După ideea de mare succes „să plafonăm prețul și să plătim firmelor diferența de la buget, adică tot de la fraieri”, un ministru PSD, Florin Barbu, vine cu o i dee un pic mai isteață:
Ministrul a anunţat că va prezenta, săptămâna viitoare, un proiect ca adausul comercial să fie plafonat la 20% la toate produsele alimentare, în cazul în care inflaţia este mai mare de 5%, cum este în prezent. (sursa)
Sper să se aplice pe tot lanțul de furnizori, nu doar la capătul lui. Că nu doar supermarketurile își pun adaosuri nesimțite, ci toți de pe lanțul de producție/distribuție al produselor de necesitate o fac.
Și o fac pentru a plăti mai bine angajații: 3.100 lei. Nu uitați și de “cumpăr produsul cu 10 lei și îl vând cu 30 lei”, printre minunile întâmplate în ultimii ani în România, scheme care duc la un profit bătut în cuie de 3% pentru toate lanțurile de supermarketuri și hypermarketuri din România. Plus “taxa de licență”, o schemă descoperită la Nike și Apple.
Nu este posibil că eu să plătesc 7 lei litrul de lapte, fermierul să se plângă că îl vinde cu 1,5 lei, iar supermarketul să declare 3% profit. Unde sunt banii?
Doar un inapoiat mintal crede ca plafonarea adaosului poate fi pusa in aplicare. Pur si simplu apare inca un intermediar (probabil doar pe hartie) si se rezolva.
Revin cu intrebarea : unde e piata libera?
Pentru ca la faza cu laptele, mie mi se pare problem ca se pune de intelegere tacita in spatele perdelelor a supermaeketului/ producatorului de lapte…
Ce piata libera cand rechinii mari cumpara orice nou aparut mai de succes doar ca sa il poata controla? Lasa doar marca, dar in spate tot ei sunt.
Daca ai trei firme de distributie pe lant atunci ajungi la un pret. Daca ai 15 firme ajungi la alt pret. Pierderile pe depasirea termenului de valabilitate, furt si daune cine le plateste ?
Nu există aşa ceva şi îmi permit să afirm că nici nu aţi vrea de fapt piaţă liberă.
Nu a existat niciodată nicăieri o piaţă liberă. Chiar şi în epoca medievală, ghildele (breslele), cu toate avantajele pe care le ofereau, făceau ravagii cu taxele, erau carteluri monopoliste şi exista câte o ghildă pentru absolut orice, de la lapte la pălării din blană de beaverşi, nu scăpai de ele nici mort. Preţul corect era ăla pe care-l stabilea autoritatea.
O piaţă neinfluenţată de decizii politice, fără intervenţii ale guvernului, adică liberă, este un mit. Piaţă oarecum liberă a fost ce se întâmpla pe la noi prin anii 90 (1991-92 de ex.), când era o debandadă cruntă.
Dar de fapt, cred că nici nu vrem piaţă liberă. Aşa cum nu vrem nici capitalism de cumetrie (cronyism), cum e acum în RO şi la nivel profund şi prin SUA. Piaţa LIBERĂ de intervenţia guvernului înseamnă debandadă, carteluri, instabilitate masivă şi hedging pe toate părţile (şi la furnizor, şi la consumatori) etc.,
Adică încerc să spun că dvs., dacă NU vreţi înţelegeri tacite (carteluri) şi preţuri aberante, aşa cum afirmaţi, atunci de fapt vreţi MAI MULT intervenţionism, NU piaţă liberă. Intervenţii guvernamentale care să facă mai bună viaţa cât mai multor oameni (utilitarianism, cu toate păcate lui) şi anume să mai stăvilească lăcomia. Fără să laşi oamenii să fie lacomi, nu poţi avea o economie funcţională, dar şi dacă e prea multă… ne guvernează miliardarii şi cartelurile, nu aleşii. Noi avem nevoie, cel puţin în domeniul alimentar, de o piaţă mai puţin liberă, ceea ce NU înseamnă neapărat mai împovărată fiscal sau birocratic, ci mai puţin susceptibilă la cartelizare şi monopol.
În mod liber, oamenii sunt porci. Citat aproximativ din nenea cu homo homini lupus.
@Anne pare ca amesteci cateva chestii aici.
