Morning rant: Haina îl face pe om

Cei care mă știți la modul față-în-față ați văzut probabil că nu mă îmbrac la patru ace. Sunt tipul ăla care și-a purtat părul lung două treimi din viață și-acum se plimbă prin oraș cu tricou cu ”Slayer”. Mă bărbieresc aleator. Nu folosesc apă de colonie pentru că îmi irită pielea îngrozitor așa că mă dau cu spirt. Port fără grețuri pantofi albi cu ciorapi verzi și pantaloni mov. Îmi schimb telefonul o dată la opt ani.

Și există două motive pentru fiecare chestie din cele enumerate. Mi-e lene să merg la frizer și – dacă tot m-am obișnuit cu părul lung – îmi las pleata să crească. Port tricou cu pinguini pentru că-mi place Linux, chit că văd oameni râzând de mine pe stradă deoarece consideră că port tricou de copii. Bărbieritul mi se pare cea mai repetitiv-neproductivă activitate după cea care implică spălatul vaselor; e așa cum ai avea un buton care nu face nimic, despre care știi că nu face nimic, și pe care te-ai forța să-l apeși zilnic câte un sfert de oră. Apa de colonie mă face să arăt de parcă aș avea boli de piele: cum mă dau pe fățău cu ea, cum încep să-mi apară bubițe. E ceva în parfumurile alea pentru bărbați care-mi provoacă alergie (probabil) așa că spirtul simplu rămâne singura opțiune pentru mine. Cromatica hainelor mă lasă rece și mi se pare înfiorător să pierd câte două minute din viață zilnic asortându-mă în oglindă. Smartphone-ul pentru mine e o simplă unealtă – mă menține în contact cu ființe umanoide și ocazional mă lasă să citesc online știri despre sisteme de operare.

Dar o chestie pe care am învățat-o de mic e că spectrul vizual e prima piatră de hotar în relațiile sociale. Și că oamenii tind să te judece după acel spectru când nu au altceva la îndemână. Iar din acea primă reacție învăț mai multe despre cel din fața mea decât ar putea celălalt asimila dintr-o privire asupra tricoului meu cu demoni și satane.

Când eram copil am învățat rapid ceea ce ulterior aveam să aprofundez la sociologie: faptul că Revoluția Industrială a permis oamenilor din clasa medie și de jos acces la… cam orice. Inclusiv la haine. La cercei. La ceasuri de mână. Până acum o sută și ceva de ani puteai judeca rapid un om dintr-o privire: avea opinci – era sărac; avea cojoc – era bogat. Apoi n-a mai fost atât de simplu, că oricine își permitea un cojoc făcut pe bandă rulantă. Fast-forward prin 1991 când observ eu cum românul ieșit din comunism dă iama în hainele turcești. Se aduceau tricouri verzi cu mici defecte de prin Canada? Întreg orașul își cumpăra și se epuiza stocul într-o zi de luni. Iar de marți încolo întreg orașul se îmbrăca în verde. Toată lumea purta cojoc, că era la sat, că era la palat.

Revenim în zilele noastre când mă așez la masă într-o cafenea cu câte un client care vrea website sau să-i fac ceva la server iar omul își pune pe masă ostentativ legătura de chei cu sigla Mercedes. Sau noul model de telefon Apple – ăla scump, cât o garsonieră. Nu doar că mă lasă rece dar știu din clipa aia cu cine vorbesc. În fața mea stă un tip care vrea cu tot dinadinsul să-mi arate că ”are”. E aranjat, e parfumat, mașina e lună și bec. Și tot ce văd EU e un om care are prea mult timp liber. Era o vorbă prin popor: ”o casă curată e o viață irosită”. Văd un om care într-o eră a împrumuturilor și a leasingului încearcă să mă impresioneze cu un breloc. Și din clipa aia știu că vom duce lungi tratative legate de bani, că se va târgui la infinit, că se va plânge și văita și va trage de preț în jos o oră și ceva. Așa că-mi beau cafeaua și plec cu scuze inventate pentru că ăla e ”client-problemă”. Deoarece dacă se târguiește o oră pentru 50 de euro îmi va face capul calendar pentru logo-ul site-ului. Dar aparte de asta și revenind la cum îmi arată ca din întâmplare că are un telefon Apple – vă spun un secret: un om care are bani mulți și-i face ușor nu are nevoie să-ți ia ochii cu ei. Nu are timp pentru detalii de genul ăsta. O mașină scumpă atrage doar privirile profitorilor care se urcă pe capotă și-i bălesc pe parbriz. Ăia de vin cu ”șefu – ce mișto ochi ai azi!” sau cei care vor să-i împrumuți cu vreo 30.000 de euro. Atrage tipele fără Bac care vor un soț așa cum au visat ele – cu bani mulți și poftă de toanele lor. Iar ca afacerist nu ai timp și nevoie de oameni de genul ăsta. Te trag în jos. Sunt pietre la picior. După trei luni obosești explicând a 30-a oară câți cai-putere are mașina ori făcând slalom printre tinere cu fustă scurtă care îți jură că te iubesc pentru felul tău mișto de-a fi. Așa că revii la elementele de bază: mașină normală, haine normale, telefon normal. Te reîncadrezi în medie și asta îți ușurează viața.

Devin alert doar când la masă cu mine se pune un potențial client care-mi spune că vrea un server care să-i facă asta și aia, mi-o spune clar și mi-o spune fără să întrebe măcar de bani. Oamenii ăștia de obicei au telefon ca mine, zâmbesc des și-s politicoși. Se scurtează timpul de interacțiune dintre ei și ceilalți când nu pun voit piedici în conversație și nu irosesc efort epatând ceasuri scumpe. Vin, dau comanda, pleacă. 5 minute. De la ăia știu că pot să cer oricât pentru că nu se târguiesc pentru 50 de euro ca patronul cu Mercedes luat în rate. Ăia pierd bani târguindu-se cu mine pentru sume derizorii.

Același lucru îl aplic și-n alte situații: ți-ai fluturat Apple-ul prin fața mea? Îmi dictează că ai dat o căruță de bani pe el, bani pe care nu-i aveai, iar acum încerci să storci cu telefonul ăla orice emoție poți ca să balansezi cumva ratele lunare. Ceva-ceva să-ți iasă și ție dacă tot nu ți-l permiți. ”Să vadă lumea și să admire faimă”. Ești îmbrăcată la modă și mereu parfumată? Mă uit în jur și văd sute de clone ale tale în imediata mea proximitate – toate cu același stil vestimentar, toate mirosind frumos. Mă lasă rece. Ai întors privirea după cutare model de Jeepo-Hummer (sau cum le zice)? Tocmai mi-ai spus că ăla e idealul tău – materialul. Vrei mașina aia și cel mai probabil nu te va interesa să discutăm despre studii științifice sau alte lucruri care mă interesează pe mine. N-avem nimic în comun.

Dacă ai sta să analizezi scurt România ai vedea că țara geme de oameni cu bani. De mașini scumpe, haine de marcă, telefoane Apple. De femei suple și bărbați la costum, de fețe fardate și ceasuri aurite. De-ai sta să analizezi lung România ai vedea că avem un PIB de toată jena. Ai vedea că mașina e în rate iar proprietarul stă în chirie. Ceasul de pe mână e din China. Femeile suple nu pot lega două fraze coerente în propria limbă și râd cam la orice. Factorul ”imagine” nu mai e de multă vreme un element de diferențiere al maselor. L-am ignorat de pe la 12-13 ani pentru că mă săturasem de colegi de clasă veniți de la țară care mă rețineau din pauze ca să-mi arate cât de bine le stăteau blugii noi; din cinci poziții. Eu voiam să mă joc iar ăia mă rețineau cu nonsensul lor. Pe la 15-16 ani am învățat că toate fetele de care trebuia să mă feresc purtau același tip de iegări. Iegării erau la modă și fetele voiau în turma cataloagelor germane. Pe la 16 ani regula era ”e îmbrăcată la modă? nu discut cu ea”. Avea tricou cu ”Fear Factory” și-și desenase pe mână cu carioca verde rune ciudate? Pac – dintr-o dată eram atent: uite una cu care cel mai probabil am ce vorbi, că nu dă două flegme pe cum o percep ceilalți.

Cei care mă cunosc îmi știu și cercul de prieteni. Și dacă se uită scurt la el vor observa că e alcătuit din oameni care n-au nevoie să epateze. Oameni care nu se îmbracă la patru ace, care au telefoane chinezești cu huse rupte și care poartă bocanci vara. Nu pentru că i-aș alege eu pe criterii vestimentare ci pentru că nu au timp de ele. N-au nimic de ascuns.

Te-ai vopsit strident? Încerci să ascunzi coșurile de pe față. Și degeaba o faci pentru că tot știu că sunt acolo. Ai mașină ”ultimul răcnet”? Îmi dictezi doar că vrei să fii perceput altfel decât ești în realitate. Să fim serioși: nu ți-ai luat Apple pentru că ți-ar plăcea tehnologia; ți l-ai luat pentru că e identificator social. Și din momentul în care te străduiești să mi te prezinți altfel decât ești nici măcar n-am să încerc să aflu. Mi-ai spus deja singur tot ce trebuie să știu.

Am 42 de ani. Am întâlnit atât de mulți patroni cu BMW pe care-i căutau cămătarii încât am ajuns să-i cam cunosc pe toți. Am văzut atât de multe telefoane Apple cu ecran spart în mâinile oamenilor care încă plătesc ratele la ele dar nu-și permit să schimbe ecranul încât mi-e deja silă. Știți ce-au în comun toți oamenii ăștia? Sunt săraci lipiți. Și nu vorbesc stricto-senso pe filieră materială. Vorbesc despre cum nu au cunoștințele de bază despre viață. Despre cum nu pot lega două fraze fără să se bâlbâie. Vorbesc despre săracii în ale minții. Oameni cu care nu vrei să ai de-a face deoarece nu au nimic de oferit. Dacă m-aș urca pe cel mai înalt bloc din oraș și la baza lui s-ar aduna întreaga populație ”aranjată” iar eu aș arunca de acolo un ghemotoc de hârtie, pe prima persoană lovită în cap de el n-aș putea-o diferenția de cea de lângă ea.

Prin 2007 lucram la MyCOMPUTER și aveam un salariu generos. Lângă firmă era o plăcintărie de la care obișnuiam să iau câte o felie de pizza cu colegii în pauza de masă. Eram redactor-șef, aveam echipa mea, acasă începusem să scriu primele articole pentru ”Linux Magazine”, îmi luasem apartament. M-am dus într-o zi acolo singur, în drum spre casă. Era zi de salariu. Am comandat o plăcintă și după o vreme am observat că fata care învârtea aluatul încă nu se apucase de treabă. Stătea cu mâinile încrucișate peste sâni și mă privea fix, ostentativ. Inițial am crezut că se uită prin geam la cineva de pe trotuar, dar după ce-am făcut de test doi pași la dreapta am văzut că mă privea defapt pe mine. Cu scârbă. Aveam părul lung, bocanci în picioare, ochelari. Eram nebărbierit probabil deoarece tocmai înceiaserăm ediția și la noi ”închidere de ediție” echivala cu un haos de două zile în care nu aveai timp nici să respiri. Ea era la ”modă” și avea cercei mari în urechi și fard pe față. S-a asigurat că aud când îi spune colegei ”Nu mi l-ar trebui pe ăsta nici să [ceva]” apoi s-a mobilizat în scârbă și mi-a făcut plăcinta. Și încă rumegam eu nedumerit scena când fata de la casa de marcat mi-a dat bonul și-am plătit și-am auzit un ”f**u-i morții lui!” rostit cu sete. Era tot plăcintăreasa. Și-am întrebat-o enervat – totuși – care era problema ei. N-a zis nimic ci a intrat nervoasă înapoi în bucătărie. Și-n secunda doi mi-am și dat seama de ce: țineam în mână salariul. Ne dăduseră fetele de la contabilitate banii în bancnote mari și când îi scosesem să plătesc am făcut-o cu teancul în mână. Rockerul împuțit își cumpărase plăcintă.

După vreo 7-8 ani eram prin zonă. Am intrat în plăcintărie să-mi cumpăr de mâncare și fata de la aluat era tot acolo. Cu aceiași cercei în urechi. M-am uitat atent la ea să văd vreo reacție dar nu m-a recunoscut. Arătam altfel (păr scurt, cel mai probabil alte haine). Ea arăta la fel. Făcea plăcinte. Cam tot la 4-5 ani trec pe-acolo să văd dacă mai lucrează acolo. Când dau peste câte un patron care-mi așază ostentativ cheile pe masă îmi sare instant în minte scena din plăcintărie. Când văd câte o fată pe tocuri hăhăind ceva despre Capatos mă gândesc la plăcinte. Și mă duc tot la patru primăveri la plăcintăreasa aia ca să nu uit de ce mă îmbrac cum mă îmbrac. De ce mă bărbieresc când am chef și de ce am un LG G2 în buzunar. De ce port tricou cu ”Lamb of God” la facultate unde aș putea face un cluster Apple care ar alimenta Oradea din câte telefoane de marcă văd.

Uneori revăd scena din plăcintărie în minte și îmi pare rău de fată. Apoi îmi amintesc că toată viața m-am împresurat de oameni cu bocanci în picioare și realizez că m-ar enerva să-i văd tratați așa. Și-mi trece aproape imediat.

Aceeași privire intrigată venită de sub pleoape fardate strident am întâlnit-o de zeci de ori din 2007. Zeci de perechi de gene false care țineau umbră expresiei ăleia de ”f**u-i morții lui!”. Am întâlnit-o când am mers la cafea cu soția și fata cu tava era acea fostă colegă de la Psihologie care se lăsase de facultate după primul semestru pentru că materia o depășea; era la fel de aranjată ca în anul întâi. Am întâlnit-o la un fost șef de-al meu de prin 2001 care umbla veșnic la costum și-acum se plimba prin oraș gânditor, în blugi, cu doar câteva luni înainte să dispară definitiv în străinătate ca să scape de datorii. Privirea aia de ”morții lui!” o văd zilnic pe fața curierului care-mi aduce coletele comandate online când deschid ușa și bubuie ”Morbid Angel” sau ”Meshuggah” din cameră în timp ce semnez pentru ele.

Dictează ”cu ce drept?!”.

Iar oamenii ăia nici acum nu pricep. Fiecare petrece câte o jumătate de oră din viață zilnic aranjându-se în oglindă ca să ajungă la fabrică. Își cheltuie o bună parte din salariu pe cocktail-uri scumpe ca să poată arăta în weekend, în club, că ”au”. Și n-au, pentru că sorb atenți ca să le ajungă lichidul până în zori.

Într-o vreme mă enervau groaznic oamenii ăștia. Până am realizat prin 2009 că îmi fac viața mult mai ușoară. Mă uit la ei, îi trec prin spectrul vizual; primul pe care-l am la îndemână. Am învățat de la ei. Fac exact ceea ce fac ei, dar cu urletele ălora de la Satyricon în căști. Comand doar Pepsi în club ca să văd cum reacționează. Scot un iPod Nano vechi de 15 ani și-l pun pe masă lângă Apple-ul lor ca să le văd expresia. Mă duc la negocieri cu trotineta și plec tot cu trotineta. Mă duc la nunți nebărbierit. Învăț mereu ceva nou așa. Mă pun pe scaun față în față cu ei și dau din umeri când văd expresia aia de ”cu ce drept?!”.

