Orasele mari alieneaza omul

ALIENÁRE, alienări, s. f. 1. (Jur.) Acțiunea de a aliena; înstrăinare a unui bun. 2. (Fil.) Neputința individului față de societate și față de el însuși, depersonalizarea sa în organizațiile mari și birocratice; înstrăinare. 3. (Med.; în sintagma) Alienare mintală = nebunie. [Pr.: -li-e-] – V. aliena.

Vorbesc de definitia a doua de mai sus. Nu de a treia, desi a doua poate duce, in unele cazuri, la a treia. Nu duce pentru ca, din fericire (oare?) la oras sunt multi psihologi si psihiatri.

Orasele mari alieneaza omul. Omul, fiinta sociala, are nevoie de ceilalti, sa fie in comunitate, sa interactioneze, sa apartina de un grup. Si asta pare a fi definitia ideala a unui oras. Esti in grup, in comunitate, interactionezi, socializezi. Doar ca omul, ca animal, are nevoie sa fie singur. Sa respire singur, fara sa aiba mereu in câmpul vizual un alt om, o cladire, o masina sau un Mega Image.

Ca sa te conectezi cu tine, cu instinctele tale – care sunt bune daca nu au fost deja alienate de prea mult oras – ai nevoie de spatiu. De câmp vizual fara obstacole create de om. De padure, de lanuri de grâu. N-o sa fac name dropping acum (poate mai târziu), dar un mare filosof spunea sa stam cât mai putin asezati. Sa nu credem niciodata intr-o idee care nu a venit din plimbarea in natura, o idee la nasterea careia nu au participat si muschii corpului. E incredibil sa citesti chestiile astea spuse de cineva acum 150 ani si sa-ti dai seama cât de adevarate sunt. Omul are nevoie de miscare si de spatiu ca sa fie sanatos. In capul lui, mai intâi, ca acolo e centrul de comanda. Orasul iti da doar un apartament (frumos, ca doar tu l-ai ales si decorat), un metrou, un autobuz si, pentru norocosi, un birou frumos in Pipera. Dar iti petreci viata mai ales in interior. Iar tu, ca om, ai mai mult nevoie de exterior, de natura, decât de interior. Mersul de la tine din bloc pâna la Kaufland sau shaorma nu e reconectare cu natura, nu e mers in natura. Nu te reconectezi cu nimic când faci asta. Sigur, faci putina miscare, dar vizual si mental esti intr-o cursa cu obstacole: masini parcate, alti oameni, banci, gherete, statii de autobuz, tramvaie, stâlpi de curent etc. Sigur, tu esti superman si le ignori. Tu esti superman si meditezi mergând. Nu esti influentat, nu te deranjeaza, nu te mai deranjeaza, pentru ca ai devenit un ninja al strazii, al evitarii obstacolelor. Doar arunci privirea intr-un loc si cu puterea mintii muti masina parcata prost pe care trebuie sa o eviti calcând pe sosea sau intr-o balta. Poti sa te duci zilnic in parc, dar parcul e plin de obstacole si el. “Am parcul aproape, ma duc zilnic” nu e suficient.

Interactiuni, socializare? Hai sa fim realisti. Orasul ne-a facut atat de egoisti, individualisti incât avem nevoie sa ne inscriem la grupuri de dialog sau in asociatii de ajutorare a altora ca sa ramânem umani. N-avem nicio treaba cu nimeni din blocul nostru, nu vizitam niciun vecin, cu cei mai multi ne râcâim prin sedintele de bloc, ne amintim ca ala de la 6 n-a platit fondul de rulment de 3 ani, ca eu de ce dau bani la lift ca stau la 1 s.a.m.d. Orasul ne-a dus la concluzia – des intâlnita si pe aici – ca trebuie sa-ti vezi de garsoniera ta, de ecranul tau de 48 inchi, si de PlayStation-ul tau. Si niste casti bune, noise cancelling parca le zice.

In comentariile de zilele trecute, niste oraseni revoltati, aproape explodau ca nu-i inteleg pe unii oameni care se duc 3 zile la munte sa nu faca nimic. De 30 ani se mira, privind de la etajul 10 din garsoniera lor din Crângasi, ce face lumea la Bran-Moieciu. Cum sa te duci acolo si sa nu faci nimic? De 30 ani aia construiesc pensiuni pentru ca vine lumea, dar orasenii nostri continua sa se mire. Ca ei, vacantele lor, “decât trei zile la munte, mai bine binging le mine in apartament”. Si apoi sedintele de psiholog.

De ce se aglomereaza oamenii pe Valea Prahovei de 50 ani incoace? Pentru ca, instinctual, au nevoie sa plece din orasele astea minunate in care locuiesc. Si dorinta – sau alienarea – e atât de presanta, incât nici nu conteaza ca vor sta 9 ore in trafic. E atât de simplu. Nevoia de natura – chiar si fara activitati – este atât de mare, incât nici nu mai luam decizia, corpul singur se suie in masina si pleaca. Desi avem impresia ca suntem fiinte rationale, nu suntem DOAR rationale.

Orasele mari trebuie sa moara. Sa se farâmiteze. Sa se intinda, sa faca blocuri mai putin inalte, sa faca spatii verzi si sa planteze copaci. E singura optiune posibila pentru o umanitate sanatoasa.

PS. Se lupta oamenii in comentarii “500 sau 1000 m2 de curte, ce e mai bine?”. E o discutie care nu va ajunge nicaieri. Un om care si-a luat un teren de 500 m2, si-a construit ceva pe el, locuieste acolo, isi va apara cu dintii alegerea. Sa-i spui ca 500 m2 e prea putin e ca si cum i-ai ataca proprietatea, l-ai ataca pe el si alegerea lui. Normal ca nu va ceda si va gasi argumente care sa-i protejeze alegerea. Spune-i tu unui om care abia si-a cumparat un apartament cu doua camere, in Crângasi, dupa ce a visat la el si a strâns din dinti 10 ani sa economiseasca, spune-i tu ca Crângasi e o mizerie de cartier, ca un apartament de 60 m2 la etajul 8 e un cacat de apartament si ca la banii aia se muta la 500 m2 de curte. Te va sfâsia din priviri si nu vei mai fi invitat la nicio aniversare. Sigur, dupa câtiva ani, dupa niste evenimente nefericite pe acolo, interactiuni naspa cu vecinii etc, e posibil ca unii oameni sa recunoasca ca nu a fost cea mai fericita alegere. Dar procentul lor e mic, oamenii isi apara alegerile facute cu pretul vietii. Iar pe Internet e si mai usor sa faci asta. Pentru ca te protejeaza bine anonimatul.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

140 comentarii

  1. Erich Fromm are niste carti interesante pe tema asta.

    Comentariu apreciat.255
    • Am citit pagina Wikipedia acum. E interesant, o sa caut sa citesc. Multumesc.

    • Și Elijah Anderson – un alt sociolog, ceva mai recent decât Fromm:
      ”A Place On The Corner”, ”Code of the Street”, ”The Cosmopolitan Canopy” – în ordinea asta. E etnograf tipul și are un fetiș cu subculturile (în special persoanele de culoare și viața din ghetou).
      Interesat mai e conceptul sociologic de ”anomie” la Durkheim și la Merton. Cel al lui Durkheim se leagă de ceea ce ai scris tu: prin anomie se înțelege o revoltă la adresa regulilor societății pe care trebuie să le respectăm. În mediul urban acestea sunt mai multe decât în mediul rural (vezi ideea de ”Gemeinschaft” și ”Gesseltschaft” – ”comunitate” vs. ”societate” – la Tonnies). În mediul rural (în ”comunitate”) regulile sunt puține, deci calitatea vieții crește din acest punct de vedere: știi că la înmormântare merge tot satul, polițistul din sat e vecin cu tine și închide ochii la majoritatea neregulilor (sau le soluționează amiabil), se merge duminica la biserică, se dă bună-ziua pe stradă la lume iar restul sunt detalii. La oraș în schimb (în ”societate”) suntem cam străini unii de alții, deci nu funcționăm după regulile comunității: nu salutăm oamenii random pe stradă, dacă nu mergem la biserică vecinul nu va spune nimic rău de noi, nu trebuie să deschidem ușa la preot și nici poliția nu ne e prietenă. Dar fiind ”societate”, iar numărul de indivizi din urban fiind net mai mare, pentru a păstra ordinea care la rural e ținută fix de presiunea socială, se impun mai multe reguli: nu trecem pe zebră decât pe verde, lăsăm bacșiș, comunicarea cu doamna de la ABC e minimală și nici nu-i știi numele; se cere să știi detalii care la sat nu contează (unde plătești apa, curentul, gazul, unde e sediul asociației de locatari, cât costă un loc de parcare, unde o iei la dreapta în sensul giratoriu, care supermarket are promoții și când, prețul unui bilet de tramvai).
      Pri urmare, în mediul urban, apare ceea ce Emile Durkheim definea drept ”anomie”: frustrarea de a avea de-a face cu tot mai multe reguli, ceea ce crează frustrare în individ, apoi un sentiment de revoltă și – într-un final – dorința de a încălca acele reguli. Se traduce prin izolare socială, contact sintetic cu semenii tăi (cumperi apă plată de la casa 5 de zece ani dar încă nu știi cum o cheamă pe doamna care te servește) și un sentiment de ”nu aparțin nimănui”.
      Fain subiectul.

      Comentariu apreciat.580
    • N-am citit mare lucru din ideile lui Durkheim, doar extrase pe ici pe colo si mi-a placut, mi s-a parut interesant. Acum o sa ma duc in directia anomiei. Thanks, Razvan.

  2. Comentariu ascuns de spiriduși!
    [Click aici]

    Comentariu nasol. 63129
    • Depinde de varsta.

      Am trait in urbe aglomerate din lumea asta si acum sunt undeva mult mai relaxant, langa natura dupa criteriul lui Batărflai. Dar joc La.old boys acum.

      Ps: poti sa dezbati si fara sa jignesti. Evolueaza. Vad ca esti produsul agresivitatii urbane gen Crangasi, descrisa mai sus de autor.

      Comentariu apreciat.1099
    • ok , sa presupunem ca e slab articolul si F dezechilibrat psihic.
      Vino cu mai multe argumente tu, expune-ne parerea ta, cum iti face bine orasul si aglomeratia , si lipsa de aer curat , si traitul in spatiu mic de bloc, bormasina de la vecini, cautatul locului de parcarea seara pentru ca nu sunt locuri pentru toate apartamentele etc

      Comentariu apreciat.587
    • “ce articol slab” + manutele verzi pe care le vei primi = exact ce am spus in PS-ul de mai sus.
      Tu si altii care v-ati luat apartamente in oras nu aveti alta posibilitate decât sa-mi dati mie pumni in dinti pentru ca ceea ce am scris e ca si cum v-as spune ca ati facut o alegere proasta. Desi nu spun, neaparat, asta.

      Pentru multi dintre oraseni, alienarea e destul de avansata, e imposibil sa le mai explici ceva despre natura. Iar felul in care ai inceput comentariul demonstreaza cu prisosinta ce am spus in articol.

