Primarul Brașovului pregătește un tunuleț

Am crezut tot timpul că trebuie să fii prost să-ți dorești din nou tramvai la Brașov. Cu toate astea încă mai există localnici care privesc cu nostalgie la vremurile când aveau tramvai. Astea au fost două, prima oară pe la finalul secolului XIX, când viețuiau cu bocancul săsesc pe ceafă, a doua oară pe la finalul secolului XX când aveau bocancul comunist pe ceafă.

E o nostalgie dublă, și pentru când aveau tramvai și pentru când erau sclavi.

Cum n-am trăit în secolul XIX nu știu cum era tramvaiul atunci (deși se poate citi în presa vremii cam ce mizerie era), dar știu cum a fost la finalul secolului XX. Tot o mizerie. Niște hardughii de tablă ruginite care stresau toți locatarii de pe traseu, că se auzea prostia până la etajul 8, cu calea de rulare bulită 50% din timp, cu tot felul de tije care ieșeau din șine și săptămânale blocări de trafic.

În secolul XXI nu ai niciun motiv să pui într-un oraș de munte tramvai. E scump, și ca investiție și ca întreținere și nici măcar nu e atât de eficient ecologic sau în trafic precum un autobuz electric. Cu toate astea, nici după două secole prostia n-a fost eradicată și un deștept local – arhitect cică – a făcut el un proiect despre cum să bagi din nou tramvai în oraș, dacă se poate prin centru, că n-au ăia suficient circ de la mizeriile periodice din Piața Sfatului.

Arhitectul, Gabriel Buhuș, o fi făcut arhitectura la secția pentru persoane cu handicap, pentru că prin centrul orașului – rezervație arhitectonică, printre altele – clădirile tremură dacă trece un sărac cu mașină diesel, un tramvai le-ar face moloz. A, și știu că la fiecare cinci postări pe rețele sociale se naște un dobitoc care poate povesti cum există tramvaie cu cale de rulare silențioasă și performană cum e în Elveția sau Benelux și degeaba îi explici că în Japonia e Shinkansen iar pe traseul tramvaiului din secolul XIX, spre Sfântu Gheorghe te poți răsturna cu automotorul, de-aia circulă cu 5km la oră.

Ce-i fain e că cică ar fi fost și o dezbatere pe subiect, la care au participat probabil absolvenți de facultate de tipul Buhuș și concluzia a fost că merită făcut tramvai, ba mai mult, cică doar 200 de milioane de eurococo ar costa toată treaba asta.

Singurul care nu-i tâmpit în toată afacerea asta este primarul Allen Coliban. El a preluat ideea din voleu, a făcut sondaj pe instagram din care a reieșit că brașovenii își doresc tramvai și înarmat cu argumentele astea irefutabile a zis că înainte de toate un studiu de fezabilitate merită făcut.

Repet, investiția e inutilă, enorm de scumpă (brașovenii se cacă pe ei să facă aeroport de un sfert de secol, și ăla e mai ieftin, n-au reușit încă) și probabil nu se va face că nimeni în lumea asta nu e atât de idiot cât să dea ălea două sute de milioane. Dar sunt oameni suficient de deștepți să dea câteva milioane pe un studiu de fezabilitate la un obiect inutil, să trăiască și familia lor. Că ăia se dau de la bugetul local, no problemo.

A, și știu, pentru cetățenii care își petrec noaptea pe site-uri de streaming care le arată diplome să se masturbeze când le văd, Coliban e primarul ăla care n-are o facultate terminată. În realitate are una, aia de managment, și ca licențiat în domeniul ăsta știe exact cum e faza cu studiile de fezabilitate. Chiar a zis că „ar fi păcat” să nu realizezi studiul ăla.

Bonus, dintr-un articol The Economist:

The capital cost per mile of a streetcar is between $30m and $75m, while a rapid bus service costs anywhere between $3m and $30m, according to the American Public Transportation Association.

A, și încă ceva, că poate nu am fost suficient de clar: costul unui SF este între 1,5 și 3% din valoarea totală a proiectului. Specialiștii recomandă ca la proiecte bugetate de stat suma să se ducă spre 3% pentru că cam întârzie banul. Faceți calculul.