Prostiile lui Cristici: „Când am plecat din România v-am lăsat săraci și proști…”

„Motivat” de articolul lui Alex, am făcut o postare pe o pagină de facebook destul de populară, unde l-am citat pe Brâncuși: “Când am plecat din România v-am lăsat săraci și proști. Când m-am întors v-am găsit și mai săraci și mai proști.”
Știam ce fel de comentarii va genera, de asta am și postat acest citat.

Dacă nu folosim „șampon mediatic”, „șampon naționalist pentru spălat pe creier”, am putea sta strâmb și să judecăm drept.
România este o țară săracă. A doua cea mai săracă din UE (după Bulgaria). După ce că suntem săraci, alocăm cel mai mic procent din PIB pentru educație. Avem, deci, două „cu minus” la capitolul educație.

Putem pretinde că am putea fi la nivelul altor țări la capitolul inteligență și educație? Dacă am putea pretinde asta, înseamnă că restul de țări sunt „mult mai fraiere”, dacă niște români săraci le pot ajunge din urmă.
Realitatea e, de fapt, că suntem varză. Iar acest lucru ar trebui să ne enerveze, să cerem mai mult, să vrem mai mult, nu să ne oțărâm când unul ca Brâncuși ne pune oglinda în față.

Avem cel mai mic IQ mediu din UE.
Există multe comentarii despre „inteligența nativă a poporului român”. Posibil să o avem. Cred că nu suntem, nativ, mai proști decât alții.
Totusi,

An extra year of schooling can noticeably increase a person’s IQ, research suggests. Researchers have found that an extra year of schooling leads to a small but noticeable increase în intelligence scores. The study provides the strongest evidence yet that education raises intelligence test scores.

„Prostiile” mele de azi sunt pentru a completa ce a spus Brâncuși, cu exemple.
Zilele acestea mă ocup cu scanatul și curățatul de manuale vechi, vreau să contribui și eu la proiectul manualul.info. Acum, cu manuale de franceză.

Câteva scanuri. Ce se preda în 1975-1979, ce se preda în 1989; ce texte erau în manuale:

1979, 1975:

1989

 

În timp ce noi învățam despre „partidul mult iubit”, iar procentul de „tovarășul” din cărți începea să fie din ce în ce mai mare (se ajunsese la 50% din texte), oare ce făceau elevii francezi, englezi, germani, cu ce se ocupau?
În timp ce noi defilam ca în Coreea de Nord, și mergeam la sortat cartofi, ce făceau elevii italieni, elvețieni, spanioli?

Dați-mi voie să public și o scrisoare a omului vostru Cristici, către bunicul lui. Cristici a fost un elev silitor (cel puțin în clasele primare). Oare cu mare potențial de a ajunge un lingău?, că era un băiat ascultător. Spălare pe creier pentru copii, înainte de 1989.
Repet: oare un copil francez ce făcea în timp ce Cristici, la lumină de lumânare, scria poezii ca acestea?

 

Nu trebuie să ne supărăm pe oameni ca Brâncuși când ne pun oglinda în față, poate chiar ar trebui să ne uităm în acea oglindă.

 

Pagina din Abecedar:

Dacă vi s-a făcut greață, poate vă ajută niște poze cu Menton (de care am aflat scanând manualul acela din 1979, că la școală în 1989 nu s-a zis despre Menton):

 

 

 

P.S.: am să fac un mic text și despre glumele de dinainte de 1989, că eu ascult tot ce apare pe youtube la „Ora veselă„, emisiune de dinainte de Revoluție. Trei sferturi din glume sunt despre faptul că nu se găsesc lucruri, că nu se găsește de mâncare, că se poartă șpaga, că blocurile sunt construite aiurea… revin.
Când te ocupi cu mitinguri, defilări, sortări de cartofi, recitări de poezii despre partid, umorul se reduce la a face glume că nu ai lucruri… cum evoluează un popor de felul acesta?


Later edit:
ultima strofă poeziei Patria o citez din memorie (ca un exemplu a ce înseamnă spălare pe creier, după mai bine de 30 de ani):
„Patria este condusă
De Partidul Comunist,
Ce-a făcut din țara noastră
Un mărgăritar aprins.”
Duban doar recita poezii, Cristici avea șansa să devină un Vadim!

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

141 comentarii

  1. Nu inteleg mentalitatea asta bolsevica a guvernelor Romaniei. Cum altfel te poti dezvolta ca tara daca nu prin educatie ?
    Resurse naturale nu mai avem ca le-am vandut pe un pumn de galbeni.

    00
    • Pe un pumn de galbeni care au intrat in buzunarul cui? Marii afaceristi si „securisti” care au „privatizat” tara. Au luat ceva de 10000 de dolari si au vandut cu 100 de dolari, din care 50 au bagat in buzunarul lor. „Afaceri”. Niste prosti.

    • NOU
      #3

      @vasi Sarmalele reci – Țara te vrea prost. Gasești aici răspunsul la nedumerirea ta.

      00
    • Problema este ca si daca ai pompa bani in educatie tot i-ai risipi. 90% din educatia romaneasca se bazeaza pe memorare.
      Nu poti cumpara dorinta tinerilor de a memora, iar nu o sa vezi pe nimeni sa spuna explicit ca multi profesori sunt inutili. Nimeni nu are curajul sa schimbe invatamantul pentru ca nu ai cu cine sa faci altul mai bun. Singurul lucru pe care il poti face e sa nu risipesti bani cu el.

      00
    • „problema” e ca educatia nu aduce beneficiu imediat si nici voturi direct (pt ca elevii sunt sub 18 ani) asa ca guvernantii nu investesc mai mult decat minimul necesar in educatie. sunt foarte multi romania cu un nivel de trai scazut pt care 100 de lei in plus la salariu/pensie conteaza mai mult decat o potentiala educatie mai buna pt copil.

      Si zic potentiala pt ca o educatie mai bune asta inseamna educatie mai buna, doar o posibilitate mai buna, materializabila peste 10-20 de ani. De-aia multi aleg cei 100 de lei acum in plus, pe principiu „nu da vrabia din mana pe cioara de pe gard”. E trist, dar adevarat.

      00
    • Sunt total de acord ca pe termen lung educația joacă un rol crucial în dezvoltarea unei comunități. Însă, uitați toți un mic amănunt. România are una din cea mai mare rata de emigrare din Europa. Asta înseamă automat transfer de civilizație dinspre țările mai dezvoltate, înspre noi, și nu e ceva care poate fi legat de sau cuantificat prin procentul din PIB alocat educației.

      As mai adauga aici și viteza de net mult peste media europeana, sau adaptabilitatea lingvistică.

      Per total, hai sa nu mai fim asa negativisti, ca nu e dracul asa de negru precum îl arată nu știu ce sondaj random. Eu vad progres în jurul meu. Sunt convins, ca și voi îl vedeți, dacă gândiți cu un pic mai puțină încrâncenare.

      00
    • Rahat! În afară de materia aia cretina numita C.S.P. și istoria modernă a României nu am gasit nimic care să aiba 50% texte cu tovarășul. Obișnuitele texte introductive și cîteva texte răzlețe în rest. Exagerarea e bună dar…… . Poate nu ai aflat . Au trecut 31 de ani de la căderea comunismului.

      00
  2. In timp ce elevii straini erau invatati sa gandeasca cu capul lor prin exercitii pe text special concepute sa stimuleze deductia logica si dezbaterea argumentata, elevii romani erau educati sa invete raspunsuri pe de rost scriind in disperare sute de pagini de caiet dupa dictare. Rezultatul se vede: astazi ne e frica de stiri alarmiste fiindca nu suntem in stare sa gandim, noi doar reactionam emotional la mediu. Dintre toate disciplinele studiate in scoala, doar manualele de limbi straine de la edituri straine respecta la momentul actual programa internationala de bac si cerintele pentru dezvoltarea intelectuala adecvata societatii in care traim. Rezultatul se vede: epidemie de indivizi care nu sunt in stare sa-si lege singuri sireturile daca nu le spune mami, statul, seful pe care ii urasc nedefinit, ca nici ei nu stiu de ce ii urasc.

    00
    • „elevii romani erau educati sa invete raspunsuri pe de rost”.
      „erau”

      S-au schimbat cu adevarat lucrurile si deaia e scris la timpul trecut?

      01
    • Nu stiu, Dane, poate pentru ca se discuta STRICT despre perioada comunista.

      Ca tot se bate piua pe analfabetism functional.

      00
    • erau si sunt, asa cum am spus de mai multe ori pe aici, prea putini profesori mai fac scoala pentru a educa o minima deductie logica, majoritatea prefera sa lucreze pentru cit sunt platiti: salariu maxim o mie de euro, un fel de ajutor social mai elegant, si pensie de 500 daca ai noroc, daca as fi profesor, nici eu nu m-as lupta ca don quixote cu parintii semianalfabeti ai generatiilor anterioare pentru banii astia. Ce-as primi? batjocura sociala? As fi privit ca un impostor profesional care nu a reusit in nici un alt domeniu si n-a avut de ales decat sa faca pe desteptul in fata unor copii? Cam ce as primi in afara de batjocura si bani putini? Sa renunte parintii lor la afaceri, functii, salarii si pensie si sa dea ei titularizari repetate pentru a-si educa copii. Sa schimbe ei sistemul, ca tot ingheata demonstrind aiurea pe strazi. Chiar, de ce nu o fac? mai ales mamicilea alea plasticate care stiu ele mai bine ce si cum trebuie sa fac proful la clasa si cum trebuie sa-l educe pe gigel

      00
  3. În general sunt de acord cu articolul, însă nu mi se pare corectă comparația asta „În timp ce noi învățam despre “partidul mult iubit”, iar procentul de “tovarășul” din cărți începea să fie din ce în ce mai mare (se ajunsese la 50% din texte), oare ce făceau elevii francezi, englezi, germani, cu ce se ocupau?
    În timp ce noi defilam ca în Coreea de Nord, și mergeam la sortat cartofi, ce făceau elevii italieni, elvețieni, spanioli?”
    Românii nu l-au adorat din convingere pe tovarăș sau elevii români nu mergeau de plăcere la sortat cartofi. Ăsta a fost cursul istoriei pentru zona asta a Europei. Nu este ca și cum elevilor români le-au fost puse în față opțiunile astea: vreți să faceți școală ca în Franța, Elveția, UK sau vreți să scrieți poezii lui nea Nicu și să mergeți la porumb sau cartofi și au ales-o pe cea de-a doua.

    00
    • faptul ca nu am facut asta din convingere, ci fortati, nu schimba cu nimic rezultatul acelor actiuni.

    • Tocmai de aceea decembrie 89 trebuia sa fie un moment 0 si dupa sa incepem sa mergem catre un normal pe care il banuiam in Occident. Dar noi a trebuit sa nu ne vindem tara (decat esalonului doi al partidului si baietilor cu ochi albastrii), sa facem mineriade, sa orbecaim atatia ani pana am aderat la UE si sa ne batem joc de educatie, ca si de sistemul public de sanatate

      00
    • Decembrie ’89 nu avea cum fi un moment 0 pt că țara nu se refăcea cu cetățeni născuți în ’89.

      20
  4. Cine a trecut prin Oxford a vazut ca aia aveau universitati de pe la anul 1000 iar noi ii aveam pe Gelu si Menumorut, care nu prea stim cu ce se ocupau pt ca studentul trimis la univ Dimitrie Cantemir a baut cerneala.

