Ori suntem bloggeri ori nu mai suntem?

 

Bloggerii români sunt pe cale să cadă pradă unei practici care i-a adus pe ziarişti să fie acele jeguri umane urâte deopotrivă de colegi de breaslă, de companii şi de cititori. Au început să aibă impresia că ei sunt de fapt vedete şi sunt chemaţi la un eveniment pentru că sunt simpatici şi au o relaţie specială cu piaristul evenimentului. Oh, nu.

Dragi bloggeri, piariştii nu vă iubesc şi nu vă sunt prieteni, ei vă cheamă la lansări de teneşi, cuptoare şi ciorapi pentru a obţine în schimb un articol. Nu pentru a face voi pe interesanţii, nu pentru a mânca gratis şi a vă kk pe voi că trebuie să vă plătiţi băutura, nu pentru a decreta că sunteţi prea ocupaţi cu alte lucruri pentru a scrie despre evenimentele la care aţi fost.

Şi vina nu aparţine marţafoilor care profită de faptul că gagicile sunt de bun simţ şi nu insistă să vă aducă aminte care vă sunt îndatoririle, ci chiar gagicilor din piar, care nu trag o linie clară:

Te chem cu condiţia să scrii.

Nu aveţi chef să scrieţi despre un eveniment? Nu vă duceţi! Scrieti un email persoanei care v-a invitat explicându-i situaţia. Unii plâng de ciudă că nu sunt invitati nicăieri, iar alţii o freacă aiurea şi dau cu piciorul şanselor.

Cam ce cred capetele voastre seci care “uită” sau “sunt prea ocupaţi” ca să scrie despre un eveniment că se va întâmpla mai departe? Vor fi excluşi încet din club şi vor arunca o umbră nefastă asupra tuturor bloggerilor.

ps: e a nu ştiu câta oară când mariussescu îmi rescrie articolele la câteva zile distanţă, în încercarea de a fi blogger relevant. deja mi-e silă să îi tot aduc aminte şi lui, şi altora, că nu aşa se face.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

34 comentarii

  1. mi-a venit o pofta sa scriu despre poze si organizarea lor, ceva de speriat :D

    00
  2. Oricum trebuie sa ai probleme la mansarda ca sa nu-ti dai seama ca te-au chemat undeva ca sa scrii despre asta.

    Chiar si asa, nu inteleg de ce n-ai vrea sa scrii. Articole de acest gen atrag cititori, linkuri, te baga si altii pe lista de bloggeri „de evenimente”.

    00
  3. eu credeam ca ai si scris. dar vad ca nu vad.

    00
  4. vii dar conditia e sa scrii, aproximativ ca un ziarist si nu e de mirare ca bloggerii vor ajunge „ziaristi”

    00
  5. Tocmai ca ii devii simpatic piarului atunci cand scrii. Alfel esti bloggerul care a fost si n-a scris, mama lui… Si data viitoare se gandeste daca te mai cheama sau nu.

    00
  6. eu si colegii mei chiar suntem chemati ca sa mancam si sa bem. 8O
    dar si sa scriem apoi despre asta… :lol:

    00
  7. Las acest comentariu pentru ca n-ai buton de Like pentru articole.

    00
  8. SUNTEM! Permiteti sa raportez, la lansarea de tenesi, pardon, pantofi sport, toti DAR TOTI bloggerii participanti au scris :)

    Insa mai are si piarul de lucru la asta, nu e suficient doar sa-i inviti, ca doar nu-s angajatii lor, sa scrie mereu despre ce mai lanseaza fiecare agentie, e o problema de selectie si de oferta. Si cand zic oferta, nu zic (doar) bani.

