Puterea de cumpărare din România 2022

Un studiu GFK ne plasează acolo unde știm că suntem, pe locul 31 în Europa la puterea de cumpărare. Harta Europei arată cam așa: Turcia, Albania și Bosnia sunt pe ultimele locuri, noi și bulgarii un pic mai sus.

Harta României subliniază ce știm deja: că omul a sfințit locul.

Da, ok, e normal să avem putere de cumpărare mică în comparație cu Europa civilizată, pentru că 50% din populație e ocupată cu agricultura de subzistență, și nu degeaba îi spune de subzistență, dar în Cluj, Sibiu, Brașov, Arad și Timiș tot români sunt, explicația trebuie să fie un pic mai bună decât “nu au venit investitorii și la noi în județ”.

Romania has a spending potential of €8,017 per capita this year. This is 51 percent below the European average and puts the Romanians in 31st place.

Compared to the previous year, the gap between counties with high and low purchasing power has widened even further this year. In the top 10 ranking, Bucuresti is clearly leading the field with a per capita purchasing power of €15,482. This means that the inhabitants of the capital have more than 93 percent more purchasing power than the national average and 3.6 times more than the inhabitants of the Vaslui county, which has the lowest purchasing power in terms of spending and saving. Here, disposable net income is just €4,728, which is around 53 percent of the national average.

În ceea ce-i privește pe vecinii unguri, cea mai săracă zonă e aia învecinată cu noi. Urâtă coincidență. Bine, e și dublată de prostie, că liderii de la Budapesta nu au vrut să facă autostradă în zonele alea, să nu cumva să ne facă nouă viața mai ușoară, și și-au ținut în sărăcie și proprii locuitori.

Iar Polonia e așa de variată că nu am nici o idee pe tema asta.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

52 comentarii

  1. Botosani, Vaslui, e jale, stiam asta, totusi la Iasi ma asteptam la ceva mai bine

    00
    • Iasi-ul are aceiasi problema ca si Bucurestiul: e pus prost pe harta relativ cu partenerii nostrii principali (vestul europei). Dar nu are avantajul Bucurestiului de a fi capitala.

      Plus ca Bucurestiul e un magnet foarte mare pt toata zona muntenia si nu prea are sens sa investesti in zone adiacente. Norocul Argesului si Prahovei sunt ca au un specific industrial aparte (Dacia in Arges si Petrom in Prahova) ca altfel ar fi fost la fel de albastre ca restul Munteniei/Moldovei.

      00
    • In 15 ani Ro a “produs” 65 miliarde de euro din diaspora.
      In anii de glorie ai emigratului primele zone “desertificate” au fost Nordul Tarii cu Moldova aproape toata si zona de Sud (Caras, Mehedinti, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Calarasi, Ialomita, Constanta)
      *pe harta atasata se si vede ca sunt zonele unde aproape nu se mai produce nimic pentru ca nu prea mai are cine si nici unde

      Valul “doi” de emigrare a fost culmea fix din zonele care acum produc cel mai mult si care au si cei mai multi oameni: Bucuresti, Brasov, Sibiu, Cluj, Timisoara, Arad, Alba
      **se poate observa si ca cele mai “productive” zone sunt cele unde exista … AUTOSTRAZI! WOW

      Mizil, Caracal, Titu = 3 orasele cu industrie in jurul lor care sunt pe butuci … pentru ca se fura la un nivel cum chiar nu ne putem imagina

      00
    • iasi-ul beneficieaza de un capital uman imens in zona de tineret venit din republica.
      din pacate, prostia si cocalareala tot la nivel inalt sunt. si compenseaza.
      el pe locul pe care il merita

      00
  2. Suntem „campioni” la toate capitolele. Romania, Vasluiul Europei.