    00
    • Acesta e unul din argumentele superficiale prin care se încearcă justificarea din punct de vedere istoric a înapoierii noastre. Universitățile din USA au fost înființate majoritar după 1870 – Caltech, MIT etc., universitățile din Japonia tot după 1860, cele din Coreea de Sud după 1945.

      Atât timp cât universitățile din România rămân și tind să rămână un sistem ermetic, evident progresul nu va exista. Eu până acum nu am auzit de profesori, invitați de la universități străine, care să susțină un curs complet la noi.

      00
    • @cz, e adevarat ca multe universitati au fost infiintate dupa 1860, dar primele au aparut in sec. 17. Si culmea este ca cele mai multe universitati au la origini finantari private, mai ales din partea unor comunitati religioase / biserici (vezi Harvard, care a fost infiintata in 1636, UPenn, etc.).
      Cate institutii de invatamant superior a avut Romania inainte de 1918, de exemplu?

      00
    • BOR se pune? ii de pe vremea dacilor

      00
    • Eu am avut un prof care preda in US si la CJ si unul din Ungaria (preda project management, foarte entuziasta si foarte dezamagita de energia studentilor :) ). A fost un curent prin 2000 asta cu invitat profesori.

      00
    • La fel si cu democratia, 400 de ani de alegeri libere (UK) nu se pot compara cu 30 de ani mioritici.

      Apropo de asta: De curiozitate, in UK de cand au existat alegeri (evident cu pauza data de Oliver Cromwell), guvernele au fost alese consecutiv o singura data.

      00
  5. ‘An extra year of schooling can noticeably increase a person’s IQ’. Dacă mă străduiam un pic mai tare să rămân repetent…

    00
    • poti gandi si inainte, nu inapoi: daca acum ai mai face un an de ceva scoala… ;)

    • De la o vârstă încolo nu știu dacă se mai pune problema de creștere a IQ-ului ci de a încetini degradarea acuității mintale. Oricum după 20 de ani de școală, am ieșit… Concursoman :))

      00
    • Aveam niste discutii libere cu niste tineri, iar unul a observat o chestie careia eu nu i-am dat atentie: „oamenii care citesc, nu au fețe de prosti.” Suna atat de banal, de amuzant chiar, dar fata mi-a explicat cum vede ea: „Ma uit la oameni pe strada, si pot spune daca X sau Y a citit, e educat. Se vede pe fata lui. Nu vi se pare ciudat ca nici un prost nu are față de destept? Si oamenii, daca nu mai vor sa invete ceva, sa citeasca, sa se cultive daca vreti, incepe sa se vada pe chipul lor?”
      Opinii de tanar de 20 de ani… mie nu mi-a dat prin cap sa vad/gandesc asta.

    • @cristici
      Nu-mi dau seama daca esti sau nu ironic la faza cu fata de prost. Dar adevarul e ca in unele cazuri, daca te uiti in ochii omului, cateodata vezi in privirea lui ca parca… nu e nimic in spate, e pierdut…n-ai cu cine purta o discutie pe teme un pic mai complexe, ceva mai abstract…

      00
  6. Spalarea pe creier a dat roade, dupa 32 de ani tot de la „partidul mUlt iubit” aSteptam solutii miRaculoase si reforma educatiei. Procentul din PIB este oleaca mai mare, multi parinti apeleaza la „sistemul paralel” de meditatii, ironia face ca evaziunea fiscala in domeniu sa fie benefica pentru copii.

    00
    • Benefica mai ales pt profesori, johanis și-a luat 6 case din meditații.

      00
    • Exact. Si profesorii care sunt privati fac ceva rau, burgheji care cer bani pt serviciile lor. Tz tz. Cum indraznesc sa construiasca o piata alternativa? Scoala se poate face doar de stat la fabrica de elevi silitori! Scoala trebuie de stat. Bugetul sa fie pana la cer. Dar de stat si cu sindicate. Si totul sa fie numit politic. De stat clar? Nu cumva sa discutam de libertate, acces la educatie sau privatizarea educatiei. La paine se pare ca e bine. La masini e bine sa fie privatizat totul. La avioane si acum rachete spatiale se poate. Dar brusc istoria, fizica si chimia e mult prea complicata fara acordul si ghidanta tatucilor din marele Minister al Educatiei.

      00
  7. De inteles media 9 la Caligrafie . . . :))

    00
  8. NOU
    #34

    Sa pompezi bani intr-un sistem profund corupt si care nu este concentrat pe elev/student, ci pe profesor e o prostie monumentala. O sa patim ca in sanatate, unde bugetul a crescut cam de 10 ori in 30 de ani (ma refer la valori absolute, nu procentuale) si e mai prost ca niciodata in materie de profesionalizare si empatie, ba chiar si de spaga. Daca nu duci de-acasa bani si medicamente, n-are rost sa intri pe usa spitalului. Putem extrapola ce harti ne-arati la numar de bugetari si calitatea serviciilor oferite de ei, ba chiar si salarizare (mai ales salarizare).
    S-au facut la reforme in invatamant de ne-am plictisit, si nu s-a schimbat nimic. Si nici nu se va schimba pana cand invatatorul nu va fi robot (literalmente).
    Iar aia cu IQ e un rahat, teste de IQ sunt de obicei o verificare de cunostinte generale si cam atat. Daca iesi din paradigma clasica a testelor obisnuite de IQ, si pui ceva cu adevarat creativ la nivelul superior, nu mai este test de IQ, este examen. Asa ca pana si testele de IQ sunt stupide, prin insasi definitia lor. Plus ca IQ nu inseamna nimic, te-ai astepta sa arate initiativa sau sa se reflecte in ponderea afacerilor mici si mijlocii intr-o tara, dar asta poate fi extrem de usor de distrus, dai o lege impotriva initiativei private (nu trebuie sa se numeasca asa, poate fi ca la noi, sa dureze 6 luni, sau 12 luni acum cu COVID-ul sa iti ia sa infiintezi o firma si sa ingropi lumea in hartii si cerinte stupide sau netransparente). Cred ca 80% dintre cei din sectorul privat doresc sa intre la stat, restul de 20% o duc bine-mersi si n-au nevoie. Asta e Romania, sa-nteleg ca nu locuiesti in ea?

    00
    • Daca testele IQ sunt un rahat, de ce romanii sunt varza si la „rahaturile” astea de teste?
      Ca doar sunt un „rahat”, pentru „geniul creator al poporului nostru” (o sintagma citata din revista „Securitatea”).

    • Testele de IQ sunt un rahat nu neaparat din cauza întrebărilor ci din punct de vedere a ceea ce măsoară – IQ -ul. Iq-ul mare nu corelează cu absolut nimic, fie ca vorbim de numărul de afaceri intr-o țară, laureatii premiului Nobel sau consumul de pasta de dinti. Este un test așa ca și horoscopul e fain ce scrie acolo dar nu se regăsește în realitate. De ex, în cazul temperaturii știm ca la 100 de grade celsius apa fierbe, ori în cazul unui IQ de 125 avem laureați ai premiului Nobel și pușcăriași, avem oameni super bogați și oameni super săraci. Deci ce măsoară Iq-ul ?

      00
    • Uite aici corelarea IQ-ului cu realitatea pe care o cauti:

      https://www.iqcomparisonsite.com/occupations.aspx

      00
    • IQ-ul masoara inteligenta. Personalitatea criminala nu are legatura cu inteligenta.

      00
    • Personalitate criminala? ce e aia ? logica mea e ca dacă tot ai IQ 180+ faci chestii care în final nu te duc la pușcărie, sau greșesc eu undeva?

      00
    • 91 e media distributiei. Ce masoara si cum este corelat cu ce se intampla in societate? McNamarra a facut testul asta pentru cine are 30min: https://www.youtube.com/watch?v=g9UA41MQfuU
      De ce unii au success si altii nu? IQ-ul are o influenta de 40%, Constiinciozitatea 30% restul de 30%: conditiile sociale, norocul.
      Exemplu: Ivy League students: 30-40% asiatici, acelasi IQ ca si restul, doar ca muncesc mai mult.
      Ca s-o zic frumos: avem o societate unde nu excelam nici la inteligenta, nici la munca, nici la conditii sociale. Asta nu contrazice milioanele de exemple unde iei romanul cu iq mediu, il introduci intr-o societate cu reguli functionale, unde munca este apreciata, unde este tratat ca un om, care isi aduce contributia la societate si dintr-o data respectivul iti depaseste media.

      00
    • Am dat testele alea GRE / SAT si stiu cu ce se mananca. Ele sunt corelate cu capacitatea intelectuala si sunt cerute de univesitatile americane la admitere, ca sa-si dea seama daca faci fata sau nu. Fara ele nu intri. Ele masoara, daca vrei, rapiditatea cu care esti in stare sa faci rationamente complexe.

      La 15 ani am venit prima data in contact cu acest concept, testul pe care l-am facut atunci, si in urma carora in clasa, cativa dintre noi au castigat cate un pix cu mina de creion (vorbim de anii ’90), a ramas si acum celebru: https://www.contraboli.ro/testul-de-inteligenta-al-lui-albert-einstein/

      Eu m-as feri sa denigrez public aceste teste, asta spune multe despre contestatar.

      00
    • In general, cei care au facut testele si au descoperit ca sunt putin peste medie, le apara cu inversunare. Cei care se considera mai destepti decât le indica rezultatul la test le denigreaza. Testul de IQ, singur, nu demonstreaza absolut nimic despre traiectoria persoanei in viata (bineinteles, daca vorbim de extremitatile stânga ale clopotului lui Gauss cam stim) si aportul acesteia la societate. E un test care nu serveste, practic, la absolut nimic.

      Mai interesant e testul Marshmallow decât asta cu IQ-ul.

    • Nu e neaparat denigrare sau apărare a testului, am dat testul sunt peste medie. Problema mea e ca IQ-ul este văzut ca un instrument de încredere în evaluarea unui om, ceea ce nu este.

      00
  9. eu sunt mai interesat pe ce se cheltuie acei 3.1% din PIB, discrepanta fata de tarile cu >4% cu un nivel de coruptie scazut e mult mai mare daca acolo investitiile se fac transparent si se urmaresc rezultatele

    daca tu ii cheltui pe construirea de gradinite/scoli in sate fara copii sau cumperi echipamente electronice de proasta calitate la suprapret, atunci poti sa ai si 10%

    00
    • Prin bugetul alocat învățământului, pentru anul 2019, au fost prevăzute credite bugetare în cuantum de 39.394,2 milioane lei, față de 29.310,80 milioane lei în anul 2018. Astfel, Ministerului Educației Naționale i-au fost acordate următoarele fonduri, conform proiectului Legii Bugetului de Stat pe anul 2019:

      Buget de stat: 30.969,26 milioane lei în anul 2019 față de 21.011,31 milioane lei în anul 2018, rezultând o creștere de 47,40%;

      Salarii: 20.610,35 milioane lei în anul 2019 față de 15.735,20 în anul 2018, rezultând o creștere de 30,98%. În salarii sunt cuprinse creșterile salariale, indemnizațiile de hrană, voucher-ele de vacanță, precum și punerea în executare a unor hotărâri judecătorești;

      Bunuri și servicii: 75,15 milioane lei în anul 2019, cu o creștere de 7,62%;

      Transferuri între unități ale administrației publice: bugetul alocat în anul 2019 este de 5.310,11 milioane lei, cu o creștere de 41,49%. Acest capitol cuprinde finanțarea universităților. Au fost incluse creșterile salariale, indemnizațiile de hrană, voucher-ele de vacanță, precum și punerea în executare a hotărârilor judecătorești, în conformitate cu acordul încheiat cu sindicatele;

      În bugetul alocat educației sunt prevăzute 65 milioane lei pentru îmbunătățirea condițiilor din 1.489 de școli care funcționează cu grupuri sanitare situate în curte, fără apă curentă și canalizare;

      Asistență socială: 790 milioane lei în anul 2019, cu o creștere de 302,12%. Majorarea se datorează introducerii Programului de susținere a Educației „Merg la școală” pentru elevii din învățământul primar, gimnazial profesional și liceal de stat. Sumele sunt alocate pentru rechizite școlare, manuale școlare, Programul Euro 200, transport elevi, transport studenți, concursuri, cluburi sportive și palatele copiilor, titularizare, tipizate;

      Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar european 2014 – 2020: bugetul alocat în anul 2019 este de 2.289,37 milioane lei.