Din anii ’90 mi-e tot mai greu să găsesc tricouri cu ”My Dying Bride” prin puzderia de H&M-uri din România. Noroc cu shop-urile online.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

370 comentarii

  1. Mi se pare că investești foarte mult timp și analiză ca să fii altfel decât oamenii pe care nu îi placi.

    Nu ar fi o indiferență benignă mai eficientă?

    00
    • @Maddame: Investesc timp în analiză – da. Efort însă nu depun pentru a face un contrast acolo. Îmi vine în mod natural s-o fac.

    • Pe mine mă distrează un pic clasificarea asta pe care ai făcut-o. E anticul “roacări vs cocalari”, dar la vârsta mijlocie.

      Și chestia e că tu clasifici roacării ca “ăia cărora nu le pasă”, când de fapt și imaginea proiectată de ei este tot premeditată: uită-te la mine cum port bocanci vara, este pentru că NU-MI PASĂ!

      Haina face pe om în ambele cazuri. Încercăm prin aparențe să ne identificăm cu un grup social.

      00
    • Probabil a fost terorizat si el “cum sa iesi asa afara, nu ti-e rusine?” sau “mai tunde si tu barba ca zici ca esti popa”.

      Dupa un timp ajungi sa te intrebi de ce hainele sunt asa importante.

      00
    • De acord cu domn psiholog, dar cu mici mențiuni.
      Sunt lucruri care merită banii plătiți și care fac diferența.
      Ochelari de soare, adidașii de alergat mai buni, un rucsac mai țeapăn, chestii care fac diferența și care utilizate frecvent își scot banii.

      10
    • Ochelari de soare? Nu stiu daca am folosit de mai mult de 10 ori in viata.

      00
    • @Corcodusul, bravo ție, probabil nu trăiești la câmpie și/sau nu ai probleme cu ochii.

      De acord cu ochelarii de soare. Citeam pe undeva că niște ochelari de soare proști, care nu au protecție uv a, b și alte litere fac mai rău ochilor decât dacă n-ai purta. Sticla întunecată păcălește ochiul să mărească pupila (sau irisul, nu mai știu exact), dar în același timp raza lumina și tot felul de radiații să ajungă la ochi, care le încasează în plin.

      Din păcate nu pot sa-mi permit niște ochelari de calitate bună (sau nu-mi permiteam și n-am mai căutat de ceva vreme) și am deja probleme cu ochii, așa că am preferat să fac ochii mici și riduri.

      00
    • Frumoasa poza de profil, Razvan T. Barbierit, la costum, cravata. 4 ace, boboc! Felicitari! ;)

      00
    • @GicuGicu: Mulțam’! Am explicat mai sus. Ești al patrulea care remarcă, dar cine mai ține scorul?

    • Pe mina ma amuza incordarea autorului si a comentatorilor de a asocia hainele cu un anume crez, atunci cand de fapt ele nu sunt decat costume intr-un bal mascat:)

      Cum zicea si nenea Will la tinerete:

      ” All the world’s a stage,
      And all the men and women merely players.
      They have their exits and their entrances,
      And one man in his time plays many parts”

      Mi se pare absolut amuzant cum lumea considera ca hainele inseamna mai mult decat a te imbraca pentru un rol pe care e nevoie sa-l joci:

      „Va multumesc. Desigur, am toata increderea.”
      „‘ra-ti ai dracului de satanisti ! ”
      „Tipul ala misto de aseara, ti-am zis de el…”

      Pana la urma e doar semiotica aplicata, si a al naibii de fun.

      00
    • @Habarnam: văd că majoritatea cometatorilor au sărit să-și apere tabieturile vestimentare. Nepricepând că nu ăsta era subiectul, în ciuda titlului.

    • Când încep un curs nou, în prima sau a doua zi îmi iau tricoul cu modelul atomic al lui Bohr și “I’m Bohr’ed” scris dedesubt.

      Dacă măcar unii dintre cursanți râd, e clar că va fi un curs frumos. Dacă nu…am și alte tricouri.

      Chestia e absolut premeditată și nu mi-e deloc rușine de asta.

      00
    • @IonutM – Alea merita pt tine fiindca tu pui pret pe ele.

      Pt mine merita hainele frumoase, fiindca mie mi se pare penibil sa stea hainele pe tine ca pe gard, dar sa ai rucsac misto. Ce, avem 10 ani? In mintea mea te-am catalogat direct ca ala care lua bataie prin liceu.

      Atentie, nu spun ca eu am dreptate sau ca e ca mine, spun ca nu exista dreptate, doar preferinte si conceptii personale, pe baza carora decidem ce se cuvine si ce nu si pe baza carora judecam lumea.

      Ps: stiu ca te referi la sanatate, dar aia e valabil daca alergi 50 km pe saptamana si cari bolovani in fiecare zi.

      00
    • Din pacate daca va uitati in jur incepe sa se creeze o diferenta foarte mare deja vizibila intre cei ce vor sa epateze si ceilalti. Am ambele exemple in familie de la bmw/casa neplatita/asortari diverse altfel nu iesim din casa pana la bagami-as iaram.iesit cu adidasii rupti/minim 70k in cont/casa platita inca de acum 5 ani…
      Ghiciti cine negociaza pana la.ultimu leu si face scandal daca merge undeva si serviciile nu sunt 110% si platesye cu scarba la.final sau trage de negociere daca „ceva” nu e ca in poza…

      00
    • @nm.bradu
      Pun preț pe ele și contează, pentru că pe mine mă ajută și merită platit un preț corect pentru unele lucruri.
      Am și haine frumoase, am și câteva perechi de sneakers din ăștia mișto și clasici de la Converse, Adidas, Reebok, Vans. Hainele sunt cumpărate pe gabaritul meu de trestie cu personalitate, iar ce am luat și nu a venit cum am vrut, au fost duse la croitor.
      Clar fiecare își ia ce consideră că îi trebuie. Unii au nevoie de iPhone, alții de o mașină scumpă, alții de Balenciaga.
      Pentru mine e mai importantă o saltea de pat, pe care sunt dispus să dau și 2-3000 de lei, ca să am un somn bun, un scaun de birou bun pentru că de un an jumate lucrez de acasă și stau 8 ore pe el, e mai important să am bani să îmi montez aparat de AC, că mă coc in casă de la căldură, prefer să direcționez banii pentru o un tratament stomatologic mai bun, și tot așa.
      Nu faptul că oamenii cumpără chestii e problema, ci faptul că cei mai mulți nu și le permit. Nu sunt oameni cu bani autentici, ci niște poleiți, pentru care e mai important să fie văzuți, să arate, să vadă muritorii, să fie validați, plus bășinile și greața aferentă cu care se uită la restul, fix cum povestește autorul pe care văd că l-am supărat fără să vreau și s-a înțeles altceva decât am vrut sa transmit 150 de comentarii mai jos, că se uita la el doamna frământătoreasă, făcând cucoana carieră la geamul magazinului.
      Priorități și priorități.

      00
    • Razvan, cine crezi ca are rabdare sa citeasca atata text aiurea? Am prins ideea de la primul paragraf. Esti “destul de superior, cat de cat”. Asa-i? ;)

      00
    • @GigiGicu:

      cine crezi ca are rabdare sa citeasca atata text aiurea

      Îmi e clar că nu cei ca tine.

      Esti “destul de superior, cat de cat”.

      Cum să-ți explic eu asta cu ”destul de superior” ca s-o înțelegi?
      Înlocuiește ”superior” cu ”beznă”. ”Destul de beznă”. Ori e beznă, ori nu. La fel și cu superior: ori e inferior, ori e superior. ”Mai superior” nu există, la fel cum ”mai beznă” nu există. Sau superior ”cât de cât”. Ori e, ori nu e. Nu există grade.
      Încearcă cu ”nemuritor” că-ți iese mai bine: ”destul de nemuritor, cât de cât”.
      This is exactly what you sound like, kid.

  2. Prima oara când comentez la post-urile tale:
    True story bro!
    Mulțumesc că mi-ai însorit ziua!

    00
  3. Eu am tot zis ca te faci psiholog pentru ca esti „defect” si studiind problema incerci sa te repari.

    00
    • Nu ești singurul care crede asta. Știu ca din punct de vedere clinic faptul ca experienta personala confirma ipoteza este anecdotic, nu știința. Când suntem mai mulți cu părerea asta deja merge ușor spre statistica.

      00
    • Înveți din anul I de psihologie că nu merge cu auto-analiza. Să devii psiholog după încă 4-5 ani știind asta e ilogic.

    • Cred ca a fost ceva campanie prin Cosmopolitan sau ce ccat mai citesc duduile azi.
      Ca nu exista femeie sa nu se laude cu „eu am lucrat la mine” 🤣 (gen s-a auto-pshihologizat)

      00
    • @wtf, pai da, doar ca ‘practice makes perfect’ e de fapt ‘perfect practice makes perfect’ altfel multi practica fara a fi buni ori mari inventatori in orice domeniu ar fi

      00
  4. NOU
    #24

    Pe langa cei care fac anumite chestii pentru a epata, mai e si categoria celor care o fac doar din placere.
    Placerea de arata intr-un anumit fel, placerea de a consuma ceva pe placul tau dintr-un salariu pentru care ai trudit o luna.
    Legat de masini da, sunt multe cazuri de genul.Un om care a muncit pentru acei bani nu va arunca asa de usor 40-50-60-100K pe o masina. Doar daca pentru el ar fi o suma modica pe care si-o permite fara mari probleme.
    Am vazut milionari in euro in STB dar cazul ala e o exceptie.
    Recent am inceput sa trec peste primele aparente dupa ce m-am inselat grav de cateva ori.

    00
    • Milionar in STB. I-a plecat lu’ Tiriac si al 2-lea pilot?

      00
    • In STB nu, dar in metrou stiu cativa… tocmai pentru ca timpul lor e pretios daca fac mai putin cu metroul decat sa stea in trafic vor merge cu metroul.

      00
  5. Nu stiu cine esti, dar sunt transparente următoarele despre tine, citind rapid textul tau:
    – fabulezi o gramada despre viata ta (placintele, saracii cu Mercedez)
    – te-a inrait fabulatia asta, urasti / dispretuiesti multa lume
    – ai multe probleme de relationare, pt ca nu ai auto-control, dar iti spui ca asa vrei tu sa fii
    – ai un complex de superioritate pe care-l justifici non-stop.

    Aste-a lucrurile certe. Mai sunt trasaturi ale tale ce rezulta din ce si cum scrii, dar ar insemna sa intru pe taramul incertitudinii.

    00
    • @Renus: trebuia să te faci psiholog.

    • @Renus: Da, te rog, scrie-ne tu un articol, coerent, despre cum ai fi descris tu cele expuse in text, chiar sunt foarte curios…

      @Răzvan T. Coloja: Articolele tale sunt pline de informatie, cam greu digerabile pe alocuri, dar nu este o critica, pentru ca inteleg clar ca nu sunt pentru toata lumea :) si nu spun asta pentru a ma da eu destept, dimpotriva.
      Dar ar fi mers, pentru mine, ca focul acum 15-20 ani, stii cum? Nici nu ai idee, in retrospectiva totul pare clar…
      Insa… mai bine mai tarziu decat deloc!

      00
    • @Renus daca as fi scris un articol pe tema asta as fi avut cam aceleasi lucruri de subliniat si cam in aceeasi directie. In special relatia intre epatare si tanguire.
      Are bani sau coaie de rata pentru ceva ce ii ofera statut social, dar fute-l ma-sa ca te toaca psihologic cu nevoile lui si cat de prost ii merge lui „in perioada asta” de vreo 5 ani asa si nu are domne bani de investitii. De pe urma siturilor mananca, vrea sa fie numai el in google, dar cand vine vorba sa plateasca pentru ce cere … pula mea, statutul social nu-l ajuta . Sa se duca la indieni ca aia-s mai saraci si ii poate impresiona mai usor.

      00
    • Ai greit adrisantul. Ăla e ‘fluture’, cel cu complexul de superioritate.

      00
  6. Ce e interesant în viață e că fiecare îl privește pe celălalt și îl judecă din priviri mai întâi. Și toți avem aceleași senzații doar ca unii ca tine le articulează mai bine. Restul le luam instinctual, nu le filtrăm, și mergem mai departe, doar în raport cu timpul. Și rămânem acolo unde ne e bine… Și mai comentăm la una la alta așa… fără rost. Deși nu am avut o comunicare cu scop precis concluzia e ca e duminică și pierd timpul. O fi bine? O fi rău?

    00
    • @Alezandru: ochii sunt cel mai asaltat receptor al nostru. Cu ei analizăm informația prima oară. E motivul pentru care oamenii se grupează în pușcării după culoarea pielii și nu după tonul vocii. Analizăm întâi cu ochii, abia apoi cu ceilalți receptori.

    • Stii cum se zice: „nu exista o a doua sansa sa produci o prima impresie”

      00
  7. Stii ce e trist, ca daca te-ai duce sa lucrezi remote de prin Europa de Vest, ai umbla pe strada si ai vedea ca nu-i pasa numanui cum esti imbracat. Ai fi doar unul din multime.
    Si eu cam neglijez aspectul fizic ca am alte chestii care ma intereseaza. Am haine bune care stau in sifonier, dar cand ies le iau pe mine pe alea practice, in care stiu ca o sa ma simt confortabil.
    Mai este un prag psihologic in cazul meu, mi se pare ca daca as incepe sa ma aranjez mai mult sau macar sa port hainele mele bune cand ies sau cjiar la munca n-as mai fi EU, mi se pare ca as avea nevoie de o schimbare pe plan psihologic pe care nu stiu daca merita sa o fac. Adica mie imi place si cine sunt acum.

    00
    • Insinuezi cumva ca aia din vest nu sunt atenți la haine? Da, nu le pasa poate de tine, dar m-am saturat de „trope”ul asta ca aia din vest sunt neinteresați de lux. Tu crezi ca dor noi consumam produsele de lux ale companiilor italiene și franceze?
      Toți străinii cu bani pe care i-am întâlnit, și nu putini, manageri din toate tarile din vest (la propriu) de la o companie mare de it, toți (TOTI) erau cu ceasul scump pe mana și costume de 1000 euro plus, toți erau interesați de lux și confort.

      00
    • @Ioan: nu că n-ar fi atenți la haine ci nu le poartă pe post de indicatori ai statutului social. Eu în Paris n-am văzut nici măcar o femeie cu unghii lungi și cercei mari și fel de fel de zorzoane cum poartă româncele.
      În al doilea rând: managerii străini întâlniți de tine nu trăiesc într-o societate în care orice asistat social are iPhone și ceas scump și-și permite un costum chit că mănâncă pateu. Acolo – da – e într-adevăr vorba de confort și nu de epatare.

