mi se lipește de mână o chestie mică și/sau ieftină.

      Dar la cărți, mai ales când sunt reduceri, mi-e foarte greu, spre imposibil să rezist.

      00
    • Ce de oameni cautatori de calitate avem aici…
      Lasand gluma la o parte, sa dau 5 lei pe o masina pe care oricum, piciul o va strica, sau sa imi iau paie, farfurii de hartie, chichite – asta e motivul pentru care mergi la Jumbo

      00
    • Eu daca ma duc in Lidl sa cumpar inghetata, ies cu o pereche de slapi, un set de chei fixe, un set de surubelnite, nu stiu ce tester pe care nu-l folosesc si de cateva ori chiar am uitat sa cumpar inghetata.

      00
  2. Oameni buni, nu mai cumparati de la straini! Luati numai de la magazinele de cartier care pastreaza profitul in tara noastra!

    00
  3. Am invatat la marketing ca nu sunt ceasuri in supermarketuri ca sa petreci mai mult timp acolo, iar intrarea e mereu la dreapta ca majoritatea alege sa mearga in directia aia.

    Rafturile cu produsele la nivelul ochiului sunt mereu mai scumpe pentru ca oamenii cumpara cu aprox. 30% mai mult de acolo.

    00
    • Înseamnă că Lidl e construit pentru stângaci… la mine se intră prin partea dreaptă și DOAR stânga fac până ies (că nu prea intru pe rânduri, cel interesant, cu lactate, e fix în față). Și au și geamuri mari de e multă lumină naturală. Se pare că ăștia nu au citit manualul.

      00
    • Plus că regulat (per)mută raioanele să te zăpăcească, să nu te mai duci țintă la produsul dorit care știi dinainte unde se află și apoi să ieși, ci să cauți prin tot magazinul, poate-poate ți se mai agață și altceva de mînă.

      00
    • La Kaufland și Lidl de ceva vreme le lasă cam pe acolo. Nu le mută ca idioții. Mai mult ar enerva oamenii și nu ar mai veni.
      De ce prefer Kaufland și Lidl: știu unde sunt ce caut, am pus în coș și am ieșit.
      Aia cu mutatu se practică la Carffour și intru pe acolo de 3 ori/an.

      00
    • In marea majoritate a hypermarketurilor intrarea principala este in partea dreapta (cum stai cu fata la case – tu fiind pe culoar) , si faci mai mult la stanga. Nu stiu despre ce se vorbeste in articol, exista si un studiu a lui Sorenson care spune ca in general oamenii se invart in sens invers acelor de ceasornic in supermarketuri.

      00
    • @boris
      Pentru că marea majoritate a oamenilor sînt dreptaci și ca să li se agațe mai multe produse de mînă.
      @IonutM
      Stau fix lîngă Kaufland ICIL (CT) si ăștia schimbă regulat raioanele, cam o dată pe an.

      00
    • @Marinel pai da, doar ca in articol scrie: ” Însă ce n-ați observat probabil e cum în supermarketuri o iei cam des la dreapta….”. Nu zic ca nu o fi asa, dar daca ma invart in sens invers acelor de ceas, cam fac mai mult la stanga. Acu’ nu stiu cum conduce lumea carucioarele, ca daca fac la dreapta mai des nu mi se pare ca am mana dreapta mai libera…anyway, in articol scrie altceva.

      00
    • @Menetz da, intrarea la dreapta iar directia de mers intre raioane este spre stanga, casele fiind puse tot la stanga.

      Cauta: supermarket customer flow

      00
    • La mine fix acum au schimbat raioanele in Lidl si Kaufland, nu mai e nimic acolo unde stiam.

      00
    • Eu stiam ca portocaliul e cea mai vizibila culoare, urmata de galben…

      00
  4. Nu știu cum li se pare hypermarket-urilor trucurile astea, dar la mine au efect invers.

    1. Coș prea mare – nu există coș mic în magazin, pe care să îl pot căra în mână? Dacă nu m-am dus să iau en-gros, așa cum ai zis, nu iau nici un coș. Cât pot să car în brațe, atâta cumpăr și înjur că nu am un coș mic.