      Prin introducerea Proiectului Național România digitală s-a majorat titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 – 2020” cu suma de 2.000 milioane lei. Această sumă este destinată schimbării sistemului de predare a lecțiilor prin achiziționarea de table inteligente și de tablete.

      La capitolul alte cheltuieli: bugetul alocat în anul 2019 este de 1.600 milioane lei față de 1.043,46 milioane lei în anul 2018. Din această sumă sunt acoperite următoarele cheltuieli:

      Burse elevi, studenți;

      Despăgubiri civile/Dobânzi;

      Indemnizații de merit;

      Sume aferente persoanelor cu dizabilități.

      Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă: bugetul alocat în anul 2019 este de 102.28 milioane lei, cu o creștere de aproximativ 8,95%. Programului ROSE, finanțat din acest capitol bugetar, îi este alocată suma de 63,3 milioane lei. Proiectul ROSE este destinat dotării liceelor tehnologice și susținerii elevilor și studenților, aflați în risc de abandon școlar. De asemenea, se adaugă 37 milioane lei pentru programul Proiectul Reforma Educației Timpurii (P.R.E.T.). Din programul P.R.E.T. sumele sunt alocate pentru construirea a 380 de grădinițe.

      Cheltuieli de capital: 190 milioane lei.

      Acestora li se adaugă cheltuielile din veniturile proprii ale instituțiilor și unităților din subordinea/coordonarea MEN, în sumă de 2.201,94 milioane lei.

      00
  10. M-a intristat poezia scrisa catre bunic. Bunicul tau era pro comunisti sau contra? Intreb pentru ca acea scrisoare trebuie citita prin ochii lui.

    00
    • Bunicul a fost… preot.
      Nu e interesant? Oare „prin ochii lui” ce vedea? Ce gandea? Preot. Tatal meu nu a fost primit ca membru de partid din cauza bunicului.
      Oare cum vedea preotul spalarea pe creier din scoli?
      Iar asta dupa ce orasul in care a facut seminarul teologic, Cernăuți, nu mai era in Romania…

    • „Oare cum vedea preotul spalarea pe creier din scoli?”

      Concurenta neloiala

      00
    • Imi pare rau, sincer, ca ai fost pus in situatia sa scrii poezia aia.
      Dar cum de s-a ajuns la asa ceva? A fost o tema de la scoala? Sau o idee a invatatoarei?
      Intreb pentru ca invatatori/profesori idioti si lingai am cunoscut si eu (sunt leat 1975, aveam 14 ani in ’89), dar parca nu in halul asta. De exemplu, am avut o profesoara de istorie care ne obliga, la fiecare inceput de trimestru, sa folosim un caiet nou pe care sa scriem, pe prima pagina, la mijloc, un citat din Ceausescu… Dar poezii dedicate PCR… nope. Si am facut scoala in buricul orasului (Buzau), mama mea fiind invatatoare.

      00
  11. @Cristici. Motivat de Eftimie iar nu de Alex, nu mai intristai azi lumea :D

    00
  12. Intr-un ton ironic, si fara sa vreau sa-i iau fata lui Brâncusi – desi, stie toata lumea cât ma fortez cu lemnele mele – si mie mi s-a intamplat fix la fel când am plecat din România :-) Si ma tem ca voi avea acelasi sentiment ca Brâncusi când ma voi intoarce! Bai, am zis, sunt ironic!

    PS. Am comentat doar ca sa ridic media IQ-ului comentatorilor! Câteodata am accese din astea de bunatate.

    • Dupa 3 ani de Italia; 3 ani, nu 13 ani, nu 30 de ani, am avut un mic soc/dezamagire la reintoarcerea in Romania. Ori eu ma schimbasem, ori Romania se schimbase. In doar 3 ani.
      Nu mai sunt nici azi interesat de „stiri”, de „emisiuni TV”, am inceput din ce in ce mai des sa vad adevaratele motive pentru care nu se poate X, nu se poate Y…
      Italia. Oare daca traiam in Germania, o tara pe care italienii o aduleaza, si vor sa ajunga ca ea… oare daca traiam in Germania cum as fi gandit dupa 3 ani?

    • E foarte probabil ca daca ai fi stat ceva mai multi ani in Italia sa observi ca, in afara civilizatiei, investitiilor, infrastructurii, la nivel relational, IQ sau tot ce tine de individ luat singur, nu e mare diferenta intre ei si „noi”. In trei ani abia ti se termina „wow”-urile de descoperirile pe care le faci, venind din RO, mai apoi, cu interactiuni cu oameni, cu institutii etc, observi ca diferentele sunt relativ mici. Doar lumea se concentreaza mai mult pe ceea ce ne desparte decât pe ceea ce ne uneste (ca comportament, daca vrei).

    • Adaug – apropo de ce ziceai ca invatam noi si ce invatau francezii la vremurile alea – ca educatia in Franta este si ea in degringolada. De 30 ani o tot reformeaza, tot vorbesc despre schimbari importante etc, dar lumea este din ce in ce mai „proasta”, per total. IQ-urile scad peste tot in lume, nu numai in RO! Eu am facut practica agricola 2 luni/an (practic, din primul trimestru mai ramaneau 3 saptamani de scoala, unde se concentra tot, si teze si note), timp de 4 ani. A fost asta un minus pentru mine? Nu cred. Dimpotriva, comunismul, cu mizeriile lui mi-a dat ceva ce francezul nu mai stie sa faca. Adaptabilitatea. Pot trai in orice mediu, ostil sau propice. Pot conversa cu oricine, inclusiv cu Macron (dar nu am chef sa-i raspund la mesaje) si pot spune chiar ca am un vocabular mai bun decât francezul de rând. Nu o zic ca sa ma laud, ci ca sa atenuez credinta ca educatia depinde atât de mult de scoala. Dpmdv, ea depinde foarte mult de mediul si felul in care ai fost educat pâna sa ajungi la scoala. Parerea mea.

    • Nu e deloc in tema cu articolul si cu ce spunea Brancusi, dar eu cred cu tarie ca, daca nu am fi avut comunism, am fi avut sanse mari sa fim peste italieni. Nu chiar ca francezii, dar ne-am fi comparat binisor cu ei.
      Oricum, si Brancusi, cred ca a spus ce a spus pentru ca, tocmai, gandea ca avea cui. Stia ca va fi inteles. Adica, nu gandea că romanul e prost nativ. :)

    • Nu cred ca are vreun rost sa ne gândim la „cât de buni am fi fost daca”. Asta e – din punctul meu de vedere – o mare greseala, inclusiv adusa la nivel individual. „Daca as fi avut noroc, as fi fost mai bun decât X”. „Daca tata nu era sudor, puteam sa…”, „Daca ma nasteam in Elvetia, acum imi spalam singur Mercedesul” etc. Mai important e sa vedem ce putem sa fim de acum incolo. Si sa acceptam ca acum doar atât putem, dar vom incerca sa fim mai bine. La nivel individual, ca societatea se va schimba si ea, daca noi ne schimbam!

    • Pentru mine a fost clar în ’90 cînd auzeam populimea că ”prea mulți îl votează p-ăla cu papion”.

      00
    • Fluture, cred că ai un vocabular mai bun în franceză decât cei născuți în Franța deoarece ai învățat limba ca străin. Și eu vorbesc mai corect din unele puncte de vedere germana (de expl folosirea genitivului și a dativului) decât cei născuți aici. Nevastă-mea scrie și mai bine decât cei născuți in Germania – eu sunt probabil legastenic și mă enervez când trebuie să scriu trei rânduri.

      Apropo „școala” românească. Când am ajuns în Germania am facut un gimnaziu (liceu). La mate, fizică, franceză și poate geo eram mult mai avansat, eu nefiind în Ro un elev exemplar :) Deci chiar așa de nasoală nu este/ a fost școală din București.

      Apropo de Partid: una dintre bunici se închina când treceam pe lângă biserici. Eu începusem și să mă închin la biserici și… Portretele lui Ceaușescu.

      00
  13. Deși cam refuz să citesc știri din când în când îmi pică sub ochi câte ceva: dacă îmi amintesc bine și e pe bune, anul ăsta bugetul pt educație e 2,8% din PIB. Nu că ar fi mare diferență față de 3,1, dar îl scad în loc să-l crească.

    Eu îmi amintesc de o scrisoare către bunicu’ care începea cu „cher grandpere” (puneți voi accentele pe unde trebuie). Abia începeam să învăț franceza și mă dădeam un pic mare. Scrisoarea nu a fost scrisă în franceză, nu ajunsesem acolo, doar am folosit câteva cuvinte pe ici, pe colo. Am pus traducerea în paranteze, că știam că bunicu’ e strungar, nu profesor.

    00
    • In realitate el tot creste, in perioada 2012-2020 bugetul (exprimat in EURO) s-a dublat.

      00
    • Eu înțeleg că a crescut în sume brute, dar dacă acest procent jumulit a crescut în sume brute, oare cu cât au crescut sumele brute primite de alte domenii care au primit procente semnificativ mai mari?!

      00
    • Nu are importanta in contextul discutiei, pleci dupa fenta. Ideea este ca in 2012 erau 4 miliarde si azi sunt 8 miliarde de euro, fara rezultate vizibile.

      00
    • @rv Si inflatia a crescut. Iar preturile de azi sunt mult mai apropiate de cele din Europa de Vest decat erau acum 8 ani. Cresterea reala a bugetului nu este nici pe de parte dubla.

      In plus, multi dintre banii aia sunt oricum sifonati.

      00
    • 2012 rata inflatie 3,3;
      2013 rata inflatiei 4,0;
      2014 rata inflatiei 1,1;
      2015 rata inflatiei -0,6;
      2016 rata inflatiei -1,5;
      2017 rata inflatiei 1,3;
      2018 rata inflatiei 4,6;
      2019 rata inflatiei 3,8;
      2020 rata inflatiei 2,6;

      00
    • In procent din PIB e mic in continuare.
      In valoare neta euro e dublu.
      Salariile in invatamant sunt mai mari decat in Ungaria. Renunti la inspectorate si mai bagi o crestere.
      Ce nu vrem sa observam e ca numarul de copii in sistem scade de la an la an.
      2020 – cea mai mica natalitate. 50% din copiii romani s-au nascut in afara granitelor.
      O scoala din Oltenia mai adaugase niste copii ca sa iasa la numar sa nu se desfinteze posturi de directori adjuncti si alte beneficii. Scolile din Tandarei au pierdut clase intregi si nu a observat nimeni. In Bucuresti sunt scoli goale si scoli cu 30+ de copii in clasa.
      Context.