– orice piata tinde spre un monopol pentru ca exista economii de scala
– cel mai mare factor monopolist e statul
– orice monopol limiteaza inovatia facandu-si rau siesi (in timp)
– libertatea economica INCLUDE legislatie antimonopol dar EXCLUDE limitarea preturilor tocmai pentru a proteja oamenii si firmele in final.
Asta inseamna ca intr-o societe libera singurul lucru care trebuie sa il facem/sa faca reprezentantii nostrii, aka „statul” este sa limiteze monopolul. Si repet, statul e cel mai mare agent monopolist.
„Piaţă oarecum liberă a fost ce se întâmpla pe la noi prin anii 90 (1991-92 de ex.), când era o debandadă cruntă.” pana aici ai zis bine doar ca nu ai mers mai departe – daca ramanea libera acum eram in fata Poloniei ca economie. Dar statul a intervenit cu „nu ne vindem tara” si ca „protejam oamenii muncii” asa ca au furat tot si au pastrat romanii in saracie inca 20 de ani.
Adaosul mediu la comerțul modern (supermarket, hypermarket, discounteri) este până în 5%.
Doar în trade-ul tradițional (mici băcănii, magazine sătești) vei găsi adaosuri mai mari.
”echinii mari cumpara orice nou aparut mai de succes doar ca sa il poata controla” – cine debitează astfel de prostii nu are habar de domeniu, dar e eleigibil pentur un loc de parlamentar la psd sa sugeraniști.
Nu prea e asa. Uite un exemplu. Sapunul Dove e 7.5 lei la Carrefour, si cam 6-6.5 lei la un magazin local mic din orasul unde locuiesc. Te rog spune-mi cum a pus Carrefour doar 5% adaos. Si lista e lunga.
Nu neg, sunt si produse unde adaosul e de 5%, dar e imposibil sa fie la toate.
@Zsolt, de ce vorbesti tampenii?
Poate vrei sa spui ca profitul mediu net este de 5% din cifra de afaceri, nu adaosul.
De exemplu din rapoartele Lidl pe 2024 avem:
Cifra de afaceri ~ 24 miliarde lei
Profit net ~ 1,2 miliarde lei
Investitii ~ 0,8 miliarde
Contributii la bugetul de stat ~ 2,8 miliarde
Mai adaugam salarii + costuri operationale (electricitate, gaze, etc) ~ 1 miliard
Avem in total ~ 5,8 miliarde care ar trebui scosi din cei 24 de miliarde cifra de afaceri.
La un calcul simplu asta ne duce la un adaos mediu la raft de cel putin 30%.
@Mars: pai da, dar poate ca in Carrefour sapunul Duru e 4 lei, in timp ce in magazinul local e 6 lei. Si in magazinul local se vinde mai bine produsul mai ieftin, adica Duru, si de aceea se pune adaos mai mare pe el.
zsolt, te rog eu, nu mai spune prostia asta. nu mai confunda adaosul comercial la unghiere cu adaosul la mâncare.
@punKreas, la 5% adaos comercial mediu, un magazin probabil ca abia isi acopera cheltuielile cu salariile angajatilor.
Nimeni nu face munca patriotica.
Dupa cum ar zice o definitie: Adaosul comercial reprezintă diferența dintre prețul de vânzare al unui produs și costul său de achiziție, fiind veniturile necesare acoperirii cheltuielilor operaționale și generării de profit.
Practic adaos comercial nu este egal profit.
Man, adaosurile alea ERAU practicate pe la WH engross, sub nici o forma in TT sau MT sau LKA…
@Cristi, normal ca adaosul comercial nu este niciodata egal cu profitul net. Doar ca unii ca Zsolt, care fac pe cunoscatorii, habar nu au ce vorbesc si abereaza ca un adaos de 5% iti acopera toate cheltuielile si iti aduce si profit.
@Andrei G: frumoase calculele tale, dar lipseste o cifra esentiala de acolo (ma refer la exemplul tau cu Lidl): marfa aia de pe rafturi trebuie si platita la furnizori, ca nu apre din senin pe rafturi. Cel mai mare cost la un supermarket este costul cu achizitia marfurilor. Cauta un bilant detaliat si vezi ce sume au in contul 607 si apoi refa calculele.