    • @Ioan, la mine cel putin, managementul ca managementul sunt si unii mai siguri pe ei care se imbraca decent si unii care dau juma de salariu pe haine, dar sa vezi cand vine proprietarul la blugi si tricou alb. Nu coboara din Mertan ci dintr-un taxi. Aaaa ca venise cu un avion inchiriat numai pentru el si echipa (era Covid, ce sa-i faci) asta e altceva un detaliu pe care nu il observa prea multi.
      Am avut de a face cu cativa de care stiam sigur ca sunt milionari (self-made si nu ciorditori de fonduri publice) nu ieseau in evidenta cu absolut nimic pe partea de imbracaminte la birou. Ce detineau/faceau in viata privata asta e treaba lor, nu stiu si nu ma intereseaza.

      00
  8. Foarte tare. Totusi in poza de avatar esti la cravata, camasa alba si costum. De ce?

    00
    • Halloween de roakeri aitisti.

      00
    • @Mircea Popescu: E poza de la nuntă. E aceeași peste tot. Totuși – ai ieșit din deces sau mai storci din simpatia oamenilor?

    • la nunta ta te-ai barbierit? de ce?

      00
    • @bogdan: Pentru că firele din barbă intrau în gulerul cămășii și mă ciupeau de mă înroșisem tot pe gât. Dacă tu crezi că prin întrebarea ta mă prindeai cumva conformându-mă normelor sociale, află că soția mea n-a avut rochie de mireasă pentru că îi era mai comod în rochie de vară; că la nunta mea regula a fost ”poți să-mi fii rudă, că dacă nu te plac eu nu te chem acolo”. Motiv pentru care am fost 65 de oameni și zero neamuri venite din obligație. Playlist-ul l-am făcut jumate eu, jumate soția și doar piesele alea au mers toată noaptea. Pentru că era nunta mea și a ei, nu a altora, și nu voiam zorba și macarena și hore și manele. Par example, bubuia Satyricon când aduceau ăia sarmalele. N-am avut tort cu voaluri ci unul în formă de tablă de joc monopoly, cu doi porcușori de guineea pe el. I-am făcut design-ul 3D chiar eu și era pentru că ĂLA avea însemnătate pentru noi, nu tradiția tortului supraetajat. La noi regula a fost că fiecare face ce vrea. Fiind 65 din cei mai apropiați oameni n-a trebuit să mergem galant printre mese să ne asigurăm că toți sunt mulțumiți. Cine voia râgâia, cine nu – nu.
      Știi ce-au zis absolut toți care au participat la nuntă? ”Best wedding ever”. N-am fost nervos, n-am făcut-o din obligație și-am făcut mosh pit la costum pe metale grele.

    • Așa și cu ce sunteți voi mai speciali ca ăia la a căror nuntă vin sarmalele pe muzică populară, pentru ca stilul ala le place respectivilor ?
      Nu observi ca vorbești de parcă faptul că ati pus muzică rock (și mai și menționezi formația ca să arăți ce fan înrăit ești și ce roakeri agresivi sunteți) vă ridică pe un piedestal în fața celorlați care ascultă macarena și ce ai mai zis tu acolo? Voi sunteți ăia mai speciali, voi sunteți ăia mai buni ca plebea care nu adoră să înghită sarmaua pe muzica zeilor aka metalul negru sau grohăieli d’alde vader ori carcasă…
      Ai scris un ditamai articolul despre cum încearcă unii să epateze prin chestii ce țin de material, dar tu faci FIX același lucru doar că prin „ce nonconformiști și speciali suntem noi” și ce proști sunt ăilalți.

      00
  9. Nu sunt de acord cu filozofia asta de a dispretui total normele sociale. In anumite domenii cum e IT-ul merge. Dar nu peste tot.

    Dar in medicina, diplomatie, administratie publica(aia facuta cum trebuie), nu prea.

    Eu am terminat mate info in liceu…. eram toti pletosi la finalul lui. Toti rebeli si impotriva normelor sociale… singurii care isi mai permit sa iasa din norme sunt cei liber profesionisti.

    Restul, inclusiv eu, am ajuns la concluzia ca e mult mai simplu sa fiu cat se poate de simplu si neostentativ, un tricou polo sau o camasa, un pantalon blugi like si ori niste shoesi ori pantofi… decat sa explic ca imi permit sa ma imbrac oricum, si sa fac ce vreau, la cat de bun sunt. ( sunt medic si am si alte specializari foarte cautate si bine platite in domeniul medical).

    Plus ca ma ajuta foarte mult sa ma subestimeze cei din fata mea sa nu stie cat castig, sa par conformist si usor de prostit. Toate babele uitate prin administratie publica ma iubesc…

    Si e un efort pe care-l fac zilnic sa am tricouri si camasi calcate, sa ma tund o data pe luna – ca ma enerveaza aerele astea de diva ale frizerilor, sa port papuci intr-un singur stil de peste 10 ani , sacouri la fel… sosete doar negre sau gri… samd.

    Dar efortul de a trece la treaba si a explica ca e sunt „the guy”, mai ales ca lucrez cu organizatii mari cu multi oameni, e mult prea mare daca sar calul in orice directie – masina scumpa, haine scumpe sau invers antisistem ca nu merita deloc. pierdere de timp si energie…

    00
    • Spune-mi ca esti moldovean fara sa-mi spui ca esti moldovean :D

      (ca tot e asta post de impresie la prima vedere, nu o lua personal pls)

      00
    • În 2 din 3 comentarii, Mihai tine sa mentioneze ca e mai destept decat media si castiga foarte bine.

      Mă întreb câteodata ce incearca sa compenseze, daca tot suntem la capitolul psihologie.

      00
    • @mihai: eu zic că dacă ai timp să faci toate astea cu aranjatul și gătitul înseamnă că ceva nu faci bine. Eu am zile în care n-am timp să mănânc și n-am mai avut trei zile consecutive libere de vreo 6-7 ani. Gen lucrez și-n weekend. Dacă eu aș face ce faci tu mi-aș pierde niște clienți, că ar trebui să tai din timpul lor să mă piaptăn regulamentar.
      Eu când văd un om gătit mie-mi spune o singură chestie: ăla a avut o oră liberă să se aranjeze. Zilnic.

    • @Răzvan T. Coloja, „Eu am zile în care n-am timp să mănânc și n-am mai avut trei zile consecutive libere de vreo 6-7 ani. Gen lucrez și-n weekend” .. ceva nu faci bine!

      00
    • @Radu: explică atunci tu ce nu fac bine.

    • @Razvan: pentru ce muncești atat daca nu ai timp sa te bucuri de foloasele muncii tale?
      E cla4 ca nu ai nevoie de bani multi sa întreții un anume lux sau anumite placeri

      00
    • @Dny: Și-atunci, dacă nu e nevoie de bani mulți să întreții un lux, ai zice că orice om cu venit mediu își poate permite să întrețină acel lux. Și eu care mă întrebam de unde atât de mulți taximetriști cu mașini scumpe și de ce e țara asta plină de lanțuri de aur la gâturile asistaților social.

    • Ca IT-ist câteodată o pleată face mai bine pentru imagine decât un costum. Just saying, am avut clienți (când eram freelancer) care mi-au zis pe față că părul lung e semn genuine de persoană pricepută.

      00
    • @Razvan, ori ceri prea putin ori esti ‘workaholic’, daca esti workaholic nu e neaparat rau dar „Eu am zile în care n-am timp să mănânc și n-am mai avut trei zile consecutive libere de vreo 6-7 ani.” e destul de rau, nu crezi? ce e atat de important si vital incat sa te faca sa n-ai timp de lucrurile de baza ?! in aceeasi masura as putea spune si despre tine ca e modul tau ‘antisistem’ sa epatezi

      00
    • @Razvan „explică atunci tu ce nu fac bine”. Du-te bo$$ la psiholog, nu cere sfaturi gratis, sarakule! :)

      00
    • @Radu: eu nu ceream un sfat, eu ceream argumentare. Pe care poți să arați că o ai, sau nu. Boss.

    • @Răzvan T. Coloja
      Eu te am intrebat strict pe tine ceva legat de afirmatia ta despre tine.

      00
    • Consider că asta cu spilcuitul ține și de profesia pe care o are fiecare, implicit și de cercurile sociale în care se invârte. Există un cod vestimentar tacit impus.
      Pe vremea când mă duceam la birou în Dacia, mă duceam la cămăși, tricouri polo, blugi, teneși, jacă di cheli, jac di bluj, tuns normal fără să sparg norma sau să-mi fac zilnic vreun pompadour, ceva ca să nu ies din rând nici in bine, nici in rău.
      Acuma că de un an juma lucrez d-acasă, tricouri negre+pantaloni de la decathlon mi-e uniformă 70% din timp. Pe căldurile ăstea, când ies afară tricouri negre+ pantaloni scurți de la decathlon și șlapi. Rar să sar in blugi și cămăși, tricouri polo. Când ies la agățat gagici mă fac gigea, ca să par băiat de comitet. Cam ciudat sună agățat gagici, când mă duc încet și sigur spre 40. :D
      Sunt profesii, locuri, joburi, cum vrem să le numim, unde se impune o anumită imagine. Știu, pentru unii pare ciudat, dar pentru alții nu.
      Am pățit-o de câteva ori și se vede clar felul în care eram tratat, când mă duceam ca prins de pe gârlă vs atunci când eram ”aranjat”. Caz concret: mă duc la Dealer Dacia cu mașina, același imbecil la recepție, la interval de nici 4 luni. Prima dată venit de la băgat betoane și nu niște zdrențe pe mine, a doua oară ieșit dă la biro spilcuit. Atitudine ca de la cer la pământ. Când m-am luat de gagio, mi-a strigat in gura mare să las mașina afară și să-i aduc cheia. Când l-am apostrofat să nu schimbe ideea, a plecat in service jegu. Și mulți s-au plâns de el, dar tot acolo e.
      Faza numero dos: am scos și eu la cico p-o dameză, că voiam să bulănesc ceva și la un momentdat, din senin mi-o dă din grădină: Ioane, de ce nu schimbi mă și tu Loganu ăla? Că-s alții cu bani mai puțini care au mașini mai frumoase și mai noi. Altfel te vede lumea. Deci, lumea judecă după ce afișezi, nu după ce ești. Pentru a putea pătrunde in anumite cercuri, trebuie o anumită imagine.
      Povestea un tip, avocat, foarte mișto omul și modest de felul lui, cu mulți bani pe mână, dar care discuta cu noi, niște pârliți de șantieriști că a trebuit să-și ia un Range Rover pentru a fi la nivelul oamenilor cu care discută. Era perceput ca și când ar fi făcut ceva greșit în viață. Cum poate proiecta imaginea de om de succes, de om cu bani, dacă el apărea cu o Avensys. Avensysu l-a lăsat neveste-sii și el și-a luat dulap.

      00
    • @autor

      Ori esti troll si vrei sa generezi foarte multe reactii ori crezi ca ne jucam „trombon”.

      Daca tu nu ai timp 5 minute sa te uiti intr-un dressing de barbat si sa te faci placut la vedere inseamna si ca n-ai 5 minute sa faci dus sau 5 minute sa-ti tai unghia ascutita de la deget. Sa pui egal intre epatare si minim respect pentru tine nu este ok.

      Ps. Si eu sunt in aceeasi situatie descrisa de tine legat de munca (poate chiar foarte asemanatoare), nu plec nicaieri fara laptop si fara conexiune la net. Sunt available 20/24. Singura „pauza” este cand mananc. Dar asta nu imi ofera o scuza pentru neglijenta.

      Deci cred ce zici pe „fond” dar trombon pe „forma”. :)

      Ps2. Am citit articolul despre Coreea. Multumesc!

      10
    • @Victor: M-am oprit la ”dressing de barbat”.

    • @dny: munca mea îmi face plăcere. Ia-o așa: munca mea e și hobby-ul meu. O fac cu plăcere, fie că scriu, fie că IT, fie că psihologie. N-o fac că-s nevoit ci aș face-o și gratis. Dar dacă tot e să iasă bani – de ce nu? Eu nu mă scol terifiat că ”Doamne, nu o altă zi”, că trebuie să muncesc. Eu de-abia aștept dimineața să fac chestii noi, să învăț chestii noi. Dacă eu vreau un cluster nou mi-l cumpăr, îl testez, bag două-trei texte pe marginea lui și mi-am scos lejer banii cheltuiți. Așa funcționez de prin 2003. Din fiecare ședință cu clienții de la cabinet învăț chestii noi și devin mai bun în ceea ce fac, așa că nu trebuie să depun efort suplimentar. Învăț în timp ce profesez. Și – subliniez din nou – îmi place s-o fac. Sunt genul ăla de om care dacă are de ales între un microcontroller nou și a ieși la bere, alege microcontrollerul. Am chefuit destul la viața mea ca să mai vreau aceleași baruri cu aceiași oameni și fix aceleași beri și discuții.
      Îți răspunde asta la întrebare?

    • @madamme, ai o memorie f. buna, nu știam de unde il cunosc pe „împlinitul” ăsta. Aici a mai postat: https://zoso.ro/discutie-buna-despre-munca-aspiratii/

      @mihai, băi, băiatule, iar ai aparut să ne explici tuturor cât de grozav esti că ai facut medicina si nșpee mii de specializări suplimentare? E destul de trist că nu te-a împlinit acele rezultate si cauți în online confirmarea de la niste necunoscuți, stai relax baiatu’, nimeni nu iti face statuie, nu esti primul si nici ultimul care a facut medicina, grozavule care esti!

      00
    • Avea Nicholas Nassim Taleb o idee exact pe aspectul unui doctor – cum că dacă merge la spital are încredere mai mare (in afara altor informații) exact in chirurgul care arata mai neregulamentar, adică freză mai neglijenta, ochelarii șui, halatul nu prea potrivit pe trup. Pe ideea că dacă e acolo, cot la cot cu cei care arata exact cum te-ai aștepta să arate un mare doctor cu prestanță, și face față, înseamnă că probabil are atribute profesionale nu doar egale ci poate mai mari, pentru a compensa desconsiderarea starnita de aspectul atipic.

      00
    • Johnny: my point exactly. Oamenii care ”au” și ”pot” nu simt nevoia să augmenteze look-ul în sprijinirea acelei declarații publice nonverbale.

    • @mihai

      Salut Mihai, sunt coleg de breaslă cu tine (as adaugă cu o reținere chiar „din pacate”).

      Spune-mi și mie ce specializări foarte căutate ai. Ai mai multe specializări? Sau lucrezi extra în industria farma?

      Dacă e de acordu Vali, facem un schimb de mailuri ca nu asta este subiectul articolul și nu vreau sa poluez aici.

      00
    • @madamme e singurul loc unde pot sa spun :)) (locul e netul ca aici si la cumnata comentez) sunt si eu un mic cocalar sub acoperire… ma laud sub protectia anonimatului si imi convine.

      00
    • @Razvan T
      „Am chefuit destul la viața mea ca să mai vreau aceleași baruri cu aceiași oameni și fix aceleași beri și discuții.”