      00
  14. Stie careva cam câte procente se alocau din PIB educatiei înainte de 1989?

    00
    • Hai ca am gasit eu informatii:

      finanțarea învățământului în România, în ciuda faptului că era un sistem comunist, prin modul în care școala primară a devenit obligatorie, ca și școala generală, alocările de la bugetul de stat au fost destul de însemnate. Astfel, în 1950, 6,52% din bugetul de stat s-a alocat învățământului. Un an mai târziu, acest procent a crescut la 6,84% din bugetul de stat. Cu fluctuații până în 1970, acest procent a scăzut sau a crescut în limite greu de sesizat. Nivelul maxim al fondurilor pentru învățământ ca alocare de la buget a fost în anul 1971, când 7,10% din bugetul de stat a fost alocat învățământului. În continuare, acesta a fost anul în care au apărut în sistemul de educație și generația căreia i-am zis, la timpul respectiv și îi spunem și acum, „ceaușei”, respectiv copii în creștere care au fost născuți ca urmare nu numai a voinței parentale, ci și ca urmare a unor prevederi ale legislației.
      Din 1971 până în 1989 procentul alocărilor de la buget a mai scăzut, în 1988 acesta atingând un nivel minim, de 4,79% din bugetul de stat.

      00
    • Si sursa pentru ca link-urile si informatiile utile apar greu: http://www.aracis.ro/wp-content/uploads/2019/08/Geneza_si_evolutia_invatamantului_superior_din_Romania_2018.pdf

      Mah, cristi, tu nu te-ai saturat de facut propaganda anti-comunista? La perioada capitalista, nu îndraznesti sa te uiti, nu?!

      00
    • „câte procente se alocau din PIB educatiei înainte de 1989?”
      Conteaza, cand jumatate din manuale sunt cu poza „tovarasului”, iar trei sferturi din materiile de filiera umana erau despre comunism, ce bine e in comunism, ca nasol e in Vest, si ce „geniu stralucit” e Ceasca?
      Conteaza cati bani se bagau in cacaturile astea, ca erau mai multi sau mai putini?
      Coreea de Nord oare cat baga in educatie?

  15. Teoretic alocarea bugetara din PIB pt învățământ este cea mai mica din UE. Dar dacă adăugăm banii parinților băgați în sistem cred ca depășim multe țări. Pe de o parte sunt banii dați ca fondul clasei pt consumabile plus toate investițiile direct în clase (începand cu pază, wc-uri, parchet, banci, jaluzele și terminând cu laptop, proiector, catalog electronic etc.). Pe de alta parte grosul sumei se duce pe meditații. In Iași la ora aceasta nu gasești nici un profesor disponibil pt pregatire bac sau admitere facultate. Se face la greu pregătire pentru admitere și la clasa a V-a. Toți sunt deja cu programul full. Pot ajunge si la 40 de elevi/săptamână, cu tarife de 120-150 lei ședința. Suntem intr-un cerc vicios, nimeni din învățământ nu are interes să rupă acest lanț al slăbiciunii. Găndiți-vă și cum și-a făcut averea cel din fruntea statului. Nu mai cotinui pt că mi se face greață.

    00
    • Am dat upvote pentru ca e un reply amuzant si o idee interesanta de discutat.

      Dar nu, banii dati de parinti nu suplinesc lipsa banilor din buget si nici nu ajung la nivelul mediei europene.

      Banii dati pe meditatii sunt cu totul altceva, eventual un argument ca scoala pur si simplu nu le ofera elevilor calitatea actului didactic de care au nevoie.

      Iar ce nu intelegem noi este ca scoala si sanatatea nu-s ca la piata unde cand n-ai 6 lei, asta e, cumperi de 3 lei si primesti la jumate.

      00
    • In Spania plătești cel puțin 400-500 euro/an pt tot felul de rechizite, uniforme….

      00
    • Exista o industrie a meditatiilor,dar ce zici tu acolo e total deplasat.Nu ai cum sa ai 40 de elevi la meditatii,poate exista unul in Iasi
      Concret ,copilul meu face meditatii(se pregateste pentru Bac si admitere)si doar la fizica e la negru.Info,mate si romana sint cu factura.

      00
  16. Părerea mea este că ideea asta cu educația ca fiind singura cale de ieșire din sărăcie este greșită – această idee are însă darul de a da naștere unor conflicte nesfârșite despre cât este PIB -ul educației, cât ar trebui să fie, de ce nu este ca în alte țări, care este IQ – ul mediu și tot așa. Toată această dezbatere nu poate ajunge însă nicăieri deoarece educația este un proces care se desfășoară în 10 – 16 ani și, orice ai face, mereu vor fi unii care vor spune că pe vremea lor se făcea carte mai multă, că e mai bine să fie 2 ore de matematică și nu 3 și tot așa.

    Viața în România ar putea fi însă îmbunătățită mult mai simplu și într-un timp mai scurt printr-o activitate foarte simplă – respectarea și aplicarea legilor în vigoare.

    De exemplu – În București sunt mașini parcate peste tot, se stă foarte mult în trafic pentru că este aglomerație, este poluare etc.
    Doar că – există niște legi care spun unde ai voie să parchezi, ce să faci la semafor etc.
    Dacă s-ar aplica aceste legi și s-ar amenda zilnic toți cei parcați în locuri interzise am constata că probabil o treime din mașini nu ar avea unde să parcheze – adică ar dispărea – deci orașul ar fi mai aerisit și traficul mai OK.

    Doar că – dacă s-ar face asta probabil ar fi răscoală – chiar și aici sunt convins că o să iau minusuri la maxim, pentru că oamenii consideră că au doar drepturi nu și obligații.

    Ei, asta e problema României – atitudinea asta mult prea lejeră privind respectarea legilor – legea e pentru mulți ceva opțional gen Ce mare lucru am făcut că intru în față la un rând, sau că depășesc viteza legală, sau că depășesc pe linia continuă ?

    Pe de altă parte nici nu se face ceva în sensul opus – adică dacă se consideră că este important ca oamenii să aibă mașini și nu sunt destule locuri de parcare, OK, să se modifice legea astfel încât să poți parca unde vrei și cu asta s-a închis problema.

    00
    • Educarea populației prin amenzi/sancțiuni atunci când încalcă legea tot un fel de educație e. :)

      00
    • O intrebare serioasa: Cum poti aplica legea daca esti analfabet functional?

      Cei care aplica legile sunt de cele mai multe ori tot clientii sistemului.

      00
    • Din păcate investițiile(sau lipsa lor) în educație au o oarecare întârziere în a-si produce efectele. Iar tu acum constați un efect și nu cauza.
      Motivul pentru care legile alea nu se aplica este unul mai sinistru, dar pe care nimeni nu-l pronunța. Si anume o buna parte din legile acestei tari sunt proaste și pot da naștere unor interpretări abuzive. Hai sa ne aducem aminte de starea de urgenta când legile alea au fost aplicate de organul competent. Sunt absolut sigur, ca dacă legile proaste ar începe sa fie aplicate la sânge de organele competente sistemul de justiție va fi blocat de diverse plângeri împotriva acestor chestii. De ce? Pentru multe legi sunt proaste și fiecare face ce îl taie capul. De ce sunt acele legi proaste? Pentru ca ne-am cam bătut joc de școală și am promovat non-valori ce au ajuns sa legifereze. Aa ne-au trebuit 30 de ani sa ajungem aici, mai mult ca sigur ca 30 de ani ne vor trebui sa avansam din acest punct.
      Când vine vorba de educație nu exista soluții miraculoase pe termen scurt, doar un plan bine definit pe următorii 30 de ani și de la care sa nu ne abatem și apoi la munca.
      Înțeleg problemele și frustrările unora privind scoala românească. Insa nu te obliga nimeni sa iti dai copilul la scoala de stat sau sa trăiești în România. În cele din urma este decizia fiecăruia ce vrea sa facă, dar hai sa nu ne mai tragem pe cur privind scoala românească ca nu este ca și cum noi ne-am dori o scoala mai buna. Nu de alta, dar dacă s-ar fi dorit s-ar fi văzut undeva.

      00
    • Pentru @Asdad2005
      Dezvoltarea unei societăți tine in mare măsură de respectarea unor reguli, indiferent că sunt reguli de bun simț sau legi cu sancțiuni concrete.

      Nu este posibil sa ai niste legi cu sancțiuni concrete, cum sunt de ex. cele privind parcarea, pe care în fapt sa nu le aplici, apoi sa te miri că oamenii nu respectă autoritățile.
      Sunt de acord că este posibil ca aplicând la sânge toate legile sa constați că unele nu sunt chiar OK și ar fi nevoie sa fie schimbate – perfect, hai sa facem asta, adică să începem mai întâi să le aplicam și apoi să le schimbam pe cele care nu sunt bune.

      Însă societatea nu se va putea dezvolta bine niciodată dacă vom spune – Știu că sunt niște legi care îmi cer să fac X sau îmi interzic Y dar mie mi se par absurde ori sinistre și nu o sa țin cont de ele – pentru că asta înseamnă de fapt o anarhie, fiecare face ce vrea.

      00
    • @Mirel
      E o dilema de tipul oul sau găina. Tu vrei mai multe masuri coercitive eu vreau sa aplicam mai multe măsuri educative.
      Diferența sta ca prima varianta este mai simpla și vei vedea niste efecte, pe când a doua este mai complicata și durează.
      A doua problema este ca deși ai masuri coercitive dure oamenii nu sunt obligați sa le respecte și se vor revolta la un moment dat. Vezi cazul cu restricțiile, masca și alte nebunii. Cam aici educația o sa faca diferența.

      00
  17. Invatamantul in Romania nu a fost niciodata in interesul cuiva sa fie mai performat. Oamenii instruiti au tendinta incomoda de a pune intrebari in loc de-a regurgita propaganda. Asta face din ei votanti mai prosti si mana de lucru mai scumpa.

    Cel mai bine se observa diferenta la confruntarea cu testele de limba tip DELF sau IELTS, cand problema mai mare nu e cunoasterea limbii ci extragerea unor idei din text si exprimarea unei opinii pe un subiect la prima vedere.
    Teoretic daca ajungi acolo inseamna ca n-ai frecat-o chiar aiurea prin scoala 12 ani/ Practic, daca nu te-ai ocupat si de debate in paralele esti pentru prima oare pus in situatia de a argumenta ceva „din capul tau” si cam dai de dracu’.

    Am invatat si eu dupa cacatul ala de manual cu Tartarin din Tarascon nitel dupa anii 90. E un cretinism sinistru care face franceza de nedigerat pentru careva de clasa a 6-a (daca mai tin bine minte). E in text amuzant pentru adulti si absolut neinteresant pentru un pusti care nu prinde sarcasmul scrierilor.

    Din punctul meu de vedere primul care naste un manual de franceza cu Vidocq sau Verne in el merita statuie.

    00
    • Eu am avut la un moment dat un manual cu Jojo, care era iepure sau ceva

      00
    • AB, cu scuzele de rigoare pentru grobianism va trebui sa fii mult mai specifica..

      …baietii care au trecut prin liceu la sfarsit de anii ’90 au avut parte de muuulte manuale cu JOJO.

      00
    • @Habarnam :))))
      Jojo al meu era la început de ani’90, 90-91, max 92, Jojo a voastră era prepuberă la ora aia. :)

      00
  18. Romania educata pas cu pas.