    2. Labirint – Evit să merg în Jumbo pentru că mi-e silă să parcurg tot labirintul ăla nesuferit, fără posibilitatea de a scurta cumva traseul.

    3. Cozi la case – evit din prima magazinele care au cozi la case. Am fost de câteva ori și am stat 1 oră la case. Bag pl, nu mai calc niciodată, există și alte magazine.

    00
    • Exact. Magazin cu rafturi inghesuite si inghesuiala? Nu mai calc acolo decat pentru urgente. Prefer sa mai bat 2 km pana la ceva lejer, fara sa imi dau coate pentru o sticla de lapte.

      00
    • Am mereu 2-3 sacoșe în mașină. Vreau doar cîteva produse? Nu mai iau cărucior, nici nu mă mai împiedic de ceilalți pe coridoare..

      00
    • Eu nici măcar sacose nu mai am.
      Am 2 lazi din alea de la Kaufland in portbagaj și pe alea le folosesc. Nu mai dau bani pe papornițe,. De fiecare dată uit sa iau de acasă. Așa lăzile le vad pe hol și mă împiedic de ele, știind că trebuie să le duc in mașină cu prima ocazie.

      00
    • Iei lăzile în magazin și te plimbi cu ele printre rafturi?

      00
    • Nu. Basculez din căruț in lăzile din portbagaj, că să nu cumpăr mereu papornițe.

      00
    • asta cu cat incape in mana e si tehnica mea, sa in plasuta daca sunt cu colega.

      Plm, nu umblu cu mizeriile alea de galeti de plastic si daca nu sunt venit pentru cumparaturi serioase nu imi trebuie carut.

      00
  5. Nu e nimic psihologic, e diferenta intre a merge singur sau cu sotia la cumparaturi.
    Daca ma trimiti in Auchan sa iau 2 baxuri de apa, pai chiar 2 baxuri de apa iau. Uite o chestie psihologica introdusa gresit de marile magazine: casele self. Daca nu erau ele, poate ca aveai tendinta sa cumperi mai mult (si-asa stau la coada la casa, macar sa mai iau cate ceva). Stiind ca poti scana si plati imediat, ai luat 2-3 chestii si am plecat.

    Am fost ieri cu sotia dupa 2 baxuri de apa. Ne-am intors cu detergent pentru bebelusi, bere la reducere (ea nu bea, dar a insistat sa iau…pe bune :D), papuci de casa, fructe legume si…2 baxuri de apa :))

    00
    • Femeile au un radar pentru produsele despre care nu știai că ai nevoie. Cică a încercat și armata americană să bruieze radarul ăla și a renunțat 😉

      00
    • Se intampla uneori sa te duci dupa 2 baxuri de apa, sa cumperi 1543 de alte lucruri iar apa nu :))

      00
  6. am scapat de ce zice Razvan odata cu aparitia Bringo. comand doar ce am nevoie, vine la usa, nu mai interactionez cu oameni, nu ma mai frec de nimeni, castig si 2 ore

    • Era dimineata o bruneta mulata toata in Carrefour Orhideea cu tricou Bringo.
      Daca ea iti aduce cumparaturile te inteleg.

      00
    • doubt, da ce merge pt tine.

      00
    • „0.23 lei have been deposited to your account”

      00
    • Bingo nu numai că a rezolvat treaba cu luatul produselor de care n-ai nevoie, dar nici alea care îți trebuie nu sunt toate.

      In loc sa facă o aplicație rachetă care să îți tot sugereze combinații de produse, după atâta plată către strategi psihologi, la programatori li s-au terminat bugetul.

      S-au poate strategii ăia erau plătiți cu 2000 de lei, pe când programatorii sunt cu nasul pe sus. 5000 euro.

      00
  7. „labirintul din supermarketuri” Jumbo au dus asta la extrem. Urasc sa intru in rahatul ala de supermarket, ca sa cumperi doar o simpla jucarie pentru copil sau ceva minor trebuie sa parcurgi tot magazinul ala infect in zig-zag, pierzi timp aiurea.

    00
  8. In ce magazine va faceti cumparaturile de pretul fara TVA e scris mare? La Walmart?

    00
    • Metro avea obiceiul asta. S-au desteptat si ei dupa prea multi ani.

      00
    • am vreo 10 ani de la ultimul metro. tot bulangii sunt?