      E can trist daca pentru tine timp liber inseamna aceleași baruri cu aceiași oameni și fix aceleași beri și discuții.

      00
    • @dny:

      E can trist daca pentru tine timp liber inseamna aceleași baruri cu aceiași oameni și fix aceleași beri și discuții.

      Măi… nu vreau să-ți stric încercarea de a mă ironiza dar… știi – Oradea nu-i așa mare. Nu-s nenumărate localurile în care poți sta cu prietenii și nici sortimente de bere cu sutele n-avem. Cât despre aceiași oameni, la 42 nu-ți mai faci prieteni atât de uor pentru că ești ocupat cu lucru și familia. Tu zici că-i trist. Eu zic că trist ar fi să fie invers, lol.
      Try again.

    • In primul rand nu te ironizez, e prima data cand stau mai mult pe un articol scris de tine, cumva nu suntem pe aceeasi lungime de unda si ma atrag mai mult cele despre topoare cred dar imi incerc norocul iar:

      Uite ce poti face in timpul liber in loc aceleași baruri cu aceiași oameni și fix aceleași beri și discuții: nu stiu daca ai sau nu familie asa ca nu intru in detalii pe tema asta dar poti face sport, alerga, ciclism, pescuit, drumetii, vizita alte regiuni ale tarii si nu numai, voluntariat ca tot ai zis ca esti copt dupa invatat lucruri noi si ajutat lume, si cred ca mai sunt si altele

      PS: eu am facut fix ca tine: am luat o particica din intregul pe care l-ai scris si l am despicat in 4. Nu e ok, dar asta faci si tu de multe ori, deci cumva am raspuns cu aceeasi moneda.

      00
    • am mai stat sa vad comentarii si reactii.

      @razvan Lucrez in medie 15 ore pe zi. toate platite. inclusiv sambata si duminica- nu bag chiar atatea doar le facturez.
      @damian sunt foarte special si foarte smecher. Probabil ca daca as avea caracterul lui Arafat, Cercel sau alti faimosi din sanatate s-ar denumi strazi cu numele meu, s-ar inaugura statui, si ziua mea de nastere ar fi sarbatoare nationala. Doar ca nu sunt asa… mie imi place sa comentez anonim aici :)) si sa enervez alti comentatori :P

      00
  10. Frumoasa defulare. Se putea rezuma în maxim 10 rânduri.

    00
    • @anonim: da – este o defulare. Regretele mele că nu am știut să mă conformez cerințelor de lungime a textului; voi fi mai atent pe viitor.

    • Fără supărare, „povestea” e lunga și cam plictisitoare. Eu sunt bătrân, am avut răbdare sa o citesc dar milenalii obișnuiți cu tiktok nu au asa ceva.

      La capitolul amintiri nu am ecologizat toate numerele din „my linux”… Vremuri apuse.

      00
    • @anonim
      Mileanialii nu-s tiktokeri. Majoritatea neagră a milenialor au deja 30 de ani.
      Ăștia analfabeți funcțional, cu adhd, care fac economie de vedere, sunt generația Z.

      00
    • Desi am rabdare, rezum la o „cestiune” – tunsul (bi)lunar e pierdere de timp, dar spalatul zilnic al parului lung, nu. Sau preferi functia de „pămătuf de mobilă”? Mentionez ca am o „defectuine” – liceu militar la bază, desi nu am urmat si restul carierei pe profil…

      00
  11. De Manowar ce se mai aude? Mai scrie pe undeva? (întrebare strict pt Răzvan).

    00
  12. ma uitam la o inregistrare de acu o suta si ceva de ani prin nordul Europei.

    domle, noroi aveau pe ici pe ocolo dar oamenii aia purtau o camasa alba pe ei.
    o consider o forma de respect, fata de sine si de ceilalti.
    de cate ori pot o port, cu blugi si telefon vechi de 8 ani la mine iar tunsoare mi-o aplic singur ( ca-s relativ sarac si costa ) in baie si se cam vede dar io is multumit.

    cu cat devine unul mai batran e mai catranit si conservator, mi se intampla numai mie?!

    00
    • Bai daca vrei sa te imbraci ca acum 100 de ani nu te opreste nimeni.
      Inca obiceiul nici nu a apus, toti mosnegii de pring Grecia ies cu camasa la o cafea si un joc de table, te-ai integra perfect.

      00
  13. Nu vad nicio diferenta intre tine care judeci oamenii imbracati la 4 ace si cei care te judeca pe tine ca ai tricou cu pinguin.

    00
  14. Interesant insight in cum vezi tu lumea. As indrazni sa intreb, din punctul tau de vedere, cam ce om cunoscut publicului ti se pare ok din punct de vedere al QI, personalitate ? Si daca ar fi sa indraznesc si mai mult, daca mi-ai putea spune daca este ceva -orice- ce ai dori sa schimbi la tine. Merci.

    00
    • @Undertaker: Henry Rollins.
      Ce-aș dori să schimb la mine?
      1. Să învăț să mă mai și odihnesc și să nu lucrez atât de mult.
      2. Să am mai multă răbdare cu nesimțiții.
      3. Să învăț că uneori trebuie să ”let it go”. Sunt genul ăla care merge până în pânzele albe pentru a face/obține o chestie și nu mereu merită efortul ori timpul investit. Sunt foarte încăpățânat și asta nu e OK întotdeauna.

    • Cu riscul sa ma acuzi ca-l judec prea aspru pe domnul Henry, cineva cu atatea tatuaje s-ar putea sa aiba si putin prea multa personalitate.

      1. Suna perfect. Started doing it about 2 years ago. Sper sa reusesti.
      2. La mine asta-i innascuta, lucky me.
      3. Contrar parerii tale despre mine, it is really just innocent fun for me. Ar fi mult mai fain sa intelegi asta si sa nu te mai superi pe bazaielile mele & join the fun.

      Oricum, aveai dreptate intr-unul dintre comentariile de la un alt articol, nu-s primul si nici ultimul care te ironizeaza / persifleaza. Not by a long shot. Oare sunt asa multi oameni “evil” sau o fi alta cauza ? Si dac-o fi sa fie (si) alta cauza, daca eu o pot lasa mai moale… you know what i mean ?

      00
    • Contrar parerii tale despre mine

      Dude – habar n-am cine ești. Mi-e vag cunoscut nickname-ul tău, dar atât.

  15. Man nu exista alb sau negru. Cea mai faina femeie cu care am stat o vreme buna era rockeritza si era super aranjata pana in varful degetelor cu toate ca purta bocanci si geaca de piele daily. Presupui ca exista un stereotip de comportament al celor care vor sa epateze. Eu de exemplu cunosc multi oameni care au bani munciti, sunt foarte inteligenti si au in mod natural o masina scumpa sau un telefon de top. Dar aceia nu se intalnesc cu cei ca tine sa le ceara un „server” pe coltul mesei la vreo terasa.

    Si asta imi aduce aminte de o intamplare. Am fost invitati la masa la o familie de arhitecti din Franta cu care lucram. Oamenii, aflati la varsta a doua, erau foarte aranjati, slim fit, eleganti/parfumati, servirea mesei dupa un adevarat ritual etc. Este vorba de stil. Pur si simplu asa erau ei si in paralel erau si foarte cititi si inteligenti. Si asta nu exclude faptul ca exista si francezi la polul opus. Este o chestie culturala care pentru cei ca noi este mai greu de inteles la prima vedere fiind la prima generatie incaltata.

    Deci adevarul e undeva la mijloc iar stima de sine se traduce si in felul in care te porti, imbraci si lucrurile pe care le ai.

    Si ajungem in filosofie cu asta dar eu mi-am cumparat prima masina de lux noua, cu banii jos, cand sotia prietenului meu cel mai bun a murit la 32 de ani lasand in urma un copil de 2 ani. Am inceput sa fac vacante scumpe dupa ce am trecut la mustata printr-un diagnostic foarte nasol etc.

    Deci e gresit sa judecam oamenii si sa ii punem in sertarase dupa propriile filtre. Cam asta e ideea

    00
    • Ce spui de aceasta idee:
      Independenta financiara (bani economisiti si/sau investiti) iti va aduce mai multa stima de aine decat masina noua si ultimul model de telefon

      00
    • @Loft iar incadram oamenii in stereotipuri. Sunt doua neintelegeri in ce ai spus tu

      1. Nu toti isi cumpara masini de lux pentru stima de sine. Ce iti vinde toata sub cultura americana e bullshit. Nu o sa vezi decat extrem de rar oameni bogati in loganuri. Ok, ca nu cumpara Bugatti e alta discutie dar nu o sa vezi om bogat plin de stima de sine conducand un logan

      2. Dupa ce ai foarte multi bani, dupa ce treci prin chestii mai nasoale incepi sa intelegi ca mai importanti decat banii sunt experientele si amintirile. Asa ca o sa vezi ca vei cumpara vacante scumpe si masini de lux pentru ca vrei sa traiesti pur si simplu si sa te bucuri de ce ai.

      De unde stiu asta? Stiu. Uite chiar acum sunt intr o zona rurala dintr-o tara oarecare si ma uitam ca batranii lor stau la carciuma aranajati toti, frezati si cu camasi calcate. Si asta tine de stima aia de sine prost inteleasa si nu de bani.

      00
    • @jesus total de acord, dupa ce ajungi la un anumit nivel. Problema e ca sunt si mult bogati inchipuiti care fantazeaza pe acest blog, si unii o iau de buna

      00
  16. Mie imi place stilul simplu, fara prea mult stres. Blugi, tricou sau bluza simpla. Culori inchise, in general albastru, gri, negru si uneori un verde sau ceva mai deschis. Pantalonii la fel, negru, albastru sau gri. Camasi nu port ca nu am de ce si sunt cam incomode pe caldura asta, dar as purta daca ar trebui. Barba nu suport sa imi las, ma irita fata rau.

    Ca ai zis de tricouri cu trupe. Imi plac oamenii care poarta tricouri cu trupe. Luna viitoare planuiesc sa imi cumpar vreo 2 sau 3 tricouri cu niste trupe care imi plac foarte mult. As simti ca ma remarc prim ceva. Si poate cunosc si vreo roackeritza :)).

    00
  17. si totusi, casa trebuie sa o tii curata. nu e chiar „o viata irosita”.

    00
    • @casnica: poți să o menții curată fără să o faci tu. O menajeră e 50-100 de RON/zi în Oradea și-ți face totul lună și bec.

    • Curățenia o face menajera, mâncarea e comandată online, pe copii ii cresc bonele și tot acest timp câștigat, în GENERAL e petrecut pe net postând poze și barfind in gând pe x și y și cu preocuparea față de aspectul fizic, fie ca sunt cumpărături de țoale, saloane, sală samd, oau cât de util!
      Și la final tot astia și astea sunt cei și cele care se plâng că sunt în depresie că simt ca lipsește ceva samd…
      Persoanele care chiar fac ceva semnificativ cu acel timp, sunt foarte, foarte puține.

      00
    • 50 100 de lei o menajera? dar ce lucs la Oradea… si gasesti?

      00
    • Eu 7 ani am dat tot câte 50 pe zi. Spăla, curăța, freca. Spăla rufele, geamurile, aspira, ștergea praful. Făcea lună și bec. Din păcate lua chestiile mele și le punea cam unde credea ea că le e locul, de nu le mai găseam apoi și făceam cu nervii câte două ore. Așa că am renunțat, că am multe microcontrollere și Raspberry Pi-uri și chestii de-astea de electronică fină care n-am chef să se piardă prin ceva sertare.

  18. Smp Faraoane, esti cel mai smecher din spectrul opus si ții sa subliniezi asta ca un cocalar.
    Cat de off the lane esti tu…
    Uite, eu întotdeauna am avut ultimele iPhone si conduc o masina puternica, dar ascult My Dying Bride si Paradise lost Si Tiamat cu aceeasi plăcere ca întotdeauna.
    Autosuficientule

    00
    • Eu cred că ai înțeleg greșit textul și-ai sărit hăhăind la jugulară. Textul nu e despre formații. Alea-s acolo drept exemplu. Pune în loc de Morbid Angel ce vrei tu.

    • Wildhoney este o capodopera de album. Port tricouri cu Metallica, Maiden și Rammstein. Am telefon chinezesc.

      00
    • Razvan, nu avea nici o legatura cu formațiile, avea legatura cu țăranca de la plăcinte și cât de altfel esti tu, dar de fapt aia e pițipoanca in lumea ta si tu cocalar in lumea ei.
      Eu vand servicii, in afara ca iubesc tot ecosistemul Apple, altfel te vede clientul si altfel începe discuția cand cobori din suv si scoți din buzunar 12 plus. Ai succes, faci bani deci esti bun in ceea ce faci.
      Ca ma duc seara in aceeasi bomba de 25 de ani e problema mea, nu e de lauda.
      Haina întotdeauna a facut omul.

      00
    • @Ovidiu: Vezi tu – aici nu înțelegi o chestie.
      Oamenii cu bani nu umblă în SUV și nu fâlfâie teancuri de bancnote scoase din buzunar. Aia o fac snobii. Oamenii cu bani umblă cu mașini normale și au card la ei. Că ălora le e teamă nu care cumva să afli că au bani. Că vii și le ceri. Sau vii și vrei favoruri. Sau îți bagă un preț pe servicii de te ia cu leșin. Oamenii cu bani nu epatează, că au învățat rapid că dacă epatezi vin în jurul tău toți sărăntocii să-ți spună ce frumos ești îmbrăcat, toți cu același gând: să prindă și ei ceva de la tine. Și ăia nu-s folositori decât pentru ego. În rest sunt piatra de moară la picior. Așa că omul cu bani nu stă în bombă de 25 de ani și când tu ieși cu Hummerul pe stradă ăla ȘTIE că e pe leasing. Ăla cunoaște oameni, are o rețea de informații. Se uită la costumul tău de marcă și râde și le povestește partenerilor de afaceri despre garsoniera ta în chirie. Și râd toți la terasă de cum parchezi tu tancul și tu nici nu-i vezi, că-s toți îmbrăcați în tricouri și blugi.
      De de-alde Becali e plină țara. Dar garantat treci pe lângă Teszari pe stradă fără să știi cine e.
      Cam atât despre cum te vede clientul.
      Măreț te văd ăia fără bani. Cei cu bani văd doar snobi fără precauție. Și cât tu te chinui să impresionezi un chelner pentru 300 de euro cu teancul tău de bancnote, ăia învârt afaceri de șapte cifre prin cafenelele de la colț de stradă și plătesc cu cardul.
      Dar să trecem la cum pițipoanca mă vede cumva și eu o văd cumva. Cu eu sunt cocălar în lumea ei. Ce presupui tu e că pe mine m-ar deranja dacă ea m-ar vedea astfel când e fix ce vreau eu să vadă. Vreau să văd omul real din plăcintăreasă, nu pe aia care se repede să-mi ia haina de nutrie de pe spate să-mi fie mai comod cât morfolesc plăcintă. Vreau să știu ce fel de om e înainte să-i las bacșiș, că dacă-l las bacșiș pentru că îmi admiră nutria și dup-aia mă înjură printre dinți, prostul sunt eu. Nu – vreau să știu cum e ea ca om, atunci când în fața ei e un rocker cu ochelari; că am văzut prea des oameni plecându-se în fața unui Mercedes. Ea tot pițipoancă rămâne îl lumea mea, dar eu – cocălarul din lumea ei – plec mai informat. Știu că aia e un jeg și știu ce fel de om e. Dacă intru în costum însă va așteta să-i dau bacșiș gras pentru simplul fapt că vede că eu am și ea nu. Și nu va înțelege că ăla nu se dă necondiționat și le va spune tuturor ce zgârcit sunt eu și cum ea merita un zece lei acolo ”de la meleonar”. Și-așa se va duce faima că eu – omul cu teancul de bani – sunt un zgârcit care n-are bani de bacșiș pentru plăcintărese. Ca să evit asta pot fie să-i las bani de fiecare dată chit că aia mă detestă că am mai mult decât ea, fie merg în trening și-mi iau plăcinta sărăntocului cât ea se uită cu scârbă la mine.
      Tu din care situație crezi că ies eu mai câștigat și cum ți se pare SUV-ul tău acum?