    00
    • daca ne uitam cu atentie e foarye posibil ca republica moldova sa fie Vasluiul europei. ceea ce deja ne duce intr-un univers paralel in care moldova e moldova.

      bine sunt rautacios.

      din grafic se mai vad in afara de bosnia kosova si albania, ukraina si belarus. si foarte posibil ca si macedonia sa fie sub.

      si deja parca nu mai e chiar asa negru dracul. ca parca suntem undeva la 3 sferturi in clasament in timp ce mergem in sus.si eu zic ca si tendința este importanta.

      00
  3. Dacă s-ar socoti și banii la negru, am creste cu câteva locuri bune în clasament…

    00
    • N-am creste prea mult, se fac plati la negru dar nu sunt chiar atat de mari. In plus ma gandesc ca indicele puterii de cumparare se calculeaza si in functie de volumul si pretul marfurilor vandute nu doar al salariilor castigate.

      Deci acolo unde nivelul puterii de cumparare iese ca fiind redus, asta se intampla si pentru ca lumea nu prea cumpara altceva in afara de mancare si servicii strict necesare traiului (electricitate, apa curenta, telecomunicatii).

      “nu au venit investitorii și la noi în județ” este o explicatie destul de buna.

      Infrastructura este la pamant, rar vei gasi un investitor dispus la un drum de 7 ore (dus-intors) cu masina de la cel mai apropiat aeroport (in medie) pana la posibila locatie a fabricii/biroului pe care vrea sa-l finanteze.

      Da, pentru afaceri online nu ai nevoie sa vii neaparat in vizita la noi si poti numi pe altcineva, dar de ce sa fii tu deschizator de drumuri cand bucuresti/cluj au deja infrastructura ?

      00
    • Mergi in orice piata si vei vedea cum zboara banii peste tarabe.
      In celebrul Pucheni se vinde cu TIR-ul la negru. Trec legume si fructe pe la Ruse intr-un mod in care nici nu-ti imaginezi! Fara acte, doar cu spaga. Evident, nici spaga nu are… acte!
      Daca trecem la constructii, depasim Elvetia!

      00
    • căutați robert tatu, sa vedeți ce mașini are fiul unui vameș.

    • Îți aduci aminte de vameșul din GR pe care l-au prins cu un pachet de țigări în care erau 10.0000 euro? Pentru ca i l-au gasit în sertarul biroului, nu au putut dovedi ca este al… lui!
      Probabil erau 3 schimburi la biroul ala. Procurorii s-au gândit ca poate era al altui coleg.l, asa ca nuno-aubfavut nimic…

      00
    • Romania are 33% din economie in zona ‘gri’. Adica nu e ilegala da’ nici reala. Imaginati-va diurnele soferilor de cursa cu salar minim (lucru complet legal dar diurna aia nu e considerata salar si nu se pune la statistici). Sau cati oameni sunt incadrato diferit pentru diverse motive sau primesc la negru, la ora, la facura, etc…

      Simplul adevar e ca suntem vizibil mai bogati decat tarile vecine nonUE si chiar destul de binisor si in comparatie cu unele UE in zonele de vest si in Buc.

      Sigur, asta nu schimba cu nimic faptul ca harta tot la fel ramane cand discutam de diferentele zonale mari (si in realitate poate sunt chiar mai mari).

      Plm, asa e cand nu ai strada spre Botosani iar firmele ce totusi se duc acolo nu gasesc oameni.

      00
  4. Poate gresesc, dar puterea de cumparare se refera la o moneda nationala. Ce zici tu e cat cheltuieste in medie un cetatean al unei tari intr-un an, in euro.

    00
  5. Ce înțelegeți voi (şi ăştia din studiu) ca putere de cumpărare? Că m-am dat pe internet după definiții şi nu prea se pupă cu ce bănuiesc că vrea să exprime studiul.