      00
    • Pe Metro i-a ”deșteptat” OPC-ul.

      00
    • Metro si Selgros, dar pentru ca alea teoretic sunt cash&carry, adica pentru cei care cumpara chiar conteaza pretul fara TVA, pentru ca ar trebui sa revanda acele produse. In rest, in walmart (si nu numai, ci mai in toate statele americane) oricum pretul de la raft nu include taxe (adica nu e scris DELOC pretul pe care il platesti la case).

      00
  9. ” Iar mama îi va cumpăra, că nu se poate concentra la ce face, pe cea de la casă o cam deranjează urletele”
    – absolut. De aia merg eu la cumparaturi cu cei mici. Nu ca mi se rupe cand incep sa planga, dar nu ma opresc sa-i linistesc pentru ca in general stiu ca se linistesc doar la mama, asa ca m-am invatat doar sa ma grabesc un pic (+ mai ales cu lockdown-ul am invatat sa ma concentrez pe ce am de facut in ciuda zbieretelor).
    S-a intamplat de cateva ori prin magazine mai populate gen Profi sa inceapa plansetele si din alea si sa se mai uite urat angajatii asa ca le-am zis ca nu-i problema mea daca ei lasa rahaturi la indemana copiilor.

    00
    • E problema ta sa-ti educi copilul, sa nu urle in public. Ceilalti clienti nu au de ce sa suporte decibelii unui copil rasfatat.

      00
    • Eu sugerez părinților să le i copiilora o mască de bdsm de la sexșop și o lesă de bigăli de la magazinul de accesorii pentru javre. Case solved. Și o zgarda anti latrat.

      00
  10. Cel mai sigur e sa mergi cu lista de cumparaturi. Si mancat, ca se pare ca e important uneori.
    Iei ce e pe lista si atat. Asta e secretul meu pentru impulsivitate.

    00
    • Să mergi și la toaletă înainte, că e nasol să te apuce în magazin.

      00
    • Dacă te duci nedus la budă e mai complicat pt magazin. În funcție de gravitatea urgențe, fie lași căruțul baltă și pleci, fie nu te mai lălăi și bagi sprint la casă.

      Și da, e mai bine să fii cât de cât sătul. Chiar și cu listă, dacă-s super flămândă pun în coș toate prostiile.

      00
    • Cred ca asta e o idee buna – magazinele ar trebui sa aiba oferte speciale pe usa interioara la cabine si deasupra pisoarelor – automat te uiti acolo, de ce sa nu afli de promotia la bere/detergent?

      00
  11. Cred că am mai citit articolul ăsta de vreo 99 de ori.

    00
  12. Aia cu lista cred ca e cel mai bun sfat dat pt cumparaturi…ia ce ai pus pe lista si cam atat…merge la mine de cativa ani…si da, lista pe hartie.

    00
  13. Ikea, urasc visceral acest magazin pentru ca nici macar „scurtaturile” lor nu sunt tocmai scurtaturi. Ultima oara i-am zis unuia: ” Uite, acolo arata scurtatura, dar aici nu e nicio usa nimic „. S-a uitat stanga, dreapta si a dat la o parte ceva rigips pus de forma si mi-a deschis o usa de trecere.

    00
  14. N-am fost in Jumbo dar la Ikea e foarte enervanta faza cu labirintul.

    00
  15. Nu intra cu mațu gol în supermarket și nu să mai cumperi căcaturi pe care o să le mănânci peste 3 zile sau o să le arunci la gunoi.

    00
    • Daca intru flamand in supermarket, elimin cate ceva din ce vreau sa cumpar inainte de a ajunge la casa si tot sfarsesc cu 3-4 chestii de mancare in plus. Si acasa ma gandesc de ce le-am cumparat

      00
  16. Chestia cu paharele de vin am aflat-o acum cativa ani, cica prin 1700 paharele de vin aveau 60-70 ml! https://www.bmj.com/content/359/bmj.j5623 azi ai pe masa numai vaze de flori din care bei bere

    00
  17. Scrie un articol și despre tulburările judecătoarelor femei, care achită bărbații violatori și abuzivi. Sunt curios ce le motivează să facă asta, că uneori nu poate fi vorba de mită/influență.