    00
  9. Zoso, nu-i asa. PR-ul nu trebuie niciodata sa spuna „te chem cu conditia sa scrii”. Daca vrea ca cineva sa-i scrie neaparat depsre o chestie, ii da niste bani, omul ii face un advertorial si il pune pe site si asta e tot. PR-ul trebuie sa faca bine si sa te convinga cumva sa scrii, altfel nu mai e PR. Iar daca iti spune vreodata „te chem cu conditia sa scrii”, singurul raspuns pe care trebuie sa i-l dai este „imi pare rau, in aceste conditii nu pot sa vin”.

    acestea fiind spune, ca blogger nu te duci la un eveniment daca esti 100% sigur ca nu o sa scrii de acolo, daca vrei sa scrii, o faci in timp util, ca sa-i ajute si pe oamenii aia ca l-au facut, daca totusi constati ca chestia la care ai fost nu e cine stie ce eveniment, poti sa nu scrii, nu trebuie sa te simti obligat sa postezi ceva doar fiindca ai mancat pe gratis, iar daca evenimentul e un esec total nu e cazul sa te feresti sa scrii ceva, poate ii ajuti pe altii sa se fereasca de o agentie de PR proasta

    00
  10. Hehe, mersi de articol!
    Mi-ai raspuns raspuns la o intrebare care o aveam de mult!

    00
  11. nu sunt de acord. eu nu sunt andreea raicu, sa dau bine la evenimente. lumea ma cheama acolo cu un scop. atunci cand uit care e scopul meu am o problema.

  12. Hehe, un post pro piari :). Dar ai mare dreptate, le-a luat ziaristilor ani sa inteleaga ca pr-istii nu sunt dracu’ ci faciliteaza niste chestii intre intre companii, unele scortoase din cale afara, si presa. E fain totusi ca pe blog-ul cu cel mai mare awareness din ro ( :D) se admite intr-un mod fair rolul piaristilor. Treaba-i buna.

    P.S. Motanul negru, botezat Zossolino, acu vreo doi ani, intr-o baie mai speciala ;), te saluta :) .

    00
  13. io vreau sa mi se trimita acasa piscoate si pe mail comunicatu si niste imagini. poate scriu, poate nu, acu n-am chef miserupe :))

    00
  14. Miha, cum ar veni, dai un cico? :D

  15. nu mai suntem …

    00
  16. @zoso – pai, ori suntem piaristi ori nu mai suntem, dau o bere daca te nimeresti vreodata pe meleaguri amsterdaniene :D.

    00
  17. Imi place autocritica ta pozitiva.Si titlul este foarte bine ales. E la moda:)

    00
  18. Sunt jurnalist. La inceput am fost super impresionat de atentia pe care mi-o acordau PR-istele. Credeam ca intr-adevar sunt un tip special si ca oricand si-ar trage-o cu mine.
    Dar X-uleasca ii facea colegi dulci si colegului de la Evz si de la Capital si de la Adevarul…
    Curva!, mi-am zis. De fapt, ea respecta job descriptionul.
    Apoi au aparut blogeri. Si astfel PR-istele ne-au parasit pentru „noii jurnalisti…” Alo! Nu suntem doar instrumente de PR. Oricum, vreau sa ies rapid din presa. Pacat de aceasta meserie

    00
  19. sa ma cheme pe mine la pomeni d’astea ca io scriu :)

    00
  20. good point. nu e vorba de o conditionare pana la urma de tip „daca vii, scrii”, dar intr-adevar, ducandu-te ca blogger la un eveniment iti asumi rolul in care ai fost invitat. nu te duci la un party, ci te duci „in interes de serviciu”.

    in alta ordine de idei (legat de poza de la inceput) am inceput sa ma satur de „relevanta” si recunoasterea pe care o primesc niste bloggeri care tot ce fac e sa spameze. spameaza cu nimicuri pe blogul personal, pe twitter, pe facebook si absolut peste tot pe unde mai pot, nu au absolut nimic de zis, dar scriu in prostie. si noi ii urmarim din obisnuinta, cand de fapt sunt niste nimeni cu mult volum de comunicare dar zero esenta. unsubscribe, zic. de ce sunt invitati oamenii astia la evenimente, cand n-au crescut organic ca public si ca subiecte, ci doar prin masa?? ce target se atinge de fapt prin ei?