    • @dni: culmea e ca nu bormasina e problema, ci tot locul.

      nici la tara nu e liniste deplina (doar in cimitir :)). la tara auzi: drujba vecinului sau vaca sau cocosul, porcul, cainele si daca nu ale vecinului, atunci ale tale

      dar ti se falfaie. iesi in curte la o cafea, bere, vin, coasa, sudura sau zacut si ti se falfaie 🙂

      Comentariu apreciat.505
    • @Attilla
      stiu, bormasina era doar un exemplu, mi se ”falaie” si mie, doar ca din pacate o data, maxim de 2 ori pe luna cand ajung la tara.

      54
    • pai fluture mie nu-mi place natura. îmi place confortul asigurat de betoane și asfalt și utilități și servicii și diversitatea orașului mare.

      cel mai puternic argument este naveta. timpul petrecut pe drum spre job/scoli/grădinițe/evenimente/localuri

      nimic nu e mai valoros ca timpul tău. nu zice nimeni sa nu ai o casă de vacanță sa te duci vara la aer curat dar 9 luni pe an trebuie sa fii activ, in priza , în oraș.

      Indecis. Tu ce zici?2728
    • Flat, am vazut de la primul comentariu ca esti deja alienat de oras. Nu e nevoie sa dezvolti.

      Auzi, timpul tau e cel mai valoros printre betoane si asfalt. Ce sa combat? N-am ce sa combat. Alienare placuta in continuare.

    • Doar astea două solutii sunt: coada vacii, sau Crangasi. Nimic intre ele.
      Cum dracu’ o trăi americanii, francezii, englezii pe la ei pe la țară? Tot cu buda în curte?

      Comentariu apreciat.343
    • Am fost in Irlanda, la ocean. Dingle, sat. Cai, pustiu. Pensiune, cameră mica.
      Iesiti, măi români, din țară, mergeți prim satele altor națiuni, că poate învățăm ceva. Nu, românii nu sunt “miezul”, suntem cel mult coaja, dacă nu drojdia Europei.

      Comentariu apreciat.327
    • alienat fata de cine? de societate, in nici un caz. în oraș mă întâlnesc cu mai mulți oameni într-o zi decât exista într-un sat. fata de prieteni, la fel, este mult mai facil sa socializezi în oraș pentru că ai unde, in afara de birtul satului. deci ce alienare?

      unii dintre noi nu simțim chemarea naturii, nu avem trăirea rezonanta cu ogorul, nu ne excitam la ideea unei palme de țărână, nu ne place sa tundem iarba sa mirosim bălegar sau sa scormonim prin pământ. ne simțim ff bine intre betoane și sticlă. de ce ar fi asta o problemă?

      Indecis. Tu ce zici?3422
    • Flat, nu e domne nicio problema. Dar nu ne fute nici tu la cap cu frumusetea betoanelor tale, ok? Si daca un articol e slab, vezi de drum, ca timpul tau e valoros printre betoane.

      PS. Faptul ca tu intâlnesti multi oameni intr-o zi nu inseamna nici lipsa alienarii, nici ca socializezi, nici nimic. Dimpotriva, sa intâlnesti atat de multe persoane/obstacole intr-o singura zi poate accelera alienarea despre care vorbesc. Dar nu ma astept sa intelegi, n-ai tu timp de gândire, tu esti ocupat sa faci slalom printre oamenii cu care nu socializezi.

    • Flat are dreptate in sensul ca poti fi in simbioza cu betoanele la fel de bine cum poti fi si cu natura. Alienat nu inseamna ca esti legat de glie si trebuie sa te intorci la ea ca te-ai instrainat stand la oras. In ambele situatii, si in oras si in natura, te poti simti instrainat, si asta in primul rand din cauza incompatibilitatii. Ca sa fiu mai exact, oamenii extrem de alienati sunt hikikomori, care si-au restrans activitatea sociala atat de mult incat nu mai interactioneaza cu nimeni mai mult decat este necesar pentru ca societatea si orasul nu functioneaza in favoarea lor. Asta se intampla si in Bucuresti si alte orase mari cu oamenii care vin din afara si nu isi gasesc locul, nu au cum sa se integreze, de aici si termenul asta. Am avut un coleg in Bucuresti care era fix asa – nimic nu functiona pentru el, nu putea lega relatii, jobul il stresa, locuia intr-un apartament in Berceni in capat si facea 1 ora zilnic pana in Pipera cu metroul. Extrapolat, te simti alienat cand sistemul in care vrei sa intri nu te vrea sau nu esti compatibil cu el. Nu as paria ca orice persoana se poate conecta cu natura si ca acolo e locul ei default, altfel pentru ce mai tinem neocortexul intre urechi? Daca esti nascut si crescut la oras si orasul functioneaza in favoarea ta, nu poti spune ca esti alienat din cauza marimii sau a densitatii populatiei daca factorii astia doi nu conteaza pentru tine (fie ca ii ignori, fie ca i-ai asimilat).

      Comentariu apreciat.274
    • Simbioza om-beton. Amin. Nu mai am ce sa comentez. E inutil.

    • Flat troleaza. Nu pot sa cred ca n-a prins ideea omului…

      35
    • Intr-un final, a prins-o. E cu ea in Trash, o examineaza atent.

  3. De vreo 2 ani caut să-mi iau o bucata de pământ/ pădure undeva pe la gura Humorului… Sa fie munte. Sa fie natura. De ce? Asa a rămas ideea de la taică-miu ca ar fi fain sa ai o cabana la munte unde sa te retragi.
    Dupa ce am citit articolul asta, am conștientizat motivul pt care vreau cu adevărat să-mi iau o bucata de pădure.. Sa fie doar a mea :).

    Comentariu apreciat.434
  4. Tu nu prea ai inteles comentariile alea cu 3 zile la munte. Aia se duc acolo sa stea inchisi in vila, sa bea si sa manance. Nu satisfaci nevoia de natura asa.

    Comentariu apreciat.6411
    • Iar tu nu intelegi mai nimic.

      De unde plm stii tu ce fac TOTI oamenii care se duc la munte? Si daca beau ce?

      Si daca se plimba 30 minute pe zi, ca trag sotiile de ei, tot e mai bine decât sa stea in apartamentul lor din Bucuresti.

    • Cosmin, nu toti. Cei care comenteaza cred ca aia toti s-au dus sa faca doar asta, sau doar asta vor sa creada.
      Si eu am fost la munte 3 zile de revelion. Am facut si cate un tuci si un gratar, ca ne place sa stam in jurul focului si sa bem o tarie in frig, am mers si in plimbari cate 7-12 km pe zi, fiecare cat a putut.
      Am facut si un rummy seara.
      Cel mai important , am stat in aer liber fara masca 3 zile.

      Comentariu apreciat.444
    • Ei cred că își satisfac nevoia de dez-alinare, nu musai de natură. Si o cam fac asa, pe pilot automat. Nici nu le mai pasă ca stau cu orele in trafic pe DN, ca se cazează la o pensiune mizerabilă unde nu primesc bon fiscal, că ieșirea în natură nu înseamnă mers bară la bară pe transbucegi sau stat la coadă la telecabină pentru alea 10 poze de sus, ca stau in trafic pentru ca vor o pizza si o cafea in piața Sfatului etc. İmportant e ca au ieșit din mușuroi.

      Comentariu apreciat.241
    • Cunosc om bogat, cu vila la mare. Se duce, nu iese din ea. Copilul se duce cu familia la mare; vorbesc cu pustiul, il intreb daca a vazut marea, mi-a spus ca nu a iesit din casa.
      Pleaca de vineri noapte, se intorc duminica. Sambata nu ies din casa. Saptamana viitoare, repeat.
      Bogati: masini noi, case, vile.

      23
    • Majoritatea stau minim 3h in trafic la dus si inca 3h la intors ca sa ce?
      Ca sa se cocalareasca 1zi jumate cu-o bere-n bot in balconul pensiunii din Moieciu?
      Ca sa se plimbe pe strasse in Sinaia cu maxim o telecabina pana la cota?

      Aia care vor natura, ii vezi de departe. Sunt cu bocanci, nu cu slapi sau adidasi. Au un windbreaker si-un fleece pe dedesubt in loc de trenning. Merg hotarat pe traseu nu se plimba in dorul lelii printre magazine.

      La Moieciu am renuntat demult. In fiecare noapte erai ca la club cu DJ-ul in camera. Si-am stat la mai multe pensiuni. La fiecare 2-3 case e unul care da muzica FOARTE TARE pana la 3 am.

      Ultima oara cand am fost pe ValeaPrahovei am facut 5h din Predeal pana acasa. Am jurat ca nu ma mai duc in viata mea.
      O sa incerc si cu trenul, dar e mai complicat cu 3 copii.

      O vreme am frecventat Cheia. DN1A e chiar ok pana prinzi 1 tir pe care-l depasesti pe una din cele cateva portiuni drepte. Apoi observi ca in fata lui e alt tir si tot asa.

      122
  5. Poate cel mai echilibrat articol din ultima perioadă. Pe cât de simplu, pe atât de greu de înțeles.
    Este sinteza omului modern, dar același om modern are alte rezoluții la început de an.
    p.s. excepțiile sunt prea puține pentru a avea loc în statistici 🙂

    Comentariu apreciat.378
  6. Mi se pare cumva ironic, dar si trist, ca in urma cu cateva zeci de ani, visul era sa scapi de tara, de sat, de nesfarsitele intinderi, ca sa ajungi intr-o cutie de chibrituri, impreuna cu alti “norocosi”, iar copiii si nepotii lor se bat sa fuga din orase, sa isi cumpere sau construiasca acele case de 500, 1000 sau 2000 de mp pe care bunicii lor le-ar fi dat si degeaba ca sa se scape de ele.

    Cred ca proprietatea privata, cat mai privata, mai izolata, mai indepartata a ajuns un ideal si un semn al nivelului de bunastare.

    Si cum romanul face orice pentru perceptie, ma astept ca peste zece, doua zeci de ani, satele romanesti sa se repopuleze, concomitent cu desertificarea arealelor urbane.

    Din nou trist si ironic, daca pana acum batranii ramaneau abandonati la tara, de acum vor ramane abandonati in blocurile comuniste.

    Comentariu apreciat.349
    • Migratia asta nu e un lucru rau. Au plecat de la buda in fundul curtii si s-au dus la oras si, intre timp, altii de la oras se intorc la tara si reconstruiesc satele. Daca o sa continue in ritmul asta, satul romanesc are sanse mari sa se transforme in ceva similar suburbiilor, cu un grad ridicat de sistematizare. Ceea ce nu e deloc rau, ca era cazul sa se modernizeze si mediul ala.

    • Alex, ar fi minunat. Problema pe care o vad e ca, alienati de oras (fie si doar partial), se intorc la sat si apoi se plâng ca le ia 1h pe saptamana! (comentariu vazut recent la cineva), atentie, o ora pe saptamana sa taie 330 m2 de gazon. Iti dai seama? Si ca daca ar avea 1000 m2 ar fi nevoit sa-si ia un mexican pentru asta. Wow, 3 ore pe saptamâna, in curtea lui, pentru el si familie, sa taie gazon, sa bea doua beri, sa se frece pe burta, e nasol la tara, la curte.

      Sau sa taie copacii de doua ori pe an?? Sau sa ude lalelele? Pai de aia s-a mutat el la tara?

    • fluture – exact, oamenii nu realizeaza ce presupune in realitate existenta in rural, unde tot ce ai e in urma muncii brute, fizice.

      Si-ar dori sa traiasca inconjurati de frumusetile naturale, dar fara sa miste un deget.

