Prostiile lui Cristici: „Când am plecat din România v-am lăsat săraci și proști…”

„Motivat” de articolul lui Alex, am făcut o postare pe o pagină de facebook destul de populară, unde l-am citat pe Brâncuși: “Când am plecat din România v-am lăsat săraci și proști. Când m-am întors v-am găsit și mai săraci și mai proști.”
Știam ce fel de comentarii va genera, de asta am și postat acest citat.

Dacă nu folosim „șampon mediatic”, „șampon naționalist pentru spălat pe creier”, am putea sta strâmb și să judecăm drept.
România este o țară săracă. A doua cea mai săracă din UE (după Bulgaria). După ce că suntem săraci, alocăm cel mai mic procent din PIB pentru educație. Avem, deci, două „cu minus” la capitolul educație.

Putem pretinde că am putea fi la nivelul altor țări la capitolul inteligență și educație? Dacă am putea pretinde asta, înseamnă că restul de țări sunt „mult mai fraiere”, dacă niște români săraci le pot ajunge din urmă.
Realitatea e, de fapt, că suntem varză. Iar acest lucru ar trebui să ne enerveze, să cerem mai mult, să vrem mai mult, nu să ne oțărâm când unul ca Brâncuși ne pune oglinda în față.

Avem cel mai mic IQ mediu din UE.
Există multe comentarii despre „inteligența nativă a poporului român”. Posibil să o avem. Cred că nu suntem, nativ, mai proști decât alții.
Totusi,

An extra year of schooling can noticeably increase a person’s IQ, research suggests. Researchers have found that an extra year of schooling leads to a small but noticeable increase în intelligence scores. The study provides the strongest evidence yet that education raises intelligence test scores.

„Prostiile” mele de azi sunt pentru a completa ce a spus Brâncuși, cu exemple.
Zilele acestea mă ocup cu scanatul și curățatul de manuale vechi, vreau să contribui și eu la proiectul manualul.info. Acum, cu manuale de franceză.

Câteva scanuri. Ce se preda în 1975-1979, ce se preda în 1989; ce texte erau în manuale:

1979, 1975:

1989

În timp ce noi învățam despre „partidul mult iubit”, iar procentul de „tovarășul” din cărți începea să fie din ce în ce mai mare (se ajunsese la 50% din texte), oare ce făceau elevii francezi, englezi, germani, cu ce se ocupau?
În timp ce noi defilam ca în Coreea de Nord, și mergeam la sortat cartofi, ce făceau elevii italieni, elvețieni, spanioli?

Dați-mi voie să public și o scrisoare a omului vostru Cristici, către bunicul lui. Cristici a fost un elev silitor (cel puțin în clasele primare). Oare cu mare potențial de a ajunge un lingău?, că era un băiat ascultător. Spălare pe creier pentru copii, înainte de 1989.
Repet: oare un copil francez ce făcea în timp ce Cristici, la lumină de lumânare, scria poezii ca acestea?

Nu trebuie să ne supărăm pe oameni ca Brâncuși când ne pun oglinda în față, poate chiar ar trebui să ne uităm în acea oglindă.

Pagina din Abecedar:

Dacă vi s-a făcut greață, poate vă ajută niște poze cu Menton (de care am aflat scanând manualul acela din 1979, că la școală în 1989 nu s-a zis despre Menton):

P.S.: am să fac un mic text și despre glumele de dinainte de 1989, că eu ascult tot ce apare pe youtube la „Ora veselă„, emisiune de dinainte de Revoluție. Trei sferturi din glume sunt despre faptul că nu se găsesc lucruri, că nu se găsește de mâncare, că se poartă șpaga, că blocurile sunt construite aiurea… revin.
Când te ocupi cu mitinguri, defilări, sortări de cartofi, recitări de poezii despre partid, umorul se reduce la a face glume că nu ai lucruri… cum evoluează un popor de felul acesta?

Later edit:
ultima strofă poeziei Patria o citez din memorie (ca un exemplu a ce înseamnă spălare pe creier, după mai bine de 30 de ani):
„Patria este condusă
De Partidul Comunist,
Ce-a făcut din țara noastră
Un mărgăritar aprins.”
Duban doar recita poezii, Cristici avea șansa să devină un Vadim!