Nostalgii: Despre vârful industriei românești

Pentru cine nu ştie deja, Electronica a fost acum 30 de ani cum e Informatica acum. Cea mai mare concurență, vârfurile vârfurilor, cei mai buni studenți în inginerie își doreau să facă Electronică. Zeci de candidați pe un loc (poate pentru că munca de inginer electronist presupunea birou, nu șantier?).

Pe atunci eram doar un copil care mergea la “Casa Pionierului”, şi se distra construind mici prostioare la Cercul de Electronică.
Dar de foarte multe ori mă întrebam dacă nu cumva sunt prost, pentru că nu-mi ieșeau lucruri. Unde greșeam, ce probleme aveam de nu puteam face X sau Y? Cu ce greșeam!? De atâtea ori!?
De fapt, cred ca era o treabă “concertată”, cu “influența” cremei industriei românești.
În condițiile de dinainte de Revoluție, electroniștii erau aproape magicieni, nu electroniști. Iar eu nu știam trucurile lor de magie. Pentru că eram un copil care chiar credea ce scria pe piese.

În era internetului sunt multe forumuri (și) de electronisti, mult mai bătrâni decât mine, care povestesc cum era în industrie, în interiorul ei.
De exemplu, ce se spune despre un amplificator Hi-Fi (atentie, Hi-Fi!), celebru.
Ultimul comentariu e foarte bun.

“Cine nu îl știe? A fost cel mai popular amplificator romanesc și unul din cele mai durabile și robuste pe parte de electronică.
Sigur nu era lipsit de minusurile specifice industriei electronice românești, din care putem enumera: potențiometrii, mai ales cel de volum care hârșâia după primele ore de funcționare. Boala lor. Dacă nimereai peste un A350 cu potențiometre sovietice, japoneze sau DDRiste, nu mai aveai această problemă. Apoi, mai erau probleme cu tastele, care aveau beleaua că nu mai făceau contact. Altă dandana comportamentul relativ isteric și zvăpăiat al acestui amplificator, nu puțini sunt cei care și au ars boxele cu el, deși boxele aveau și 100w. Tot le a ars.”

” Între 88 și 92 am lucrat la IEI, exact la secția unde se fabricau amp-urile, pick-up-urile, tuner-ele și eq. Primele modele nu le-am prins, decât unele prăfuite, uitate pe rafturi… le-am mai studiat prin interior și e adevărat că în timp s-a mai făcut câte o revizuire a schemelor electrice. Partea proastă este că de foarte multe ori se întâmplă ca IPRS-ul să nu livreze componentele de valorile cerute, și atunci se foloseau unele de valori cât mai apropiate, sau , în marea viteza cu care se lucra pe vremea aia , fetele de la plantare mai scapau mana aiurea în scafele cu piese….. la CTC se punea preț pe aspect estetic, pe zgârieturi și nu pe calitatea sunetului care lasa foarte mult de dorit. Apoi noi, reglorii, care aveam de pus în funcțiune câte 40 de amp-uri și apoi de reglat în cele 8 ore, plus meșterul care ne fugărea și alte operațiuni de cărat ambalaje, curățenie sau cine știe ce ce-i mai trecea prin cap…..plus ciubucele și alte aparate care trebuiau făcute pentru șefi și șmecherii vremii….
Deci calitatea sunetului era ultima chestie pe care o luăm noi în seamă.
Siglele cu Akai sau alte firme celebre erau de fițe, pentru cei care nu aveau cum să cumpere așa ceva, iar noi, când prindeam câteodată un amp sau pick-up care chiar avea vizibile performante văzute pe osciloscoapele noastre rusești chioare, le puneam deoparte, să fie acolo, pentru vreun prieten sau obligație de partid. (foto jos)
Zilele trecute am vândut un asemenea amp cu masca neagră, pe care scria Akai, care se auzea îngrozitor…nu am reușit să-i dau de cap nici cum. Componentele de doi bani de pe vremea aceea plus timpul…”

“Poți să recapezi cât dorești țigănia aia de amplificator ceaușist pentru că e branza semi-buna în burduf puturos de câine. Partea de preu este o rușine (și nu numai din cauza firelor, contactelor și potentiometrilor, ci mai ales a părții de corector de ton). În lumea asazis capitalista în aceeași perioadă s-au fabricat la prețuri modice mii sau zeci de mii de amplficatoare net superioare și mai bine gândite/executate (azi găsibile aproape gratis). E penibil să te extaziezi atât de mult pentru un gunoi comunist care poate reprezenta doar o valoare morală, o amintire pentru cei care joacă table în maiou în fața blocului, dar nimic în audio! Exista scule “comuniste” net superioare sau mai precis spus, “brânză bună în burduf de câine” dar care au anumite particularități interesante. Însă aceste aparate IEI nu au nimic interesant, sunt un colaj/salata de diverse scheme copiate și realizate în vremuri deosebit de negre și de infinita sărăcie! ”

“Poate dacă nimerești unele din prima serie. Pe a mea am cumpărat-o în 1987 (4600 lei + ciubuc) și tot am muncit la ea s-o fac gigea.”

So, dădeai 4600 de lei + ciubuc (vreo două salarii, adunat), și trebuia să o duci DE NOUĂ la un electronist, să ți-o pună la punct?
Tare, nu?
“Crema industriei romanesti!”

Oare cum erau celelalte aparate, care nu erau “Hi-Fi”?

 


Later edit, “on topic”, pentru că există comentarii despre “design”. “Design” de electronice, în comunism. Două poze:
Un casetofon e făcut în 1966, al doilea model e din 1986, la 20 de ani după primul.
Are sens să vă spun care e modelul făcut la 20 de ani după celalalt? Cine s-a inspirat de la cine?
“Design”, “tehnologie”. Electronika, rusesc, versus Grundig.
Ultima poză arată “inventivitatea” designului rusesc, apropo de materiale, culori, forme.

Comunism. Singurul sistem politic (în țări) din care oamenii vor să plece, și nimeni nu vrea să vină.

 

 

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

120 comentarii

  1. Scule de Tehnoton (iasi) se auzeau mai bine.


    Comentariu indecis. Tu ce zici?2610
  2. Tot romanul era putin electronist. Aveam 14 ani la revolutie. Aveam acasa un stoc de lampi PL500 pe care le schimbam la maxim 2 saptamani. Cam atat tineau. Se gaseau de cumparat si la magazinele satesti alaturi de raftul de bomboane cubaneze.


    Comentariu apreciat.433
  3. au ars boxele cu el, deși boxele aveau și 100w. Tot le a ars — Păi da, că pe vrea aia 100 de wații chiar însemnau 100 de wații.

    În anii 80, cele mai bune produse electronice veneau din Japonia. Cine prindea un radio-casetofon Sony sau un videorecorder, era rege în cartier.