    00
  18. Eu cred că sticlele alea în forme de vază de prin restaurante sunt decantoare și scopul lor principal e altul decât unul eminamente psihologic.

    00
  19. De multi ani, am doua metode de a reduce drastic din cumparaturile impulsive:
    1. Lista scrisa
    2. Citirea tuturor etichetelor. Daca vad acolo monoglutamat, E-uri fara numar, zahar in procent de 30, 40, 50%….etc, pun produsele inapoi in raft.

    00
    • Să înțeleg că nu mai cumperi dulceață :)

      00
    • Din fericire dulceata o face mama :) pe care o mananc cu placere ca intradevar pe langa zahar stiu ca nu mai pune nimic altceva, fata de cea din comert care arata ca o gelatina.
      Prefer o lingura de dulceata facuta in casa decat sa iau ciocolata, napolitane, bomboane, etc, care au oricum si astea zahar in procente de 40-50% pe langa alte cateva zeci de rahaturi.

      00
  20. Aia cu ”Arhitectura raioanelor e astfel concepută încât să te forțeze cât mai des s-o iei la dreapta și nu la stânga” nu prea cred că este reală. Din cele 4 supermarketuri de la noi doar unul are traseul spre dreapta.

    00
  21. Pe mine lista de cumparaturi nu ma ajuta deloc.
    Daca scriu 10 liste pe 6 le uit acasa, 2 le pierd pe drum, una o ratacesc prin buzunare iar aia cu care ajung in magazin e incompleta sau nu gasesc jumatate dintre produse (paregzamplu ieri dimineta nu am gasit telina si pastarnac in kaufland). Ma saboteaza consumeristul ala din inconstient grupa mare.

    Dar sa stiti ca ideea asta cu lista este mai mult o capcana decat o solutie.
    Degeaba pui pe lista toate ingredientele pentru ciorba de perisoare daca pana acasa te gandesti tu ca pulpa aia de porc mai bine ar ajunge friptura. In cateva zile vei arunca ingredientele nefolosite.
    Trebuie sa planifici mesele ca sa aiba sens lista de cumparaturi altfel e o activitate care iti creeaza o falsa impresie ca faci economii.

    La consumabile gen hartie igienica, detergenti, sapun, pasta de dinti, etc. e mult mai bine sa vanezi ofertele decat sa mergi cu lista.

    00
    • Ca si recomandare, fa-ti lista in aplicatia de telefon . Eu la Samsung o fac in Notes. Cu partea de razgandeala , trebuie sa lucrezi cu tine sa nu mai procedezi asa. Cu o minima planificare + cumparaturi mai dese si mici ca volum, noi am ajuns sa aruncam atat foarte putina mancare (adica dupa ce o gatim) cat si foarte putine ingrediente.

      00
    • De vreo câțiva ani am lista pe aplicație în telefon.
      Pe lângă faptul că nu prea uit telefonul (l-am uitat acasă de vreo 2 ori și la birou tot de vreo 2 ori în 15 ani), e mereu la îndemână în caz că-mi aduc aminte să pun ceva pe lista.

      Îmi aduc aminte numai în momente ciudate și doar la budă n-am telefonul lângă mine.

      00
    • Apropos de consumabile neperisabile.
      Eu le pun pe listă, să știu că lipsesc din casă sau vor lipsi în curând, dar aștept promoții.

      Ce trebuie să cumpăr la următoarea vizită la supermarket e cu steluță, ce așteaptă ptomoția e fără steluță. :)

      00
    • Pai normal ca planifici mesele, ca nu face nimeni ciorba sa manance o data de pofta.
      Iar la consumabile singurele oferte care sa merite bataia de cap sunt la detergent.

      00
    • Vedeți că sunt niște prețuri bune la detergenți lichizi de la Ariel, dacă sunteți interesați. 15% discount la următoarea achiziție similară. Am prins sâmbătă Ariel cu Lenor de 4.95 litri, cu 66 de lei, adus la izibox. Cel mai ieftin pe care l-am putut cumpăra.