    00
  21. Exista si situatii mai penibile de atat care tin de partea „cealalta”. Mai exact tu ca blogger iti faci treaba, scrii, te agiti pe „social media”, iar PR-istu’ iti promite si ceva „matreata” pentru buzz-ul creat de tine. Dupa 2-3 luni de „poke-uri” trimise pe mail PR-istului, timp in care acesta te tot amana cu „matreata” promisa, te linistesti si astepti „cu viu interes” sa te cheme/invite/solicite pentru o noua campanie, prilej cu care sa-i pregatesti un „sandvish cu ce-mi place mie”.
    Pe scurt, uscaturi sunt peste tot, iar cele doua tabere se vor plia mereu una peste cealalta „ca sa-si vada sacii in caruta”. Daca vrei, numeste-o „selectie naturala online”.

    00
  22. Eu zic ca sunt inca vremuri bune cand esti invitat doar ca sa scri, odata cu twitter effect si cu alte tool-uri care vor aparea, fie ca le fac eu fie ca le fac altii, o sa conteze si ce scri, si cum scri, si influenta pe care o ai prin ce scri.

    De asemenea conferintele sunt o sursa de informatii si de idei de articole interesante eu nu apuc sa scriu tot ce notez pe la conferinte din pacate, dar chiar si asa scot macar 3 articole de pe urma conferintei. Nu stiu inca daca sa renunt sau nu la live blogging pentur un articol a doua zi mai cizelat.

    00
  23. E simplu. caut sa invit un blogger la un eveniment deoarece scred ca subiectul evenimentului e pe interesul sau si/sau pe al publicului sau. daca subiectul nu este pe interesul sau atunci nu va onora invitatia. Sau, in caz ca totusi a venit la evenimentul x si va constata ca subiectul nu este de interes, nu va scrie. Omul de PR nu are ce sa ii reproseze bloggerului. El este consultantul in comunicare, el este cel care l-a invitat pe blogger. Il va invita si a doua oara pe acelasi blogger la un eveniment similar. Si daca nici atunci nu va scrie e clar ca acel gen de subiecte nu reprezinta interes. Drept pentru care a treia oara nu il va mai invita. (ar fi fost mai bine daca ar fi stiut acest lucru de la inceput – research-ul e de baza)
    Intre PR si Blogger ar trebui sa existe relatia de serviciu-serviciu. „hai te rog scrie” sau „nu am chef sa scriu, m-am dus la eveniment doar ca sa mai fac misto impreuna cu amicu x” denota necunoastere a domeniului in care activeaza ambele exemplare. Iar, in timp, ori se va schimba atitudinea, ori se vor autoexclude din piata muncii si se vor reapuca de altceva.

    00
  24. Matei, problema asta exista in online de vreo 10 ani.

  25. Hop, slow forward are o logica! In definitiv mi se pare sclaveala sa scrii ceva (de bine, de obicei, restul sunt exceptii) doar pentru ca ai fost chemat la un eveniment.

    00
  26. ai fost chemat si ti s-a umplut traista sau ai mancat/baut. asta nu costa bani?

  27. Pana acum nu am participat la evenimente, dar daca o sa mi se ofere ocazia nu o sa zic..si da.. o sa scriu si pe blog despre, pentru ca blog-ul in definita lui este un jurnal online.

    00
  28. lol, apropo de mariusescu, chiar acum am intrat la el pe pagina si are ceva in aceeasi idee cu ce ai scris tu acum aici.
    Cat de relevanta e coicidenta asta! Ș))

    00
  29. De acord cu slow forward. Un blogger nu trebuie niciodata sa se simta obligat sa scrie despre un eveniment la care a fost invitat. Dar este frumos si indicat din partea lui sa o faca, altfel risca sa nu mai fie chemat in viitor. (deci sunt de acord si cu tine zoso).

    Daca va scrie frumos despre eveniment sau nu, asta tine doar de cum s-a simtit el la fata locului.

    Sunt de acord ca bloggerul sa fie platit pentru a scrie un articol, nu doar sa i se dea intrare gratis la un eveniment unde sunt chemate o groaza de alte persoane si sa i se dea poate si consumtie moca. Oricum toate treburile astea tin de PR si decat de bine este facut.

    Ma mir ca Arhi nu a comentat la articolul asta, sunt sigur ca ar avea ceva de spus.

    00
    • @adleras: nu trebuie să se simtă obligat. dar e ca la serviciu. şeful te plăteşte dacă munceşti. nu trebuie să te simţi obligat, dar…

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG, de la Finestore, de la PORC sau de la Aceeași Mărie.