    00
    • Scrie în studiu, la final :

      Purchasing power is a measure of disposable income after the deduction of taxes and charitable
      contributions, and it also includes any received state benefits. The study indicates per-person, per-
      year purchasing power levels in euros and as an index. GfK Purchasing Power is based on the
      population’s nominal disposable income, which means values are not adjusted for inflation.
      Calculations are carried out on the basis of reported income and earnings, statistics on government
      benefits, as well as economic forecasts provided by economic institutes

      Valoarea din grafice e de fapt un index, per țară. Unde 100 e valoarea medie pe țară. Adică 100 din Polonia != 100 din România.

      00
    • Cate beri poti sa-ti iei dintr-un salariu.

      00
    • Graficul e cam fix pix.
      Dupa definitia lor e vorba de banii cu care ramai dupa taxe (dar include ajutoarele sociale gen alocatie copil, samd).
      Numai ca graficul e inutil. Ce conteaza e suma ramasa versus costul vietii in tara respectiva. Ca degeaba ramai cu 20k euro anual daca chiria e 1-1.5k euro lunar versus 3-400 in Bucuresti.
      Daca vrei sa tragi niste concluzii corecte iei sumele din graficul GFK si le mapezi pe numbeo. Si brusc diferentele nu mai sunt asa mari. Ba s-ar putea ca viata sa fie mai ieftina in Romania sau Portugalia.

      00
    • Prima data am inteles ce inseamna putere de cumparare a fost cand am luat primul salariu in strainatate. Eram tanar si plecase din Romania ca sa imi fie bine. Aici in Romania pe vremea aia imi luasem o combina din aia mare frigorifica in rate pe un an ca altfel nu imi permiteam. Peste cca 1 an in strainatate din primul salariu mi-am luat un laptop, slab ce ii drept, dar a costat cam la fel ca si combina. Nici nu am simtit la buzunar cand am luat laptopul in comparatie cu stresul din fiecare luna pe care l-am avut timp de un an pentru a-mi plati rata la frigider.

      00
    • Purchasing power is a measure of disposable income

      În vocabularul nostru, nici măcar nu există un asemenea termen. Da, sigur, putem să facem o traducere, însă nu e un termen „de miez” pentru înțelesul românului, care trăiește de pe-o zi pe alta, lună de lună, an de an…

      8-))

      00
    • Exact cum zice babu.

      Daca intri pe numbeo si bagi un cost of living comparison intre Bucuresti si Madrid s-ar putea sa vezi ca iti trebuie cu 50% mai mult la salariu ca sa ai aproximativ aceeasi „putere de cumparare”.

      Odata cu chestia asta, daca ai cautat vreodata job-uri in Spania, chiar si in domenii bine platite gen IT, s-ar putea sa vezi ca daca aici iei sa zicem, 3K euro net, acolo n-ai sa gasesti neam 4.5k; poate cu multa naduseala abia sa gasesti 3K net.

      Ei, acum daca mergi spre tarile unde e naspa si frig, e posibil sa gasesti echivalenta corect, cu pretul reumatismului :)

      00
    • @pyro: asta pentru ca ITul romanesc e putin iesit din zona „logica”. Fa calculul ala pentru un muncitor. Sau pentru un vanzator la supermarket. Sau un inginer.
      Acolo is diferentele. La IT nici macar nordicii nu ofera o mare crestere.

      00
    • Corect, cu exceptia Elvetiei nu prea vezi nicaieri „echivalentul”, insa diferenta intre ce ofera o tara calda gen Spania sau Italia e imensa fata de ce ofera UK, Olanda sau Germania.
      Sa zicem ca in Elvetia primesti 100% ca sa-ti pastrezi nivelul, in UK vreo 80-90% si 70-80 ultimele 2.

      00
    • Am dat reply inainte sa termin…

      Pe cand in Italia/Spania primesti uneori mai putin decat primesti in RO, pentru ca in general salariile sunt mici, nu doar in IT.
      In tarile „friguroase” se pastreaza destul de bine puterea de cumparare, cel putin din experienta mea.