    00
  19. Poate harta cu IQ se refera la IQ de natie/ ca grup social? Nu IQ mediu / individual. Pt ca e o diferenta. Marea majoritate a romanilor reusesc afara, si am vazut exemple in toate domeniile. Am vazut gramada de romani inteligenti/descurcareti/harnici. Problema e cand sant grupuri mai mari de romani. Nu stiu, dar parca e un blestem: cu cat mai multi romani la un loc, cu-atat mai tare se duce dracului totul. Ex: consiliile de ‘administratie’ de la bisericile romanesti de peste hotare.
    Cel mai evident e cand vii in concediu in R. si vezi o gramada de obiceiuri de kkt. Le stiai no pb, dar ai uitat de ele, fiind plecat. Insa odata intors (chiar si concediu) le vezi si ti se par si mai de kkt in contrast cu ce te-ai obisnuit afara. Ei, ala e rezultatul IQ-ului de grup.
    Multi, ca e educatia, ca-s legile etc. Eu cred ca e IQ-ul/natie. Comunismul+post-comunismul ne-a facut mai prosti/ne-a mentinut prosti. In termeni olimpici, am pierdut startul si nici nu „alergam” ca alte natii pt ca nu avem antrenamentul necesar.

    00
    • Ne inghesuim ca oile la tigai sau fasole cu ciolan. Si americanii sau alții se bat pe Black Friday, dar evenimentele astea sunt rare, mult mai rare decat la noi. Cârciumi împuțite intre blocuri, in cartier. Miros de gunoi pe scara de bloc (cum de dracu’ la ăia din afara nu pute!?)
      Până nu trăiești sa observi că se poate si altfel, nu vezi. Iar cel mai ciudat și grav e expresia „Te-ai ajuns.”, „Acum îți pute în România.” cu care ești servit când comentezi.
      Păi da, „imi pute” ca pute la propriu. Iar dacă se poate și altfel, de ce nu facem? CE AU ĂIA ÎN PLUS, DE LA EI SE POATE!?

      00
    • @Cristi: Păi au altă “orânduire”. La noi e post-comunism cocălărist cu ceva pusee ezoteric/ortodoxe. La ei e capitalism dezvoltat. Au 2-3sute de ani de capitalism, de relații sociale testate în toate felurile. Războaie, revoluții tehnologice etc. Ei fug altfel! :)
      La noi ce a fost? Epoca fanariotă a introdus peșcheșul/parandărătul. Și peste cancerul ăsta a mai venit o belea: comunismul. Am văzut aseară un documentar cum în UK grămadă de “civili” vin și ajută la săpat pt diferite situri arheologice. For fun! :) Adică vin oamenii în weekend ori după 4-5pm, li se dă lopățica și dă-i, ia la cm-cu-cm. Și oamenii explicau de ce le place, era de fapt într-adevăr f interesant, să găsești chestii de 6-10mii de ani e ceva, nu glumă. Și încercam să imaginez același lucru dar în țară, cu grămadă de cocălari și pițipoance: “Cuum?!? adică unghiuțele mele, de la volan de Merțan și mocca-grande-xx/Starbucks să le tăvălesc prin țărână?!? EjNebun?, io am valuare!!!”

      00
    • Discutia cu „ce au aia in plus, de la ei se poate?” a mai fost pe aici. Am incercat sa o explic de fiecare data, dar trebuie sa ma ajutati si voi un pic, cu intelegere.

      „Aia” au in plus TIMPUL. Nici aia nu s-au construit asa repede, ei dupa ’45 au avut un plan Marshall si s-au bucurat de libertate si pace. Noi dupa ’45 am fost de partea pierzatorilor si ne-am dus sub aripa cui nu trebuia.

      ’45 – ’89 = – 44 ani. Suntem cu cel putin 44 ani in urma, ca sa simplificam. Desi unele traume nu se „calculeaza” asa si nu stii cât dureaza sa iesi din ele.

      Eram, suntem intr-o pozitie (Balcani) cam neinteresanta pentru nimeni, rusii ne-au luat doar ca sa faca tampon in razboiul rece. Si dovada e ca si rusii sunt intr-o stare deplorabila, au resurse, dar au si o tara lunga, greu faci infrastructura.

      Italienii, francezii nu au fost MAI destepti, ci au avut noroc (EXACT, NOROCUL) cu niste politicieni care chiar au vrut sa scoata tara din marasmul razboiului. Au mai avut noroc si cu Biserica Catolica omniprezenta la momentul ala, in timp ce noi, in România, i-am avut pe „colaboratorii” bisericii ortodoxe, pe lânga sefii pusi pe capatuiala sau pur si simplu incompetenti. Si apoi foarte repede rusii.

      Sunt lucruri pe care NUMAI TIMPUL le poate rezolva, nu IQ-ul oamenilor. E nevoie de timp ca oamenii (o masa critica, cel putin) sa poata procesa chestii. Degeaba le pui tu acum sub nas 100 de referendumuri despre drepturile trangenderilor, vei obtine efectul advers, oamenii vor spune NU. Sunt prea multe de procesat in ultimii ani, de când tehnologia a evoluat cu o viteza incredibila, si medicina la fel (genetica, procreearea etc). Omul nu poate integra toate schimbarile societale, repet, INDIFERENT DE IQ.

      Poti sa te chircesti, strofoci, enervezi punandu-ti intrebarea „de ce ei pot si noi nu”, ea n-are nicio legatura cu IQ-ul, ci cu TIMPUL.

      PS. Revolutia tehnologica trecuta (masina cu aburi, electricitatea etc) a luat 100 de ani sa ajunga sa serveasca interesele unei parti mari de populatie. Nu e ca si cum a aparut motorul cu aburi si in doi ani toata lumea avea motor in fabrica, curte etc.

  20. Eu am umblat prin lumea asta si pot sa spun ca romanii nu sunt prosti, doar au un marketing foarte prost cum ca “sunt prosti”. Afirm cu toata increderea ca suntem peste multe tari mai dezvoltate dpdv financiar. Nu sunt in masura sa comentez prea mult pe ce se preda inainte de 89 pt ca eram prea mic dar pot spune ca romanul nu e prost !! Americanii de rand sunt retarzi fata de romanul de rand, habar n au daca europa e tara sau continentz…. dar americanii au un marketing f bun, noi nu….unde suntem fruntasi in lume e sa ne dam unul altuia in cap, sa ne sapam unul pe altul, sa spunem despre noi ca suntem corupti si prosti, nu suntem uniti deloc, etc. am prins vremurile pana in 2007 unde daca vorbeai romana intr un magazin in italia stateai cu frica ca te aude alt roman si se duce sa te toarne la carabinieri sa te verifice daca ai peste 3 luni state in italia

    00
    • Nu stiu, dar sincer incepe sa devina enervanta eterna asta discutie despre cat de prosti, necivilizati si needucati sunt romanii. Da, stie toata lumea ca nu traim in cine stie ce leagan al inteligentei sau civilizatiei si ca tara asta are multe probleme, dar parca unii au o obsesie cu „cat de prosti sunt romanii astia” si tot ce e din vest e bun, inteligent, civilizat. De mic tot aud treaba asta si parca are efect invers. Incep sa ma enerveze aia carora le pute tot ce inseamna Romania si uneori cand vad ce se intampla prin vestul europei sau in SUA parca mai bine ca m-am nascut aici. Asta e una dintre discuțiile care tot o sa continue. Nu o sa se termine niciodata subiectul asta.

      00
    • Sunt de acord cu Jc. Dane, de ce rostogolesti rahatul ala cu românii din Italia (sau de aiurea)? Sunt de 28 ani in strainatate, mai precis din 1993, intotdeauna românii pe care i-am intalnit au incercat sa se ajute intre ei. Sigur, e complicat sa ajuti pe cineva când abia te instalezi intr-un loc si chiar si tu ai nevoie de ajutor, dar povestile astea cu datul in cap unii altora sunt niste SF-uri de rahat. Sau daca stii tu de un caz, doua, noua, asta nu inseamna ca ASTA E FIREA ROMANULUI, asa sunt dobitocii AIA (doar EI) de care ai aflat tu si pe care trebuia sa-i ignori de atunci, nu sa le rostogolesti povestea pâna in zilele noastre.

    • @fluture: Cum zice englezu’, respectfully disagree. Daca iti iei tepe de la proprii conationali, o data de 2/3 ori, inseamna totusi ceva. Si io-s plecat, din ’97. Da, am fost ajutat cel mai mult de romani, dar tot romani mi-au tras cele mai mari tepe. Altii nu fac asa, am vazut chinezi/punjabi/filipinezi etc ajutandu-se ca fratii, desi nu se cunosteau inainte de emigrare. Sa moara capra vecinului e sport national la noi. Si mai e si balada Miorita, Mesterul Manole. Da, is doar legende etc, dar totusi reflecta o trasatura a noastra nu tocmai kosher! :)

      00
    • Am lucrat toata viata mea cu straini, si desi pe romani i-am urat cel mai mult, ca sunt niste nenorociti la gramada (pana te dibuie ei si le intri in gratii – mai ales daca nu esti un push-over), au fost si cei mai profesionisti in ceea ce faceau. De-aia nu musc eu niciodata din prostia asta pe care o tot propaga multi peste tot. Da, ca orice padure, are si uscaciuni, dar nu se pretinde nimeni a fi vreo perfectiune intruchipata.

      00
    • DanC, de tine stim ca din vârful Canadei tale ne dai la muie la toti românii indiferent de planeta pe care ne aflam. Pardon, tuturor românilor.

      „Cel mai mult m-au ajutat românii, dar tot ei m-au si tepuit”. Asta e un cacat de afirmatie pe care ti-ai repetat-o de atâtea ori incât crezi in ea mai mult decât in biblie.

      Un om care se prezinta si scrie cum scrii tu, n-a avut nicio interactiune cu niciun român, dar mesteca acelasi rahat despre românii care dau tepe. Vazând felul in care te exprimi pe aici, tu nu ai cum sa iei teapa de la nimeni, pentru ca teapa presupune un lucru esential: sa ai incredere, la un moment dat, intr-un om. Tu n-ai incredere nici in tine, nu cred c-ai dat niciodata unui român 500 EUR si nu i-ai mai vazut inapoi. Din felul in care te exprimi, tu n-ai incredere nici in familie, dar de un român aiurea de pe strada ta canadiana.

      Un om care la un moment dat a avut incredere in alti oameni care l-au tepuit, nu va veni niciodata sa scuipe pe toti oamenii pentru ca fost el tepuit. Sigur, va fi mai atent pe viitor, dar omul ala e un om care are ceea ce tu n-ai sa ai niciodata: incredere in semenii sai (români sau alte nationalitati). Tu esti un gica contra al României, care vii pe aici sa scuipi seminte in capul românilor si României. Dar n-ai nicio treaba cu interactiunea umana si cu ce presupune ea. Si tepele pe care le-ai luat sunt doar in capul tau trist.

    • „devina enervanta eterna asta discutie despre cat de prosti, necivilizati si needucati sunt romanii.”
      La mine au devenit enervante TARE expresii de tipul „le-am dat ceata strainilor”, „au ramas masca strainii cand romanii…”, „a doua limba vorbita la Microsoft e limba romana”… Daca mai vrei din astea, mai am.
      Sa nu mai spun de „DACII!!”
      La 100 de articole cu DACII!!, mai scriu eu cate unul sa incercam sa egalam balanta. Dar daca as scrie un articol pe zi, tot n-ar fi de ajuns, pentru ca e plin de „intelepciunea milenara a poporului roman”, „le-am dat ceata vesticilor”, „romanii sunt cei mai buni”.
      Pentru mine asta devine enervant.
      Stai sa citez: „O caruta de tarani au tinut in sah imperii”.