      00
    • andrei, nu vreau sa uit si telefonul acasa :))

      AB am avut o aplicatie in care iti alegeai retetele pentru cateva zile si iti facea automat lista de cumparaturi cu cantitatile de rigoare. Am renuntat la ea ca nu se prea pupa cu ce se gaseste la noi pe piata dar asta ar fi idealul in materie lista de cumparaturi pentru produse alimentare.

      Cosmin, eu nu prea mananc de 2-3 ori aceeasi mancare. Ciorbele sunt pentru fiu-miu.
      Am incercat o data meal prep si cand am vazut 5 caserole cu acelasi fel de mancare am crezut ca am ajuns la puscarie.

      00
    • @Pvladc, nu genul ăla de aplicație.
      Ceva simplu și frumos, practic lista de pe hârtie pusă în telefon.
      Poți să ștergi ce ai pus în coș, rămâne pe listă ce mai ai de luat. Poți să le pui cu steluță p-alea importante/urgente .

      Ce e un pic mai smecher decât hârtia e că la o apăsare de buton poți vedea ce-ai șters și poți share-ui/partaja lista cu alt număr de telefon. (Tu ești în magazin, nevasta de acasă scrie în aplicația ei, pe telefonul ei, dar vezi și tu pe al tău).
      Eu folosesc „to do” de la Microsoft.

      00
    • @pvladc ” In cateva zile vei arunca ingredientele nefolosite.”
      In cazul in care este vorba de legumele pentru o ciorba, de exemplu, le poti curata, spala, toca si pune in pungi la congelator, se vor mentine proaspete, gata de folosit. (morcov, ardei, patrunjel, pastarnac, telina). Se poate proceda asa si cu leusteanul/ patrunjelul frunze.

      00
  22. Unde gasesc halba bombata ?

    00
  23. ai citit Thinking, Fast and Slow?

    acum a aparut si Noise: A Flaw in Human Judgment.

    00
  24. Hmmm, deci intru io in restaurant, vine mancarea pe ditai farfuria, mi se pare putina si zic…mai aduceti una, ca mor de foame.

    vs

    …vine mancarea pe ditai farfuria, mi se pare putina si zic …”sa dea dracii cine o mai manca aici vreodata”.

    Complicata alegere

    00
    • Și la urmă cînd te întreabă hoțpătarul ”Cum ați găsit friptura?” spui ”Punîndu-mi ochelarii…”

      00
  25. @Răzvan T. Coloja urmează și o sinteză gen Theories of Childhood, Theories of Attachment @Carol Garhart Mooney?! sau pdf/mobi…

    00
  26. E un tip în Anglia(a avut emisiuni pe Discovery) care a încercat să slăbească.Într-un restaurant 2 grupe de oameni la teste: cei cu farfurii/boluri normale și cei cu farfurii mai mici, ambele cu porții egale..Cei cu farfurii mai mici unii au fost sătui sau nu au mîncat tot ce aveau fiindcă erau sătui. Inversul a ceea ce ai zis despre porțiile din farfuriile mari.
    Bun articol!
    Altfel, toate tehnicile acestea au fost create de psihologi?

    00
    • Ăăăă, nu-s 100% sigură, dar mi se pare că experimentul validează fix ce zice dl Coloja în articol.
      Tu spui că experimentul o fost: farfurii normale vs farfurii mici, dar aceeași porție dpdv cantitativ. Iar cei care au mâncat din farfurii mici s-au simțit sătui, ba chiar le-a și rămas.

      Înlocuiește în experiment farfuriile normale cu farfurii mari, iar pe cele mici cu unele normale.

      Nu e absolut necesar ca „ăia care au mâncat porție normală din farfurie normală se simt sătui” să fie echivalent cu „ăia care au mâncat porție normală din farfurie mare nu se simt sătui”, dar poți s-o tragi un pic de păr în sensul ăsta.
      Sau mai degrabă poți s-o tragi de păr în sensul „ăia care primesc porție normală în farfurie mare or să creadă că n-or să se sature”.

      Sincer, chiar am experimentat. Io la crâșmă, primesc mâncarea pe un farfurioi cât un platou de tort. „Ce pzm fac ăștia porțiile așa mici, n-o să-mi ajungă nici pe o măsea și mi-e foame ” și zbang , comand și desert. Cine cerea acasă juma’ din porția de mâncare și juma’ din desert?! Eu.