    Comentariu indecis. Tu ce zici?2917
    • Si acum au cele pe care scrie 100W, tot 100W. Doar sa nu fie Akai si receivere luate din supermarket.

      46
    • Daca ai statie pe care scrie 35W si tu arzi boxe de 100W nu inseamna ca e statia buna, “că ține”, ci inseamna ca ai probleme (mari) la amplificare.

    • Exact, cand fortezi amplificatorul, intra in “clipping” si iti face scurt-circuit in boxe.
      Se prefera amplificator mai puternic decat boxele fix din acest motiv.

      108
    • O corectie: se prefera boxe mai puternice decat amplificatorul. :)
      Oricum, acum mai toate au protectie. De fapt, chiar de dinainte de Revlutie am vazut amplicatoare rusesti cu protectie… numai noi n-aveam.

    • Am avut niste Elac BS 184 cu ribbon tweeters, boxele de 70W. Incepeau sa cante doar cu amplificatoare mai de soi de la 85W+ in sus.
      Am incercat si cu amplificator de 50W si nu avea nicio sansa.
      Cel mai mult le place cu unul de 120W dual mono cu doua tranfuri si 62.000µF pe partea de filtraj.
      Jucarii si jucarii.

      68
    • wații rimeazã cu abații. Pluralul de la abație.

      Nu aveam ce comenta si am scris si eu doar asa….


      Comentariu apreciat.324
  4. Genul asta de relatari le-as printa ca sa am sa dau peste bot cu ele cui imi spune ca “eeh, aveam industrie pe-atunci”, “uite cutare_aparat de-alea facute de Ceausescu”… :)


    Comentariu apreciat.539
    • Industria de atunci era în situația în care era, pe de o parte, tot din cauza muncitorilor, nu că erau inginerii proști. Se fura la greu, se freca duda la greu și, pe deasupra, se încercau și tot felul de reduceri de costuri. După revoluție, am fi putut retehnologiza și deveni competitivi, dar e mai bine acum că le-am închis și le-am dat la fier vechi. Cumpărăm cuțite fabricate în Brazilia, tacâmuri din Franța, gemuri și siropuri din Germania și tot așa.


      Comentariu indecis. Tu ce zici?3623
    • N-am zis ca erau muncitorii sau inginerii prosti sau destepti.
      Produsul final al industriei romanesti era ca in bancuri: ori ieftin si prost, ori bun dar la niste preturi de mai bine le importai din vest.
      Industria comunista nu a putut si nu poate mai mult. Aia e.


      Comentariu apreciat.495
    • Ingineru destept, muncitorul lenes si hot, planificarea proasta, managerul incompetent = rezultatul acelasi.

      184
    • Nu este vorba de muncitorul lenes si prost. Pur si simplu era muncitorul nemotivat.
      De ce sa te chinui sa depasesti norma in conditiile in care la final de luna primeai acelasi salariu?
      Sau de ce sa te chinui sa faci un produs calitativ cand la controlul calitatii uneori treceau chiar si produsele care nu functionau?
      De ce sa nu iei si tu acasa cate ceva, in conditiile in care toti colegii tau plecau cu gentile pline? Iar seful sau paznicii nu aveau nimic impotriva. In cel mai rau caz, ii lasai o sticla de tuica paznicului si plecai cu jumatate de uzina.

      162
  5. Comunistii nu erau in stare sa faca niste mingii de cauciuc sa fie perfect rotunde, erau toate ovale si avem pretentia ca amplificatoarele sa fie “HiFi” :)

    Cand eram copil, cu greu gaseam o minge “de 35”, care sa nu fie ovala. Erau toate ca niste oua.


    Comentariu apreciat.1389
    • Lol, da, când o cumpărai făceai testul: aruncată rotit în sus în aer. 9 din 10 făceau ca titirezul :) PS. care-i treaba cu ”mingii”?


      Comentariu apreciat.612
    • Aha, deci nu eram singurul care apuca mingea de ecuator si o aruncam invartita in sus, de vreo douajde ori, sa vad daca “bate”


      Comentariu apreciat.312
    • @adyzah my bad. 10x.

      82
    • mingii e miticism (la procesul/recursul etapei toti foloseau constructia)
      https://www.hervis.ro/store/search/?text=mingii

      96
    • Cumva off-topic.. chestie invatata pe propria piele vorbind cu un america. “My bad” e ceva oarecum ironic.. nu e reactia potrivita atunci cand faci o greseala si vrei sa recunosti asta. E ceva de genul.. “da, am gresit, bine ca esti tu destept…”.

      https://www.urbandictionary.com/define.php?term=My%20bad

      15
    • @bancosul: eu jucam rugby cu mingile acelea de 35 fiindcă nu se găseau cele dedicate.

      44
    • Mai erau si mingile de 18, semitransparente. Si acelea erau deseori ovale si se spargeau foarte usor. Nu meritau reparate dar pe cele de 35 le “vulcanizam” in spatele blocului, cu lingura turtita si inrosita cu ajutorul lampii de benzina.

      Cine avea un “artex” era regele cartierului.

      Prin cartier circula povestea ca unul cumparase o minge de 18 care continea o moneda de 3 lei, si pana la urma a taiat mingea buna sa recupereze moneda.

      Da, realitatea era ca produsele aveau o calitate ingrozitoare, pentru ca nu exista concurenta. Aia primeai, aia foloseai. Sunt multe de povestit dar concluzia mea este ca parintii nostri frecau menta prin uzine. Sigur, lucrau, deseori la “norma”, dar calitatea era ultima grija. Trebuia productie, cat mai multa, si asta tragea calitatea in jos. Ma si mir cum dracu’ exportam chestii desi produsele de export erau mai bune.
      Sunt multe povesti similare cu articolul in domeniul masinilor unelte, al pieselor electronice, mai precis furtul si reverse-engineering (HC90?) etc.


      Comentariu apreciat.254
    • Sunt destul de sigur ca pentru Z80 aveau licenta cumparata de la Spectrum …
      In ’90 eram elev si aveam TIM-S. Se stricau foarte des, lipiturile extrem de prost facute. Iar un PC (8086, fara hdd si doar cu discheta, monitor hecules monocrom) a rezistat mai bine de 4 ani.

      62
    • @nuIO
      Aveau pe naiba. Posibil sa o fi avut cea de la Zilog, totusi exportau Z80, dar la ZX Spectrum sigur nu.
      Se fura la greu, de la masti de circuite integrate la scheme etc. Se facea spionaj industrial pentru asta.

      43
    • Inseamna ca la singular e “mingie”?…

      81
    • Acelea de 18 lei erau ovale cele de 35 erau bune.

      32
  6. Eu vreau de ceva vreme să testez apele pe puști, să văd dacă e atras de partea asta. Când eram copil, găseai kit-uri românești cu diverse montaje relativ simple și de efect (sunet, lumini, un radio simplu, etc). Dar vorbesc de circuite pe placă de cupru, piese reale pe care trebuia să le lipești cu pistolul, fludor și sacâz (dacă găseai, altfel, aspirina era baza).