Si da, profitul mediu in comertul modern este pe la 5% (profitul, nu adaosul, domnul Zsolt). Dar cu o viteza de rotatie a stocurilor apropiata de 12, daca se poate (adica magazinul isi recupereaza toti banii investiti in marfuri in maxim 30 de zile)
@florin, am plecat de la premiza ca diferenta dintre venituri (24 miliarde) si cheltuieli/profit (5,8 miliarde) este reprezentata de costul cu achizitia marfurilor (adica 18,2 miliarde).
Cum era aia? Nu inteleg de ce spuneti ce spuneti ca s a scumpit benzina, eu tot de 50 lei pun.
Sa treaca alimentele in subordinea RADET si platim din subventii. Rezolvam problema.
1.Plafonez pretul la zahar si maresc pretul la detergent si cafea
2. Imi mai fac o firma intermediar care cumpara de la proudcator/distribuitor -> pune adaos plafonat care vinde automat catre magazin care mai pune un adaos
3. Cand esti prea mic si nu faci fata falimentezi si raman in piata doar carrefour/profi si megaimage care isi impun preturi mai mari ca nu au concurenta reala
totusi cum plm vine asta? statul nu face nimic si ia 21%, tu muncesti si iei 20% …pare corect 😆
Drumul spre comunism, foamete si rafturi goale e pavat cu intentii bune. Cum e asta cu punerea unui plafon pentru adaosul maxim.
Din pacate romanii au invatat libertate si economie de la profesori, jurnalisti si producatori de continut care au facut studiile in comunism si au predat la randul lor acealasi idei cum ca statul trebuie si poate sa controlezii firmele private.
Au plecat cei de la Carrefour – au vandut in pierdere de ce mult adaos comercial au in Romania. Venituri (2024): Cifra de afaceri a depășit 12,5 miliarde lei (aprox. 2,5 – 3,19 miliarde euro, incluzând diverse entități raportate). Profit Net (2024): 52,47 milioane RON.
Toti spuneau ca sigur fura ca nu poate sa fie atat de mic profitul comparat cu cifra de afaceri. Au vandut cu 823.000.000 euro. Deci se pare ca profitul respectiv nu era chiar asa de mare incat sa merite sa mai ramana in zona.
De banii astia aveau optiunea sa castige 11 mil eur, rentabilitate 1.33% cu riscuri mari legate de inflatie si cursul valutar. Sau sa imprumute statul roman si sa castige 50 mil eur/an, rentabilitate 6% la imprumuturi in EUR, fara riscuri de curs valutare.
Sau sa investeasca pe alte piete unde nu se discuta despre limitarea adaosului, limitarea investitiilor straine si reducerea libertatii.
Venirea si plecarea firmelor mari se face ciclic, ca un flux – vin si pleaca impreuna. Si acum se pare ca pleaca. Si noi discutam cum sa ii facem sa plece mai repede. Sa marim taxele si impozitul pe profit. Sa le limitam adaosul comercial – sa stabilim din pix pretul produselor – cu cat au voie sa vanda.
Putem dezbate si contrazice detaliile specifice, inclusiv ca profitul este defapt ascuns in alte investitii, extinderi, sifonari la grupul mare pentru a umfla valoarea businessului, ok, bine bine, dar cum zice @alexnicolae la un rulaj anual de 2,5 miliarde euro, sa vinzi compania cu 0.82 miliarde de euro, asta nu mai minte, si spune defapt ca firma era in contabilitatea reala pe pierdere.
@alexnicolae, intr-o societate normala este aberant ca statul sa limiteze adaosul comercial. Ar trebui ca piata sa se regleze in functie de concurenta.
Dar in acelasi timp, statul roman este incapabil sa lupte impotriva cartelurilor facute de comerciantii mari. Si ajungem ca in Romania sa nu existe concurenta adevarata.
@Andrei G am avut ca profesor de fiscalitate un director ANAF si povesteam liber ce si cum.
Romania a avut o strategie de sprijinire a marilor companii pentru ca nu avea (si nici nu are) capacitatea de a gestiona un numar mare de agenti economici – aveau nevoie de actori economici care sa plateasca taxe relativ fara mare implicare din partea statului. Toata structura administrativa e blocata in anii 80 – se opreste la ghiseu, toate actele, declaratiile sunt aruncate intr-o gramada mare de documente pe care nu le citeste nimeni, nu le intelege nimeni. Asa ca amenzile au fost considerate o forma de impozitare alternativa pentru firmele mici iar taxele sunt platite cert de cateva firme mari.