      O mostra de film romanesc? Nu s-au descurcat americanii si i-au chemat pe romani. L-a rezolvat „Gică Salamandră” pe John Carter, „asul pompierilor americani”. Nu s-a descurcat „asul pompierilor americani”, l-au chemat pe Gică Salamandră, zis Catastrofă, să rezolve el treaba. El si cu Jean Constantin. :) (bineinteles ca nu poti sa nu iubesti filmele romanesti, dar trebuie privite dincolo de propaganda)
      https://youtu.be/3SHUgsws55Q

    • Texte din astea nu devin enervante?
      Si nu sunt scrise la misto, ăia chiar vor sa vanda bere cu textul asta

      ADEVăRATA POVESTE A BERII DE GHIMBIR
      Este o bere fără alcool, obținută mai ales din rădăcina uscată de ghimbir și miere. Era la mare preț în Dacia Antică, care se întindea de la Muntii Pădurea Neagră(actuala Germanie) până la Marea Azov, principalul producător din acele vremuri găsindu-se în Cetatea Brassovia de pe Muntele Timpului (TAMPA). În anul 106, conducătorii Romei au invadat Dacia (cucerind doar 15% din teritoriu), unul din motivele războiului fiind și concurența acerbă pe care dacii o făceau romanilor.
      Ulterior ea s-a răspandit în întregul Imperiu Roman, iar “Ultima Legiune”, care era formată și din luptători daci, a dus-o în Britania. A fost uitată timp de secole până cănd în anul 1717 rețeta a fost redescoperită în Anglia de dr. James Anderson.
      Datorită caracteristicilor terapeutice pe care le avea, băutura a devenit foarte populară în Anglia ducînd la funcționarea a peste 3000 de fabrici. Rețeta avea să traverseze oceanul cu ajutorul lui Benjamin Franklin, cucerind astfel preferințele și inimile locuitorilor Americii.
      După secole de perindat prin lume Berea de Ghimbir s-a întors acasă în varianta originală; pentru că producția ei poartă un mare secret: Acela că la prepararea ei trebuie folosită doar Apa din Carpați – Apa celor 7 Cetăți – Apa din Ardeal, Grădina Edenului Primordial.

    • Cristici, e treaba ta daca vrei sa-ti hranesti ura de români citind rahaturi din astea. Nu m-am intalnit niciodata cu asa ceva, nici când citeam presa. Si chiar de m-as fi intalnit, le-as fi ignorat, pentru ca articolele de genul citat de tine nu reprezinta poporul român in ansamblul lui. E doar un clickbait din care, din pacate, tu ai muscat. Intrebarea pe care ar trebui sa ti-o pui e „DE CE AM MUSCAT?”. Cred ca raspunsul e mai interesant pentru tine decât mizeria aia de articol. Ai o relatie de love-hate cu România si românii. E normal. Toti avem, e normal sa avem, mai ales in vremurile astea de rahat pe care le traim (si) din ’89 incoace. Dar daca vei continua sa-ti alimentezi relatia asta de love-hate, la un moment dat o vei lua razna. Choose love 90% si de restul nitica empatie. Alta n-avem.

    • Eu scriu un text obiectiv, cu cifre, cu exemple, cu poze, comentariile spun ca „am ura pe romani”.
      Nu e fain? Cum nu le-o sugi romanilor, gata, ai ura pe ei. Daca esti obiectiv, „ai ura pe ei”.
      Unde e „ura” din articolul meu? Am luat niste harti, am luat un citat din Brancusi, am corelat cu niste screenshots din ce lucrez zilele astea, si am tras niste concluzii.
      Care e „ura”, unde e?

      banuiesc ca si Eurostat uraste romanii, ca informatii de acolo au fost folosite pentru prima harta.

      Dar daca se priveste corect, aproape ii scuz pe romani! Spun, „Bai, suntem prosti, dar avem motive, ca uite ce spalati pe creier am fost timp de atatia ani!” Asta suna scuza, nu a acuzatie. :)

      Americanii sa vezi ce ne-o dau la telemelie, cu studiile lor!
      Ai dracu’ americani, cum urasc ei romanii! https://nces.ed.gov/programs/coe/indicator_cnu.asp

    • @cristici sunt enervante si articolele sau aia care inchid ochii la problemele tarii si vor sa te convinga ca de fapt totul e lapte si miere. Aia oricum traiesc intr-o lume a lor. Au obsesii cu daci si asa mai departe. Nici eu nu ii inteleg, dar uite ca, pe mine cel putin, incepe sa ma enerveze „reminder-ul” asta ca romanii sunt prosti, inapoiati etc etc. Pe bune, pentru unii e un fel de masochism cred. Le place cand li se spune ca fac parte dintr-un popor de prosti sau ceva…sau se simt mai bine cand le zic altora ca ce prosti sunt romanii, nu stiu. Am zis, din multe puncte de vedere e de rahat tara asta, dar chiar asa popor retardat suntem? Nu stiu, poate la mine e ceva de genul „Bun, am inteles, suntem prosti, s-a mai zis de atatea ori” adica o chestie repetata care devine iritanta la un moment dat. Si totusi, ajungem toti la concluzia ca noi, romanii, suntem o natie de prosti. Ce facem? Incercam sa rezolvam ceva? Sau doar ne enervam ca uite, in ce tara de prosti traim. Sau macar sa incercam individual sa devenim neprosti. Nu sunt nationalist sau ceva, daca ma ducea capul mai mult crede-ma ca ma gandeam la emigrare, dar nu pot sa fiu nici inginer, nici alte din astea care se cauta si cu care poti emigra usor. Asta e. Nu m-am descurcat la materiile reale. Dar nici nu inteleg obsesia unora de a trai cu nervi mereu pe faptul ca romanii sunt prosti.

      Apropo de filmul ala. Nu e clar ca e propaganda? Mai ales ca e facut pe vremea comunismului. Am vazut cateva filme romanesti mai noi si pana acum n-am gasit un film romanesc facut dupa ’89 in care romanii sa fie prezentati ca cei mai tari. Din contra. Multe filme sunt drame, despre saracie, coruptie etc etc.

      00
    • Cristici, poate nu intelegem noi (unii) textele tale despre Romania sau români, dar când te intrebi cu majuscule la fiecare doua saptamani « CE AU STRAINII SI NU AVEM NOI. DE CE LA EI SE POATE SI LA NOI NU? » e cam greu sa te duci cu gândul in alta parte decat zici aici.

      Nu iti cere nimeni sa le-o sugi românilor si nici sa le bei berea cu ghimbir de pe vremea dacilor, ti se cere sa intelegi tara si sa fii mai ingaduitor cu ea si cu oamenii ei. Ingaduitor nu inseamna sa-mi sugi pula pentru ca sunt român. Si nici sa te lauzi cu inteligenta sau cu olimpicii. Ci sa vezi tara si românii asa cum sunt, cu oameni mai buni, cu oameni mai rai, cu oameni inteligenti, cu oameni prosti, exact ca orice alta tara din lumea asta.

      Nu serveste la absolut nimic sa te tot iei de România si români IN BLOC si sa-i taxezi pe toti daca citesti tu doua articole stupide sau nu s-a terminat inca autostrada spre Moldova.

    • mă scuzați că mă bag în această dispută ca musca-n c.. calului, aș vrea doar să atrag atenția că enumerarea ”de 2 sau 3 ori” se transcrie ”2-3 ori”, pe când prescurtarea ”2/3 ori” este o fracție și se traduce în ”2 treimi”, așa cum ”1/2” înseamnă ”jumătate” și nu ”o dată sau de două ori”.

      faceți voi analogiile. :)

      00
  21. „La noi este peste 6% dacă calculezi șpaga, fondul clasei/școlii și alte cheltuieli la care sunt obligați părinții“. (random de pe net)

    00
  22. Brancusi nu a spus niciodata tampenia aia. Atat!

    00
  23. Harta aia cu procentul din PIB e inselatoare fiindca nu tine cont de ponderea populatiei educabile. In timp ce Suedia sau Franta, ca să le iau pe astea care baga mai multi bani, au undeva pe la 18% populatie sub 15 ani, Italia sau România au undeva pe la 14%. Asa se explica si procentele mari din PIB de pe vremea odiosului, erau mai multi „educabili”. O comparatie mai corecta ar fi fost sa știm câți bani da statul per capita de educabil.

    Cert este însă ca oricum ar trebui sa bagam mai multi bani decat ei, ca sa ii prindem din urma.

    Ca proprietar de puber însă, nu pot sa nu remarc decat ca presiunea e foarte mare pe copii, eu nu dedicam atat timp scolii cat dedica ei, aveam timp suficient sa tai frunza la caini fara sa afectez negativ performantele scolare.

    00
  24. Sotia mea si cu mine am fost prin diferite tari si eu prin job-ul meu am lucrat numai cu americani si vest europeeni.

    Nu pot sa zic ca am avut ceva de povestit cu ei. De pilda subiectul masinilor. Nimeni nu stia ceva despre transmisii (automata cu convertizor, dublu ambreiaj, pilotata, etc.) Ca ei cand au probleme cu ele, merg la service.

    Poate sotia si cu mine suntem ceva mai bizar ca stim de legea lui Ohm, mai un produs cartezian, mai o batalie de la Caransebes, cate ceva despre mitologia Greaca sau cea Nordica…

    00
    • Fraieri vesticii astia, tot romanii sunt baza. Dacii. Ce se faceau vesticii fara dacii neaosi care stiu ei legea lui Ohm?
      Apropo, romanii au multe legi si teoreme prin stiinta? Teorema lui Lagrange, legea lui Ohm… Exista vreo teorema de-a lui Ion, vreo constanta de-a lui Gheorghe? Efectul Coanda… altceva?

    • Tot ce mai vreau sa zic e ca din 2020 clientii mei lucreaza numai cu oameni din Romania si se pune problema deschiderii unui centru de dezvoltare software in Romania. Si nu e vorba ca salariile sunt foarte mici aici. Suntem platiti la vreo 75% din ce se ofera in Europa de Vest.

      00
    • @Red:
      Depinde ce crezi tu ca e important: Pe pietre la mare la engelji, unul nu mutra si imbracamite de muncitor ne (semi-)calificat ii spunea amicului: Nu pune pepenele la racit in mare ca ia sare prin osmoza si te doare burta. Ce dracu e osmoza aia ca n-am gazit pe wikipedia?
      @Cristici:
      Nici Teorema lui Mihailescu n-am gasit-o pe wikipedia ca titlul e conjectura lui Catalan.

      00
  25. Lumea uita anumiti factori care afecteaza inteligenta:
    – factori epigenetici: daca parintii au facut foametea , copii se vor naste cu deficiente cognitive ( IQ redus ) si fiziologice ( mai mici de statura )
    – factori de alimentatie directa: copii ce nu au parte de o dieta echilibrata, mai ales prezenta intr-o cantitate suficienta a fierului din surse animale ( aici ca o paranteza, tipele vegane care se tin de veganism in timpul sarcinii, vor naste copii cu IQ mai redus, indiferent daca iau suplimente minerale, fatul absorbind aproape exclusiv heme iron de la mama)
    – factori de mediu/poluare: benzina cu plumb, de exemplu, reduce IQ-ul cu vreo 5 puncte, Romania a interzis benzina cu plumb abia in 2011, Danemarca in 1995 ( ca tot iese acolo in evidenta pe harta ).