      Pai, pentru asta exista booking.com.

      Indecis. Tu ce zici?228
    • NOU
      #33

      Ironia maxima e ca au dat pe 2 lei terenuri cu case la 10-15 minute de oras sa se mute intr-un bloc comunist dintr-un municipiu prafuit si gri pe credit si asta ca sa faca un credit copiii lor 20-30 de ani mai tarziu sa cumpere case fix de acolo de unde au venit.

      132
  7. Eii, dar lasă dragă că uite, cu salariul de 5 cifre de la compania din Pipera ne permitem un credit pe 20-30 de ani la o cutie de chibrituri într-un bloc nou făcut de unul care a dat mită la firea pentru avize (care evident ca nu are spatii de depozitare si parcare, dar ne descurcăm noi, parcăm pe trotuar), o mobilă fashion de la ikea, ieșiri in fratelli, week-end-uri la mamaia si Valea morții mamii ei, city-break in Barcelona, concediu in Thailanda sau all-inclusive in Bulgaria sau Turcia. Nu contează că in restul timpului ne f**em nervii si sănătatea ca sa ne permitem toate alea de mai sus. Cunosc personal astfel de persoane care stau in ghetou…*cough* residence, dar își laudă alegerea de parcă ar sta intr-o vilă in mijlocul parcului Herăstrău. Îți mulțumesc pentru că ai mai descâlcit ițele minții.

    Comentariu apreciat.4711
  8. Ce ai bre cu Crangasiul:)) asa-i, nu e stralucit, blocurile sunt prost izolate, dar e aproape de apa, te poti plimba linistit pe lacul morii pe jos si ajungi in alte cartiere, te poti intepa usor in nord, acces la aeroport, gara etc. Ne am dorit alta zona, dar 2 camere pe turda, 1 mai erau echivalentul a trei camere in hulitul crangasi.

    Comentariu apreciat.276
  9. E amuzant (oarecum) că generalizați ideea asta de “alienare” la nivel global, folosind România pe post de exemplu. Stați liniștiți, în România te alienează la oraș un homo bormașinus, iar la țară bețivii din sat sau țiganii ciorditori.
    V-ați pus problema că lumea asta e mai mare decât România? Și că fiecare țară e construită altfel, și că “la țară” înseamnă ceva diferit în Thailanda sau în SUA sau în Elveția? Sau că oamenii aceia din Norvegia poate sunt alienați de zilele scurte de iarnă, de singurătate sau de viața la nord de Cercul Polar?
    Mai ușor cu generalizarea pe scări, suntem 8 miliarde pe planeta asta și nu vrem toți casă la Balotești.

    Comentariu apreciat.6011
    • Ce noroc ca ai venit tu sa ne spui ca mai sunt si alte tari in afara României. Nu mi-as fi inchipuit.

      Ca idee, dar nu ma astept sa intelegi, New York poate fi printre cele mai alienante orase din lume. Dar iti pot da ca exemplu cel putin 80% din capitalele tututor tarilor din lumea asta, si cel putin 90% din toate orasele peste 1 milion de locuitori.

    • @fluture: i-ai luat cu sociologie, cu de-astea – cu ”alieni”. Ei știu de Tuborg și 5Gang.

      180
    • @Fluture – am călătorit foarte mult și aia e problema, că înțeleg. Cu New York City toată lumea are o relație de love-hate, eu nu aș putea să locuiesc acolo. Este copleșitor.
      Totuși cred că ai dreptate când zici capitale. Dar în țările dezvoltate există în afară de capitale și alte orașe mari (peste 1 mil. locuitori) unde viața este plăcută.
      Plus – dacă visăm toți casă cu teren va trebui să defrișăm Amazonul și se supără Greta pe noi, so it’s a no-go.

      Comentariu apreciat.292
    • Orasele alea unde viata e placuta sunt exceptia, nu norma.

      Si nu sunt de acord ca marirea oraselor, aplatizarea lor duce la defrisarea Amazonului. E spatiu suficient, sunt zone aride sau neinteresante din punct de vedere agricol care pot fi folosite. Si chiar padurile, daca exista o reala sistematizare a constructiilor. E loc suficient. Chiar este. Am putea lejer sa punem toata umanitatea de azi, in locuinte corecte (nu toti la case cu 1000m2 curte!) si am folosi doar Canada pentru asta.

    • PS. New York-ul are cea mai mare concentratie de psihiatri pe cap de locuitor (sau la mie). Asta ar trebui sa explice multe chestii.

    • @Razvan – îndrăznesc să spun că erai la grădi când ascultam eu Depeche Mode.

      106
    • Margelatu, ai relativ putine comentarii pe aici. Cel putin cu nickname-ul asta. Iti dau un sfat prietenesc. Nu asuma ca stii lucruri despre autori sau comentatori. Mai stai pe aici, mai citeste, dar nu asuma din prima ceva ce nu esti sigur 🙂

    • @Razvan – îndrăznesc să spun că erai la grădi când ascultam eu Depeche Mode.

      LOLz

      70
    • @fluture daca am pune toti oamenii sa locuiasca in wc-uri cu pat si dus incorporat unde coboara mancarea din tavan poate ca ne-ar ajunge Canada.

      Tii minte ca a existat un anumit cartier istoric “kowloon district”?

      Asa arata oamenii impachetati ultra eficient cu mai mult spatiu la dispozitie decat sus numitul WC cu pat si dus.

      Oamenii mai au nevoie si de spatiu de miscare. Canada nu ne-ar ajunge nici daca am oferi fiecarei familii (ce e aia familie – intrebare capcana) un apartament de 57mp in blocuri cu 30 de etaje la 5m distanta unul de celalalt.

      Poate eu, sau altcineva, nu pot sau pur si simplu vreau sa-mi impart spatiul de locuit cu alti oameni. Poate din motive foarte bine intemeiate. Nici daca are doar 38 mp.

      37
    • voisidit, am oroare când cineva ma contrazice cu atâta aplomb inainte sa verifice.

      Canada are 9.000.000 km2. Asta inseamna 9.000.000.000.000 m2. Asta inseamna câte 1000 m2 de persoana, daca toti locuitorii pamântului ar locui in Canada. Sigur, sunt zone muntoase, terenuri abrupte, dar tot ramâne o marja mare. Si n-am zis ca fiecare om trebuie sa aiba curtea lui de 1000 m2. Oamenii pot trai foarte bine in apartamente in blocuri de 2-3 etaje, daca blocurile nu sunt foarte apropiate si au suficient spatiu verde. Deci putem pune in Canada chiar dublul populatiei actuale ale globului, fara riscul ca tu sa imparti locul cu altcineva.

    • Londra mi s a parut mai crunta decat NYC. N am locuit acolo, doar am vizitat insa mi a ajuns. NYC e ok mai la tinerete dar trebuie lucrat la exit strategy:)

      51
    • Nu NYC, dar un orășel pe lângă…

      11
  10. exista meditatie mergand, o stiu si o practica budistii, taoistii si alte sisteme asiatice de mai mult de 2000 de ani, da, de preferat se practica in natura, mergand relaxat, nu in noxele din oras, daca ai chiar si un parc e bine, nu obstacolele din parc sunt problema, mintea ta e fiindca e greu sa te detasezi de probleme fara exercitiu, dar depinde de fiecare. sunt studii care confirma faptul ca a locui intr-o zona cu verdeata si copaci te face sa te simti ca un milionar 😀 Cat despre mersul la munte in aglomeratie, mai bine nu, e fix ca si cum te-ai plimba in oras, iar daca te duci la munte sa zaci pe langa un gratar nu te ajuta prea mult, te ajuta probabil doar vreo 2 zile pentru faptul ca ai iesit din rutina zilnica, dar tot nu-ti incarci bateria interna

    64
    • Asta e asa un fel de “just be confident, bro”. Multa lume se lupta cu lipsuri critice care in timp duc la depresie si anxietate cronica, lucruri care nu se vindeca cu o drumetie pe munte si 2 zile de concediu legate cu un weekend.

      61
    • lipsurile nu ti le rezolva nici o meditatie din lume si nici un psihoetrapeut, ti le rezolvi singur si le poti rezolva mai usor daca ai mintea limpede, daca iti oferi macar jumatate de ora pe zi de pauza in care sa nu te mai gandesti la problemele tale, in care sa te plimbi, sa respiri si sa te concentrezi pe frumusetea unei flori sau a unui copac chiar si de pe strada (asta e pentru neinitiati, pentru cei care stiu metodele, sunt si alte modalitati de a te deconecta) – incearca o saptamana, mai mult de a-ti pierde timpul pe care ti-l pierzi oricum cu alte lucruri n-ai ce pierde

      63
    • nu scriu ca sa ma laud, acum cativa ani imi spuneau colegele ca daca ar fi in situatia mea n-ar sti cum sa traiasca, una chiar mi-a zis ca ea s-ar spinzura de primul stilp daca ar fi in locul meu, inca nu m-am spinzurat, si eu am anxietati, si eu am probleme, si pe mine ma mai scufunda viata citeodata, dar in marea majoritate a timpului reusesc mai mult decat doar sa plutesc la suprafata si nu fac asta doar ascultind muzica, urmarind filme, facind sport sau bind alcool, sexul e overrated anyway 😀

      192
    • @pizzi Pe mine ma ajuta autismul si faptul ca sunt programator. De la un nivel de anxietate incolo pur si simplu imi dau shutdown pana imi revin si pur si simplu nu mai imi pasa. Faptul ca sunt programator m-a ajutat sa am un venit cat de cat stabil incat sa nu-mi fie frica sa ajung sa dorm sub pod.

      N-am pe ce sa ma concentrez, nu sunt un om “normal”, nu gandesc ca un om “normal” asa ca lucrurile “normale” n-au efectul pe care il pretind alti oameni.

      Psihoterapeutul pentru mine a fost de fiecare data mai mult ora in care pot sa ma plang de lucrurile care ma streseaza fara sa risc sa-mi pierd jobul.

      Pentru ca n-ai cum sa te vindeci de o functionare “anormala” a mecanismelor cognitive. Pot sa mimez ca sunt normal si sa ma prefac dar toate au o limita si e obositor.