      00
  6. Zona de est a Ungariei ca si zona Moldovei la noi. Au 2 orase principale, Szeged si Debrecen iar restul sunt localitati moarte de unde au plecat tinerii si specialistii, au ramas doar cei ce muncesc pe salarii mici, batranii si suedejii. De aia s-a mai vazut la stiri ca romanii cumpara case la bani de nimic in Ungaria, ca in satele de langa granita nu e nimic, nici loc de munca nici viata sociala.
    Foarte multi tineri au facut o faculta, au plecat la Budapesta si si-au facut viata acolo, casa parinteasca au vandut-o romanilor care o folosesc ca si casa de weekend.
    Mai jos un exemplu de casa veche care necesita o renovare dar care are teren de 1418 m2, gaz introdus, e la 25 km de centrul Aradului si costa 9500 euro.
    https://ingatlan.com/battonya/elado+haz/csaladi-haz/33200358

    00
  7. Da, ok, e normal să avem putere de cumpărare mică în comparație cu Europa civilizată, pentru că 50% din populație e ocupată cu agricultura de subzistență, și nu degeaba îi spune de subzistență, dar în Cluj, Sibiu, Brașov, Arad și Timiș tot români sunt, explicația trebuie să fie un pic mai bună decât “nu au venit investitorii și la noi în județ”.

    Legat de subzistența celor 50%, nu există o planificare economică potentă, întrucât se leagă atât cu lipsa infrastructurii de tranzit, cât și cu facilități tangențiale pentru menținerea+mentenanța unei economii reale (cu aprovizionarea de unelte, mașinării, materii prime ș.a.). Bineînțeles, nu eu, nici voi nu aveți puterea pixului pe care o au acei câțiva dinozauri nomenclaturiști, autarhic în măduva atrofiată din oasele lor bătrâne & tocite.
    Ghinion…

    În ceea ce-i privește pe vecinii unguri, cea mai săracă zonă e aia învecinată cu noi. Urâtă coincidență. Bine, e și dublată de prostie, că liderii de la Budapesta nu au vrut să facă autostradă în zonele alea, să nu cumva să ne facă nouă viața mai ușoară, și și-au ținut în sărăcie și proprii locuitori.

    La fel ca Ceaușescu și tovarășii lor în privința Moldovei.

    Iar Polonia e așa de variată că nu am nici o idee pe tema asta.

    Estul e subdezvoltat fiindcă nu duce nicăieri (cam cum e Marea Neagră pentru noi sau Marea Caspică pentru ăilanți).
    Sudul e semi-blocat din cauza războiului pe care Ucraina îl duce + tehnicalitățile diplomatice, geopolitice, care o blochează. Mai jos, noi și restul Balcanilor, o regiune cu toate formele de relief (așa cum am învățat la geografie), dar, plasate în cele mai groaznice amestecături de a ieșit o tocană care i-a anulat toate nuanțele de gust și nu știi ce/dacă mai simți ceva (asta nu învățăm). Doar noi suntem blocați de arcul muntos + râuri + dealuri sau podișuri enervante, parcă intenționat să ne facă viețile limitate.

    Nordul, centrul, vestul, nord-vestul, sud-vestul sunt în dezvoltare exact așa cum trebuie. Relieful, deși câmpie, e perfect pentru orice, de la agronomie, până la centre industriale, că deh, e mai ușor.

    Scuze de văitat, afară plouă…

    00
    • Zi-mi exact cum e rationamentul asta referitor la relief aplicat Sloveniei ca sa nu zic Elvetiei.
      Si cum anume are logica problema ta cu podisul cand Clujul si Alba sunt in fix podisul transilvanean.

      00
    • de aia nu dezvoltat sudul poloniei? ca e razboi in ukraina? pai pana acum 9 luni ce au pazit?

      00
  8. Ca sa putem compara corect Bucurestiul ar trebui sa avem in studiu si datele despre orasele resedinta de judet, nu tot judetul luat impreuna. Bucuresti e doar urban in timp ce un judet are uneori mai mult rural decat urban.