Efectul a fost ca statul roman e dependent de un numar mic de firme de stat/private care asigura plati certe catre buget si astea au lucrat impreuna cu statul sa isi creasca cota de piata.
Pe de alta parte statul nu e „incapabil” sa lupte contra cartelurilor ci este parte din cartel. Statul roman nu poate gandi decat in termeni de control direct si intalnire fata in fata (ca asa se dau spagile). Cu cat sunt mai multe firme cu atat spagile pot sa ajunga la cine nu trebuie si astia daca au destui bani sa ii concureze politic pe fosilele traditionale.
Asa ca cei care extrag resursele din economie prin taxe legale si taxe ilegale (spagi) for sa fie un numar cat mai mic de firme. Orice discutie de genul – limitarea adaosului nu face decat sa ajute coruptia si politicienii corupti pentru ca doar firmele mici/medii care nu dau spagi ajung sa sufere consecintele negative.
Legislatia protectiva – protejeaza administratia corupta si firmel mari din cartel ca sa nu apara concurenti. Concurenti care au nevoie de bani (poate mai multi ca in alte parti) ca sa considere ca merita sa ramana pe o piata de unde statul si cativa concurenti mari ii preseaza sa plece.
Singurul lucru cu care statul ar putea ajuta economia e sa faca o pauza de la modificat legi pe subiectul acesta. Sa spuna Bolojan, de acum timp de 12 ani nicio lege ce are impact direct in economie nu se va modifica. Ma refer la tva, la impozit pe profit, pe dividente, impozit pe terenuri, locuinte, firme, plafonari, etc.
Sa vezi ce nasol e la firmele de constructii..
Statul acum cativa ani a bagat niste facilitati destul de bune, firmelor cu CAEN in constructii. Anu trecut au scos toate facilitatile si au marit si taxele. Practic toata previziunea de dezvoltare s-a dus pe pla.
@Cristian J., zici ca nu prea mai merg firmele de constructii? Ca mie mi se pare ca in continuare dezvoltatorii imobiliari raporteaza venituri semnificative.
Ca predictibilitate fiscala suntem la pamant si asta este rau pentru mediul de afaceri. Dar scutirile de taxe si beneficiile oferite firmelor de constructii nu se justificau in niciun fel.
@Andrei, domeniul constructiilor nu se rezuma doar la dezvoltatori imobiliari, deci nu cu asta ne ocupam. Acele scutiri/facilitati au fost foarte benefice pentru ca s-au putut mari salariile angajatilor si iti lasa loc si de investitii. Dar statul a zis ca nu iti mai da nimic dar pe deasupra iti ia mai mult decat iti lua inainte de a iti oferi acele scutiri/facilitati. Cam ce crezi ca se va intampla?
@Cristian J., daca nu ne referim la dezvoltatori imobiliari, la ce ne referim?
La firme de proiectare? Ce insvestitii si ce planuri pe termen lung sunt necesarea acolo?
La firme de amenajari interioare? Din nou, ce planuri pe termen lung, de pste 2-3 ani se fac acolo?
La fabrici si depozite de materiale de constructii? Daca dezvoltatorii imobiliari au de lucru, asta inseamna ca si fabricile produc in continuare materiale.
Deci? La ce domeniu din constructii ne referim? Domeniu in care s-au facut planuri de investitii pe termen mediu si lung si acum aceste planuri sunt date peste cap?
@Andrei, e vorba de o firma ce se ocupa cu executia de acoperisuri. Atunci cand iti faci planuri de investii pe 5 ani in utilaje, stocuri, spatii de depozitare extinse, retea de distributie, etc., e foarte dificil sa realizezi ce iti propui daca statul devine principalul „actionar” in firma, in conditiile in care lui ii revin cei mai multi bani din tot ce produci.