      143
    • whatever floats your boat, bro 😀 majoritatea alege sa se relaxeze in natura instinctiv, unii nu constientizeaza toata viata ca daca sunt facuti din carne si oase si le curge sange in vene, fac parte cu totii dintr-un sistem care are niste conexiuni mai subtile decat am descoperit noi pina acum, nu incerc sa convig pe nimeni, nu fac prozeliti, nici nu vorbesc aiurea ca asa am auzit eu la nu-s ce coach de dezvoltare personala, am fost acolo, am vb cu ei, practic de la 14 ani metode care functioneaza (cauta Kanzawa Tadashi pe ytb, daca ai timp si nu te plictisesti poti cauta seria lui Stan Lee – Superhumans, o sa gasesti printre toate chestiile alea si asiatici care pot reproduce ceea ce fac ei si cu altii, au elevi printre vestici), ptr mine sunt un mod de viata inca de atunci, am comentat initial amuzata de prezumtia lui fluture ca nu poti medita prin oras, ba poti, metodele astora tocmai asta te invata, cum sa te adaptezi la orice mediu pentru a-ti asigura un echilibru optim pentru tine, si da, natura are un rol important in echilibrul nostru psihic, doar ca trebuie sa stii si cum sa o accesezi, altfel poti sta o viata in padure degeaba

      62
  11. te-ai odihnit de sarbatori, ai chef de scris 🙂 tot asa!

    adauga si vremea la influentatori si le-ai acoperit pe toate 🙂

    72
  12. Ideea cu intinsul oraselor mari si cu multe spatii verzi si blocuri cu etaje mai putine e chiar buna. Imi place. Dar pentru unii orasele mari reprezinta oportunitati. Asa cum sunt ele. Eu stau intr-un oras mic in care nu sunt locuri de munca mai deloc. Nu e cel mai distrus oras, dar nici viitor luminat nu are. Multi tineri din orasul asta pleaca la facultate in orase mari si raman acolo. Dupa ce termin asa o sa fac si eu. Sigur, nu găsesti imediat un loc de munca, dar ai mai multe sanse decat intr-un oras mic si nedezvoltat. Asta e…

    161
  13. Cei care viseaza ‘dezvoltare urbană durabila’ să se ducă in Popesti-Leordeni, in Titanul Nou sau la Cluj in Floresti…acolo se vede perfect ce a inteles romanasul din posibilitatea de a face ‘suburbia’…nu, el a facut chiar mai rau decat in orasele facute de comuniști…suntem o natie de cretini fomisti, hai sa nu ne mai kkm pe noi si sa mai filozofam… sa nu se vina cu contra-exemple tip Greenfield coaie, padure, alea, alea…refula canalizarea plm si stateau in coloana sa iasa si sa intre din/in ‘complex’…a,plus blocurile de neam prost de pe plaja la Mamaia…lucs mancati-as…

    Comentariu apreciat.483
    • Pai ai spus foarte bine. Suntem niste cretini fomisti si calici care trag tare sa iasa din foame cum pot.
      Iar apoi sa uite complet de unde au plecat si sa puna poze cu meaaje morale pe instagram.
      Like si share baieti si fete.

      115
    • Bai, mai terminati cu apelativele astea. Suntem si noi ce putem, nu suntem TOTI niste cretini fomisti. Ce trebuie sa fiti asa nervosi, non-stop, sa va varsati amarul pe tara asta si pe locuitorii ei? Faceti bine la voi in familie, in jurul vostru, si nu-i mai tratati pe toti românii de cretini fomisti.

    • Nu e suficient ba e chiar pagubos pt societate sa faci bine doar pt tine si pt ai tai…e mentalitatea “mie sa imi fie bine, ma pipi pe restul” , care e larg raspandita la noi…evident ca am generalizat intentionat…dar daca de zeci de ani ajung ‘in charge’ imbecili care mai mult fura decat fac, parca poti spune ca natia respectiva e cam…

      63
    • Ai tras singur concluzia ca “mie sa-mi fie bine si restul sa…”. Si ai tras-o tocmai tu care doua rânduri mai sus i-ai tratat pe toti de cretini fomisti.

      Daca faci bine pentru tine si pentru ai tai e un bun inceput. Vei putea apoi sa faci bine si altora. Dar nu vei putea niciodata sa faci bine altora daca la tine in casa e dezastru. Asta era “indemnul” meu.

    • @fluture E plin la noi de romani care fac bine pentru ei si ai lor. Din pacate nu trec niciodata de etapa asta la cea de a face bine (sau macar a incerca) si mai departe.

      Si cand spun ca suntem fomisti nu e de gluma. Din economiile mele de programator as putea plati echivalentul a 20 de salarii minime brute pentru o singura luna.

      Fac 20 de oameni fericiti pentru o luna, dupa care facem foamea 21 de oameni.
      Dar hei, am facut un bine celor din jur.

      61
    • vosidit98, niciodata sa nu te uiti cum fac bine altii. Fa tu, lânga tine, cum poti, cum vrei, cum ai chef si nu te uita cum fac altii. Nu zice nimeni sa dai 20 de salarii la 20 de oameni, nu asa se face bine.

  14. De fapt este mediul optim pentru a dezbina si conduce in mod eficient.

    Pentru ca exista atat de multe aparente alternative toti locuitorii unui oras vor doar “ce-i mai bun”.

    Ori, “ce-i mai bun” e o cantitate limitata si de obicei rezervata elitelor sociale, singurii oameni care mai interactioneaza cat de cat “normal” in marile metropole.

    In rest, normal ca tu nu vrei sa interactionezi cu vecinul de la 3 ca are nasul stramb, nici cu vecina de la 5 ca e grasa, vecinul de la 2 e sarac.

    Numai tu esti perfect(a) si doar treci printr-o “etapa” temporara in drumul tau spre succesul care ti se cuvine.

    73
  15. Și totuși…

    Am stat o perioadă în Torino (ai mei încă mai au un apartament acolo) și în preajmă era o stradă numită Corso Giulio Cesare. Ei, o dată pe an era un festival al străzii respective, ziua străzii cum ar veni, doar că era un weekend.

    În weekendul ăla se închidea complet strada pentru traficul auto și toți comercianții de pe stradă ieșeau cu ceva pe trotuar să distreze comunitatea, pe cei care locuiau în zonă. Era o metodă să-i cunoști mai bine pe oamenii din preajmă, pe băcanul, patronul birtului care distribuia ziarul “il comunisto” și toți ăia. Și ai zice că e simplu, ești birt, dai de băut, dar nu era chiar așa. Erau unii care nu aveau asta și tot aduceau ceva. I-am văzut pe niște gagii care au scos mașinuțe de-alea pe pistă electrică să se joace copii. Altul și-a prezentat colecția de sticle Coca-Cola, doar să se laude.

    Altfel, ziarul popular al zonei, La Stampa, avea cam o dată pe săptămână un supliment pentru diversele etnii. Erau pagini întregi scrise în română sau piemonteză, dacă aveai chef să înveți (că făceau și niște cursuri).

    Și-uite-așa, se poate să nu fii alienat într-un oraș mare (Torino-ul are cam un milion de locuitori). Totul e să încerci.

    • Si totusi… Eftimie. Ai dat exemplul un oras si mi-ai infirmat ideea de baza? Asa functioneaza? OK, astazi te iert. Sa nu se mai intample, da?:-)

    • La drac, credeam ca treaba asta exista doar in filme. Ma bucur ca mai exista speranta.

      121
    • Torino a fost pentru mine o surpriza foarte placuta. Am stat cateva saptamani si mi a placut mult. Nu e sufocat de turisti precum Roma ( ce chin) iar iesitul in natura, adica prin Alpi, e superb.

      51
    • Si in Bucuresti se inchidea traficul auto pe Kisselef parca si oamenii ieseau cu role, cu bicilete etc, desenau pe asfalt. Din ce am auzit – nu am fost niciodata – a avut mare succes. Dar cât a durat sa se ajunga la o decizie atat de simpla? Si când se ne asteptam ca asta sa se generalizeze in toate cartierele Bucurestiului, de exemplu?

      Si la Strasbourg (de fapt in toata Franta) exista Fête de la Musique, aproape tot orasul e inchis circulatiei, sunt concerte organizate sau ad-hoc peste tot, te plimbi cu berea in mâna, dansezi, asculti, mergi mai departe, socializezi etc. Dar a doua zi magia a disparut. Nu zic ca nu ar trebui sa nu existe asa ceva pentru ca dureaza doar o zi! As spune chiar ca aceste lucruri au aparut pentru a contracara tendinta de alienare a orasului, si nu invers.

    • @fluture Ce zici tu acolo e un balci. Exista peste tot. Eu ma refer la ceva care sa fie facut de comunitatea locala, sa vorbesti cu oamenii din jur, sa te cunosti. Nu ma incalzeste cu nimic ca ma duc in Piata Unirii ca sa ma intalnesc cu alti necunoscuti pe care n-o sa-i mai vad niciodata. Adica ok, e distractie, e frumos, nu e rau, dar pe partea de comunitate e cam zero.

      100
    • Nu e bâlci. E facut de oamenii din zona, pentru ei. Sigur, nu impiedica pe nimeni din alte cartiere sa vina acolo. Si nu e nevoie sa fie “ca la Torino”, e ideea de socializare, de comunitate, nu trebuie sa se manifeste strict “ca la Torino”. Torino are zeci de ani de experienta in asta, pe Kisselef abia a inceput. Nu trebuie sa compari imediat. Au fost nevoie de 30 ani sa se ajunga aici. Drumul e anevoios.

    • @Fluture Maestre, am dat exemplul ăsta să mai calmez defetismul tău. Doar așa, să nu desființăm orașele mari de tot, că au și ele avantajele lor. Din ce știu obiceiul ăsta e răspândit și prin alte orașe din zonă, se poate face ceva.

      Pe de altă parte, exemplul cu Torino e prost, ăia au făcut metrou în doi ani de zile, e vorba de altă planetă.

    • Nu e nici un defetism in ceea ce am scris. E o realitate crunta, obiectiva. Mi-ar placea sa o schimbi tu cu o primavara ca la Torino, dar nu se poate.

      Eu personal nu-mi doresc nimic, nici de la autoritati, nici de la oameni. Nu ma intereseaza daca ei vor continua sa-si apere cutiile de chibrituri in care locuiesc, daca vor continua sa-si cumpere masini la fiecare 5 ani pentru a salva planeta sau daca vor boicota coca cola ca sa nu mai produca atata plastic. Eu doar scriu sa-mi reglez ecoul.

    • O prietenă menționează din când în când despre ceva asemănător într-o micuță comunitate în buricul Bucureștiului. Nu știu știu dacă e vorba de o stradă sau o bucățică de cartier sau un grup de case, dar din când în când zice “iar am fost la x (fosta aproape soacră) la petrecerea cartierului “.

      11
    • AB, asa ca mi-ai adus aminte, sunt multe chestii de genul pe Verona (câteva pe an, târg de handmade etc) si in zona parculetului de la biserica Anglicana, parca.

    • Poti sa pleci de la o scara mica. Scara de bloc, de exemplu. Poate acum sa fie mai ok spiritul de comunitate, dar ceva ani buni in urma, era un circ foarte trist. Nu se intelegeau locatarii la lucruri marunte pentru binele tuturor.

      41
    • @Fluture, nu faze d-alea hipsterești cu organizatori și handmade și chestii, ci cum zice Eftimie, întins masa în stradă, toată lumea vine cu ceva de mâncare, stau la taclale, schimbă o vorbă, o rețetă, programatorul de la 5, îi arată o problemă lu’ fata lu’ tanti Lucica de la scara ailaltă, ca o petrecere la care se strâng toate neamurile. Chiar o să-i cer amănunte.
      Prietena asta a mea e it-istă și n-o pasionează oamenii prea mult, dar tot îi place să meargă la așa ceva pt că îi place spiritul acestor întâlniri. Și mâncarea. 🙂

      21
  16. Parte cu accesul la natura este intr-adevar o problema, ai punctat bine. Partea cu alienarea mi se pare ca vine mai degraba de la distrugerea comunitatilor, pe care o provoaca societatea moderna. Practic societatea te impinge sa devii un nomad, daca vrei sa progresezi, sa te muti in permanenta la mai bine, si cu serviciul si cu casa. Inevitabil asta te face sa vietuiesti printre straini, iar lipsa relatiilor sociale cu oamenii din jur te afecteaza.
    Ca exemplu, in comunism, oamenii nu se mutau asa de des, si ajungeai in timp sa transformi blocul intr-o comunitate, mai mult sau mai putin functionala. Toti vecinii se stiau, iar aia care au mai ramas si acum au o alta relatie intre ei, fata de cei noi. Si treaba asta aduce un confort fizic si psihic, si ajuta la rezolvarea mai usoara a diverselor conflicte.
    Realitatea e ca suntem facuti sa stam in grupuri mici de oameni pe care ii cunoastem, cu bune si cu rele, nu sa zburam din cartier in cartier, din oras in oras si de pe un continent pe altul, ca sa traim printre straini. O sa evoluam probabil, daca situatia continua, dar mai e pana atunci.