    Acum, ori găsești niște chestii mega simpluțe (lego-style, învelite în plastice, click-click de 3 ori și gata) ori, la extrema cealaltă, trebuie să contruiești de la zero un mini-pc, eventual care se și conectează la NASA și lansează rachete.

    Dacă aveți ceva link-uri cu ceva cât de cât apropiat de ce caut, nu cred că se supără nimeni dacă le puneți aici. Mersi.

    193
    • Nu mai ai ce sa inveti puștii, nu la nivelul la care eram noi, cel putin. E prea putin ce faceam noi, prea simplu.
      Nu mai eram la curent cu noutatile in electronica de vreo 15-20 ani.
      Am vrut sa caut sa fac un stabilizator+coborâtor de tensiune (mi-am facut un costum de MosCraciun cu o haina plina de LED-uri, o instalatie de pom “la purtator”, cusuta pe un hanorac rosu -> furati ideea!).
      M-au intrebat multi:
      – De ce nu cumperi?
      – Ce sa cumpar, gata facut? E scump!
      – Scump? Esti atat de zgarcit?
      Zic, ce vorbesti, nene, cum zgarcit?!?
      Dau pe net… vai de capul meu cum a ajuns “piata” asta de electronice! E vreo 5-10-15 lei un coborator de tensiune, gata facut, cu circuit integrat!, si merge sa bagi intrare pe plaja de la 12 la 24 de volti, tensiunea de iesire e reglata cu potentiometru, iar toata duda asta e mai mica decat o cutie de chibrituri.
      WTF!?
      Astia batrani suntem dinozauri, pe bune. Nu mai… puștii trebuie sa invete altceva, mai mult decat sa lipeasca piese. (unde e Selly, sa apara la TV sa povesteasca el din astea? :) )
      Am vazut statii de lipit cu microscop.
      Sa ai lupa cu lumina, si cleme pe statia de lipit e deja e banal, costa 35 de lei la Kaufland.
      Stii cum se fac schemele electronice acum? In tabele gen Excel. Practic, inginerii electronisti nu prea mai vad piese reale. Pai nu mai ai ce sa faci in 2020, cand schema unui laptop e un manual de 40 de pagini. (mi-am reparat singur laptopul, am schimbat niste SMD-uri in el)
      Nu mai merge cu ce stiam noi, gata, suntem dinozauri. Poate asa, distractie de weekend, daca o mai fi pe undeva kit-uri.

    • Ia-i ceva pe baza de Arduino sa invete si electronica si programare. Sunt tot felul de kit-uri, inclusiv pe AliExpress.


      Comentariu apreciat.382
    • anno domini 2012, colegii mergeau la seminar la telecomunicatii cu pistolul de lipit de la bunicu. Ala mare negru.

      213
    • @adyzah – ai kituri de raspberypi sau arduino, functie de buget si ce vrei sa-l inveti:
      https://www.robofun.ro/raspberry-pi-158/kit-incepatori-raspberry-pi.html
      https://www.robofun.ro/arduino-19

      11
    • Velleman au ceva kit-uri ce neceita lipituri https://www.distrelec.ro/ro/manufacturer/velleman/man_vel
      Cu toate astea, tinand cont de starea industriei de azi si de evolutia spre componente SMD, nu vad niciun avantaj in a invata sa faca lipituri frumoase.
      Mai degraba as prefera https://www.robofun.ro/pentru-incepatori-159/arduino-starter-kit.html si eventual si https://www.robofun.ro/kituri-incepatori-arduino/kit-seed-studio-grove-pentru-arduino-incepatori.html.

      01
    • RET Timisoara facea kit-uri imediat dupa revolutie.
      http://www.ret-electronic.ro/index.php?main=text_home.php

      Se pare ca mai au pe stoc amplificatoare stereo (v. Oferte speciale).
      Eu am facut pe vremuri orga de lumini de la ei.

      21
    • NOU
      #37

      Da fuck alxzen, in anno domini 2012 sa lucrezi oriunde cu pistol din ala de lipit e megapenibil. Nu zic de tine ci de colegii de care amintesti.
      Cumva on topic, in ziua de azi sa mai inveti electronica in Romania cu scheme, cablaje, sa stai sa corodezi cu acid sulfuric PCB-uri ca pe vremea lui pazvante chioru cand in China se produc la nivel industrial, si la microni traseele, e sincer o totala pierdere de vreme.Pur si simplu nu ai cum fizic sa produci mastile alea si litografia pentru PCB-uri la nivelul al care sunt galbejitii.
      Politehnica ar trebui cu tot respectul sa se reorienteze si sa renunte la ramura de Electronica/Electrotehnica deoarece distanta intre noi si China in domeniul asta e de ani lumina. Si doar produce someri pe banda rulanta in domeniul asta.
      cristici are dreptate, ce stim noi sau ce am invatat in Ro e depasit de cateva generatii.
      Poate cum zice etk daca kid-ul ar avea deschidere spre Arduino si sa bage sarme in placi din alea de test sau cum le mai spunem sa ii faci un semafor cu 3 leduri de inceput sa vezi daca il prinde dar asa de fun, si maxim la nivel de hobby.

      56
    • Ce faceam noi cu componente discrete azi e complet depasit si inutil.
      Cu arduino si rapsberry pi e frumos, pana cand legi firele invers si face plici, si gata distractia pana vine alta placa comandata online. Noi cand ardeam tranzistorul mai aveam destule in punga, plus ceva electronice defecte din care puteam recupera ce era nevoie.

      71
    • Politehnica este utila oricum deoarce orice schema electronica trebuie proiectata si pentru asta trebuie sa inveti electronica. Chinezii reproduc foarte bine orice, dar nu sunt chiar asa de inventivi

      40
    • PCB-uri ca pe vremea lui pazvante – am uitat de pcb-uri.

      Mostenite “recuperate” de prin santierul naval. Au facut prin anul 2-3, nici nu retin, un expo cu diverse reusite de prin laboaratoare. Se uitau unii de la Siemens la o instalatie si lesinau de ras.

      20
  7. dar carcasele arata bine

    16
    • Carcasele cat si schemele sunt de inspiratie occidentala.Mai bine zis copiate.Tot blocul comunist in frunte cu urss copia cum fac chinezii azi.De la rusi aveam magu majak mai apoi Kasthtan.Ei bine kasthan avea ceva prea mylt dint-un mag Philips

      152
    • Kasthan semana dubios de mult cu philips n 4504 p, 4512 de ex.Masinile rusesti lada erau de fapt fiat la baza.Toate aparatele foto rusesti aveau pe udeva in occident un frate vitreg.Ceasurile la fel. Dar fiind facute cu piese fabricate in comunism calitatea era cum era.
      Cand am vazut la un tip la care am mers cu kasthanu meu sa trag muzica, un magnetofon Akai seria GX (630parca) mi se parea ceva extaterestru.
      Petre roman zicea in 90 ca industria din ro e un morman de fiare?