    • Ce ciudat ca nu exista „vulpea” in zodiacul chinezesc,ca sunt acri rau strugurii.Mie mi se pare ca nu iti permiti lucrurile alea de care vorbesti acolo,ca e masina de lux,o haina scumpa etc si te complaci in ideea ca e mai cool asa cum esti tu,iar toti ceilalti sunt niste cocalari

      00
    • @pedro: Uite un om care în sfârșit a citit printre rânduri. Așa e. Căci cine nu și-ar dori o mașină rapidă și mișto și haine scumpe și viață de fotbalist? Ar fi absurd așa ceva în România. Că ”alea lucru bun”.

    • @Răzvan – oamenii cu bani au înțeles (majoritatea celor pe care îi cunosc) că o mașină mai mare e mai sigură și îi ajută să ajungă teferi unde au treabă (pentru că cel puțin în România asta e realitatea pe șosele). De cele mai multe ori își cumpără lucruri de calitate chiar daca sunt mai scumpe (și asta nu înseamnă Balenciaga). Și de cele mai multe ori își adaptează ținuta la context – gen se duc la costum când încearcă să vândă, nu in blugi și geaca cu ținte.

      00
    • @babu: iar eu sunt perfect de acord cu chestiile astea. Contextul despre care vorbeam eu era altul.

    • Cred ca mai deranjant e sa iti vezi fostii colegi de clasa,poate prostii clasei,ca au ajuns sa invarta zeci si sute de mii de euro si masina de 70.000 de euro,stiind ce le poate capul si ca in mod normal ar fi lucrat maxim la Mcdonalds,dar uite ca se poate.Eu pot sa zic ca am venit mari pt Romania,dar cred ca fac ceva gresit de nu imi pot permite o masina la asa pret

      00
  19. si eu ascultam rock in copilarie, si mi-am dat seama de pe atunci ca a purta un tricou cu reclama la un produs muzical nu e un indicator de inteligenta

    00
    • Asteptam sa-ti dai seama ca proiectia de a egala alegerea unei haine cu IQul cel mai probabil vine dintr-un complex personal in zona aia. pwp

      00
    • Port tricouri cu albume ale unor formatii din placere. Si datorita sentimentului placut avut cand am ascultat prima data albmul respectiv. In timpul serviciului port camasa si sacou. Cand nu este prea cald, si cravata. Ma simt bine purtand sacou , dar si purtand tricouri.
      Si recunosc ca este si un sentiment de sfidare cand port tricou cu Eddie „The Head” sau cu Rick and Morty, pentru ca dobitocul agresiv de pe strada/trafic nu va pricepe nici intr-o suta de ani despre ce este vorba

      00
  20. Suntem o societate superficiala: apreciem mașini cu anumite sigle, telefoane scumpe, haine cu logo-uri neaparat la vedere, etc.

    00
    • Despre asta era textul dar cumva oamenii au înțeles că-i despre haine și formații.

    • Din comentarii multi au inteles asta. E un semn ca poate trbuie refacut.

      00
    • Nu trebuie refăcut textul. E zdrobitoare cantitatea de analfabeți.

      00
    • @Paco: n-am vrut să evidențiez eu asta dar nici n-aveam mult până s-o fac. Citesc comentarii și e halucinant cum o tot dau oamenii pe tema curățeniei.
      Dacă în loc de ”o casă curată e o viață pierdută” scriam ”ulciorul nu merge de două ori la apă” ar fi ieșit brusc olarul din comentatorii ăștia. Mi-ar fi explicat la modul doct vreo 30 de oameni beneficiile lutului și ale tradiției ulcelei and whatnot.
      Niște erudiți.
      Ai de plm.

    • Fratele @Paco :D

      00
    • @ Paco: yeey, suntem toti analfabeti si tu esti singurul care a inteles textul. Felicitari!
      @ Razvan: mai suntem si oameni simpli pe aici. Pt mine e mult sa dau 100 lei/ saptamana pt curatenie. Desi nu sunt chiar ultima amarata de la vreo placintarie. Si sa inteleg ca daca am grija de mine si incerc sa arat decent, e o pierdere de vreme? Chestii gen epilat, pensat, spalat? Mai am si un bebe mic, dar chiar nu as vrea sa put. Sa citesti, sa fii inteligent, sa fii ca tine – om polivalent nu cred ca exclude ca ar trebui sa ai un pic grija de tine. E evident ca sotia ta trebuie sa te placa, nu eu…dar nu inteleg de ce trebuie sa punem etichete. Probabil fata de la placinte atat a inteles ea din viata: salvarea ei asta sa fie : ” trebuie sa fiu frumoasa sa ma marit cu cineva cu bani si sa nu mai lucrez aici”. Nu a zis ca ar trebui sa citeasca mai mult Heidegger si sa afle raspunsuri la intrebarile existentiale.

      00
    • @A
      Corect. Curatenia nu se face periodic (numai cind se aduna jegul) ci se intretine.

      00
  21. NOU
    #119

    „Revenim în zilele noastre când mă așez la masă într-o cafenea cu câte un client care vrea website sau să-i fac ceva la server iar omul își pune pe masă ostentativ legătura de chei cu sigla Mercedes. Sau noul model de telefon Apple – ăla scump, cât o garsonieră. ”
    Tu nu erai psiholog?
    Tot psiholog era la bază și IT-istul cu opencube și tot la fel scria și el articole kilometrice în care îi critica pe ceilalți. Ciudată asemănare.

    00
  22. Și eu care trebuie să mă bărbieresc în fiecare dimineață ca să trec cu bine de raportul și inspecția de dimineață… Viață de cătană, ce să-i faci!

    00
    • Ți-e meseria d-așa natură, maestre. Asta e.
      Dacă vrei să scapi d-așa ceva, vino printre civili, lasă tabla de pe umeri.
      Eo-n ultimii 10 ani nu m-am bărbierit de 3 ori pe față și asta la intervale de ani de zile. Ultima dată a fost in vara lui 2014. De atunci nu știu ce-i aia lamă pe muian, in rest cu mașina de tuns sau la frizer.

      00
    • Nu mai avem de mult tablă pe umeri, bre! Cât despre disprețul pe care îl arată unii față de militari: cineva trebuie să o facă și pe asta. Și nu, nu mă plâng de bărbierit și inspecție, eu am ales asta. Să înțelegem că fiecare categorie profesională își are rostul ei și să nu ne mai urâm unii pe alții. Chiar și fata aia care îi prepară placinta lui Coloja e o rotiță importantă în marele angrenaj al societății.

      00
    • @Eu:

      Chiar și fata aia care îi prepară placinta lui Coloja e o rotiță importantă în marele angrenaj al societății.

      Fără ea cine-mi mai face mie plăcinte?

    • @Eu
      Dar cine vă urăște, maestre?
      Asta cu tabla pe umăr am zis-o, ca să scapi de gradele pe care le aveți ca militari.
      Problema voastră este că papagalii de-i aveți sus ca șefi își bat joc de voi, ăia vă urăsc, comuniștii și toți ciobanii care au urcat in funcție din inerție, nu populația civilă. Anu trecut in pandemie, când v-a scos pe stradă, ați fost cei mai bine văzuți în rândul populației. Am avut o tentativă de a fi și eu printre voi în 2008 ca SGV, după ce am trecut toate probele. Doar că un căcat cu ochi de la CMJ s-a supărat și a inceput să urle, că am ajuns la 2.50, iar el se pregătea să iasă din tură, în condițiile în care lucram și nu puteam pleca cum voia pula mea.
      Oamenii-și aduc aminte de voi doar când o mierlește vreunu printr-o zonă plină de babulani, la inundații și când defilați de 1 decembrie. Păcat.
      În rest respectele mele, că nu am auzit de voi de rău, pe unde ați fost.

      00
    • Mai usor cu militaria pe scari, si ce ati facut voi ma rog de meritati osanale si aveti impresia ca lumea trebuie sa va pupe talpile zi de zi? Concret asa din deceniul asta, nu cu faptele de vitejie de la Marasti Marasesti si Oituz. Ati fost si sunteti in continuare slugile parlamentarilor pentru ca va dau slode babane si pensie la 45 de ani desi majoritatea dintre voi nu au vazut razboi decat in filmele cu Rambo in timp ce invarteau la gratare si isi asteptau pensia. Aveti tehnica militara depasita si fizic si moral incat daca vine razboiul mai mare paguba faceti daca aruncati cu pustile si tunurile alea dupa inamic decat sa trageti cu ele. Faceau pariuri americanii in Afghanistan dimineata de care dintre tab-urile romanesti porneste ca sa poata sa mearga in misiune de patrulare.
      Dar cine este barbierit dimineata si la camasa in timp ce nimic din jurul lui nu functioneaza sau daca functioneaza e degeaba; va dovedesc descultii aia palestinieni cu drone improvizate intr-un conflict real lejer.

      00
  23. NOU
    #134

    De asta m-am mutat la Busteni, ca sa nu ma mai intalesc cu clientii… iar tu nea COLOJA ai trecut de la linux la psihologie……

    00
  24. Dude, wtf, o arzi prost rău, te sugi singur de penis cumva. Nu strică mai puțină modestie pentru un terapeut echilibrat, zău așa.

    00
  25. Bun, da’ LG G2? Uaaau… Fain telefon. Atât de mult am bălit la unul, dar pe vremea aia abia aveam bani de bilet la firobuz.
    Eu cred că oamenii vin cu setări diferite, atâta tot. Ție îți place urâtul și e ok asta. Mie nu îmi plac nici bocancii nici parul netuns și mă jur că nu mă deranjează dacă alții aleg să fie altfel.
    Diferența în timp o face curiozitatea și un pic de noroc. Doamna cerceloasă era încă la plăcinte că nu a fost curioasă de mai mult și chiar daca nu o ducea capul, probabil a venit din fabrică cu setarea ambiției mai jos. Dar asta nu înseamnă că nu poate fi o nevastă bună pentru altcineva , spală și tunde copiii, are timp mai mult de ei cât timp soțul face programare în Linux sau ce o face el cu viața lui.
    Poate n-am înțeles eu sensul articolului.
    Mai studiez…

    00
  26. Rockerul it-ist cu tricouri cool si nepasator e deja la fel de cliseu ca bossul cu iphone si bmwu.

    Din textul tau iese acelasi narcisism si aceeasi vanitate ca un „patron” doar ca in loc de costum business preferi alt tip de costum. Dar pari tot lipsit de empatie, plin de tine si cat de minunat esti tu in comparatie cu prostii care fac alegeri proaste. Nu ca tine, care vezi limpede prin toate straturile de superficialitate ale societatii moderne. Si emititi judecati asupra intregii lor vieti fara sa stii sau sa vrei sa stii detalii.

    Trist.

    00
    • @Cristian: Absolut. Pentru că e greu să intri în orice club din orice oraș și să-i vezi pe taximetriștii la costum și chelnerițele cu iPhone. Ăia pe care îi judec eu greșit, chipurile. Emit judecăți fără să știu, gen.
      Tu ai uitat pentru o clipă că trăim în România.

    • Statistic clar ai dreptate.

      Doar ca e ciudat sa te plangi in acelasi text ca tanti care iti vinde patiserie te-a desconsiderat la o simpla privire si te-a incadrat instant la „satanisti, ratati, saraci, ciudati”.

      Si imediat dupa argumentezi cum e de ajuns sa arunci o privire in club si i-ai incadrat imediat la „bosi, patroni, pitzi, inculti”.

      Statistic ai dreptate. Doar ca probabil, statistic, din propria experienta, si tanti de la patiserie are dreptate cand desconsidera oameni nepasatori cu parul lung in tricouri negre.

      00
    • Doar ca e ciudat sa te plangi in acelasi text ca tanti care iti vinde patiserie te-a desconsiderat la o simpla privire si te-a incadrat instant la “satanisti, ratati, saraci, ciudati”.

      Eu nu m-am plâns de asta. Doar semnalizam evenimentul.

  27. Cristici va face un text „invers”, despre cum haina nu il face pe om, dar te respecți pe tine când te îmbraci frumos.
    „Casa curata e o viață pierdută”, dar in curatenie ai sanatate mentală mai bună.
    Parfumul dat pe tine nu inseamna ceva special (spray Athos, fabricat la Cluj, 7 lei la Kaufland), dar faptul ca nu puți in autobuz înseamnă ceva pentru alții (bine, sa puți tare a parfum iar e nasol)
    In general conceptul „ma doare in cur de cum ma îmbrac”- pe care l-am experimentat zeci de ani (am pantaloni facuti din husă de standuri, din copertine – beat that) – stilul ăsta începe sa te corupa si la cap, usor-ușor. Azi nu conteaza cum ma imbrac, mâine nu conteaza cate kile am, poimâine nu contează cum arată casa… apoi te intrebi de ce ai ajuns in cacat cu viata. De aia.
    De vreo doi ani încerc sa fiu atent cu mine. Am slabit, am ascultat rudele care ma bateau la cap sa nu ma mai imbrac ca un boschetar (!!!, te rog!!!)… se simte ceva. Nu mult, dar se simte. Putin mai mult „self esteem”.
    Revin. Am sa scriu si eu un text despre haine. Până il scriu, este un articol aici „Cum am slăbit 20 de kg fără sport” – cu poze, la care sunt ceva comentarii despre haine.
    O cămașă noua e 100-150 de lei, una secind hand e de 10-20 de ori mai ieftină, si arată bine. Nu e nici un „status”, este respect de sine să porți cămașă din când în când – eventual din ce in ce mai des.

    00
    • Mai am un text aici, are titlul „Pentru tine”.