    151
    • Pe langa viata asta “moderna”, cu mutat la mai bine, as mai adauga TEHNOLOGIA! Vad in grupurile noastre de prieteni, oameni pe care ii stiu de 20 si ceva de ani … inainte o petrecere insemna dans, vorbit, flirtat, chiar. Acum, pre-pandemie, cat ne mai intalneam, de dansat danseaza un cuplu (si sunt oameni de 40-50 de ani, deci nu ramoliti), cam o treime mai discuta, restul freaca Facebook-ul LA MASA.

      De copii nu mai spun, asistasem acum 4 ani la o faza trista pentru mine … 5-6 pusti de varste similare (cam 10 ani pe atunci), pe iarba pe care jucau fotbal cum prindeau ocazia inainte, acum cu telefoanele in nas, aratandu-si nus’ ce cacaturi pe ecran. Pentru o poza si mai interesanta .. mingea era intre ei, si unul tine piciorul pe ea.

      O mare parte din alienarea asta se intampla din cauza “socializarii” pe telefon, tableta si altele asemanatoare. Si in familii, tot mai des lumea sta pe device-ul personal, poate mai arunca o vorba. E record daca joaca un Monopoly sau fac un puzzle impreuna.

      Asa ca nu satele / orasele / catunele / metropolele ne alieneaza, o facem noi singuri, fara sa ne dam seama.

      Cat am stat in Romania am socializat cu majoritatea vecinilor de la blocurile din zona. Locuiam in centrul Timisoarei (langa Mall) si, desi, teoretic, trebuia sa fim niste straini, am avut grija sa intru in vorba cu toata lumea. Radea barbata-miu ca el sta de 40 de ani acolo si nu a cunoscut atata lume ca mine in 5 ani. Daca vrei sa socializezi, sa iti faci prieteni, nu te tine orasul sau rusinea.

      Acum stau intr-un cartier dintr-unul dintre shithole-urile lumii si ma stiu cu majoritatea vecinilor. M-am imprietenit cu evrei, cu nemti, italieni si multi chinezi. Nu e usor, ca nou-venit in cartier si in tara, dar, daca faci un minim efort si esti dragut cu oamenii, ei raspund la fel.

      Dar asta inseamna sa iti scoti ochii din telefon si sa vorbesti cu lumea. Saluti, zambesti, intrebi de sanatate.

    • @dojo 40-50 de ani si neramoliti? Mai rar asa ceva!
      Cred ca vorbim de lucruri diferite. Una e sa schimbi 3 vorbe cu vecinul, alta e sa ai o relatie, sa te ajute la o nevoie, sa stii cate ceva despre viata lor (fara a fi barfitorul/a blocului), etc. Una e sa fie langa tine cand ti-e bine, alta e sa fie langa tine cand nu ti-e bine, sau sa faca orice efort pentru tine.
      Sau poate sunt eu tampit, si toata lumea a gasit 10 prieteni minunati in blocul in care sta de 2 ani…

      37
    • Dex, nu stiu cum sunt altii, dar noi si prietenii aia de 40-50 de ani nu suntem ramoliti. Aia rup salile de fitness, bicicletele si coclaurile, io cu consortu’ jucam tenis cu fata, biciclim etc. La ultimele cautari, suntem sanatosi ca doi bivoli.

      Nu stiu ce se considera prieten sau nu, acasa am lasat-o pe soacra-mea (80 de ani). Prietena de acolo (vecina de scara, ca asa ne-am cunoscut) a dus-o la doctor, a stat dupa ea (a facut histerectomie anu’ trecut), alti vecini o ajuta cu mici cumparaturi,drumuri la banca (pensie), altul i-a cumparat frigider etc.

      Cat am fost in tara ne-am vazut la povesti, de sarbatori, zile de nastere ale copiilor, ne-am dus unii altora prajituri, au venit copiii lor la noi si noi ne-am dus la ei. Tot vecina in cauza m-a dus la urgente, cand m-a muscat ciobanescu’ si a stat dupa fundul meu vreo 3 ore.

      Aici suntem inca noi in zona, dar numa’ dupa cateva luni am trecut de la buna-ziua la vizitat (cu grija si mai mult in fata casei ca e pandemie), dat si primit prajituri, dus cu masina la tenis, recomandat serviciile mele si adus clienti, sprijinit moral vecina, ca i-a murit sotu’ si e praf etc.

      Am si prieteni de 30 si de ani, dar si cu astia noi m-am lipit super-rapid si nu pot spune ca o prietenie e mai slaba, doar ca e mai recenta.

    • @Dex “Una e sa schimbi 3 vorbe cu vecinul, alta e sa ai o relatie, sa te ajute la o nevoie”
      Si care sunt sansele sa te ajute vecinul caruia n-ai catadixit sa-i spui 3 vorbe?

      “Cel mai lunga calatorie incepe cu primul pas”

      81
  17. Ba putem foarte bine sa “zburam din cartier in cartier, din oras in oras si de pe un continent pe altul, ca sa traim printre straini”, doar ca trebuie sa ai niste calitati pe care majoritatea oamenilor pur si simplu nu le au.
    Trebuie sa ai carisma, sa fii volubil si extrovert si in acelasi timp sa impui si un pic de autoritate si respect prin simpla prezenta.

    Comunitati existau si inainte de comunism, la sate. Dar revenim la clasica problema a oportunitatii.

    Daca tu poti sa pleci in Belgia, de ce ai sta in Romania pe un salariu mizer si in conditii mizere?

    Daca poti sa-ti faci cont de OkCupid si sa te muti cu un italian bogat de ce ai ramane cu un roman sarac, burtos si marlan?

    E aceeasi problema numai ca mult mai extinsa. Posibilitatea oportunitatii de “mai bine” te face sa-i ignori pe cei de langa tine.

    De ce sa discuti cu vecinul IT-ist (autist) de la 2 cand te asteapta o serata placuta alaturi de prietenii tai actori, filozofi si muzicieni?

    Casa e doar locul unde te caci, te speli, dormi si te futi.

    1217
  18. Perfect de acord cu conceptul de alienare. Consider totusi ca problema se “agraveaza” cu inaintarea in varsta si stress-ul locului de munca. La 20 de ani tanjeam dupa agitatia din Bucuresti, la 35 imi doream sa explorez si orasele mai mici, dupa 40 ma gandesc la o comunitate mai linistita. (poate un bloc cu 4 etaje, poate un cartier mai izolat). Sper ca acest Work from anywhere va schimba in bine viata noastra.

    91
  19. Văd că s-a discutat mai sus despre orașe destul de mult.
    Trebuie să înțelegeți o chestie. Orice tratat de sociologie urbană spune același lucru: orașele se dezvoltă preponderent pe verticală și nu pe orizontală. Iar asta din câteva motive:
    Deși e mai simplu să construiești la periferie și tereul e mai ieftin acolo, absolut tot ceea ce contează e cam prin centrul urbei. Asta înseamnă că mai toți vor căuta ceva cât mai central. Locul din centru însă e ocupat pe orizontală, așa că se construiește pe verticală. Așa au apărut metropolele și zgârie-norii: mai bine 100 de etaje în sus decât 100 de case mari la 40 de km de orice gură de metrou.
    Asta a dus la suprapopulare și – ce scria mai sus: anomie. Om lângă om. Pe verticală nu poți construi cum vrei. Ești limitat de spațiul orizontal. Mai pe românește, nu poți construi apartamente cu 8 camere în continuarea unui bloc cu garsoniere. Că iese ca un con de înghețată. Așa că locurile centrale costă mai mult, constrânse fiind de spațiul acela de la bază.
    Există mai multe tipuri de orașe, în funcție de modul lor de organizare: concentrice – cu centrul în mijloc, birouri în al doilea cerc, magazine în al treilea, case și locuințe spre exterior; orașele-segment – zona industrială în pătratul ăla, cea business în dreptunghiul ăla, cartierul de locuințe în alt dreptunghi, zona turistică în alt dreptunghi ș.a.m.d; orașe-stea – cu centrul împrăștiind artere spre exterior, deci trafic mai lejer, deci acces rapid spre periferie unde sunt zone rezidențiale și industriale. Mai erau vreo 2 modele urbanistice, dar le uit acum.
    Dar ideea de bază e cam aceeași: populația modelează orașul și cultura.
    Luați Seul, de exemplu. Sau Tokio. Populație mare, spațiu restrâns. Locuințe mici, prețuri exorbitante cu cât avansezi spre centru. Mașini mici, multe biciclete (cultura bicicletei din Asia, unde comunismul a impus consum redus de petrol). Aici e mai evidentă construcția pe verticală, orașele astea având mulți zgârie-nori. E spațiu restrâns în peninsula Coreei sau în Japonia, că nu prea au ei mult pământ. La periferie stau cele mai sărace clase sociale, pe măsură ce ieși din orașe.
    Și-acum luați Las Vegas. Sau Los Angeles. Populație mare. SUA – teren berechet. Asta se vede în multitudinea de case din periferii și ideea cum că la periferie stă clasa mijlocie sau cea de sus. Faceți comparație acum cu mașinile tipice din Asia: acolo-s mici, compacte, gândite pragmatic; în SUA sunt mari, impunătoare, croite pe măsura unei țări ce domină țările cu petrol. Oamenii au curți mari, case mari, terenul e mai ieftin aici. Mai mult – deoarece au spațiu berechet de extindere, contrucția tinde spre orizontală. Pot să meargă cât vor în exterior, că e doar stepă acolo. Străzile sunt late, șoselele croite pe măsura mașinilor mari. Biciclism ca inexistent.
    Paralela cu mașinile e dată doar de exemplu. Dar cultura e afectată și ea de anomie. Sănătatea mintală. Frecvența anunțurilor. Ritmul vieții. Rata sinuciderilor în Seoul e net mai mare ca în New York – de pildă. Sau într-un oraș de dimensiune similară dar din SUA. Stresul e la cote mai înalte. Magazinele sunt mai mici în Asia, ideea de ”distracție” diferă în orașele mari. Prețuri exorbitante pentru o noapte la un club select. Discrepanța dintre cei foarte bogați și cei foarte săraci e extrem de evidentă. În SUA pe de altă parte claa de mijloc are acces la cluburi ieftine, parcuri mari, teatre în aer liber, supermarketuri imense.