      161
    • copiate sau nu, stii pe cineva care produce butoane in ro? cromate.

      33
  8. Oarecum oftopic dar tot pe schema cu nostalgici.

    Recent a daramat Tiriac cladirea turn de la Gara de Nord si toti bibanii au sarit in sus ca se distruge “munca lui Ceausescu, istoricul industrial, etc etc.” pana a intrat pe fir un nene care a facut parte din colectivul de proiectare si constructie si a explicat ce si cum.

    Pe scurt nenea ala spunea ca s-au trimis mai multe proiecte pentru acel turn de testat ascensoare, s-a ales versiunea cea mai ieftina la care s-a mai umblat inca o data de un nene de la partid sa fie mai ieftin. Au facut cladirea si la final au constatat ca ascensoarele ce trebuiau testate nu incapeau in puturi. Cladirea a fost folosita limitat pentru testarea de ascensoare atipice. Timp si bani pierduti pe toata linia.
    Cam asa functiona industria romaneasca in anii ceausismului.


    Comentariu apreciat.514
    • Asta știam și eu de la taică-miu, proiectant la ISPE. Și cunosc povești mișto în aceeași cheie despre centralele țării, de exemplu aia de la Borzești, era atât de proastă încât periodic trebuia să facă un drum acolo pentru a vedea noile probleme și a se apuca de proiectat ceva soluții. O nebunie.

      152
    • Despre centralele electrice am si eu niste povesti faine. Pacat ca a murit unchiul meu (fost profesor universitar la Energetica), si nu il mai pot ruga sa povesteasca, sa-l inregistrez.
      Ceasca a zis “Sa se faca centrale!” A luat harta, a pus degetul pe ea, a zis: Aici.
      Harta nu era topometrica, si degetul era pus pe un munte. Aia din jurul lui nu au comentat, asa ca s-a construit o centrala termoelectrica la altitudine, de trebuiau sa duca materia prima, carbunele, cu trenurile la deal. Ca Ceasca nu intelegea cum circula curentul electric, ca nu prea conteaza unde ai centrala (teoretic, cat mai aproape de sursa de carbune).
      Am uitat care e centrala, poate il intrebi pe tatal tau de povestea asta.

    • NOU
      #48

      Anina

      121
    • @Ionuț din Berceni, aia cu e cea unde voiau să folosească drept combustibil șisturi bituminoase și au constatat că nu ardeau alea decât stropite cu gaz (un fel de a spune)?!

      92
    • Multumesc, baieti, asta e!
      “Termocentrala de la Anina, cel mai pagubos proiect al Epocii de Aur. O investitie de 1 miliard de dolari, cu zero rezultate”
      Link: https://stirileprotv.ro/emisiuni/2012/sezonul-2/termocentrala-de-la-anina-marea-ambitie-a-epocii-de-aur-s-a-dovedit-a-fi-cooperativa-munca-in-zadar-ce-a-ramas-dupa-30-de-ani.html

      Cand mai auziti ca “Ceausescu a platit datoriile”, sa intrebati exact ce datorii a facut Romania, si pe ce s-au dus banii.
      A facut prostii, apoi a pus tara sa le plateasca.
      “A platit datoriile”… rahat.

    • “Cand mai auziti ca “Ceausescu a platit datoriile”, sa intrebati exact ce datorii a facut Romania, si pe ce s-au dus banii.
      A facut prostii, apoi a pus tara sa le plateasca.
      “A platit datoriile”… rahat.”

      AMIN!


      Comentariu apreciat.243
    • Da, asta cu “Ceausescu a platit datoriile” o mai aud pe la parintii mei. De fiecare data le spun ca nu Ceausescu a platit datoriile, ci ei, facand frigul si foamea.

      194
    • Termocentrala de la Anina părea o idee bună în anii 70 după criza petrolului. Ideea era să arzi petrolul din rocă și produci curent. Acolo unde roca are mai mult petrol poți extrage petrol de șist. Rentabilitatea unei astfel de centrale depinde mult de prețul global al resurselor energetice (petrol, gaze). Sunt țări care au în funcțiune și acum astfel de centrale.
      Astăzi, nu mai are rost să discutăm, pentru că energia verde va desființa tot ce înseamnă termocentrală pe cărbune.

      84
    • “A facut datorii, dar a dat si de lucru proletarului roman. A dat salarii, apartamente, masini, concedii la munte si la mare. A dat, degeaba ziceti voi astia mai tineri ca nu e asa.”

      Asta e un citat din jucatorul de table in maiou din fata blocului, trecut de 70, pe care Ceausescu l-a mutat fortat din satul ala infundat si l-a adus la bloc, sa se cace si el in casa ca toti civilizatii. O pulpa de pui prajita, o sticla de cocirt si un copan de nevasta, asta era meniul nostalgicului dupa comunism.

      123
    • @Green Cand ai putin timp cauta “Planet of the Humans” pe YT. E un documentar de Michael Moore (da, ala liberal si ecologist). Sa vezi acolo cat costa, ce durata de viata si cat polueaza de fapt solutiile “verzi” ce ni se baga pe gat… O sa ramai surprins…

      57
    • Planet of the humans ala e absolut ampulea. S-a mai discutat aici despre el

      33
    • @Sabotor Am citit “observatiile” tale legate de documentar si sunt absolut puerile. Ai inteles de acolo numai ce ai vrut tu. Panourile solare nu produc in (sa zicem) 12 de ore de lumina/ zi nici pe departe energia de care are nevoie California de exemplu (si California are soare cacalau… sa vedem cat produc in Maine…). Daca e inorat? Daca nu e vant pentru eoliene sau e vant prea puternic??? Sa nu vorbim de stocarea energiei. Oare cat se polueaza cu fabricarea si reciclarea bateriilor necesare pentru stocare? Ai idee cat costa sa reciclezi bateriile si ce procese se folosesc? Hai sa vorbim discutii… Era normal sa sara unii de fund in sus cand filmul nu le sustinea aberatiile… “Mai avem 12 ani”, “Green New Deal”… lol

      44
    • Tu ai preluat exact una din ideile filmului – daca energia “verde” nu e verde 140%, nu ne obosim, rămânem exclusiv pe petrol și cărbune, nu-i așa?

      Și zi-mi, așa pentru puerilul de mine, cum explici manipularea cu procentul de energie eoliana folosit in Germania? Tot pentru puerilul de mine, zi-mi cum explici partea aia din film in care critica centrala aia care nu e buna pentru că e făcută din sticla și aluminiu, care mna, vezi dom’le, sunt fabricate printr-un proces care poluează. Și ar mai fi și altele, dar explica-le macar pe astea.