Andrei, hai ca ai umplut-o de sange. toate proiectele de infrastructura cine le face? cofetarii? si ma refer aici la alea mari, autostrazi, cai ferate, aeroporturi, metroul, retele de aoa, canal, gaze, curent, productie energetica, indiguiri, desecari, reabilitare si dezvoltare urbana, si altele?
si zic aici de akea mari in special ca alea sunt afectate de schimbarile astea anuale. ca incepi proiectul cu tva 19, anul urmator e 23, dupa aia 11, dupa care 25. si tu esti de abia la jumatatea proiectului.
si dupa aia ne miram ca costa kilometrul de autostrada mai mult ca in germania.
si astea nu ii afecteaza doar pe aia mari care agata aceste contracte, ci pe toti care sunt sub ei, indifetent ca fac chestii extrem de specializate de genul montarii eolienelor sau aia cu tunelul de metrou sau aia cu utilaje speciale, ci si pe toate alea mai , mijlocii sau mai mici care teaiesc pe burta rechinilor.
eu cu topografia mea tot la constructii sunt trecut. ghici, schimbarile alea de legislatie ne-au lovit un pic…. si direct si indirect.
Plafonarea adaosului are aceeasi sansa de reusita ca aia cu plafonarea procentului de pomi pe care-i poti taia pe proprietatea ta. A fost rezolvata de marele oier al tarii prin vanzarea repetata a terenului. Eu tai 20%, vand varului branzar mic, el taie 20%, si tot asa. La sfarsit ramanem fara pomi si cu multa branza. Hue hue hue.
Pana la profit cred ca mai sunt taxele alea de consultanta catre firmele de afara. Asa era un zvon ca dispar banii din tara, o fi adevarat?
@Nimeni cum poti sa verifici daca e relevant sau nu informatia asta?
– in ce medii o auzi? persoane care au studii economice pe bune sau taximetristi?
– cand are sens asa ceva? poate cand firmele au profituri potentiale foarte mari?
– ce fac firmele astea cu profituri imense care trebuie „ascunse”, vand totul in pierdere sau au pretul actiunilor calculat ca multiplu fata de cifra de afaceri? (gen 8x, 20x?)
– avand in vedere ca taxele in Romania sunt mai mici decat in tara unde se presupune ca pleaca banii are sens ca firma sa vrea sa plateasca mai mult mutand banii in tara respectiva cu taxe mai mari?
-daca firmele ar face asa de multi bani in Romania incat sa vrea sa „ii mute in alta tara” ar fi mai multe sau mai putine firme care sa vrea sa faca profiturile astea imense in Romania?
– avand in vedere astea de mai sus si informatia despre vanzarea recenta unde Careffour a vandut cu 800 mil la vanzari de 3 miliarde anual are sens pentru majoritatea firmelor ce propui aici?
@alexnicolae, pe 2024 grupul de firme controlat de Carrefour a avut un profit net total de 10 milioane de lei.
Daca asta ar fi potentialul grupului, profit de 10 milioane la o cifra de afaceri de 15 miliarde, s-ar justifica suma pe care vor sa o plateasca fratii Paval?
@Andrei G depinde ce cumpara. E posibil sa nu cumpere afacerea ci activele. E posibil ca Dedeman sa aiba 3 idei:
1. folosirea spatiilor pentru vanzarea unor produse „Dedeman” (cross selling). Similar cum are Careffour cu Decathlon.
2. vanzarea produselor locale prin parteneriate locale si castigul din subventii agricole.
3. vanzarea activelor (teren, cladiri).
daca se adauga un 1% din fiecare e deja ok. Sunt un pic mai protejati fata de cursul de schimb pentru ca au mai putine importuri din zona Euro.
Pai căutați pe Facebook Tineretul AUR și vedeți ce viitor are romanika. Ce fețe au. Ce bruneți sunt.
Politicienii trag doar pt ei, Bolojan da (sau e lasat sa dea) doar in privati, la anticipate sau la votul de drept AUR face majoritatea, Romania sufera al 2-lea cel mai mare val de migratie dupa 1990, JD wance noul presedinte al americii declara ca Romania este al 55-lea stat American pentru a pune mana pe tehnologia extraterestra gasita in tunelurile Dacice
Plafonarea se poate face pe tot lantul, adica adaosul cumulat de la producator/importator pana la consumatorul final sa fie limitat la un anumit procent (20-30%).
S-a mai incercat in anii 90 plafonarea adaosului comercial – HG 206/1993.
Rezultatul a fost incurajarea importurilor si o birocratie crescuta. Adaosurile mari erau insa ascunse in pretul de import, profitul ramnea afara. In Romania se mergea aparent cu un adaos minim. Cam ca acum.
.