    180
    • Nu zic ca nu e o legatura intre planul urbanistic al orasului si rata sinuciderilor, dar in SK si JP ideea de ratat/esuat este alta decat in state. In Seoul daca nu intri la o universitate SKY poti spune deja ca ai esuat si ca nu mai are rost sa traiesti conform standardelor impuse tot de ei. Exista o gramada de alti factori, de la peer/family pressure pana la calitatea partenerului de viata (pe care trebuie sa il castigi prin reputatie), care contribuie la rata crescuta a sinuciderilor. Am fost atat in Seoul cat si in Tokio si e o diferenta majora intre cele doua orase in privinta vietii sociale. In Seoul poti observa o gramada de cupluri in parcuri sau pe strada pe cand in Tokio rar vezi un cuplu, chiar si in centru seara. Japonezii sunt cei mai depersonalizati indivizi din cati am cunoscut. Presupun ca asta e pretul platit pentru standardul lor ridicat in absolut orice. In ambele tari se munceste foarte mult si se sta mult peste program, in ambele tari se munceste pentru un tel comun (vezi miracolul de pe rau Han). Daca reduci lucrurile la corelarea ratei sinuciderilor cu densitatea din cele doua orase, cred ca te inseli. Cred ca atat coreenii cat si japonezii au ajuns asa pentru ca in afara muncii nu vad alt scop pentru care sa traiasca si in lipsa muncii viata nu mai are sens pentru ei.

      181
    • La Los Angeles si Las Vegas este vorba de …oportunitate.
      LA s-a dezvoltat extraordinar pe orizontala in primul rand datorita unui excelente retele de trasnsport urban pe cablu – anume tramvaiul. Asa s-a extins suburbia. Imedia dupa WW2, apare cartierul format din case unifamiliale, iar tramvaiul a fost inlocuit de automobil (Henri Ford stie cum) pe care si-l putea permite aproape orice familie. Casa + masina = american dream! Exportat si promovat la greu chiar de acolo, din LA, de la fabrica de vise Hollywood.
      Las Vegas – oportunitatea oazei din desert vazuta de Benjamin Siegel!

      91
    • @Sandu:

      Daca reduci lucrurile la corelarea ratei sinuciderilor cu densitatea din cele doua orase

      Dar eu unul n-am făcut asta.

      00
    • Cum zicea un comic islandez: Islandezii emigreaza in Danemarca ca e mai bine, Danezii emigreaza in Suedia ca e mai bine, Suedezii emigreaza in Norvegia ca e mai bine si norvegienii se sinucid. Ca doar in rai e mai bine ca in Norvegia. 🙂
      Scuze de off-topic.

      161
  20. De cativa ani (mai putin anul trecut, din cauza pandemiei) imi fac concediul intr-un orasel mic din Nord-Vestul Italiei, in Piemonte. Am niste rude care ma gazduiesc iar oraselul este foarte ok: mic, linistit, curat, ajungi repede in zona montana sau la Torino daca vrei sa mergi intr-un oras mai mare. Are cinematograf, muzeu, biblioteca publica, in biserici se tin concerte de muzica clasica.
    Majoritatea locuintelor sunt in blocuri mici cu maxim 4 nivele, este si un mic centru istoric cu cateva stradute vechi, restaurante si terase (orasul e de pe vremea romanilor). Are si o mare fabrica de dulciuri, asa ca poti gasi de lucru, sau poti face naveta la Torino ori Cuneo pentru job, foarte civilizat, cu trenul.
    Ma gandesc tot mai serios sa ma “relochez” acolo, deja sunt destui romani care mi-au laut-o inainte. Din 30.000 de locuitori, 1500 sunt romani, conform datelor oficiale. In Bucuresti, cu apa calda si caldura cu taraita si cu restul problemelor (mizerie, poluare, marlanie etc.) nu cred ca mai rezist mult.
    P.S. Si mie mi-a placurt foarte mult Torino, a fost o surpriza foarte placuta, il vizitez anual, are multe obiective turistice culturale (muzee, biserici, palate) si mi s-a parut un oras ok in general.
    P. S. 2 Oraselul respectiv are 5 librarii, la 30.000 de locuitori, in Romania sunt orase mai mari care nu mai au nicio librarie. Da, stiu, poti cumpara carti si online, dar, totusi…cred ca numarul librariilor spune ceva despre calitatea oamenilor de acolo….

    152
  21. Orice asezare alieneaza atunci cand cetatea in care traieste nu mai corespunde cerintelor individului si asta se intampla doar daca individul considera ca apartine de un loc anume. Nu stiu ce e mai important pentru oameni: sa se plimbe prin natura sau sa faca activitati noi? Poti locui in Crangasi si sa calatoresti 50% din timp, sau poti sa stai in acelasi loc inconjurat de natura si sa bati aceleasi poteci familiare, uneori in coloana pe vreo vale. Daca plimbarea prin natura o faci pe pilot automat, nu stiu cat poate ajuta. In casa intre 4 pereti poti fi foarte creativ, poti sa iti cumperi sursele de entertainment si sa fii multumit cu modul in care decurge viata ta. Conectarea cu natura e valabila doar pentru cei care poate nu au avut parte si tanjesc dupa asta, altfel oamenii care au parte de asta zilnic cauta sa isi distreze creierul altfel, ca nu te poti minuna la cat de frumos curge Prutul zilnic, altfel pe malul Prutului ar fi plin de oameni de-ai locului, dar de fapt satenii sunt la cumparaturi la Kaufland iar orasenii sunt la pescuit. Cei mai interesanti si cerebrali oameni pe care i-am cunoscut sunt nomazi care stiu sa absoarba ce au de oferit atat mediul natural cat si cel antropogen. Cei mai inapoiati oameni pe care i-am cunoscut sunt cei care nu au depasit granitele orasului/satului in care s-au nascut. Daca reducem conversatia la unde e mai bine, fara sa tinem cont de ce vrea omul (nu de ce credem noi ca are nevoie) in natura e mai bine strict pentru ca nivelul de poluare de orice fel este mai redus.

    163
  22. am o intrebare te rog. plimbarile cu bicicleta prin bucuresti, din tineretului in herastrau si prin ior sunt reconectare cu natura? sunt utile la ceva, pentru sanatate mintala?

    52
    • Incearca si ai sa vezi. Cu siguranta sunt mai utile decât lipsa lor. Dar depinde si de ce vrei sa “combati” facând asta. Vrei sa-ti “tratezi” anxietatea, depresia? Sigur ca pot ajuta, dar depinde de gradul acestor probleme. Unele au nevoie de mai mult (terapie, medicatie) decât o bicicleta in parc. Macar pentru inceput.

    • multumesc fluture! eu ma simt bine in bucuresti in general. dar ma gandesc ca ar fi si mai bine daca m-as reconecta cu miscarea in aer curat

      42
    • Recomand tura cu bicicleta doar in timpul saptamanii, eventual cand lumea e la lucru. Daca preferi flora. Daca preferi fauna, baga in weekend. Depinde cu ce ai conectie mai buna.

      181
    • jeleu, mi-a placuta asta cu “flora si fauna” 🙂

  23. de fapt, Romania alieneaza. Nu orasul. Practic, te contrazici de la inceput.
    omul are nevoie de grup, deci unde il are se alieneaza… Say what?
    Romania da. Pentru ca partea aia de “sa ies sa fiu singur” devine grea. Din Bucuresti. Lipsa infrastructurii face ca Bucuresti-Valea Prahovei sa iasa in 3 ore

    mai era si proasta aia de Oana Bogdan cu sharedul ei. si mentorul ei care visa la toata lumea compacta in centru. Aia ar fi fost interesant si ar fi dus fix unde ai bagat tu orasul si alienarea.
    Dar experienta mea de strainatate nu prea pupa cu ce zici tu pe aici. Si am impresia ca nici in zonele tale de activitate de prin Franta nu faceai 10 ore pana la primul loc unde sa fii singur cuc

    Acilishea la Stocolm am stat in 2 locuri. In ambele locuri aveam padure salbatica la nici 1km de mine. Padure, unde sa te duci sa stai sa imbratisezi singur copacii pana iti ies aschiile prin urechi. Si la 20minute centru unde sa te intalnesti cu oamenii. Practic, intr-o zona de 40 de minute ai si singuratate si grup.
    Si cu toate astea e oras.

    Sau aici vorbesti de metropole de 10mil+? Ca sunt totusi diferente.

    192
    • bai, animaloo, serios, continuam? Practic nu citesti niciodata, absolut niciodata cu atentie. Vrei doar sa-i dai o smetie lui Fluture, nu conteaza cum, sa o dau, chiar daca o dau pe lânga.

      Cum ma contrazic din prima? Cum pula mea ma contrazic din prima? Da, omul are nevoie de grup, dar nu in halul in care se constituie grupurile in oras? E greu? Asa greu?

      Ai stat tu in doua locuri cu padure la Stockholm si Stockholm nu alieneaza. Gata. Bam. Te duci si o data pe an in Torino la festivalul strazii lui Eftimie si gata, ai rezolvat, nu exista, domne, am vazut eu cu ochii mei. Fluture, te contrazici.

    • Cum rezisti in Suedia frate? Am fost la un pas de a executa o mutare acolo, dar, desi in ciuda unei oportunitati interesante, nu mi a placut atmosfera. Mult marketing din afara tarii, dar inauntru, cam trist. Frumos oras, nu zic nu, dar trist. Clar, natura bate la fund multe alte orase, dar… cu cine socializezi bre?

      62
    • “Omul, fiinta sociala, are nevoie de ceilalti. Doar ca omul, ca animal, are nevoie sa fie singur.”
      Domnu ponta. Dumneavoastra sunteti? PM Ponta ar vrea, dar deputatul Ponta nu ar vrea.

      “dar nu in halul in care se constituie grupurile in oras” – dar ce grup, daca imi permiti sa te intreb?

      “Ai stat tu in doua locuri cu padure la Stockholm si Stockholm nu alieneaza”
      Apai, mergeam pe ce ne-a dat autorul. Stocolmul nu are 2 locuri cu padure. Are 2 locuri fara padure. Gen, langa casa, nu sa iei masina si sa pleci.
      Deci, ce vrei pana la urma? Sa stai la curte? Sa nu stai la curte? Sa pleci in pula cu satelitu? Sa stai la pula cu satelitu?

      Zici tu ca la sat nu te alienezi. Adica FIX unde esti singur, acolo nu te alienezi, dar te alienezi in orasele mari.
      D-aia te intrebam: orase mari sau metropole? Ca orase mari sunt si Barcelona si Stocolmu si Bucurestiul si Mexico City. Oare aia in Mexico City sunt la fel de alienati? Oare sa nu fie societatea de vina, nu marimea orasului?

      121
    • “Omul, fiinta sociala, are nevoie de ceilalti. Doar ca omul, ca animal, are nevoie sa fie singur.”
      Nu e absolut nicio contradictie in afirmatia asta. Nici una. Doar in capul tau.

      Exceptiile tale sunt… surpriza, exceptii. Norma e alta. Dar tu sigur ai trait in mai multe orase decât mine si stii mai bine. Si esti si mai atent la fenomene sociologice, la interactiuni, la evolutii etc.

    • @jeleu: bai, iubesc stocolmul, dar, din motive si cauze m-am mutat din el. Momentan pentru juma de an, vedem dupa.

      Dar, Stocolmul este fucking genial. Cu cine socializezi? Cu oamenii. Ca in orice alta alta tara. Mai greu sa socializezi cu cainii vagabonzi, ca nu ai, dar exista locuri in care poti sa socializezi cu vacile.
      in cazul meu – am avut si putin noroc ca aveam deja 2 seturi de prieteni in oras. Unii mai casnici, altii mai pe rock. Cu unii ma vad la masa, cu altii ma vad la bar.
      Dar, nu ai prieteni? Cum socializezi
      – colegi de munca
      – daca faci ceva sport te poti inscrie in ceva cluburi
      – la bar, daca esti sociabil gasesti oameni cu care sa bei
      – tinder (?)