      31
  9. suntem consecventi in prostie.
    si azi un soft facut nou trebuie dus la specialist

    193
  10. Am avut rack-ul din poza de mai jos. Electronica 3220 se chema. Din ce știu piesele puteau fi achiziționate atât separat cât și full-rack. Ca boxe foloseam trei incinte poloneze pe trei căi, corector de ton pe fiecare canal, 75W.

    Casetofonul era bombă. Agăța benzile, VU-metrele nu arătau sub nici o formă corect ce se petrece pe canal, era o adevărată aventură să înregistrezi, înainte făceai câteva teste ca să te prinzi despre ce este vorba. Când apăsai butoanele aveai senzația că se rup. Butonul de eject fie arunca banda din căsuța ei, fie te forța să deschizi ușița cu mâna, că se bloca.

    Tunerul radio era o glumă. Deasupra modulului de “manual” se afla un fel de mini-șurubelniță cu care făceai acordul fin al postului, rotind potențiometrele din căsuțele 1-5. Era și singurul mod în care te cam puteai asigura că poți asculta decent, automatic-ul era doar ca să fie.

    Amp-ul era piesa de rezistență. Nu pentru că era vreo minune a lumii, ci pentru că se descurca decent cu ce avea de făcut. Desigur, potențiometrele fâșâiau ca naiba. Filtrele ajutau cât de cât cu ceva. Înaltele erau mult mai bine reprezentate ca joasele, cu bass-ul aveai probleme serioase.

    Am fost bucuros cu ele la vremea aia. M-au chinuit ele un pic, dar na, de unde altceva? Dar erau departe de a fi ceva care să fie socotit măcar decent. Erau pur și simplu niște pocnitori ordinare.

    Ceva mai târziu, după Revoluție, mult după, am avut pentru multă vreme un amplificator Delia. Toată stima, și-a făcut treaba pe aceleași boxe, era ce trebuie să fie. Am priceput că și acolo era o loterie să dai de unul bun. Al meu a fost, am avut noroc. L-am dat și regret și azi că l-am dat, doar că un om sănătos la cap nu are ce să caute cu 2x35W și boxe de 75W la bloc :)

    https://1.bp.blogspot.com/-qxLMJiE4nUI/VuMYoaj12mI/AAAAAAAAYyQ/VpxHnToKtOMITd_zPcaL0swklOON1VpJA/s1600/05%2BELECTRONICA%2B3220%2Bfabrica.jpg

    132
  11. Am preferat amplificatorul Delia facut de Electomures, avea mai putina putere dar mult mai bine lucrat.

    82
  12. Oh, sper ca mi se permite un mic off-topic:
    Mi-am cumparat recent un soundbar (nu stiu daca pot lasa link, asa ca scriu modelul: GRUNDIG DSB 950) pe care il conectez la TV prin bluetooth. Nu are nicio problema sa redea sunetul de la tv cand e conectat prin hdmi la receiverul antenei satelit (digi), insa cand sunt in PS4 dupa primele 2-3 minute, timp de vreo 5-7 minute baraie si distorsioneaza sunetul. Are cineva idee de ce? Si eventual o solutie (alta in afara de a lua un soundbar mai scump sau sa il conectez prin fir)?

    42
  13. “So, dădeai 4600 de lei + ciubuc (vreo două salarii, adunat), și trebuia să o duci DE NOUĂ la un electronist, să ți-o pună la punct?
    Tare, nu?”

    La fel era și u minunatele mașini Dacia. Care ajungea sa cumpere una, picau piese în draci din prima zi. Cel puțin asta îmi povestea tata când a cumpărat Dacie noua. După ce a adus o acasă a trebuit sa o ducă la mecanic. Nu mai zic ca cică 2 Dacii identice, nu intrau la fel în viteze, fiecare cutie de Dacie avea “jocul” ei.


    Comentariu apreciat.221
    • ala era sistemul “anti-furt”…si mai erau, ca fiecare masina avea “unicitatile” ei

      111
    • In afara de alea facute primele cu piese franta,toata viata lor daciile au avut probleme.Pana la sfarsitul fabricarii.In 2004 am cumparat una noua “zambetu lu iliescu”,printre ultimile in vanzare caci Logan iesea in 2005.A 2-3-a zi eram cu ea in service.Mici chestii.Dar azi era una,poimaine alta.Daca esti cu o ureche fina care intelege zgomotele masinii, la dacie mereu auzeai ceva.Faza cu tacheții care bat e clasica.Bun mai sant cei zen,afonii,care mergeau cu toba pe jos sau cu pana la o roata dar nu simteau asta.

      182
    • Eu aveam un vecin care avea la Dacia lui un sistem antifurt, le zicea “bucse”. Erau niste “prezervative” de metal, pe care le puneai peste butuc si se desfaceau doar cu surubelnita speciala. :))

      Va dati seama cat dura sa deschizi masina, pana scoteai “bucsele”. Mai bine zis, pana gaseai in sacosa surubelnita, intre ceapa si marar.


      Comentariu apreciat.221
    • Dacia 500 – Lastun, cumparat nou din fabrica de la Timisoara. Dupa 500 de metri s-a rupt una din planetare. Au venit din fabrica pe jos la masina si au schimbat planetara. :)
      De pompa electrica de benzina ce sa mai zic: se defecta asa des ca aveam minim o pompa de rezerva si 2 litri de benzina intr-un PET in caz ca pompa de rezerva nu functiona. Aveam si un dop gaurit in care bagam furtunul prin care mergea benzina in motor si cu ajutorul gravitatiei, 2 litri de benzina ajungeau pentru 30 de kilometri, destul cat sa ajungem pana la service.


      Comentariu apreciat.231
    • asta pentru ca puteai deschide butucul cu o surubelnita minus

      taica-miu avea: antifurt la butuci, la roti, la volan si pedale, lant la portbagaj si scotea si capacul la delcou…plm…si asta prin 2000…cand noci dracu nu mai fura o dacie


      Comentariu apreciat.211
    • Maxima aia cu antifurtul, m-au depanat amintirile. Maicamea avea Dacia 1410, foarte mandra era de masina, si avea antifurt dinala special. Copil fiind, imi aduc aminte multe faze. O data a uitat cheile in contact si a blocat siguranta aia de la usa soferului si a inchis usa. Nici o panica, a venit un nene ce avea si el dacia si a descuiat masina fara nici o problema, haha. Suflatul in jigler era saptamanal, sa o bagi in march-arierre era o misiune imposibila, trebuiau zeci de miscari. A desfacut cineva o cutie de viteze? Cum naiba erau facute? Ca inginer, tot nu imi explic fenomenul, cum naiba erau sincroanele alea? In treapta a 5 a efectiv intra cand avea chef, credeam ca o sa sara cutia de pe masina.