1. fermierul vinde cu 1.5 la ala de colecteaza
2.ala de colecteaza vinde cu adaos la procesator
3.procesatorul vinde la distribuitor
4.distribuitorul baga la hub-urile clientului final
5.clientul final vinde cu 7 lei (acopera salarii / pierderi / taxe stat)
Daca fiecare intermediar baga 1-1.5 lei in plus, ajungi la cei 7 lei pret final.. (asta e faza foarte simplista).
Oare de ce fermierul vinde laptele cu 1,5 lei/l catre procesatori si nu vinde direct laptele către oameni cu 3 lei/l ?
Profit 100% !! – s-ar îmbogăți imediat.
Eu cred ca si fermierii sunt înțeleși cu procesatorii si distribuitorii ca sa ii saraceasca pe romani.
@mirel – hai sa zicem ca trolezi..
Ai 2 vaci acasa, dau cam 30 litri lapte/zilnic. Unde si cui vinzi tu DIRECT la populatie ??
@Mirel – hai ca iti explic eu asta cu laptele, ca sa nu te mai miri si se aplica la foarte multe produse alimentare.
Eu sunt Nea Mitica, am ferma de vaci insa nu in oras ci la 20 de km de oras, vand la poarta cu 3 lei – vii tu 20 de km cu masina sau microbuz si mers pe jos ca doar nu am statie de microbuz in camp la ferma ca sa cumperi 1-2 litri de lapte?
Nu iti convine? Vrei comoditate, vrei sa fie totul intr-un singur loc?
Magazinul ala are costuri fixe si baga multi bani in reclama, ca sa mearga lumea la Magazinul 1 in loc de Magazinul 2.
Dupa aia este o chestie de volum – un lant are nevoie de parteneri seriosi care pot respecta un contract de genul in fiecare zi sa livreze 2 tone de lapte imbuteliat in fiecare din cele 20 sau 50 de magazine din tara. Cati distribuitori crezi ca pot sa asigure asa ceva?
Si mai este o chestie pe care nu vrem sa o admitem – comoditatea. Hai sa admitem ca un producator pune un dozator de lapte crud intr-un magazin si vinde cu 2.5 lei – ca il costa aparatul, curentul, chiria, transportul zilnic de lapte, etc – cati oameni crezi ca vor sa cumpere lapte proaspat in containerul lor si apoi sa stea sa fiarba laptele, etc?
Nu zic ca nu exista, insa in nici un caz asa de multi pre cum vrem sa credem, ca din cate stiu mai exista genul asta de dozatoare prin piete insa nu au daramat piata, nu?
Batem doba ca suveraniștii nu au prea multi neuroni dar când e sa gândim si noi un pic ne ia somnul.
Cum au zis si alții mai sus haideți sa vedem cât e impozitul pe profit in Franța/Germania vs România. E aberant sa scoți profitul dintr-o tara cu 10% taxa pe profit si sa îl duci într-o tara cu 25% taxa pe profit.
Mai mult, daca e 8975% adaosul comercial de ce nu apar mai multe magazine care sa pună 100% adaos comercial si sa rada toată concurenta? – nu îmi explic.
Înainte să ajungă prin Franța, Germania, etc., trece printr-un paradis fiscal, unde o firmă acordă consultanță.
Nu inteleg de ce tot apar comenttaori care ne explica doct cum ca nu are sens sa-ti exporti profitul ca nu castigi nimic.
Chair si in acest articol Zoso a postat un link in care se arata clar cum procedeaza Nike ca sa-si mute profitul din Germania intr-un paradis fiscal, folosind mai multe firme intermediare:
https://www.sueddeutsche.de/projekte/artikel/politik/nike-and-its-system-of-tax-avoidance-e727797/
Cititi si vorbim dupa aceea
Articolul din Suddeutsche Zeitung este scris de jurnaliști leftarzi care nu prea au habar despre contabilitate si taxe. E Hur dur capitaliști naspa exporta profitul in Bermuda. De parca la Finanzamtul german lucrează maimuțe care au dificultăți in a găsi gaura la covrig.
Procedeul descris in articol este legal, se face, este accesibil pentru oricine. Insa, in cazul nostru, in România taxa pe profit este de 16%. Kaufland exporta profitul in Germania unde taxa pe profit este de 25% după care face optimizări fiscale si plătește 15% – plauzibil.