      Nu inteleg care marketing din afara? Ca io de stocolm nu stiam nimic din afara

      73
    • Exceptiile mele sunt exceptii? As zice ca in europa de vest mai degraba exceptiile tale sunt exceptii.
      Care is orasele alea mari de te sufoca? Parisu si Londra? Madridul? (la madrid e mai mult o dilema, nu am fost acolo, nu stiu cum se iese).

      Vorbim evident pe tema ta de discutie. Oamenii care au nevoie de un grup dar si de un loc unde sa iasa sa fie singuri. Presupun ca nu obligi oamenii care nu vor sa faca asta, pentru ca sociologul fluture a zis.

      60
    • Vorbim de tema mea de discutie când o s-o intelegi. Pana atunci iti doresc o viata frumoasa in Stocolm.

    • “Orasele mari trebuie sa moara. Sa se farâmiteze. Sa se intinda, sa faca blocuri mai putin inalte, sa faca spatii verzi si sa planteze copaci. E singura optiune posibila pentru o umanitate sanatoasa”

      Orasele mari nu tre sa moara. Doar tre sa se intinda. Metropola poa sa ramana acolo. Ca ziceam de stocolm, zona pe care poti sa o acoperi cu cartela de transport este un cerc de cam 90km.

      92
    • am citi despre el cand a venit vorba de o miscare. Gasesti materiale. Totul e mega fabulos etc etc. Dar..
      Sincer, mie mi s a parut trist. In plus, nu prea ma mulez bine pe societati ultra progresive care “stiu ele mai bine ce sa faca cetateanul” (nu mai zic de extreme gender bender), incepand cu prostia aia de Systembolaget pana la altele. Apoi taxele foarte mari ( e drept ai ceva contributie la pensie si servicii medicale) care te fac sa apreciezi foarte mult aerul curat si padurea pentru ca restul sunt destul de scumpe. Si nu vorbesc aici de salarii mici de salahor, ci in mediu profesional.
      Exista statistici cum ca Suedia are cel mai mare numar de oameni singuri. O fi bine, o fi rau? Apoi, vorbeam deunazi cu un amic din urbea ta despre o aplicatie de telehealth, si imi zicea ca e mega populara deoarece multi oameni prefera din ce in ce mai putin contactul fizic cu altii( si pre covid era la fel).
      Nu mai zic de campusurile de imigranti ( vezi Malmö). Nu cred in nanny state. Asta e.
      Dar daca tie iti e bine acolo, ma bucur foarte mult, Atentie sa nu te alienezi:)

      91
    • jeleu, problemele tarilor nordice sunt reale, dar presa abia acum vorbeste de miracolul societatilor nordice, cum au integrat ei tot, cum sunt cei mai misto oameni, cum traiesc in cea mai buna armonie etc. In realitate, e cum zici si tu, statul e omniprezent si stie cel mai bine ce are nevoie individul, nu numai la nivel de comunitate. Si asta e grav. Sigur, ei, locuitorii i-au dat statului puterea, au fost de acord ca el sa le controleze vietile. Pentru ca doar el ii poate proteja. Sau, cel putin asa se lauda.

      nu, nu zic ca societatile scandinave sunt “câh” si România (sau Franta sau altii) sunt “bun”. Zic doar ca situatia in tarile nordice nu e chiar paradisul expus prin mass-media. Pâna si faptul ca au avut relativ putine infectii cu Covid si nu au recurs la carantinare, prezentat “noi oricum eram obisnuiti cu distantarea sociala”, spune mai multe decât orice studiu sociologic pe care ar putea sa-l scrie animaloo, de exemplu.

    • pe de alta parte, tine minte ce am pus in PS-ul de la postul asta: oamenii au facut alegerea sa traiasca in locul ala. De bine, de rau, si-au facut un rost, au o masina, un apartament, padurea la doi pasi. N-ai cum sa vii tu sa zici ca societatea in care traieste respectivul are probleme. Sau orasul, sau cartierul. Cum ar fi sa zica omul “bai, stau intr-un cartier de cacat”? (si nu vorbesc aici de animaloo, ci la modul general) Ca daca spui asta, chiar si pe Internet, o sa-ti zica unul “da’ de ce nu te muti, coa?” si el o sa gaseasca argumente ca nu poate, ca scoala copiiilor, ca jobul sotiei etc. Iar daca are un salariu bun, gândul unei case etc, realitatea e mai putin importanta 🙂

    • Toate s complicate bre.
      Madridu e super betonat. E si intins, asa cum sugerai tu. Foarte populat si sufocant.
      Daca stai in afara, e altceva. Paris, presupun ca e la fel.
      Apropo de betoane. Cat am frecat o prin Bucale, tin minte ca orice iesire in oras ma extenua. Mental. Borduri, betoane, trotuare dampulea, lume ca la balamuc, masini parcate in toate unghiurile posibile, deci eram tot timpul agresat ( mental nu am reusit sa fiu deasupra acestor nimicuri zilnice) ca imi doream sa stau mult in casa.

      91
    • Corect. Si la acest marketing m am referit. Mitul scandinav a fost spulberat pentru mine in cateva zile.
      Dar, e vorba de contextul si asteptarile fiecaruia.

      71
    • nici localnicii nu mai cred in “mitul scandinav”
      sunt super incantati ca au invatamant gratis si ca totul e programat cu lunile inainte si cam atat. 🙂

      se ocupa statul sa le ocupe timpul 🙂

      71
    • Attilla, si, tu, când iti iei cetatenia?:-)))) Bem o bere la vara sau te instalezi pe termen lung acolo?

    • cetatenia?!?! aici??! pareai cu capul pe umeri atunci cand ne-am vazut :)))

      ajung in tara pentru o tura scurta in 3 saptamani si stau cam 1 luna (sau nu ma mai intorc deloc aici) 🙂

      pana in vara avem timp sa murim de doua ori 🙂 normal ca daca ne suprapunem, bem o bere (pana atunci ar trebui sa avem si umbra, nu?!) 🙂

      sa fiu sincer, viata e ciudata aici. 🙂
      cred ca singurul lucru super-pozitiv e ca nu sunt chiar asa de capcauni cu covidul (comparand cu ce restrictii erau in vara in Ro)

      61
    • Attilla, umbra ti-o pun s-o vezi in Sketchup :-)))

      Deci prelungesti contractul. Bun, baga mare, ca ai timp sa faci si altele dupa aia.

      Dar zi ce e ciudat, asa, in mare. Daca ai timp/chef.

    • hai sa-ti zic doua:

      1. Revelionul

      “Revelionul” a inceput aici cam de prin 14-15 Decembrie. Cum venea seara, cum incepeau bubuiala si “spectacolul de culori”. Trec zilele regulamentare, ajungem pe 31 cand ma ameninta gazda de cu dimineata ca sa ne vedem la un pahar de vin, nu scapam nebauti. Pe la 22 imi bate-n geam, ne imbracam, iesim afara si-l vad pe om cu 4 cutii de “petarde”. Le pune pe asfalt, le da foc, sar alea ca toti dracii (copiii incantati, toate bune) si-l intreb daca mai are. Zice ca nu, “pai si ce faci vecine la 00?” “nu, ca nu e nevoie, la 00 dau ailalti”
      Ma rog, iau cele 4 beri de la aveam (sa nu merg chiar cu mana-n fund) si ne bagam la vecinu la un vin. Pocneste omu’ o sampanie ( tot angelli de capsuni si la ei), pune in pahare cate un deget sa ciocnim de “new year”. Il intreb iara “nu e cam devreme, vecine?” “nu, ca e simbolic, plus ca sampania e de rahat si noua nu ne place” pana mea, ne apucam de berile mele si pe la 23 se opreste viata.
      Bai, nu glumesc, pe un televizor d’ala de juma de perete incepe o sceneta pe tvr-ul lor, ceva alb-negru filmat prin 40-60 cu niste glume de tip Stan si Bran. Astia erau vrajiti, il intreb “mai vecine, da’ nu e cam vechi filmu’? nici mie nu mi-a placut sampania….da’ tot e departe filmul asta de umor” si incepe si-mi explica cum ala e programul lor traditional, ca de 50-60 ani e acelasi filmulet si dupa vor urma cateva colinde traditionale (tot aceleasi) si apoi discursul lu’ mamaia lor. Imi zice ca s-a incercat schimbarea programului acum 15-20 ani dar publicul nu a fost multumit, ca nu simtea revelionul
      Ma uit la el, imi venea sa ma pis pe mine de ras….m-a oprit nevasta-mea, stricam toata relatia :)))

      ma rog, gasim momentul sa bagam scuza cu “trebuie sa imbracam copiii sa iesim la spectacol”, imbrac puradeii si iesim afara (era fara 2-3 minute) si nimic. Dupa 2 saptamani de bubuiala, dula ce incepusera de pe la 16 sa deacu ce aveau…..la si 58 era aproape liniste. Am stat in vant pana la si 10, cand a terminat de vorbit mamaia si au iesit toti afara; pe la si 25 am intrat in casa, nu se mai putea respira. S-au dus dracu rate, lebede, vrabii…tot

      treaba asta cu acelasi program in fiecare an mi-a dat sah-mat

      2. Magazinele

      Habar nu aveam ca astia au lege ca nu poti sa construiesti magazin mai mare de “X sute de mp” tocmai ca sa nu apara marile lanturi de magazine si sa pastreze traditia magazinelor lor mici -> majoritatea cam de dimensiunea unui Mega de la noi si mai slab aprovizionat din punct de vedere al sortimentelor

      ok, stiam ca nu gasesc “telemea” 🙂 da’ sa limitezi prin lege suprafata unui magazin (indiferent de locatie) doar ca sa nu dea faliment cumva niste magazine de “scara de bloc” mi s-a parut ciudat 🙂

      82
    • Am râs tare la aia cu revelionul 🙂

      La asta cu magazinele, si Franta are o politica similara, au fost “lupte de strada” pe tema asta, sunt cumva interzise supermarketurile in anumite zone din orase, dar intr-un final tot consumerismul câstiga. De unde pâna mai acum cativa ani nu se deschidea neam duminica, acum au inceput si ei sa vada ca e “bine” sa fie deschis si duminica, ca oamenii consuma. Cu cât deschizi mai mult, cu cât oamenii consuma mai mult. Asa ca fuck traditia franceza, sindicate etc.

    • inteleg in anumite zone: na, un Carrefour intins intre doua canale de apa ar strica tot fengshui-ul…da’ la astia nu ai voie nicaieri. Au mai tot crescut la suprafata aia maxime dar tot e mica pentru un hipermarchet.