      101
    • Cine a avut Lastun merita medalia Erou al muncii socialiste ;-)

      101
  14. Recomand Octombrie Rosu a lui Pacepa pentru a afla cum s-a facut rost de tehnologia din perioada ceausista.

    78
    • Antifurt pe butucii de uşa se deschideau cu o cheie inbus purtata alaturi de cheile masinii la veriga de chei.Se mai furau si stopurile spate asa ca dintr-un electrod inox capetele filetate intrau in portbagaj asa se facea o protectie la stopurierau syranse cu piulitele in interior portbagaj.Stopurile aveau 4 suruburi exterioare in cruce erau usor de scos-furat.Toate protectiile inclusiv prezoane, clopot inox de protejat gura rezervorului de benzina(se fura benzina mai ales cand a venit penuria si cota de 40 l pe luna)nu erau in comert ci se faceau manual de vreun amic intr-una din uzinele patriei.Nu cred ca era oras mai mare in care sa nu existe vreo fabrica de ceva.Uite poza pe olx cu faimoasele protectii butuc dacia
      https://frankfurt.apollo.olxcdn.com/v1/files/32fe87fq8bfj1-RO/image;s=644×461

      31
    • Orizonturi rosii.


      Comentariu apreciat.281
    • Nu-s fan al lui Pacepa, dar mai e cineva care nu știe că tot ce am făcut în epoca de aur a fost cu licențe acolo unde ne-am permis și ni s-a permis, și prin spionaj unde nu?

      Când mai aud bătrânii care laudă mărețele realizări, și ce producție și ce se făcea în țara asta mă ia cu râs.

      Totul era cu licență sau copiat cu tupeu. Și ca să vedeți ce idioți erau comuniștii, la un moment dat s-a cenzurat complet presa străină și nici inginerii nu-și mai puteau lua jurnale și reviste tehnice, drept urmare nu mai aveau nici măcar de unde copia/inspira, și se mirau de ce nu progresăm :))

      Am avut o industrie de 2 lei, ăsta e adevărul, în secunda în care licențele au fost depășite tehnic de alte inovații am devenit producători de marfă de mâna a 3-a care mai vindeam în țările dictatoriale prin deal-uri negociate de la dictator la dictator, că pe piața liberă râdeau ăia de noi.

      171
    • “Și ca să vedeți ce idioți erau comuniștii, la un moment dat s-a cenzurat complet presa străină și nici inginerii nu-și mai puteau lua jurnale și reviste tehnice,”

      Stiti de ce s-a cenzurat presa aia? Nu pentru ca era “capitalista”, ci pentru ca, atentie ce prosti… pentru ca se cumpara cu valuta, iar Ceausescu a interzis achiziile in valuta.
      Cat costau, ma, 1000 de reviste si jurnale? Cati franci/dolari/lire costa pe luna sa aduci presa DE SPECIALITATE in tara?
      Ce idioti!

      Dar… “a platit datoriile”. ;)

    • Poate daca dadea accesul la tehnologie si reviste de specialitate straine, mai cumpara cineva ce produceam noi. Ma refer in special la electronice.

      51
    • @cristi ai dreptate, uitasem.

      Era vorba de valută nu neaparat de cenzură.

      Așa e când ai țară condusă de cizmar. Vorba lui Creangă: Ieftin la grâu și scump la tărâțe :)

      In final plata datoriilor și traumele cauzate le
      plătim până în ziua de azi…

      Dacă investițiile continuau poate aveam șansele la o industrie salvabilă cât de cât.

      Văzusem pe documentarele alea de la TVR că ceva director de fabrică de textile se chinuia să explice la coana Leana că fără valută nu poate cumpăra vopsea pentru haine și drept urmare nu poate produce comenzile care culmea mergeau tot la export.

      Au pierdut comenzi de o sumă foarte mare pentru că nu l-o s-a aprobat o sumă minusculă pentru vopseaua aia. Prostie cruntă.

      La fel cică a fost la multe fabrici care nu mai puteau produce bine că nu puteau achiziționa diverse chestii ce trebuiau importate.

      51
  15. Pfoai de mine , cu un amplificator de asta (parca 2×50 watti era) , doua majak si un kashtan am facut-o pe DJ-ul din 85 pana in 90 , ce vremuri … secretul era sa ai boxe de 100 w si 8 ohmi, nu 4 ohmi cum era iesirea, cel putin atat stiam atunci din povesti la coltul blocului, eu fiind mecanic de meserie

    92
  16. /offtopic
    Am avut norocul celui mai tare walkman posibil vreodată – Hitachi CP 11
    Era singurul cu două mufe de căști, să poți asculta Scorpions cu gagica!

    141
  17. Aveam un prof la facultate care ne-a zis ca a lucrat la Tehnoton, un soi de R&D. Tare mandru mai era. Un coleg care chiar era electronist practicant si stia cu se mananca meseria, i-a explicat ca Tehnoton nu facea cine stie ce electronice, i-a dat si exemple. Profesorul s-a cam suparat pe el, dar l-a trecut pana la urma, chiar cu 9.

    161
  18. Cand eram pusti, prin clasa a IV-a, am refuzat sa fac gherghef sau traforaj la “Lucru manual”. In schimb imi procuram tot felul de componente de la magazine de electronica (acum nu am mai vazut demult asa ceva) si bagam un joc de lumini, un radio, un emitator ceva ca sa treaca timpul ala altfel. Aveam un coleg al carui tata era electronist si ne dadea tot felul de “resturi” de la ce facea el. Tin minte ca la un moment dat ne-a dat o rezistenta de resou pe care am incins-o bine si am turnat glicerina in ea. Taiai fumul din casa cu cutitul la propriu, au chemat-o vecinii pe maica-sa de urgenta ca i-a luat casa foc :))) Amintiri frumoase… Nu va mai zic ca mi-am convins colegii sa ne curentam in grup la scoala, ca apoi va faceti idei nasoale despre mine :)


    Comentariu apreciat.232
    • Ai vapat inainte sa fie cool.

      71
    • Ah, mirosul aspirinei topite cu letconul ….

      81
    • @Gupi: Aveam un vecin electronist (Dumnezeu sa il ierte, s-a dus sa repare TV-uri pe alte meleaguri). Nenea vedea foarte prost si purta doua perechi de ochelari pe nas. Cand punea pistolul de lipit pe placa TV-ului, de cele mai multe ori nimerea la cativa centimetri de locul piesei ce trebuia schimbate. Nici o problema, plimba pistolul pana ajungea la piesa defecta. Ce mai dezlipea pe drum, nu stiu. Era tare haios

      61
    • Eu am fost atât de tâmpit încât i-am dat vecinei de care îmi plăcea, să miroase suava aspirină :))) mamă, ce s-a mai înecat :)))

      00
  19. Mai faceau la Tehnoton un radiocasetofon,se numea TK Cinel.Merita toti banii…

    102
  20. Inca mai am in functiune Fram-ul care merge ceas.Hai sa-l vezi.Am aruncat 3 ,,facute sa dureze” si mai stiu eu ce tv-uri care tin 2 ani pana ies din garantie iar telefoanele se blocheaza in 2 saptamani.N-or fi fost ele toate facute cum trebuia dar oricum merg si acum.Am si un tv care merge bine.