    00
  9. pentru că 50% din populație e ocupată cu agricultura de subzistență

    Eu cred ca esti cu datele mult in urma, ai ceva statistici oficiale pentru 2022 ? Te intreb asta pentru ca in satele pe care le mai frecventez ocazional toata lumea face shopping la profi, lidl, kaufland iar terenurile agricole sunt date in arenda catre asociatii.

    00
    • unii au bani primiți de afară.

      nu am statistici 2022, erau niște statistici, din 2018 parcă, care spuneau că pentru prima oara populația urbană a depășit populația rurală.

    • Ca numar. Dar ce vezi pe strada e ca populatia urbana s-a ruralizat de tot :))

      00
  10. Verdele ala inchis seamana foarte mult cu rosul de PSD.

    00
  11. „Bine, e și dublată de prostie, că liderii de la Budapesta nu au vrut să facă autostradă în zonele alea, să nu cumva să ne facă nouă viața mai ușoară, și și-au ținut în sărăcie și proprii locuitori.”

    Nu stiu daca asta e scris ironic sau nu dar autostrazi exista la:

    1. M35 la Debrecen
    2. M4 la sud de Debrecen care trece granita pana la Oradea
    3. M44 la Bekescsaba
    4. M43 la Szeged care trece si granita pana la Arad

    Cand a fost semnata acordul bilateral pentru construirea autostraziilor care trec granitele ungurii au construit la termen.

    La ei se poate cu coruptul Orban si la noi nu? Sa nu-mi spuneti ca la noi e greu de construit din cauza reliefelor si alte prostii.

    10
    • când s-au făcut bucățile astea? dupa ce tineretul a plecat din satele alea și nu ai ce fabrici să faci pe acolo?

  12. Ungaria are autostrazi si in judetele cele mai sarace de la granita cu Romania si sunt destul de aproape de granita.
    https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/05/Magyarorsz%C3%A1g_aut%C3%B3p%C3%A1ly%C3%A1i_2020-10-22.png

    00
  13. Nu inteleg cum cei de la GFK au gandit hartile alea cu rosu pe pozitiv si verde pe negativ.

    00
  14. interesanta si discrepanta foarte mare a Italiei, zona de N este rosie, zona de sud este cam la nivelul Romaniei

    00
    • Influenta istorica a Austriei in nord, influenta partidelor socialiste si a relatiilor de tip mafiot in sud

      00
    • stai…. austriecii nu sunt aia rai care au jefuit sute de ani transilvania si acum ne blocheaza miseleste?

      vrei sa zici ca de fapt de-a secolelor influenta austriei a fost de fapt una pozitiva si ca in afara de vestul romaniei si bucovina, mai avem niscai exemple, de gen slovenia, coratia si ditamai italia de nord?

      nu pot sa cred asa ceva.

      10
  15. Well, nus’ce sa zic de Gfk, dar pe date de la Eurostat, multe orase din Romania sunt deja peste orase din Ungaria la PIB/locuitor ajustat la standardele puterii de cumparare… dar ar fi de mentionat o nuanta aici: orasele astea care merg (preoponderent din Ardeal + Bucuresti) sunt cam singurele zone de speranta. Ecartul dintre astea si celelalte zone din Romania se cam mareste chiar daca exista si de acolo ceva semnale incurajatoare… adica in urma cu 15-20 de ani, Romania ar fi avut 4-5 din cele mai sarace 10 regiuni de dezvoltare din UE. Azi nu mai avem nici o regiune in acest top 10 (nord-estul tarii a trecut pe locul 11 de la coada).

    Eu cred ca in 5 ani (tops) depasim Ungaria tara la PIB/locuitor ajustat la standardele puterii de cumparare (un proxy destul de bun pentru nivelul de trai).