    Referitor la legatura intre educatie si IQ. In foarte multe tari unde s-au facut studii, pentru a vedea daca educatia ajuta la IQ, elevii erau de asemenea inclusi in planuri de alimentatie la scoala, care eu argumentez ca au fost de fapt catalizatorul cresterii IQ-ului.

    00
    • Andrei, e interesant sa vorbesti de epigenetica, dar la final rezumi totul la haleala. Nu e frumos si nici adevarat. Uite cum au trait indienii, chinezii in ultimele decenii inainte de „prosperitate”. In China au murit 60.000.000 milioane de oameni de foame si 90% din populatie a facut foamea la modul real. Ar trebui sa fie niste gaini. Indienii nici acum nu stau prea bine, dar au dat totusi si lumini in matematica si in alte domenii. Sigur, sunt populatii mari si au de unde sa produca „accidente”, dar chinezii se descurca oriunde, chiar daca nu intelegi niciodata ce vorbesc in limba locului.

      Pe principiul tau, obezii ar trebui sa aiba un IQ ridicat. Not really. Sigur ca lipsa carnii in alimentatia infantila poate duce la afectiuni, crestere intarziata sau oprita, afecteaza si creierul, evident, dar mâncarea nu poate explica totul.

    • China chiar e un caz model. Consumul de carne ( si implicit varietatea alimentatiei) in China a crescut in ultimii 30 de ani de 3 ori. De la genocidul lui Mao au trecut deja 2 generatii. Sa nu uitam ca Deng Xiaoping a inceput implementarea politicilor „semi-capitaliste” incepand cu anii ’80 , cu 10 ani inainte de oricare alta tara comunista.
      Si nu e doar mancarea, este si poluarea, si acolo lucrurile sunt mult mai triste , pentru ca nici un copil nu scapa.
      Imbunatatirea alimentatiei, reducerea poluarii, astea sunt ‘low hanging fruits’ pentru a maximiza potentialul copiilor. Evident ca si mediul familial, si educatia institutionalizata sunt factori ce conteaza.
      Ceva ce toti ‘profetii’ modelelor educationale de success nu il accepta ,e ca rezultatele ce se vad acuma, sunt rezultatul educatiei aplicate cu 20-30 de ani in urma, care a format profesorii actuali. Si la capitolul asta Romania sta si mai rau de cat aia 2-3% alocati la Educatie, pentru nu se formeaza generatii de profesori buni (aia buni se duc si lucreaza in mediu privat).

      00
    • @fluture: ah , mi-am mai amintit de un studiu despre dieta si dezvoltarea copiilor :
      https://pediatrics.aappublications.org/content/140/1/e20163459 – un ou pe zi … doar atat …
      Referitor la obezitate: daca te pasioneaza subiectul cauta despre „internal starvation”. Organismul are nevoie de o gramada de nutrient, dar daca organismul primeste alimente fara valoare nutritionala , organismul va incerca sa isi extraga putinul de nutrienti din cat mai multa mancare prosta => obezitate.

      00
    • sau chiar genetică.
      după cum comentează sotto-voce taică-meu când se străduie foarte tare să fie grobian, când mai comentează câte o mămică la școală ”dar copilul meu nu e deștept ca dvs, domn profesor”: ”dacă nu l-ai făcut cu mine?!” :)

      @Fluture, nu te ambala. mie personal nu mi se pare că @Andrei zice că haleala e singurul factor sau cel mai important, ci că este un factor de luat în calcul.

      00
  26. Eu nu am competenta si informatiile necesare sa fac comparatii intre sistemul de educatie din Romania si cele din alte tari. Pot doar sa spun ce am invatat din experienta muncii in strainatate, ca functionar civil al ONU/OSCE in Kosovo. Si am invatat ca prostia, ca si hidrogenul, sunt distribuite destul de uniform in lume.
    Lucrand in Kosovo aproape 5 ani, cu oameni de vreo treizeci de nationalitati, in conditii de stres egale pentru toti (pene de curent, drumuri proaste, localnici smecheri si/sau necooperanti, autoritati corupte si incompetente, abundenta de arme si nebunilor, la propriu, pe strazi etc.) pot sa spun ca nu am cum sa justific o afirmatie de genul „cei mai destepti erau englezii/americanii/francezii/germanii” sau „bulgarii s-au dovedit tonti”. Da, am intalnit multi oameni destepti si cititi, cu bun simt, sensibilitate culturala si capacitatea de a gandi rapid si corect sub presiune, adevarati troubleshooters. Dupa cum am intalnit si destui semidocti cu ifose, betivani cu aere si japite de prima mana, care se fofilau zi de zi in spatele birourilor si pierdeau timpul la cafele, asteptand sa treaca luna si sa incaseze diurna.
    Dar ce mi s-a parut un lucru deosebit este ca nu m-am confruntat pe nicaieri, din partea colegilor straini sau a localnicilor sarbi si albanezi, cu asteptari reduse, pe ideea „asta e din Europa de Est/Romania, deci e posibil sa fie un prostanac…”.Si mai veneam si din domeniul ONG, nu ca alti colegi, de prin ministerele de externe nationale. Singura care mi-a ramas in memorie este o sarboaica (translatoare, fosta profesoara de rusa) care mi-a spus ca „inainte de 1990, noi, iugoslavii, nu ne-am comparat niciodata cu Romania sau Bulgaria, ci cu RDG-ul sau Cehoslovacia”, la care colegul meu italian i-a zis, pe sleau „well, unfortunately Yugoslavia has disappeared, and Romania is already on its way towards EU” (se intampla in 2003)…
    Apropo de ce s-a mai spus pe-aici, despre cum se ajuta (sau nu) romanii intre ei, prin strainatate: eu am avut parte numai de conationali saritori, oameni care nu au avut nimic de castigat de la mine in afara de multumiri si care m-au ajutat la nevoie, pentru ca (dupa cum mi-a zis unul dintre ei), „asa e frumos, sa fim solidari, ca avem aceeasi stema pe pasapoarte!”.

    00
    • „Apropo de ce s-a mai spus pe-aici, despre cum se ajuta (sau nu) romanii intre ei, prin strainatate: eu am avut parte numai de conationali saritori, oameni care nu au avut nimic de castigat de la mine in afara de multumiri si care m-au ajutat la nevoie, pentru ca (dupa cum mi-a zis unul dintre ei), “asa e frumos, sa fim solidari, ca avem aceeasi stema pe pasapoarte!”.
      Am o bănuială că nu lucrezi la un abator sau la cules castraveţi.

      00
    • Shoric, si la abator si la castraveti, românii s-au adus unii pe altii acolo. Nu s-au apucat sa se saboteze intre ei, posturile sunt la fel, banii apropiati. Nu exista nici un motiv sa se saboteze, nici macar la nivelul ala.

    • @fluture, este posibil ca în bula ta să fie altfel.

      00
    • nu e nicio bula, aveti voi un blocaj mental pe români si trebuie sa anuntati lumea in mod regulat cât de mizerabili sunt ei…

  27. Nu a venit inca nimeni sa se mandreasca cu olimpicii. Conform distributiei normale ar fi trebuit sa avem 300.000: https://www.youtube.com/watch?v=VCeWr8OFuEs

    00
  28. Bunicul meu a facut inchisoare pe vremea comunismului ca a complotat impotriva partidului. Cand a intrat in inchisoare avea 95 kg cand a iesit avea 60 kg. A cules din inchisoare TBC de care a si murit cativa ani mai tarziu. Daca ii scriam o scrisoare deaia murea pe loc ca a facut inchisoare pentru un nepot tampit.

    00
    • Mesajul tau care e, de fapt? Ca o ardeai dizident in scoala primara? Cati ani ai, si ce faceai tu, mai exact, in scoala primara, ce ti se preda? Aveai abecedar din ala ca in poze, iar bunica-tu iti explica dizident ca e o porcarie, iar tu comentai la „tovarasa” ca nu inveti poezii cu partidul?
      Cum exact au decurs clasele primare la tine, daca ai facut scoala pe vremea aia?

  29. Sunt și eu curios referitor la cine și cum a făcut sondajul asta cu IQ-ul. Care e metodologia, eșantionul, confidence level, margin of error, prostii din astea. Pana nu le vad, valorile alea de IQ sunt egale cu știrile dintr-un ziar de cancan, adică nu merită luate în seamă.

    În alta ordine de idei, din experienta mea limitata și anecdotica de zeci de ani din bula mea, romanii sunt in primele trei popoare din Europa la inteligenta și motivație.

    00
    • Bulele noastre sunt asa de diverse incat ne despart doar doua grade de prietenie. Din pacate discutia nu este despre bula si din pacate cifrele nu sunt eronate.

      00
    • Ok, n-am explicat suficient de clar cat de mici sunt bulele noastre. Fie puteti citi studiul de pe wiki: https://en.wikipedia.org/wiki/Six_degrees_of_separation fie puteti intra pe linkedin si cauta pe oricine, pentru multi veti descoperi ca sunteti la 2,3 legaturi distanta. Tendinta de a privi lumea din prisma mediului in care traim este fireasca, nu inseamna ca este si corecta. Nu e o problema, nici sociologilor nu le iese. Repet: oricat de suparatoare ar fi cifrele daca ne incruntam suficient de mult la ele tot nu se vor schimba.
      Si daca ar fi doar IQ’ul si PIB in educatie ar fi bine. Mai avem in schimb testele PISA, vreo 700.000 de copii care traiesc la limita saraciei, vreo 250.000 se culca flamanzi seara, familii mono-parentale in conditiile in care avem 3-4 milioane de copii cu totul. Scoli cu instalatii sanitare lipsa, cu probleme la instalatiile de caldura, cu probleme in a furniza cornul si laptele la standarde minime. Fara sa mai discutam de problema pregatirii personalului. Anisie e profesoara de limba romana la Vianu, de la restul ce pretentii sa mai ai?(intrebare retorica)
      Zeci de ani….ok, pot sa fac o analiza pe zeci de ani. 65-68?! Se da decretul de interzicere a avorturilor. Legea decreteilor. Natalitatea inainte era in jur de 250k pe an(cine are cifre mai exacte, poate sa completeze). Primul an dupa lege: 500k de nou nascuti, jumatate de milion, dublu. Ce inseamna asta? Inseamna ca in 5-10 ani tu trebuie sa dublezi infrastructura de educatie si sanatate ca stii ca o sa ai dublu de copii de care trebuie sa ai grija. Nu e nici un dubiu, nici o interpretare daca vrei sa pastrezi aceleasi standarde. Ce s-a intamplat? Scolile si spitalele sunt tot aceleasi din anii 70. 42 de copii in clasa. Invatat in 3 schimburi fara sa iei in considerare nimic ce tine de psihologia copilului, de metode de invatare, de nimic.
      Trec niste zeci de ani si te feliciti ca ai supravietuit si ca romanii sunt in top 3 inteligenta si motivatie. Mda, felicitari.

      00
  30. Iar ai uitat sa pui harta cu mărimea penisului. Avem printre cele mai mici mărimi ale penisului și asta ar trebui să ne supere, să ne revolte, însă nimeni nu face nimic. Din punctul meu de vedere, un semn al lipsei de educație.

    00
    • „According to one report, the results of the study found smokers had shorter erect penises compared to men who did not smoke. Researchers believe this is because smoking inhibits blood flow, preventing the penis from stretching, which might reduce penis length.”