      După una sau maxim 2 faze d-astea m-am potolit. Comand desert doar după ce am terminat felul principal sau dacă vreau musai și un anume desert, pornind din start cu ideea că voi lua la pachet juma’ din felul principal.
      Sau comand doar desert. Porția de papanași are de obicei 2 papanași și este mai mult decât suficientă. :)

      00
    • În principiu cantitatea de haleală depinde de viteza cu care mănînci. Sațietatea apare cam la 20 minute de la prima înghițitură, așa procesează creierul. Iar dacă tu ai terminat masa în 11-12 minute… te oprești doar cînd rîgîi de preaplin.

      00
  27. „Butoanele de ”ați fost satisfăcut de experiența dumneavoastră?” puse la casa de marcat uneori nu adună statistici.”
    Dl Coloja nici nu mai are rost sa ne batem capul. Intr-o vreme butoanele alea se mai luminau cand erau apasate, macar sa iti alimenteze fantezia de care vorbeati ca parerea noastra conteaza. Observ totusi ca de ceva timp le-au scos peste tot din priza, apesi pe ele degeaba :)))

    00
  28. NOU
    #100

    „Butoanele de ”ați fost satisfăcut de experiența dumneavoastră?” puse la casa de marcat uneori nu adună statistici. Indiferent cine ce apasă nimic nu se va schimba peste doi ani. Sunt acolo să te facă să crezi că ai un cuvânt de spus. Pentru că dacă ți se va oferi șansa să-ți spui părerea într-un mod simplu și facil, vei pleca acasă satisfăcut că părerea ta contează și că se depun eforturi în a te face fericit. Și vei reveni tot acolo, convins că lucrurile merg spre eficientizare în viitor. Și veți vedea mult galben prin supermarketuri; în special acolo unde sunt anunțuri cu reduceri sau prețuri. Galbenul este culoarea care – din punct de vedere psihologic – atrage atenția cel mai repede.”
    Când am citit asta am crezut că se referă la politică și cum este prostit norodul românesc (da, adjectiv, și știm ce sens „bun” are) la fiecare 4-5 ani să iasă la vot ca și cum părerea lor contează la ceva și ca și cum cei care vor votați nu se bat pentru ciolan ci sunt acolo pentru fericirea ta. Poate ar trebui să faci un articol asemănător și despre cum este nu manipulat ci prostit poporul român de la Revoluție încoace. Chiar ar fi interesant să enumeri pentru toți credulii într-o posibilă schimbare tehnicile folosite de clasa politică românească sau, mai bine zis, această clică de hoți versus aceasta mulțime de proști.

    00
  29. NOU
    #101

    „dacă servești mâncarea în farfurii de dimensiuni mai mari tendința clienților va fi să comande mai multă mâncare. Se va simți nesătul, că-i vine mâncarea pe ditai farfuria și porția pare dintr-o dată mai mică. Dacă vreodată vă deschideți un restaurant cumpărați niște OZN-uri de ceramică, să pară friptura de vită mică pe ele. La gramaj se poate verifica acea cantitate oricând, în caz că protestează clientul. Dar ochiometric va aproxima greșit cantitatea.”

    Stați liniștiți, în România, mai ales de când cu pandemia, neavând farfurii mai mari, au tăiat din porție, deci chiar ești prostit pe față și dacă vrei să ți-o cântărească se va uita urât la tine și îți aduce un cântar modificat. :)))

    00
  30. „Aparte de o scumpire a serviciilor” nu e tocmai corect, este o fortare a limbii rongleze. E varul lui „face sens”.

    00
  31. Citesc prin comentarii ca foarte multa lume detesta Jumbo si Ikea. Dar ele sunt pline. Toti uram traficul, dar mergem cu masina.

    00
  32. eu nu stiu ce sa zic cu drumul spre dreapta. toate supermarketurile care ma forteaza sa o iau la dreapta le evit. nu am sesizat pana acum …. dar eu la auchan ma duc aproape exclusiv ca mi-e cel mai usor sa ma deplasez.

    evit cu desavarsire supermarketurile care ma obliga sa o iau la dreapta.

    00
  33. Le capitalisme a été créé spécialement pour les idiots. Mais le socialisme est une imbécillité encore plus grande.

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.