    00
  16. Dacă te uiți pe harta Poloniei… zonele cu roșu sunt în dreptul orașelor. Orașele mari au tras după ele și zonele din jur. Puctele alea răzlețe cu roșu sunt orașe mai mici, posibil monoindustriale, cu investiții atrase acolo de munca ieftină (și eventuale reduceri de taxe pentru zone defavorizate).

    00
  17. Mai exact, doar zece judeţe, în frunte cu Bucureştiul, au o putere de cumpărare aproape egală sau mai mare decât media naţională. Astfel, ele trag după sine toate celelalte 30 de judeţe, în multe cazuri oamenii având de cheltuială cu cel puţin 20% sub media naţională. Cel mai concludent exemplu este cel al Vasluiului, unde oamenii au doar 4.200 de euro anual (350 de euro pe lună), echivalentul a 56% din media naţională.

    00
  18. Eu nu ma pricep la indexuri si alte statistici insa ma uit mereu in jurul meu. Am venit in vacanta si ieri la mall Piatra Neamt era plin- am mers acasa pentru ca la fast food era plin, la restaurant era plin la cinema la fel. Efectiv nu stiu de unde au toti bani ca nu par infometati si nici nu aratau imbracati ponosit.
    Mama imi spune incontinuu ce case/apartmente isi mai fac vecinii,rudele,prietenii cum isi extind familia si ce lingouri mai poseda. La randul meu pot spune ca am vazut in facultate lume mult dar mult mai saraca in Bucuresti decat la Piatra (nu am stat in Romania in alte orase si nu am alte grade de comparatie). Habar nu am banuiesc ca salariile in capitala sunt mai mari insa ratele,transportul, mancarea (daca nu ai pe nimeni la tara) iti consuma din venituri.

    00
  19. Am dubii in privinta clasamentului: sa spui ca judetul Gorj are o putere buna de cumparare pare absurd, tinand cont ca orasul lor de resedinta: Targul Jiu este un oras cu venituri mici. Sigur exista acele mici localitati turistice in zona, dar nu toti locuitorii judetului sunt proprietari de cabane.
    La fel si judetul Arges, pare umflat cu toata industria lor auto, care mai nou externalizeaza prin Maroc si China.
    Nu imi dau cu parerea despre orasele din Centru si Vest, dar pe cele din Sud le cunosc.

    00
  20. Pentru Polonia explicațiile sunt istorice. Poznan (Posen) și Wroclaw (Breslau) sunt capitalele unor foste provincii germane, au ținut de Prusia mai precis, un fel de Ardeal al lor. Lodz este centru industrial tradițional, iar Varșovia e capitală, explicații ca la București. Cracovia e fosta capitală a regatului medieval, dar și aici au fost stabiliți masiv germani. Restul cu albastru au fost sub ruși până la sfârșitul Primului Război Mondial. Punctele roșii de la Baltica sunt tot foste orașe germane.

    10
  21. Foarte simplistă explicația și plină de frustrare. Ce înseamnă civilizație? Bogăție și comportament cizelat? Amintirile anilor ’90 încă chiar au format personalități și atitudini, iar dumneavoastră sunteți un exemplu bun, tind să cred. Autostrăzile necesită fonduri în primul rând, lăsând la o parte birocrația și corupția. Dacă există interese politice sau economice major, ele se fac. Banii urmează fluxul economic. Dar România e din păcate în fundătura Europei din punctul ăsta de vedere. Unde se ducă autostrăzile? În Ucraina, în Bulgaria la Varna? În ultimii au fost făcute fonduri disponibile pe fondul tensiunilor din Ucraina din ultimii 10 ani, da. Nu poți compara situația României cu țările din vest, ce sunt toate conectate de 70 de ani la comerțul atlantic. E chiar o evoluție foarte pozitivă în România în ultimii ani. Omul sfințește locul, da, dacă are cu ce.

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG, de la Finestore, de la PORC sau de la de la Aceeași Mărie.

Pun clipuri pe Youtube