      “Pentru tine”, a face lucruri pentru tine
      AUTOR: CRISTICI JOI, 10 DECEMBRIE 2020,

      Multe lucruri le faci pentru tine. Încă mi se pare un text bun. Te îmbraci curat pentru tine, iti faci curat in casa pentru tine, slăbești pentru tine (bine, nirmal ca pentru tine, sa nu dai in boli asociate cu obezitatea, lol)…

      00
    • Am o camasa Van Laack si una Olymp Luxor, cumparate de la second hand. Pana in 20 de lei bucata, aproape noi – am o poveste faina cu cea Olymp Luxor, despre ce am gasit in buzunarul de la piept. :)
      Am cumparat camasile alea – repet, maximum 20 de lei bucata – si am ramas impresionat de cusaturi si de atentia la detalii (am vandut haine o perioada, in studentie). Am cautat si citit despre firme. Camasa Van Laack e facuta la comanda, noua costa 150 de euro, ceva de genul.
      Cand ma imbrac cu camasile astea doua, nu pot injura. Efectiv nu pot, nu imi vine la gura, mi-e rusine. E ca si cum imi bat joc de munca croitorilor de la Van Laack. Oamenii aia imi cos mie camasa, iar eu sunt un nenorocit cand port camasa de la ei?
      Ma forteaza. Ma forteaza sa fiu mai om decat sunt…
      Esti imbracat mai curat, nu calci in noroi. E valabila si reciproca. Iar asta putem gandi despre viata noastra in general. „Camasa” poate fi orice.

      00
  28. Și rockerii pentru alte categorii reprezintă tot un fel de cocalari.
    Tot textul tau e un rage de căcat la adresa românilor balcanizați.

    00
  29. Cam pentru orice problema exista rezolvare.
    In loc de lama poti folosi un trimer odata la cateva zile.
    Cu hainele e simplu, iti iei niste culori pe care le poti combina lejer, gen fara pantaloni mov. Ciorapi exista de 1 maxim 2 culori, restul sunt pentru copii, muieri, metrosexuali.
    Nu trebuie sa arati ca tipul de pe coperta unei reviste, dar e bine sa ai un minim de self-respect.
    Si poti arata ok si cu haine de la Deca.

    00
    • Pentru cei care nu stiu sa asorteze culori, natura este cel mai bun exemplu. Ca oameni, am copiat cam totul de la natura. Combinatia de culori „naturale”, din natura, e cel mai „safe” daca nu ai chef sa-ti bati capul.
      Cautati pe google imagini cu „color palette combination”, si asa inveti repede ce si cum merg. Unele palete de culori au pozele (landscapes din natura) de unde le-au luat, de unde le-au combint

      00
    • Șosetele se asortează cu pantalonii. Altfel, sar în ochi.

      00
  30. Cititnd textul parca am vazut o imagine a lui Dr. House.

    00
  31. După părerea mea, ar fi fost mai mișto dacă articolul ăsta era unul despre ,,Halo effect”, în rubrica de psihologie.

    00
  32. În primul rând, wash your butt. Glumesc, nu stiu nimic despre tine, dar pot citi ce ai scris aici.

    Spălatul vaselor nu e inutil, chiar ajută. Avem puzderie de specii de mucegaiuri divers colorate și nu recomand să te îmbolnăvești de stomac, mai ales cu sistemul de sănătate de la noi.

    Tunsul și bărbieritul țin și de necesitățile personale nu doar de reguli de societate.
    Personal, îmi place cum crește barba dar dacă nu o rad mă irit, apar coșuri și eczeme. Asemenea și cu părul, dacă nu mă tund o perioadă am probleme cu scalpul. Așa că, de voie, de nevoie mă tund și mă rad.

    Despre restul aș avea de spus, dar am mai spus si cu alte ocazii si n-are rost sa ma repet sau sa-i judec pe altii pentru alegerile lor.

    Ce pot spune, din perspectiva mea limitată de ITist autist, este că totul pare o farsă în care fiecare joacă niște roluri și e foarte dificil să întâlnești oameni dispuși să fie sinceri chiar și vizavi de subiecte simple și fără încărcătură politică.

    În plus, pare că uiți că România este de peste 100 de ani o țară fără lichiditate dar în care există presiuni interne și externe enorme de a fi în ton și la pas cu Vestul Europei.

    Ești norocos că poziția socială și munca îți permit în oarecare măsură să „fii tu însuți”: majoritatea românilor nu au parte de luxul ăsta.

    00
  33. Ai gasit 1 milion de motive ca sa nu te tunzi si imbraci prezentabil si daca ar fi nevoie, ai mai gasi inca 1 milion.

    00
  34. Dau cu aspiratorul, mai spăl și vase când nu spală soția, e curat mereu, așa ne place, „viață irosita” conform articolului, dar suntem ok așa.

    00
    • @MD: tu mergi în cealaltă extremă și crezi că eu propovăduiesc să trăim în jeg.

    • Ete că eu stau singur și am casa mai curată, mai aranjată, lucrurile puse la locurile lor, totul funcțional, mai ceva decât la mulți cu neveste sau gagici în casă. Și gătesc, am cămășile, tricourile, pantalonii, călcate la dungă. Am mereu în frigider tot ce-mi place să beau, să mănânc, să-mi fac poftele. Nu fac din asta un titlu de glorie, ci-l consider normalitatea.
      Asta ține de disciplină și de niște chestii interioare. Nu ai timp sau chef să-ți faci menaju din X motive, plătești pe cineva să facă. Unii au mai mult timp, alții mai puțin.

      00
    • @Răzvan T. Coloja de vorba din popor „o casă curată e o viață irosita” nu am auzit până acum, în textul tău am citit-o prima dată și mi se pare că e „mai extremă”, ca să zic așa, decât ce am scris eu. Nu cred că suntem cei mai în măsura, ca nație, sa ne gândim sa o aplicăm în zilele noastre, mai degrabă invers.

      00
  35. Pai si care e diferenta ? Ai aceeasi unfiforma ca si restul, doar ca voi sunteti aia indiferenti. E aceeasi atitudine studiata, nu-mi spune ca bocancii vara sunt asa din intamplare sau ca tricourile alea apar pur si simplu. Le urmaresti, le cumperi special, fix acelasi lucru. Cum i citesti tu pe altii asa fac si altii cu tine, doar ca tu crezi ca esti mai destept ca toti. Poate ca esti, nu conteaza. Ai aceeasi uniforma, doar ai schimbat clubul si razi de altii din alt club la fel cum ei rad de tine. Nici o diferenta.

    00
  36. Ce-am observat din comentariile de mai sus:

    1. Oamenii cred că textul e despre rockeri și cum ăia-s mai buni. Nu e.
    2. Afirmația cu ”o casă curată e o viață pierdută” e un proverb care face referire la faptul că omul care deretică des nu apucă să facă multe altele. Unii văd că au interpretat însă chestia asta literalmente, ca și cum eu aș spune că trăiesc în jeg. Sau au început să argumenteze cât și cum se îmbracă ei, care cum spală vasele (!) – fiecare încercând să pară mai curați. ”CUM ADICĂ DOM’LE SĂ NU MĂ TUND?!?”. Dacă eu scriu că omul care petrece în fața oglinzii o oră pe zi pentru a fi ceva ce nu pare e un snob, contraargumentul corect nu e ”atunci să trăim în jeg?!?”. Nu luați totul în extreme.
    3. Textul e despre cum românii epatează în contrapartidă cu statutul lor social real și cum asta mi se pare stupid. Și aici au apărut oameni să-mi argumenteze de ce și-au luat ei mașini scumpe și iPhone-uri: că ecosistemul, că deplasarea, că haina de marcă ține mai mult. Textul nu e despre fanii Apple care știu cum se transferă un fișier de pe un iPhone. Textul e fix despre ăilalți – ”băieții de băieți” care stau cu părinții, fără job, dar flutură un telefon de 6000 de RON ca simbol al statutului social. N-are nimeni ceva cu Apple-ul tău, fanboy.
    4. Argumentul ”ne spui voalat că ești mai bun decât noi”. Ca să fie clar: eu habar nu am cine sunteți ”voi”. Voi pentru mine sunteți nickname-uri, așa că n-am de unde ști cât de ”buni” sunteți voi, ce venit aveți, ce intelect, ce… Foarte probabil sunteți mai capabili decât mine. Repet: textul e despre cei care epatează ostentativ prin haine un statut social pe care nu-l dețin. Nu e despre cum eu urăsc cămașa ta de marcă și nu aș înțelege cât de mișto și bună e ea pentru tine. Nu luați totul personal, că nu trebuie să vă identificați automat cu orice concept.

    • Sunt multi care pun o masca, fie ea în atitudine, idei exprimate, imagine afișată. Așa cum tu judeci pe alții după aspect și manifestări, și alții te judeca pe tine – și bineînțeles ca nu tot ce vor concluziona iti va plăcea. Traiul în societate presupune niște norme, fie ele și nescrise. Un om care se respecta va depune efort moderat în a se adapta cadrului în care se afla sau se va afla în viitorul apropiat, chiar dacă asta presupune chestiuni pe care tu le-ai putea interpreta greșit. Câteodată e nevoie chiar de abținut de la a face sau spune sau a te prezenta într-un anume fel, și aici sa zicem ca intra ce zici tu cu critica adresată celor care vor sa „para” în loc sa „fie.”

      Peste tot în lumea asta oamenii mimează pentru a-și îndeplini scopuri diverse. Fiecare e liber sa aleagă în ce mod se prezintă, dar desigur ca se va interpreta, și interpretările sunt variate, pentru ca nu suntem toți la fel. Cu siguranță ca unii au mai mult timp decât alții sa se aranjeze, dar un om inteligent nu trage concluzii pripite doar pentru ca cineva demonstrează ca pune mai mult efort în imaginea personală. Pentru unii e un stil de viață, poate fi un mod de exprimare, și poate nici nu e atât de costisitor pe cât pare. Sunt oameni îmbrăcați la patru ace care vânează piese vestimentare second hand, și nu ca sa te impresioneze pe tine sau pe nu știu cine, ci pentru ca e un hobby interesant pentru ei. Și posibilitățile sunt diverse, cu cât tragi mai repede concluziile cu atât ești mai superficial, și nu iti sta bine.

      TLDR: Poate ca ai fi vrut reacții ca la un articol serios pe tema imaginii personale și a percepțiilor care se pot induce, dar ai scris o voma despre ceva ce te deranjează personal și unde ai arătat ca ești la fel de superficial ca cei pe care ii critici. Felicitări!

      00
    • @Craptrap: Merci. Mi-a plăcut faza cu voma. E ceva diferit de ”ești chel și prost”.

    • Ei, si tu acuma. M-am gandit ca poate daca iti dau o sansa sa clarifici o sa o iei, dar nu, tu ai luat-o personal, asa cum le spui altora sa nu faca. Deflectiile si sofismele abunda la tine in discurs, dar problema e la altii, cu siguranta tu nu esti parte din problema. Bon apetit!

      00
  37. Ce am învățat eu de la viață e că haina nu îl face pe om, doar îl reprezintă. Contează și faptul că ești atent când te aranjezi, fără să exagerezi ca să nu urgisești privirea interlocutorului sau partenerului de discuție fie în mediu social fie în mediu business.

    00
    • Bingo! De aceea exista coduri vestimentare, și nu e vorba de a merge mereu îmbrăcat la costum. Pentru mine e și un mod în care separ lucrurile în mintea mea – în pijamale mă duc doar sa citesc sau sa dorm, în trening mă schimb doar înainte sa trag de fiare sau sa alerg, în costum merg unde situația o cere (business, eveniment, etc.). Dacă lucrez la ceva mă îmbrac în funcție de natura muncii – nu merg în salopeta la birou, etc. Hainele au și rol funcțional, dar lumea uita de asta destul de des și le cumpara doar pentru cum arata.

      Și mai e o chestiune, o sa o explic printr-un exemplu sau doua. Cu varsta trebuie sa te prezinți un pic diferit – nu mai pot purta sneakers ca nu mai sunt copil. Port pantofi, și ăștia se găsesc și la prețuri foarte mici – nu sunt de calitate extraordinara dar ca bărbat arăți mai bine în pantofi decât în Nike Jordans sau alte minuni, care adesea au un preț piperat pentru ce oferă și sunt destinate în mod special adolescenților. Nu port pantaloni scurți decât în casa când nu am musafiri și la plaja – nu suntem la tropice, unde se accepta pantaloni scurti peste tot pentru ca e prea cald. Apropo de caldura, exista haine din in – cămașă simpla și pantaloni din in + pantofi simpli nu costa o avere și nici nu necesita ample deliberări ca sa le pui pe tine. Nu iti trebuie o ora pe zi ca sa fii tuns și ras, și pana la urma poți sa ții parul cât de lung vrei – dar un pieptene prin el sa nu fie încalcit se poate face în câteva secunde. La fel și cu barba – dacă e îngrijită și te prinde poate contribui la imaginea ta în mod pozitiv, dar dacă ai mâncare de ieri prin ea… înțelegeți ideea.

      Sunt convins ca multora nu le place sa se „biblieasca” prea mult, dar nu e nevoie de așa ceva. Însă mă întreb de ce autorul are așa o certitudine ca un om îngrijit e neaparat un om care nu are de lucru sau care are „prea mult timp liber.” În primul rând noțiunile de munca semnificativă și timp liber variază, și în al doilea rând ai greși la fel de mult dacă ai considera ca un om care pune munca pe primul plan în detrimentul la orice altceva muncește „prea mult.” Da, exista oameni care se îmbracă -intenționat- sa nu epateze sau sa nu iasă în evidenta, și nu de putine ori este pentru a nu fi acostati de cine nu trebuie, fie cerșetori, fie hoți, fie paparazzi, etc.. Dar exista și oameni destui care se îmbracă bine pentru ca așa le place lor – și nu toți acești oameni se îmbracă de bani multi, sau de la marci cunoscute publicului larg. Cei care o ard cu finețuri în vestimentație văd de la o posta materialul și croiala proaste, ca sa nu mai zic ca au repulsie când le arăți chestii luate de prin buticuri de strada sau mall. Pe aia ii impresionezi cand te poți îmbraca bine la orice segment de preț, și când o faci în acord cu cadrul în care ești.

      Scriind toate astea mi-am amintit de așa zișii „Sapeur” din Africa. Aia se îmbracă de multe mii de dolari în mijlocul sărăciei lucii și conflictului social și armat. La noi în România probabil ca este efectul ridicării unora din sărăcie lucie, și al expunerii prin Internet la tot felul de curente din zone cu alta situatie economica. Dar nu asta e important, ce vreau eu sa subliniez e ca putem fi domni de România și fără sa fim milionari – haina e modul în care ne prezentam pentru prima impresie. Dincolo de asta contează mai mult de ce suntem în stare si respectul acordat celuilalt – dar poate foarte bine sa înceapă cu o haina care sa îl reprezinte pe om.

      00
    • @Craptrap: Că tot scriai de ”Congo Dandies”, hai să vedem atunci:

      Cu varsta trebuie sa te prezinți un pic diferit — nu mai pot purta sneakers ca nu mai sunt copil.

      Zice cine?

      ca bărbat arăți mai bine în pantofi decât în Nike Jordans sau alte minuni

      Zice cine?