    511
    • Tu compari acum un frigider (un mecanism simplu) cu niște scule ce au in ele milioane de tranzistori.
      Cu cât e mai mare precizia cerută, cu atât sansele sa pice sunt mai mari.
      Căruța merge de pe vremea strabunicului, cum de se strică o mașină modernă?
      Pai, aia modernă are milioane de tranzistori și sute de reglaje “fine tuning”.
      Compară “TV Opera, cu lămpi”, cu TV Philips din aceiași ani… La “Opera” m-a învățat tata sa fac arc electric pe lămpi, ca își pierdea sunetul. Aveam program TV două ore pe seară, iar o dată pe oră mă băgam in spatele TV-ului sa descarc o lampa (PL200) ca își pierdea sunetul. În două ore, pierdea sunetul de două ori. Eficiență comunistă.

      Da’ și bătrânul, ce dement: pui copchil de 10 ani sa se joace cu surubelnita intr-un TV sub tensiune de mii de volti… (făceam asta cand pleca in delegații).

      201
    • Si eu am vazut un Fram mergand bine in 2010. Si ar mai fi mers niste ani, daca nu era inlocuit. Noi am avut frigider Arctic pana in 2006. L-a inlocuit un art Artic, caruia i-a murit motorul in 2013. I-am pus motor nou, a mai mers 6 ani.

      Cel mai prost electrocasnic din casa, care se strica mai mereu era TV-ul Sirius 208B. Mama era mandra de el, il luase cu pile in 1988. I-am schimbat la el tot ce se putea, de la selectorul de canale, pana la ultima rezistenta. Numai tubul parca a ramas acelasi. Ce amintiri, pe el am vazut toata serial Sailor Moon si Dragon Ball Z.

      L-am schimbat in 2000 cu TV Alfa 51B primit de pomana de la o doamna care facuse upgrade la un Philips. Ala avea o problema, pe care daca o rezolvai imediat, mai mergea cateva luni buni, altfel nu. Se facea neagra imaginea. Daca te ridicai imediat si miscai de potentiometre si urcai luminozitatea se rezolva, daca nu, trebuia sa vina un vecin sa vada ce ii face.

      Tot o scula care a tinut surprinzator de mult a fost un televizor Teletech (marca proprie Altex). A mers ceas 10 ani. Lumea spunea ca e facut cu piese la Sony. Nu mai conta, a mers extraordinar de bine. L-am schimbat ca era un CRT imens si am luat un LCD Samsung, care are 4 ani si se tine bine. Sa mai tina pe atat si si-a scos banii.

      71
    • survivor fallacy much? s-au facut milioane de frigidere fram. voi aveti 2 care inca functioneaza. restul de ce s-a renuntat la ele? de bune ce erau?

      eu personal stiu alte 2. unul nu mai functioneaza dinanite sa ma nasc eu. este pastrat intr-o camara la tara ca dulap dar mai ales ca simbol al unei tinereti irosite intr-o distopie pe care scriitori de la netflix nu stiu nici macar de unde sa inceapa sa si-o imagineze. al doilea acum este cotet de gaini din zgarcenie, cum sa il arunci daca mai poate fi folosit. asta probabil ar functiona daca ar fi bagat in priza, dar a renuntat la el din aceeasi zgarcenie. si nu l-au convins reparatiile dese si foarte multa mancare aruncata ca se strica in magnificul fram ca ori nu racea deloc ori ingheta totul, ci factura la curent. ba baiatule, acum se bat astia in clase de consum energetic, a+++, a++, aproape ca le e rusine cu a+, dracu mai zice de a, iar b e e acolo sa nu fie eticheta prea scurta. pentru fram iti trebuia alfabetul chinezesc…

      in rest e bine ca mai aveti voi unul care functioneaza.

      si la partea cu televizorul pe care l-ati luat voi si s-a stricat dupa 3 luni… s-au facut milioane de televizoare d-alea. sunteti o mana de oameni la care s-a stricat, deci e prost.

      121
    • @theblack: “simbol al unei tinereti irosite intr-o distopie pe care scriitori de la netflix nu stiu nici macar de unde sa inceapa sa si-o imagineze”. Respect. Uneori simt ca daca ar trebui sa inchei o ecuatie care sa contina suferinta din comunism (apa incalzita pe aragaz si turnata in cada cu galetile, ca sa te speli, incalzirea apartamentului tot la aragaz, cozile de cel putin patru ore etc) singurul mod ar fi sa pot sa ii strang pe politrucii care mai sunt in viata si o mana de nostalgici undeva intr-un local, si sa le arunc niste grenade incendiare in cap. Usile blocate, evident.

      51
    • @dorin: “Am si un tv care merge bine.” Si eu aveam un tei in curte. La fel de relevant pentru imaginea generala. Daca la 99% din cumparatori li se strica mai des decat isi imaginau cand l-au cumparat, tu vii cu un exemplu si crezi ca poti face primavara.
      Despre consum pot spune la modul urmator: in decurs de doi ani am schimbat ambele frigidere si ultimul televizor cu tub (era sony trinitron, greu de iti picau testiculele in cizme cand il ridicai) cu modele moderne. Factura de energie electrica a scazut cam cu 20%

      32
  21. De HC-85 ce păreri aveți?

    51
    • Pai ce sa zici? Că pe când au început Romania da producă HC, in vest apăreau pc-uri cu 386? Iar pe când a ieșit din producție, prin vest apărea Pentium?

      70
  22. Astea veneau la pachet dacă nu ma înșel, era și un radio (avea contacte senzoriale, și FM :) ) și un pickup, același design, cromate, mișto ca aspect

    01
  23. Prezervative s-au produs pe vremea aceea?

    31
  24. @Cristici: Exact! :) Experienta mea: am avut un prieten prin scoala generala+liceu care avea rude in RFG. 80-si-ceva. Bai tata, vedeam la el acasa niste chestii de muream, nu alta. “Combine”, amplificatoare cu boxe ca lumea, dublu-casetofoane AKAI cu butonase finute care nu trebuiau apasate ca niste clape de tanc + se aprindeau si faceau dragut inauntru “klank!”, discuri originale, pana si sticle Coca-Cola originale.
    Am dat+luat la Electronica la Iasi, am facut Electronica tocmai ca sa stiu si io ce-i inauntru la minunatiile alea. Partea a 2-a din experienta asta cu produse de afara a fost ca mi-am dat seama repede ca trebuie cumva plecat de tot. Asta+Europa Libera. La TV erau barbi gen “capitalismul e in stare de putrefactie”, iar eu ma intrebam in mintea mea de copchil “cum pizda ma-sii aia in putrefactie pot face asemenea lucruri, iar noi-comunistii nu putem face nimic ca lumea?!?”. Era suficient sa compari un “suc de lamaita” cu unul de Coca-Cola original. Noroc cu rascoala din Dec ’89! :)


    Comentariu apreciat.221
  25. Felicitari lui Minitehnicus pentru titlul fara semne de intrebare la final! ?!?