      Oricum, avea mamaia o vorba “Lasa maica, fie la ei, acolo!” mergem mai departe 🙂

      41
    • Stocolm nu e mișto ca Malmö…. E ceva de zis la asta?
      Nu apar stocolmu pentru ca asa cum ziceam m-am mutat. Dar.
      Taxe – mari (au fost și mai mari). Ai in asta sănătate inclusă. Și io auzisem de aia cu programare peste ani. Io am un issue de prin vremea lu ceașcă. I-am anunțat. Am de annsunt chemat la analize. 20e un vaccin care in Romania costa 700 lei. Drumuri, pensie, sănătate, cam asta plătesc taxele. Au început sa mârâie ca imigranti, mârâie rău.
      Aplicație de medicina online – nu vad exact problema, ma aștept sa o zici
      Systembolaget – aveau o problema cu alcoolul. Au rezolvat-o oarecum. Culmea, aveam și io o problema acolo. Accesul mai greu mi-a schimbat problema aia. Ba, acum ma duc sa cumpăr bere fără alcool sau de 2.8 de la o distanta mai mare decât dacă m-aș duce la system. Condiționare
      Sunt singuri pentru ca își permit, dar sistemul e creat pentru familie. 2salarii medii trăiești foarte jmecher. 2 salarii medii is peste un salariu mare.

      Acum, nush alții cum sunt dar e amuzant sa accepți ca lumea sa stea 3 ore în trafic sa ajungă pe VP dar sa nu vezi avantajul ca lângă casa sa ai pădure. Poate ne explica fluture.
      Si, nu e vb ca stau io într-un cartier mărginaș, dar tot ce e în afara Stockholm city e asa. În city e mai nasol, la 5 minute ai balta unde poți înota, pescui, patina, baga caiac.

      Practic stocolmu era ce zice fluture ca ar vrea – oraș întins ca o balega (2mil de oameni stau pe 90km diametru) dar fluture merge pe numere 2mil/oras/clar rau

      43
  24. Ah, cat de peripatetic! 🙂

    70
  25. Sunt de acord ca oamenii din orasele mari au nevoie sa se deconecteze si sa iasa in natura, dar nu inteleg de ce toti in acelasi loc si in aceleasi 3 zile din an?
    “Decât trei zile la munte, mai bine binging le mine in apartament” – decat astea 3 zile (dintre Craciun si Revelion) si decat muntele asta (Valea Prahovei), da, mai bine binging sau orice altceva. Mai bine imi iau liber o saptamana in februarie si ma duc de marti pana joi la munte undeva in Apuseni, de ex.

    81
    • sau Zanzibar.

      32
    • corcodusul, sunt sigur ca poti sa-ti raspunzi si singur la intrebare. iti dau câteva hint-uri: oamenii au libere/vacante de sfarsit de an cam in acelasi timp; copiii sunt in vacanta in aceeasi perioada; pe Valea Prahovei e coada in fiecare week-end; oamenii muncesc, in mare parte, in acelasi timp, de luni pâna vineri.

  26. teoretic asa este – viata la tara ar trebui sa fie o binecuvantare pentru om. practic insa, omul care a trait dintodeauna la tara, generatie dupa generatie, este la fel de alienat ca cel de la oras si ajunge sa se anestezieze cu alcool. alienarea este aceeasi, anestezicul insa e mai putin variat la tara si in general se rezuma la alcool + munca. mult mai divers si interesant la oras – de aceea preferabil. si asta nu se intampla doar in romania ci si in europa de vest. chiar si in franta, germania etc. consumul excesiv de alcool in randul tinerilor este mult mai frecvent in mediul rural agricol (conectatii la natura) decat in cel urban (alienatii mental).

    sunt mai multi psihologi la oras decat la tara, asa este. dar sunt mai multi pacienti la tara, decat la oras.

    103
    • si uite asa ajungem la concluzia lui Viktor Frankl, ca e vorba doar de un sens. Al vietii, nu giratoriu prin betoane, bre Flate. (maxima zilei “imi plac betoanele”)

      61
  27. Interesant am ce gândeau strămoșii noștri de acum un secol
    https://www.goodreads.com/book/show/44659983-idealul-locuirii-bucure-tene
    Perfect de acord, blocurile și zgârie-nori te alieneaza. As adauga si mall-ul.
    Stiu o grămadă de “bucureșteni” care se plâng ca nu sunt mall-uri la Sinaia sau Predeal (care încep sa devina mici metropole).

    51
  28. Sorin, presupun ca o sa tot dai refresh sa vezi daca ti s-a aprobat postul. Te crut. Nu e nevoie. Imi sunt suficiente basinile mele, nu am de ce sa le miros si pe ale tale. Invata sa te adresezi, inainte de a emite pareri.

    • Cam asta e de fapt problema – modul de adresare.
      Putem admite ca avem pareri si nevoi diferite, dar cand cineva vine si zice “ce ai facut/ales tu este de kkt”, apare nevoia de ati apara alegerea, chiar daca nu esti 100% convins ca a fost cea mai buna.
      Eu unul fac de obicei un calcul aproximativ, o proportie intre timpul de transport (inclusiv impachetat/despachetat) si cat petreci efectiv la destinatie. Asta este motivul pentru care de obicei (incerc sa) evit iesirile de timp scurt si distanta lunga. Sunt inca persoane (cum ar fi sotia) pentru care o schimbare de loc este esentiala.
      Sunt o gramada de comentatori pe aici care se cearta pe preferintele lor diferite de parca sunt in cuplu si trebuie sa decida unde petrec concediul 😛

      121
    • MihaiC :-)))

  29. Un articol fain de la fluture. Primu care imi place mie cred. Apropo, legat de subiect ecperimentul lui Calhoun cu utopia soarecilor. https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-mouse-utopias-1960s-led-grim-predictions-humans-180954423/

    12
  30. Casa la tara si apartament la oras sarakilor!

    71
    • O rezolvare eleganta. O optimizare care, daca stau sa ma gandesc, era evidenta.
      Iar daca adaugi si apartamenul de la mare, mai merita sa vorbim despre Suedia Ftanta sau alte glume din vest?

      11
  31. “Se lupta oamenii in comentarii “500 sau 1000 m2 de curte, ce e mai bine?”. E o discutie care nu va ajunge nicaieri.”

    Clar. Insa cine stabileste aceste criterii? De ce trebuie ca ‘mai mult’ sa fie neaparat ‘mai bine’? In anumite situatii nu e asa.
    Pentru ca sunt unul din categoria ‘500’, nu pot sa fiu ipocrit si sa spun ca ‘500 pana in panzele albe’. Da; daca as avea bani astfel incat sa-mi permit 2000, plus intretinerea a 2000mp, fara sa pun mana la treaba – iti dai seama ca nu e nimeni batut in cap sa zica: ‘neh, mai bine 500 totusi’… Poate nu am timp / poate nu am chef ca personal sa ma implic mai mult intr-o gradina care masoara >500, din acest motiv eu consider ca 500 imi sunt suficienti. Cine are bani si isi permite, sa faca altfel; insa se poate trai si in 500 foarte excelent. Cum am scris si in articolul anterior conteaza mult si vecinii si pozitia caselor: la mine e perfect din acest pct de vedere.
    Sigur, alegerile ni le facem in functie de ce avem la dispozitie, si incercam sa ne gasim cele mai bune solutii in anumite situatii date. Pana acum am la activ 8 tranzactii imobiliare. Din cele 8, sunt multumit 100% cu 3. Celelalte 5 sunt ‘eh… asta e’. Cu mana pe inima spun: casa si curte de 500mp fac parte din categoria 100% 🙂

    52
  32. Eram la toaleta cand am auzit strigatul de bucuruie al sotiei.

    – Uraaaaaa! A scris fluture pe blog! Ne mutam la tara!

    M-am sters sumar la fund, m-am spalat in graba pe maini si am fugit intr-un suflet spre ea. O rola de hartie igienica era infasurata de picior si o plimbam dupa mine prin casa. Nu conta. Am intrebat-o ce s-a intamplat? A vandut pergolele?

    – Nu, n-a vandut nicio pergola. Uita de pergole. Maine ne mutam la tara. Orasul ne alieneaza mental. Uite ce zice: “Orasele mari alieneaza omul. Omul, fiinta sociala, are nevoie de ceilalti, sa fie in comunitate, sa interactioneze, sa apartina de un grup. Si asta pare a fi definitia ideala a unui oras. Esti in grup, in comunitate, interactionezi, socializezi. Doar ca omul, ca animal, are nevoie sa fie singur. Sa respire singur, fara sa aiba mereu in câmpul vizual un alt om, o cladire, o masina sau un Mega Image..”

    Asa este, futu-i Mega Image-ul ma-sii. Avea dreptate. Normal ca avea dreptate, ce zic eu, e fluture pentru numele lui Dumnezeu. Daca omul asta are ceva, atunci are dreptate. Asa este, domnule, cum de nu m-am gandit – suntem alienati mental. Ma uitam la ea si vedeam alienarea mentala. Se uita la mine si vedea alienarea mentala. Totul era limpede acum. Am inceput sa impachetam in graba, frenetic, fericiti ca vom fi in sfarsit fericiti, ca vom apartine unui loc, ca nu vom mai fi alienati mental. Norocul facea sa nu avem prea mult de impachetat. Vandusem aproape tot. Traiam minimalist intr-un camin de familisti. Apartamentul, masina electrica, toata mobila din casa, frigiderul, totul fusese vandut pe olx. Investisem 150 de mii de euro intr-o afacere revolutionara a lui fluture: pergola cu 18 laturi si scaunul cu 5 picioare, mult mai stabil decat scaunul traditional, mult mai elegant. Imediat cum am citit articlolul despre pergole i-am transferat toti banii prin revolut. 150 de mii de euro. Banii au fost bagati in marketing, in mare parte si o mica parte a fost folosita pentru cheltielile personale ale lui fluture – telefon, masina de servici, benzina, laptop etc. Din pacate, alienatii mental nu au fost pregatiti pentru pergolele revolutionare si pentru scaune. Iar nealienatii de la tara nu si le-au permis – 1450 de euro un scaun cu 5 picioare si 2533 de euro o pergola cu 18 laturi.

    Am impachetat putinul pe care il mai aveam, adica cateva haine, perne, saltelele de camping, periutele de dinti, hartia igienica si le-am legat pe portbagajul de lemn (lemn de fag, solid) al bicicletelor, am fugit sa luam copilul de la scoala. Ia-ti penarul, hai, plecam!
    – Ce s-a intamplat? A vandut fluture pergolele?
    – N-a vandut nicio pergola. Uita de pergole, spuse mama-sa cu lacrimi de fericire in ochi. Apoi, razand isteric i-a explicat.
    – Cum sa ne mutam la tara? Si scoala? Prietenii mei? Colegii? Doamna? Ati luat-o razna de tot?
    – Tu nu intelegi? Copile, dragul meu, uite ce spune fluture: “Ca sa te conectezi cu tine, cu instinctele tale – care sunt bune daca nu au fost deja alienate de prea mult oras – ai nevoie de spatiu. De câmp vizual fara obstacole create de om. De padure, de lanuri de grâu.”

    Copilul o privea buimac. Se uita la mine incercand sa afle daca e adevarat.

    – E adevarat, ne mutam la tara. Nu mai plange. De ce plangi? Vrei sa fii un alienat mental? Aia sunt prieteni? Ce colegi? Alienatii aia mental? Futu-i Mega Image-ul ma-sii!

    L-am instalat pe portbagajul de lemn lacuit al sotiei si am plecat impreuna fericiti, in sfarsit liberi si fericiti, la tara…

    Comentariu apreciat.423

Ultimele articole

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link, de la PCGarage prin acest link sau de la Finestore.