      Nu port pantaloni scurți decât în casa când nu am musafiri și la plaja — nu suntem la tropice, unde se accepta pantaloni scurti peste tot pentru ca e prea cald.

      Zice CINE?

      Observi cum faci tu niște reguli bazându-te pe ideea că dacă la înmormântare nu mergi în șlapi atunci porți pantaloni scurți doar în casă, noi ”nefiind la tropice”? Că dacă la nuntă mireasa se îmbracă în alb atunci să nu porți adidași peste vârsta de, tu nefiind copil? Realizezi că regulile astea de prezzentare socială țin de tine și doar de tine și că-s bazate pe cam ce crezi tu că înseamnă ”prezentabil”?
      De ce aș urma eu (sau altul) codul tău vestimentar? Pentru că e bazat pe… ce anume? Cuvântul tău?
      Există o carte care să cuprindă toare regulile astea? Așa – la literă și pe capitole: cum să mă rad, cum să mă tund în funcție de sezon, avantajul tacâmului din argint în detrimentul celui din inox, ce tip de iPhone să învârt, care mașină nu e de săraci? Găsesc astea undeva și le poți argumenta logic, sau ne bazăm în continuare pe gustul tău rafinat? Că ziceai ceva de vomă mai devreme.
      Știi ce-mi spune mie ce-ai scris mai sus despre un om ca tine? Că 1. are prea mult timp și 2. are niște seturi de reguli fixe, imutabile. De ce m-aș forța eu să fiu la fel de rigid în gândire, să port chiloți negri doar vinerea și-n zilele de post, să mă feresc de adidași că-s pentru adolescenți și să mă tund ”așa” și ”așa”, regulamentar? Și dacă n-o fac, sunt atunci un sărăntoc? Întreb pentru că dacă spui cuiva chestia asta cu ”pantalonii scurți se poartă doar în casă” ori aia cu ”nu port adidași pentru că doar copiii poartă adidași” te va întreba cu față serioasă dacă are voie să mănânce și carne sau e totul strict vegan de-acum încolo. Hai să nu ne bazăm societatea pe o serie de reguli inventate de oamenii cu prea mult timp liber și cu o acerbă dorință de control a mediului înconjurător. ”Păi ce faci Vasile – porți adidași? That is SO last season, fă!”
      Țara asta merge prost din cauza unui tip de om. Și ăla nu-s io cu siguranță.

    • Comentariul incepe cu „Pentru mine…”, dupa care urmeaza o opinie care as zice eu ca nu are cum sa lase impresia de rigiditate, ci doar de faptul ca autorul a ales sa aiba un stil si ca o anume infatisare pentru barbati place ochiului, in sens strict estetic. Mie imi zice bunul simt cum sa ma prezint, nu inteleg de ce ar trebui un manual pentru asta. Nu trebuie sa iti zica cineva sa fii ingrijit sau sa te imbraci conform cadrului in care o sa te afli – spre exemplu nu cred ca te duci asa, „boschet casual” intr-o curte de judecata. La fel cum nu te imbraci in costum ca sa urci muntii, la fel cum nu iti arati parul de pe picioare sau de pe piept in public, cu exceptiile de rigoare cum ar fi mersul la plaja – intelegeti ideea.

      Pomenesti acolo iPhone si masini si tacamuri, dar nu am spus nimic despre asa ceva. Inteleg unde bati cu articolul, dar ai scris multe ca sa spui putine. Peste tot in lumea asta oamenii vor sa creeze perceptii pozitive asupra lor, ele se rasfrang si prin prisma culturii locale si a spectrului personal de gusturi. Vei fi privit prin niste lentile fie ca vrei fie ca nu vrei, si inteleg ca vrei sa arati ca hainele de pe tine nu conteaza, sau ca masina pe care o ai sau nu o ai nu te reprezinta. Insa oamenii folosesc exercitiul simbolistic permanent, chiar si tu o faci – printre altele, incerci sa promovezi un set de valori si sa argumentezi ca un altul e defect.

      Oricum o dai, nu traim in anarhie si nici nu suntem o societate uniforma – nici aici si nici in strainatate. Asadar este de prisos sa aratam cu degetul la o categorie fara sa incercam sa intelegem mai multe despre ea. Mi se pare ca mai util ar fi fost sa intrebi pe oameni ce ii determina pe ei sa aleaga un brand sau un altul, si cum percep ei lumea din jur prin prisma unor astfel de alegeri. Pentru mine ar fi un exercitiu mai interesant, din care poate chiar am invata ceva. Oamenii de care vorbesti in articol nu sunt majoritari, si de existat vor mai exista, in functie de cum evolueaza lucrurile in tara. Da, e de prost gust sa incerci sa pari ce nu esti, mai ales daca e ceva dus pana la absurd. Dar nu mai bine incercam sa intelegem dedesubturi, context, si de unde izvorasc astfel de comportamente? E mai usor sa te lamentezi decat sa incerci sa intelegi.

      Parerea mea momentan e ca te inversunezi pe ceva ce constientizezi ca nu poti controla si iti versi Of-ul (de unde termenul de voma pe care il folosesc, dar pe care l-ai luat personal) chiar daca poate iti lipsesc niste date. Sunt de acord ca ar fi bine sa promovam Romania a lui „a fi” in loc de cea a lui „a parea,” dar nu ajungem acolo cu voma. Exemplul personal este singura ta putere, dar aici ai facut din ea o slabiciune si ca atare ai primit o suta de cutite infipte in el. Poate faci cumva sa il crarifici in alte scrieri de-ale tale. ZICE un anonim de pe internet. Live long, and prosper!

      00
    • ZICE un anonim de pe internet.

      Păi vezi – ai ocolit frumos tot ce-am scris dar până la urmă tot la țintă ai ajuns. Regulile alea făcute de tine sunt pentru tine și doar pentru tine. Ce faci tu însă e să le prezinți cu titlu de reglementări. Argumente nu ai în favoarea lor, doar niscaiva victimizare și acuze la adresa mea. Dar ele sunt acolo să-ți susțină ideile, așa cum ideea de ”Greuceanu” susține toate celelalte dihanii din poveste. Pe care apoi le prezinți așa – drept fiare de evitat și de temut, ele bântuind prin codrii țării. Fix așa și tu cu regulile astea cu ”ia să nu purtăm noi pantaloni scurți, ca țăranii”: acolo se termină argumentul tău și pe ele îți construiești retorica.
      Mă înclin și merg să-mi ard adidașii, să ies din anarhie și eu.

  38. @ Răzvan T. Coloja- Am citit articolul, imi place…. totuși, de unde alura de nuntaș din poza de profil?

    00
    • @Epsilon: am mai scris și mai sus – e poza de la nunta mea, singura decentă pe care o am. Dar chiar singura. Cum nu-mi prea fac poze era singura în care nu mă scălămbăiam sau nu eram cu țigara în drum spre gură.

    • Aha, OK, am inteles. Nu citisem comentariile decat pe sarite. Te inteleg atunci in problema pozelor, sunt cumva intr-o situatie similara.
      In rest, sa fim sanatosi!

      00
  39. Well, lung, dar l-am citit.

    Pe scurt: și atunci cînd nu vrei să transmiți ceva celor din jur (care nu sînt orbi), tot transmiți ceva. Și anume, că nu vrei să transmiți.

    00
  40. Cred ca te-a gratulat deja multa lume, judecand dupa numarul de comentarii.
    Asta e genul de articol care, involuntar, arata ce carnat basinos e autorul. Cu atat mai nasol cand e si psiholog.
    Probleme punctuale, sa nu zici ca ma iau din nimic:
    1. cunosti prea multi din aia pe care ii dispretuiesti, pare ca îi cauti ca sa te simti tu special prin comparatie; si eu traiesc in RO, am legatura cu tot felul de lume si pot sa zic ca tabloul e mult mai divers de ce zici tu;
    2. exagerezi ca un adolescent cu niste porcarele: rock, bocanci, par lung, nu ma barbieresc; bre, la 41 de ani, e jenant sa tot clasifici oamenii dupa criterii asa de puerile;
    3. asa cum aia de care zici pun cheia de la Mercedes pe masa, tu pui la fel demonstrativ chestii de sens opus, LA FEL DE PENIBILE; tot a disperare pute;
    4. gandirea asta, blocata in clisee, nu are nicio treaba cu atitudinea pragmatica de bussines;
    5. ia-ti naibii iPhone-ul ala care te obsedeaza (si care NU e cat o garsoniera!) si incepe vindecarea de undeva;

    00
    • @gigi22: și uite cât de bine m-ai dibuit și tu înainte să citești comentariul meu anterior cu explicații. Chapeau.

    • Pff, și eu care vreau să iau legătura cu domn Coloja, să mă trateze. :(

      00
    • @Ionuț: nu mai bine apelezi la gigi22? Că uite – le are omul bine cu chestiile astea și văd că sunteți pe aceeași lungime de undă. Poate iese ceva.

    • Așa dau impresia? :(
      Nu, mersi, prefer specialiștii.

      00
    • @Ionut M: sunt încă 35.000 în România. Google stuff dacă vrei să-ți rezolvi problemele. Sau îți pot recomanda eu oameni dacă dorești. :) Că nu pricep de ce-ai fi vrut tu în primă fază să apelezi la un om care nu-i specialist. Așa – un nătărău ca mine.
      Te hotărăști tu.

    • Google stuff nu inlocuiește specialistul, poate în mintea altora.
      Săptămâna asta vă contactez.

      00
    • @Ionut M: ”Google stuff” în sensul de caută un nume, nu soluții la problema ta.
      Și eu aș zice să nu mă contactezi, că n-am să fac ședințe cu oamenii care mă pulăiesc pe-aici, doar să-i distrez pe ei. Repet: pe Google găsești mii de alți oameni care fac ce fac eu. Au mai încercat și alții aceeași chestie – stai tu liniștit: ”ia să-l caut să zic că vreau ședință hehe”. Poate ție-ți iese.

    • @Razvan T. Coloja
      Am citit si am comentat articolul. Daca ai postat apoi un comentariu care schimba semnificativ sensul, inseamna ca textul initial, lung de altfel, nu a fost bine scris. Dar am citit si comentariul si nu schimba nimic din ce am zis eu. Postarea este, sub pretextul ca faci un fel de critica sociala, despre tine (si prietenii tai). Cat de neconformisti, speciali si destepti sunteti voi (cu argumente in general rizibile), totul pe fundalul unor legiuni de melteni, ca sa fie clar cine-i cine.
      Faptul ca nu stii EXACT cine suntem noi, nick-urile, nu inseamna deloc ca nu ai motive sa te gonflezi (constient sau nu). E aici o comunitate relativ stabila, cu un oarecare nivel economic si intelectual (nu neaparat stelar, dar peste medie), cu unii mai tari in clanta si cu opinii, deci nu chiar cantitate neglijabila. Insusi faptul ca scrii articole lungi aici arata ca intelegi asta si depui efort.

      00
    • @gigi22: vina de a nu pricepe textul în condițiile în care – vezi mai sus – alții l-au priceput îți aparține în totalitate. Văd că și cu explicații date de mine pe lângă el tu ești tot de altă părere. Un fel de ”știu eu mai bine decât autorul ce-a vrut el să zică”.
      Deci zici că textul e despre mine și prietenii mei ”neconformiști”, huh?
      Bun așa.
      Însă ziceai ceva mai încolo de un anume nivel intelectual și aici nu te contrazic.

    • @Razvan T. Coloja
      M-ai prins cu neconformisti. Vezi ca pe undeva e si o virgula intre subiect si predicat.
      E haioasa discutia, nu stiu daca te faci ca nu pricepi, cu incercati de manipulare light, sau chiar nu pricepi.
      Evident, tu ai VRUT sa zici ceva cu textul ala. Ca la un nivel mai subtil (dar nu foarte!) de semnificatie el transmite altceva, defavorabil tie, nu inseamna ca eu nu l-am inteles. De altfel, sensul lui intentionat e banal (exista multi oameni in RO care sunt materialisti, superficiali, needucati si prosti).

      00
    • @gigi22: …orice te face să te simți mai bine.

  41. ” Eu am zile în care n-am timp să mănânc și n-am mai avut trei zile consecutive libere de vreo 6-7 ani. Gen lucrez și-n weekend.”

    Bine ca ai timp sa scrii articole pe blog. :)

    00
  42. Nu știu ce pot citi atât de mult scris de cineva care crede că după bărbierit nu te poți da decât cu colonie și spirt.
    Dacă nu ai aflat de creme hidratante, balsamuri anti-iritatie, îmi e teamă că ar putea să-ți scape și lucruri mai importante.
    Deci, scuze, nu pot citi tot textul ăsta. Poate sunt eu superficial de data asta, dar măcar nu pretind ca cineva să citească 5 foi A4 din ce debitez eu.

    00
    • Dacă nu ai aflat de creme hidratante, balsamuri anti-iritatie, îmi e teamă că ar putea să-ți scape și lucruri mai importante.

      Io-s mai cioban de felul meu și nu-s la curent cu produsele beauty pentru bărbați. Dar am notat: creme hidratante.

      Deci, scuze, nu pot citi tot textul ăsta.

      …dar … nu te-a obligat cineva. Stai liniștit – nu trebuie să-ți ceri scuze.

    • Exista si piatra de alaun.Practic e un bloc de sare, te tine o viata unul.

      00
    • Aceiași problema cu iritație după bărbierit, singura chestie cu care îmi trece e Nivea For Men.
      Ai noroc că ești foarte bun pe ceea ce faci și de asta te doare in p cum te îmbraci, dacă ar fi încă 1000 care să facă același lucru mai bine îmbrăcați n-ai avea nici o șansă.

      00
  43. Io cred ca din cauza unei copilarii cu lipsuri incearca lumea sa-si etapeze valoarea, sa le arate tuturor ca ei au reusit. Tot din cauza asta isi fac tiganii palate, ca sa vada restul, prietenii si dusmanii, ca ei au reusit.
    Si ce am mai vazut interesant e ca popoarele latine pun accent pe aspectul fizic mai mult decat restul, ca nu degeaba Milano si Paris sunt capitale ale modei. Da, mai e si Londra, dar daca mergi pe strada in Milan vs Londra vei vedea ca italienii chiar se imbraca bine si pe strada nu doar la parade.
    In Olanda si tarile alea e misto unde CEO-ul , parlamentarul primarul vin cu bicileta la lucru, zilnic, fara sa cheme televiziunile(cum e la noi). Acolo poti bea cafeaua la o terasa si langa tine sa se aseze CEO-ul de la o multinationala cu 20000 angajati si sa nu-ti dai seama.