Sau, ca sa evite taxa de 16% Kaufland exporta profitul in Bermude ca sa plătească 10% si asta e foarte plauzibil. Ca profitul îl exporți așa, faci un programel in Java si s-a exportat profitul, nu îți trebuie o armata de consultanți care sa se ocupe cu asta.
Desigur. Si ce fac mai departe firmele astea cu banii din paradisurile fiscale? Ce inseamna real faptul ca firmele internationale stau pe cash in paradisurile fiscale? cu ce le incalzeste ca au aruncati niste bani pe o insula?
tipul asta de articole sunt interesante si relevante dar incomplete.
sa adaug 2 notiuni la asta:
1. actionarii cand isi scot dividendele vor trebui sa plateasca taxele locale. Se pot evita astea doar daca au resedinta in alte paradisuri fiscale. Astia cheltuie dar tot nu pot sa cheltuie toti banii. Asa ca oricum se reantorc in economie intr-un fel sau altul.
2. firmele folosesc banii ca imprumut pentru firma mama – isi accelereaza cresterea, angajeaza mai multi oameni, fac mai multe produse, innoveaza.
Statele compara castigul adus in economie si catre populatie de preturile mai mici, anagajati si taxe platite local si costul legat de concurenta inegala – firmele mari beneficiaza de facto de finantare gratis.
Adica fix ceva similar cu subventiile pe care toata lumea le lauda. Doar ca in cazul subventilor se dau bani catre toate firmele fara sa fie un indicator de performanta iar in cazul „finantarii gratis prin paradisuri fiscale” se „dau bani gratis” catre firmele care chiar performeaza.
O fi bine sau nu? Poate ca raspunsul e in reducerea taxelor pentru firme? Poate e in limitarea marimii firmelor?
alex, când o să mă vezi plătind la supermarket cu card de Dubai sau Cipru să nu mă întrebi de ce.
@vali tot nu ai cum fizic sa iti cheltui banii aia si cand cumperi orice, cu orice cart – o gramada de bani se reantorc in economie. Dar majoritatea banilor raman in firma ca un imprumut.
Aici sunt banii Dvs. Mare parte din imprumuturile si deficitul ce il avem e mai jos:
„Salariile au crescut spectaculos in ultimii 5 ani. O primarie comunala consuma 1 milion de euro doar salariile pe an. 15-20 de angajati. Se plateste excelent, e o asistenta sociala in toata regula. Comunele n-au 1 milion de euro/an sa asfalteze. N-au nici 200.000 de euro. Dar se dau salarii pentru ceva care apoi e fara sens. Pentru ca nu mai exista si un „altceva” dupa acel salariu. Nu mai e niciun ban de asfaltare. „(Gabriel Gachi)
–-
Intr-o primarie de 2 lei se castiga net peste 7000 de lei ca sa frece duda. Sunt absolut convins ca avem si in orasele mari niste structuri mult prea stufoase si s-ar putea da afara 20-30% lejer.
–
Informatia asta de mai sus ar trebui sa ruleze pe toate burtierele de stiri si sa fie pe toate gardurile.
Dar statul si autoritatile locale cand plafoneaza furtul? Primaria Craiova (exemplul la indemana pentru mine) are niste initiative anuale: Intencity (paguba de 4 milioane de euro, in anul cu pierderea cea mai mica), Targul de Craciun si Paste (paguba nu se stie, cheltuielile nu se declara, de castigat castiga doar cei care au camere/apartamente de inchiriat), amenajari de diverse piete (intre 4 si 8 milioane de euro, bucata, ca daca se face mai ieftin, tusim). Si am obosit sa le tot enumar.
In timpul asta: 0 investitii in CET Craiova, cateva tevi de apa schimbate din minim 200 km necesari. Regia de transport este o gaura neagra (acolo se angajeaza o multime de fufete si, cand ai nevoie de transportat oameni la o manifestatie, ai cu ce sa ii duci, de paltit plateste contribuabilul)
Mai bine ar plafona de tot acciza aia la carburant, care este in …euro!
Si o sa faca toata treaba asta cu schema de plafonare + subventie? Ca treaba aia de la enegie a ajutat niste bajeti dăștepți să faca bani. Plafonam la 20% iar diferenta o da statul. Apoi crestem preturile artificial si toata lumea e multumita. Clientul cumpara ieftin, companiile fac bani, statul plateste diferenta, dupa aia ne plangem.