    De remarcat caseta din unitatea aia sau ce este in penultima poza, probabil era din proiectul Mk Ultra (pt nostalgici)

    21
    • Cum “trebuia” sa fie titlul, de fapt, dupa opinia ta?
      Rescrie-l tu aici, ca nu inteleg unde ai fi pus tu semnul de intrebare.

      MK inseamna “kacetta магнитофон”: “cassette for tape recorder”

    • @cristici: tocmai, in sfarsit un titlu fara semne de intrebare, exact ce am spus. Observasem ca la toate articolele puneai semne de intrebare si multa emotie in titlu

      01
  26. NOU
    #116

    Mihail , am avut și eu televizor Sirius . Câștigă detașat premiul de cel mai prost produs electronic românesc de care-am avut parte . Nu știu piesă sa nu se fi ars in el , tubul a făcut un punctuleț care s-a extins in câteva luni la dimensiunea unei mingi de tenis . Când era ceva mai interesant de vazut atunci se strica dihania . Aproape lunar era la reparat , nu se mai gaseasu piese pentru el , mergeam în misiune pentru găsi piese la Dioda de pe 1 Mai sau la magazinele de pe Academiei .
    O mizerie de tv pe care tata refuza s-o schimbe pentru ” că ne uităm prea mult la el ” : ).
    Tot chinul s-a sfârșit când tata a găsit in Germania ,aruncat la un tomberon ,un ditamai TELEFUNKEN color ,de 65cm ( uriaș atunci ) și vreo 40 kg . Cred că stătuse și-n ploaie/ zăpadă pentru că miroasea cam rânced . Avea pe puțin 15 ani . A mers 5 ani fără nici o singură problemă , apoi a murit brusc .
    Alte belele românești : – un radio GLORIA ( sau gorila , cum zicea bunică-mea ) la care s-au stricat zeci de piese . Adormeai seara cu el la volum minim , voiai să-l inchizi și săreea brusc la volumul maxim . De infarct .
    -numeroase mașini de spălat Albalux care se ardeau , curentau prin gresie ( dädeau la masă ) , țopăiau de umbleau baia de zoaie , se pișau pe la furtunul spart ș.a.

    81
  27. Nu stiu, poate sunt prea tanar pentru “varfurile” alea tehnice romanesti…eu cand am pus mana pe o statie yamaha AX700, am cumparat-o in rate, ca omul a fost cu bun simt!
    si acum o am si o folosesc sa amplific XBOX-ul :D
    intreb si nu ma luati in deradere, se compara aparatele astea de sunet facute in romania cu cele japoneze? nu zic de lauda, ce dracu’, am dat 300 de lei pe ea la vremea aia…
    pe la noi prin catun mai aveau unii ceva statii sansui….dracu stie daca erau bune, ca nu sunt neaparat un fin ascultator, dar bai omule, aveau vreo 7 kile statiile alea :)))

    21
    • “se compara aparatele astea de sunet facute in romania cu cele japoneze?”
      Efectul GIGO spune asa “Garbage In, Garbage Out”.
      Cum am putea compara ceva facut in zgarcenie, si fara a beneficia de dezvoltare, cu ceva facut in cea mai avansata tara tehnologic (din acel moment)?
      In Romania se faceau condensatoare acoperite cu plastic, care aveau pini din aluminiu, cred. Oricum, ceva ce nu se putea coitori, nu se putea lipi. Incercand sa lipesti, si tinand pistolul de lipit pe sarma aia, incepea sa se topeasca plasticul. Mi s-a intamplat de zeci de ori.
      Cum putem compara chestiile astea cu ce faceau japonezii?
      Mai e expresia: “dar macar…”. Nu erau foarte bune, dar macar…
      Noi nu avem ce adauga la “dar macar…”: piese proaste, ingineri slab scoliti (asta pentru ca nu se dadea voie sa fii la curent cu ce se intampla in Vest – vezo comentarii mai sus), CTC slab (vezi in textul initial), materiale exterioare proaste, design copiat/furat, vechi de zeci de ani… nu avem aproape nimic sa putem spune “dar macar…”. “Macar erau romanesti”, daca te poate incalzi asta: Erau proaste, dar macar erau romanesti.
      De fapt, asta e placa “patriotilor” si “patriotismului” prost inteles. Casa Poporului e un rahat, “dar macar e 100% romaneasca” (absolut totul era romanesc acolo, btw).
      In concluzie: bineinteles ca nu putem compara ce se facea in Romania, cu Japonia. (vorbesc aici de aceeasi clasa: “Hi-Fi” Romania vs Hi-Fi Japonia)

      Putem compara ce se fabrică în Coreea de Nord cu ce se fabrică în Coreea de Sud? Dar de ce ăia din Coreea de Nord nu pot face, sunt mai proști? Dacă da, DE CE sunt mai proști, că doar au aceleași gene! Aici e problema comunismului. Asta nu înțeleg nostalgicii, și tinerii chiar. Răul imens pe care l-a făcut comunismul se poate vedea în diferența dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud. Hai, că trăiesc foarte prost s-ar putea rezolva. Să zicem, să presupunem. Dar impactul asupra intelgenței colective, acela când se va mai putea recupera, dacă se va mai putea recupera vreodată?
      Iar acum, noi: oare unde eram noi, ca țară, ca oameni, ca nivel de inteligență, fără comunism?

    • @cristi Eram fix ca italia. Corupți, plini de cumetrii, aparat de stat masiv, dar cu o economie puternică, TGV-uri, autostrăzi, agricultură, industrie, tot ce vrei. Mult mai puțină mafie că noi n-am avut tradiții din astea.

      Nu eram SUA sau Germania, dar Italia eram lejer, sunt 90% ca noi, descurcăreți, creativi, când li se pune pata pe ceva mut munții ca să o facă, dar și delăsători în multe domenii, de ex politică, și procrastinează la greu, de-asta au ajuns la 120% din PIB datorie publică. Nu lua azi decizia ce-o poți amâna pe mâine e motto italiano-român :))

      20
    • Traind cativa ani in Italia (indragostindu-ma de Italia, chiar), pot spune ca Romania fara comunism ar fi fost peste Italia.
      De asta si “patima” asta a mea cand scriu texte de acest fel (am vreo 3-4 aici). Sunt aproape convins ca am fi fost peste italieni.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link sau de la PCGarage prin acest link.

Top articole

7 zile