      Zici ? :))

      00
  31. am un comentariu care se preteaza la fel de bine la mai multe articole recente.

    lumea reala nu e pentru toata lumea.
    some people you just can’t reach.
    you can’t handle the truth.
    it is what it is.

    00
  32. Hai sa-mi dau si eu, ca tot prostul, cu parerea.

    1) Vreau sa analizez un pic educatia acum vs educatia pe vremea impuscatului.
    As incepe prin a zice ca totul tine aici de modelele din viata.
    In epoca de aur profesorii erau oarecum sus pe scara sociala. Mult in fata muncitorilor obisnuiti (care constituiau grosul) si cam pe-aceeasi palier cu inginerii/economistii sub doctori/avocati etc.

    Daca erai copil de doctor, avocat, etc automat aveai parintii ca modele si vroiai sa le calci pe urme. Daca erai din patura de mijloc, profesorii erau un model bun pentru ca erau bine vazuti, aveau o oarecare putere in societate, si volumul de munca era redus.
    In clasa muncitoare, erau destui care-i indemnau pe copii sa invete ca sa aiba o viata mai usoara decat parintii lor, iar o slujba „la birou” era chiar un tel in viata pentru multi.

    Odata cu venirea capitalismului, pe masura ce muncitorimea a iesit la pensie, a fost data afara, a crescut mult clasa de mijloc: inginerimea, contabilii, functionarii, etc.
    Daca avem in vedere ca mare parte din clasa de jos s-a redistribuit si daca mai punem la socoteala si salariile tip „bataie de joc” pe care profesorii le-au avut mult timp (si intr-o anumita masura le mai au), ajungem la concluzia ca modelul de viata: profesorul a cam disparut.
    Inainte vreme vroiai sa te faci profesor pentru ca aveai un venit decent, pentru ca munca era mai putina/usoara si pentru ca lumea te stima. In plus mai puteai sa lasi corigenti/repetenti si multi isi rotunjeau veniturile: mai o meditatie, mai o pasare de tara, mai un etc.

    Dupa revolutie, nimeni nu mai vroia sa se faca profesor. Banii erau foarte putini, prea putini pentru un trai decent. De ce sa te faci profesori sa-si bata organul de tine toti ascultatorii de Tzanca Urangutanul. Acum modelul in viata e ala care face banul mult si repede, combinatorul, interlopul, cel care are putere si influenta. Problema e ca profesorul e la celalalt capat al spectrumului.

    2) Dupa cum zicea Iordan fiul lui Peter, constiinciozitatea reprezinta un factor al succesului in viata, poate mai important decat IQ-ul.
    In vremurile apuse de vreo 30+ de ani, stiai ca daca inveti, statul iti da o slujba buna, in care primesti bani sau beneficii sau putere. Exista o oarecare meritocratie bypasata bineinteles de catre „cei alesi”.
    Acum, probabil ca nu s-a schimbat nimic in sensul ca meritocratia exista oarecum si e bypasata ca si atunci. Problema e ca nu mai exista imaginea meritocratiei ca mod de a reusi in viata. Acum modelul e sa dai un tun, sa bagi o firma-n faliment, pe scurt sa faci bani repede, sa epatezi cu ei si „vedem noi cand o veni rata”.
    Cand copilul nu mai e constient ca daca invata va ajunge sa fie rasplatit de societate pentru plus-valoarea care o aduce, lui i se va rupe de scoala. In cazul asta scoala devine in cel mai bun caz: Hai sa terminam dracu clasa aVIII-a ca sa putem merge la capsuni, portofele, depozite, etc.

    3) Brain-drain. E jale si teroare la capitolul asta. Timp de zeci de ani aia care le puteau insufla copiilor un model viabil pentru a deveni persoane peste media societatii au plecat in masa. Este ca atunci cand smantanesti laptele. Aduni caimacul si ramane laptele slab, diluat, fad.

    Concluzie:
    1) Este foarte bine ca au crescut salariile profesorilor. Un profesor nu are cum sa aiba o prestanta in fata elevilor cand el este rupt in fund si-n adidasii chinezesti, pe cand elevii au gucci si vuitoane. E de inteles ca un profesor nu poate sa fie intotdeauna „al mai dichisit”, dar daca nu emana „saracie” prin toti porii, elevii pot prelua din nou profesorul ca model.
    2) Nu cred ca daca arunci 7% din PIB in educatie se va schimba ceva. Pur si simplu, educatia e o sita, oricat ai baga, foarte putin concret ramane.
    3) Rezolvarea trebuie sa porneasca de la scara valorilor. Inca nu imi dau seama cine si mai ales cum poate sa dea o directie corecta in privinta asta. Poate domnii de la servicii sa auda si sa mai posede vreo urma de patriotism, desi ma indoiesc.
    Este foarte probabil ca problema sa se rezolve inerent prin cresterea nivelului de trai si prin scaderea accentuata a diferentei dintre noi si Vest (vezi articolul lui Alter Ego). Ar fi bine, daca asta s-ar rezolva la toate palierele societatii, nu doar la cei cu calificari inalte. Oricum, e un pas inainte!
    Un alt pas inainte ar fi crearea de mini-modele de succes in fuctionarea administratiei locale (Oradea???) care sa demonstreze celorlalte administratii ca decat o spaga de 50% timp de 4 ani e mai buna o spaga de 10% timp de 8 sau 12 ani.
    (Ala care face ceva bun si vizibil o sa ramana PE VECI in postul lui, indiferent ce politicieni/partide/guverne vor veni. Atat de mare e setea de rezultate concrete. Sa traiti to’arshu Arahat!)
    4) Urmeaza statia: „Piata Muncii”. Poate-ar trebui facut cate-un sondaj anual anonimizat in randul celor care-au incheiat studiile cu un an inainte.
    Ce studii aveti/in ce domeniu?
    Ce profesati acum?
    Pe baza astuia se pot da subventiile pentru invatamantul vocational/postliceal/universitar.
    Degeaba termini management sau finante/banci daca te duci vanzator la magazin.
    Degeaba ai facut cursuri de sculer-matriter daca tu esti ospatar. Inseamna ca banii bagati de stat in studiile/cursurile respective sunt bani aruncati pe fereastra.
    Daca anul asta ai 1000 de instalatori care lucreaza ca instalatori, fa in asa fel ca la anul sa ai 1200 de locuri de instalatori.
    Daca au terminat 1000 de avocati din care doar 200 profeseaza in avocatura si domeniile conexe, la anul nu e neaparat nevoie de 1000 de locuri la drept, poti sa ai doar 300. Daca poti sa acoperi tot necesarul din facultatile de stat e perfect, daca nu poti, dai subventii si facultatilor particulare. In schimb daca tu acoperi toate pozitiile necesare in economie din facultatile de stat, cele private, nu pot primi subventie si au un numar maxim de locuri in care se pot organiza. Vor mai multe locuri, sa plateasca o taxa catre stat (un cost de oportunitate ca iau studentii din domeniile in care ar fi nevoie de ei).

    00
  33. Nu-s cu ăstea, eu îs ăla exmatri­culat de 3 ori din școală deși legea zicea (am impresia că zice și acum) că poți fi exmatri­culat de 2 ori după care poți să pugi sula (ceva de gen, spus academic).
    Asta poate nu mă face expert în logaritmi și ecuații cu xșpe necunoscute, geometria e o chestie absconsă în continuare deși ca orice român de mai sus am învățat puntea măgarului și aia a lu’ Thales fără să știu care i ipotenuza și cateta….dar mă face expert în sistemul de educație românesc.
    Am fost repetent în comunism, corigențele n-are rost să le amintesc, cu 2 exmatriculări după revoluție și o revenire acu’ vreo 15-20 de ani.
    Din înălțimea fotoliului pe care-l ocup ca și președinte al experților în sistemul de educație românesc, pot să emit și eu păreri, având în vedere că sunt singurul din zonă cu performanțe de gen „2 joburi și liceu” la vremea respectivă, când ăștia deschideau catalogul și scrijeleau cu sadism o absență nemotivată în plus la rubrica din dreptul numelui meu.

    Prima chestie de menționat e faptul că pe nici un elev din școala generală sau liceu nu-l interesează cuantumul bugetului alocat. Vă interesează pe voi, ca și străjeri ai viitorului, acuzând bugetul ăsta de faptul că vlăstarii băștinași n-au chef să învețe.
    Nu știu când erați voi în liceu da’ sincer nu-mi aduc aminte să fi văzut comandantu’ de detașament (ori mai târziu, pe șeful clasei) stând la ședințe cu directorul și contabilii cu privire la bugetul alocat pentru educație. O fi din cauză că lipseam de la școală și n-am avut ocazia să văd.

    E unu’ mai sus care nu crede că un pui de dac putea să-și bage părinții în căcat cu câteva cuvinte spuse la adresa partidului. Ca să scurtez povestea, eu sunt ăla care a fwtut pe mă-sa, ducând-o de la subinginer la simplu muncitor și pe tac-su de la universitate la profesor de desen la Frata cu „Odă lu’ Ceaușescu” și Europa Liberă cam tare la radio.
    Fratele meleu, pentru tine am o remarcă: cristici, stai jos că nu știi ce vorbești (tre să fie și acu pe undeva raportul careului la clasa a VII a B Generala 29 Cluj în care scrie negru pe alb că mi-am făcut autocritică și am promis ferm că voi respecta și voi face și voi drege. Aveam 13 ani și am început autocritica cu mâna dreaptă în sus și stânga pe cravată, dizident minor ce eram.)

    A 3 a chestie de menționat e faptul că generația care a crescut pe vremea aia și acu comentează pe aici e ca și urma de tractor care rămâne pe porțelan după ce tragi apa. Îs printre ei da’ probabil stau mai bine la IQ fiindcă n-am perpetuat specia ca să mi trimit progenitura în sistemul educațional care scoate valori pe bandă. Puberii băștinași au un sistem de valori pe care noi nu l-am avut da’ îl predăm cu convingere. Nu e comunism dar e ca unul. „Să ți fie bine mamă, să ai de un sandwich la școală, să dăm de o floare la profa de mate, să te ia mama la două de vis-a-vis de școală ori aoleu întârzii la serviciu, strada din fața școlii e ocupată de mașini”. Priorități cotidiene pe care mucea pe bagă la cap în timp ce și freacă Huawei ul pe bancheta din spate. Voi ce pwla credeți că iese din afacerea asta? Faptul că o să scoată ăștia un buget de 10% din PIB n-o să șteargă prioritățile pe care le are mucea’n cap.
    Fiecare cu 3.14zda mă-sii mă băieți. Sistemul de educație cu bubele lui, voi cu ale voastre.
    Morala, că ma duc să muncesc: uitați-vă la voi în ogradă și după aia analizați sistemul. Sunteți parte din el da’ nu partea bună judecând dupa comentarii.

    P.S. am rezultate de teste I.Q. peste medie. Mă pot șterge cu ele la cur, am fost exmatriculat de 3 ori, da?

    00
  34. eu unu sunt plictisit de clasica discutie despre invatamant/educatie
    ori suntem cei mai prosti / ori suntem cei mai destepti.

    in schimb m-a activat faza cu „Ora Vesela”
    mi se pare geniala emisiunea si de cand am descoperit-o le-am ascultat in loop

    00
  35. Ce mai asteptam sfarsitul de saptamana ca sa ascult Unda/Ora Vesela.Mai ales ca in ultimii ani inainte de 89 transmiteau in FM si se auzea impecabil.

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.