    “Cash is the poor man’s money.” – Marilyn Manson

    00
    • @Psionics: eu cred că merge mult mai departe în timp, la noi, la popoarele balcanice. Noi n-am avut peroadă de tranziție directă spre capitalism, ca vesticii. Noi am intrat direct în comunism. În care comunism lumea nu prea avea multe, așa că cei care ”aveau” o duceau mai bine. N-am avut o perioadă de tranziție în care să apară clasa mijlocie, cum au fost anii 50-60 la americani. Noi am avut proletariat și nomenclatură și doar extreme: foarte bogați și foarte săraci. Vesticii s-au dumerit la un moment dat că haine scumpe își poate lua oricine. În plus – în clasa de mijloc a lor era chiar obișnuită chestia, fără să denote un statut social. Trecere lină. La noi însă discrepanța era foarte mare. Și când a apărut clasa de mijloc după 1989 și și-au permis cu toții chestii mai acătării, s-au înfiripat în om toate dorințele alea vechi din comunism: acum îmi iau și eu Dacie cum avea Tovarășul și costum cum avea Șeful de Partid. Și și-au luat și au defilat cu toții admirându-se unul pe altul. Ei – chestia asta de statut social încă mai ține la noi, cei din Europa de Est. Noi acum urmează să fcem tranziția aia de statut social pe care vesticii au făcut-o prin anii 50-60. Până atunci va ploua cu ceasuri Rolex și iPhone-uri.

    • Răzvane, nu te lua de Rolex. Au ceasuri bune. De expl. Submariner-ul, EX I, II, sunt ca niște tractoare, dacă le îngrijești merg mereu, peste tot (dpdv geografic), Submariner-ul este acum un standard de Design. Aaa, că nu te pasionează pe tine ceasurile.. Toată lumea are ceva cu Rolex, nimeni nu zice nimic de Patek, Audemars, Vacheron.

      Btw… Asta cu corelația dintre tipi cu părul dat cu gel, tricou polo (roz) cu gulerul ridicat și Rolex la mână nu este o chestie statistică. Rolex vinde sute de mii de ceasuri pe an… Nu sunt asa de „exclusiviste” precum se crede.

      00
    • @AlexF: nu mă pricep deloc la ceasuri. N-am mai purtat unul de vreo 25 de ani.

    • „In Olanda si tarile alea e misto unde CEO-ul , parlamentarul primarul vin cu bicileta la lucru, zilnic, fara sa cheme televiziunile(cum e la noi). Acolo poti bea cafeaua la o terasa si langa tine sa se aseze CEO-ul de la o multinationala cu 20000 angajati si sa nu-ti dai seama.”

      Ba da, îți dai seama.

      00
    • O scurta poveste interesanta despre ceasuri:
      Pe vremuri inainte sa se faca ceasuri de mana oamenii purtau ceasuritle de buzunar. Cum ele stateau tot timpul in aceeasi pozitie gravitatia facea ca rotitele sa se uzeze mai tare in anumite puncte. Pe la 1800 un tip pe nume Abraham-Louis Breguet a patentat un sistem asemanator cu o mica cusca numita „Tourbillon” ce se rotea in jurul axei o data pe minut si anula problemele cauzate de gravitatie. Odata cu trecerea pe ceasuri de mana nu mai ai nevoie de acea cusca si totusi marii producatori de ceasuri n-au renuntat la ea pentru ca e o adevarata opera de arta.
      Ceasurile mecanice nu sunt instrumente de masurare a timpului sunt mult mai mult. Nici macar nu sunt foarte precise. Daca vrei sa stii cat ii ceasul iti cumperi un ceas quartz sau te uiti in coltu din dreapta sus al telefonului.

      @Razvan
      Sa stii ca unele ceasuri sunt investitii doar ca trebuie sa stii ce sa cumperi. Acum de exemplu daca iti iei un Rolex mai mult ca sigur ca pana la sfarsitul anului valoarea lui va fi cu 5% mai mare. Le creste valoarea pentru ca sunt cautate de acel tip de oameni de care vorbesti in articol.

      @AlexF
      Da, Sfanta Treime, jaeger lecoultre, IWC sau A.Lange & Söhne

      00
    • Psionics, mă vrei?

      Acum un doi sau trei ani mi se pusese pata pe mariajuri. Găsisem o Omega de prin 1910, dar nu prea poți să le porți că se dereglează imediat. Dar un ceas antic de buzunar adaptat frumos ca ceas de mână este o chestie faină….

      00
  44. Textul îmi spune pe scurt ca în viziunea ta, toți sunt niște infecți lipsiți de substanță, bineînțeles în afară de tine și prietenii tăi cu bocanci și telefoane cu huse peticite, lucruri care clar arată preocupări mărețe.
    Bine, nu e mare pierdere, până la urmă nici mie nu mi-ar plăcea să am de a face cu oameni atât de superficiali încât se cred net superiori doar pentru că nu le pasă de cum arată și par blocați în anii facultății și care prin asta de fapt vor să demonstreze ceva…
    Îmi plac oamenii care sunt sinceri, cu bun simt și mai ales naturali, nu cei care in timp ce stăm de vorbă, în gând analizează și critică fiecare rahat.
    De aia nici nu avem mulți prieteni.

    00
  45. Sa scrii un articol care blameaza prostia, parvenitismul, aroganta si superficialitatea in tara care le priveste ca modele de viata, asta da curaj domnule Coloja!

    00
  46. Dupa comentariile de la postul asta simt asa, o usurare. O sa-mi fie mai usor sa scriu, acum ca s-au dat jos de pe mine si si-au gasit alt „tap ispasitor” (ala al lui René Girard).

    • ha ha ha. I see better now:-)

      Dar, apropo de contactul vizual, nu uita ca in spatele blogului suntem mai multi care vedem comentariile, iar eu am asa o tendinta sa fiu deranjat vizual de unele dintre ele incât le fac curatenie. Trebuie sa gasim un echilibru :-)

    • @fluture: mai bag și eu în spam – rar, ce-i drept – când întrec măsura, dar în general îi văd harmless pe oamenii de-aici.

    • NOU
      #214

      Intr-un articol anterior citeam cum il dai pe mana politiei si a avocatilor pe unu’ mai slobod la gura. Cred ca l-ai speriat bine. :)

      00
    • @Undertaker: dacă la mine te referi – da. Dacă s-a speriat? Îl las pe el să răspundă (john-ceva are nick-ul pe-aci). Explica poliției că n-a fost el ci un angajat. Apoi că un partener de afaceri. Dar – oricum – nu el. Când am căutat pe net firma lui avea zero angajați și profit de 800 de euro pe anul trecut. Am râs. Omul s-a conformat în cele din urmă, că se îngroșa gluma și Răzvan nu renunța.

  47. Ai incercat cu balsam in loc de apă de colonie sau after shave?

    00
    • @Msrp: am încercat cu balsam de vreo două feluri și aceeași reacție alergică o am. Încă nu pricep la ce substanță anume din chestiile alea am alergie dar sigur nu la alcoolul din ele, că spirtul normal e OK pentru mine. Dacă găseam ceva care să funcționeze rămâneam pe brand-ul ăla mai mult ca sigur.

    • My two cents: s-ar putea să ai alergie la ingredientul care dă parfumul balsamului/apei de colonie etc. Asta zic din experiența „colegului de apartament”, orice chestie de față care are parfum/miros (a încercat și diverse creme de-ale mele) îl umple de bube/coșuri atunci când este folosită imediat după bărbierire. I-am luat un balsam fara miros și fără alcool (de pe the groom lab sau ceva de genul) și nu mai are probleme. Spirtul usucă foarte tare pielea – dar dacă nu îl folosești des presupun că damage-ul nu e așa de mare deci depinde doar de tine dacă merită să-ti consumi timpul cu tema asta.

      00
    • @M.: Fix așa pățesc și eu. Îmi poți spune ce marcă era balsamul ăla? Să încerc și eu.

    • Sigur, marca este XPEC, scrie pe el unscented after shave balm.

      00
    • Cu plăcere!

      00
  48. Tldr: ești unic și special.

    Azi te-am văzut în oraș. Tricouaș piersicuță, săndăluțe împletite, cafea 2go hipster-regulamentar.
    Plus că așa compunere şcolărească de articol ai tras… Pari destul de retrograd și cam amar, sincer.

    00
    • @Andrei: holy shit – în ziua în care voi purta eu sandale va apune soarele definitiv. Efectiv le detest. Dar da – eu eram ăla spân și cocoșat la cafeaua 2 go. Puteai să saluți – să vii să-mi dai niște ciubuc, ceva, să-ți arați mila.
      Cât despre cum eu aș fi amar, uite – promit ca data viitoare să mănânc ananas mult înainte de tura următoare, să am gust mai bun.

  49. @Razvan T. Coloja desi ieri mi s-a terminat cota de citit pe luna asta, am zis sa imprumut de la luna viitoare.
    Nu-mi dau seama daca tu trolezi sau chiar trolezi fin… ;))

    PS scris de pe aifon ca saracul Mi8 nu mai are voie in reteaua “ceapeului” ;))

    00
    • @zidanne:

      Nu-mi dau seama daca tu trolezi sau chiar trolezi fin… ;))

      What is this ”trolling” you speak of weary traveler? We’re all grown men here.

    • Pe acolo de unde vin (aka unde si-a intarcat Dracul copii) i se zice “a baga batul prin gard”.

      Altii ii zic “pescuit in apa tulburi”

      00
    • @Răzvan T. Coloja 345 (346 cu asta) de comentarii and counting.

      Nu am avut stomacul de fier la mine ca sa le citesc pe toate…

      00
  50. Cata lume fara ocupatie si fara prieteni cu care sa vorbeasca pt a nu mai simti nevoia de a comunica cu straini pe net. Trist.

    00
  51. In poza de profil vad costum si cravata.
    Tricouri cu MDB n-am gasit niciodata altundeva decat online. La sfarsitul anilor ’90 nu gaseai decat la bestial records, in Timisoara, erau inceputurile comertului online.

    00
    • @Dan: faza cu poza am explicat-o de două ori mai sus. Dă un search ca să nu mai o fac și a treia oară.
      Tricouri cu formații în Oradea anilor ’90 luam de la Teleprecizia. Casete – la fel. Era plin, că aduceau ăia din Ungaria (cred). În 1995 aveam două cu Metallica, un bestial Samael (coperta de la ”Rebellion”), un MDB (”Trinity” parcă), Anathema și un Napalm Death (”Utopia Banished” parcă). Era plin orașul de ele.
      Apropos: în Timișoara era ”Rocka-Rolla” care vindea tricouri și casete. Fusesem prin 1995 pe-acolo și mi-am luat niște muzică, dar țin minte sigur că aveau și tricouri.

  52. M-am gândit mult dacă este cazul să scriu acest comentariu.
    Mie mi se pare că exagerați puțin în acest text, calea de mijloc mi se pare de multe ori ideală.
    Într-un fel vă „cunosc”, am făcut unei prietene de familie (psiholog în Oradea) un site și sunteți într-un fel „concurența”. :)

    00
    • @Fărcaş Gelu Dănuţ: unde mai pui că făceam și webdesign mai demult. Așa – vreo 14 ani cred că am tot făcut site-uri.
      Păi da – calea de mijloc ar fi ideală. Din păcate ea nu prea merge în România. Dacă ar funcționa n-am avea atâția oameni cu mașini de marcă.

    • Acum circa 14 ani eu eram inginer de drumuri în Deva. Acea prietenă de familie este și ea inginer de drumuri, a lucrat destui ani în domeniu și a avut o carieră frumoasă, dar a ales să își urmeze pasiunea și să facă o altă facultate la o vârstă la care și băiatul ei era student sau elev de liceu, făcând inclusiv sacrificii destul de mari (pe care eu nu aș fi avut curaj să le fac niciodată, cred). V-ar plăcea ca oameni (atât ea, cât și soțul ei, un adevărat geniu).
      Calea de mijloc merge oriunde.
      Recunosc, poate nu mă bărbieresc eu suficient de des (deși soția mă ceartă mereu), dar asta cu bocanci vara pe o căldură de 30 de grade nu o înțeleg. :)
      Și eu acum mă încalț cu o pereche de pantofi 37 rămași de la fiul meu (ca noi), el la 12 ani cât are acum a trecut rapid de la mărimea 37 la 43 în câteva luni, astfel încât am cu ce să mă încalț când ies cu cățelul.
      Să vă mai spun cum haina îl face pe om: când eram inginer, colaboram cu un amic care era „fața” firmei (păr alb, solid, înfățișare de specialist cu experiență etc).
      El făcea „intrarea”, impresiona clientul, altfel nimeni nu lucra cu unul mic și chior, un țâști-bâști ca mine, oricât de bun aș fi fost, nu aș fi trecut de „examenul inițial”. :)
      Vrem sau nu, haina îl face pe om.
      Iar legat de femei, dacă este suplă, frumoasă și parfumată nu este neapărat proastă, acum dumneavoastră generalizați.
      Mi se pare că ați cam exagerat puțin în articol.
      Fratele meu merge cu un Range Rover și pe șantiere și din câte știu eu nu este un om sărac și nici un om încrezut, este băiat modest și muncitor.

      00
  53. NOU
    #235

    Man, du-te la un popa, ca ai niște geamuri deschise la mansarda. Ca psihologia nu prea te-a ajutat, se pare.

    00
  54. My two cents: s-ar putea să ai alergie la ingredientul care dă parfumul balsamului/apei de colonie etc. Asta zic din experiența „colegului de apartament”, orice chestie de față care are parfum/miros (a încercat și diverse creme de-ale mele) îl umple de bube/coșuri atunci când este folosită imediat după bărbierire. I-am luat un balsam fara miros și fără alcool (de pe the groom lab sau ceva de genul) și nu mai are probleme. Spirtul usucă foarte tare pielea – dar dacă nu îl folosești des presupun că damage-ul nu e așa de mare deci depinde doar de tine dacă merită să-ti consumi timpul cu tema asta.

    00
  55. @Răzvan, trei întrebări puțin în afara subiectului.
    1. Am văzut că în unele locuri scrii cu sedilă în loc de diacritică sau le folosești concomitent. De ce?
    2. Ai putea scrie oare un articol pe „hipnotizare” și în ce măsură funcționează? Bineînțeles că nu mă refer la chestii magice, ci hipnoterapie sau, mă rog, cum e înțeleasă ea în psihologie.
    3. Tot așa, ai putea scrie un articol și pe ticuri, tratarea lor (ex. ros unghiile)?

    00
    • @Dan Pavel:

      1. Se prea poate. N-am observat și nu fac diferența.
      2. Hipnoza nu e ceea ce se crede. Nu funcționează ca în filme. În psihologie este folosită extrem de rar. Dar extrem de rar.
      3. Da – despre ticuri ar putea fi ceva pe viitor.

  56. “o casă curată e o viață irosită”
    Vorba din popor puturos !

    00
  57. Citind comentariile la acest articol, am inteles de ce e Mamaia mai scumpa decat multe tari din Europa.

    00
  58. Sunt de acord cu o buna parte din ceea ce au spus, cu cea mai buna parte defapt.
    Recunosc însa ca îmi place sa ma îngrijesc de felul cum arat și nu consider ca trebuie sa renunț la plăcerea asta ca să dovedesc ca nu consum mai mult decât produc și că fac parte din ceea ce sunt acum un soi de neo-hipsteri. Dacă oamenii de care vorbești arata ca au prin faptul ca epătează și își arată ostentativ bunăstarea, iar tu arăți ca ai prin faptul ca îți permiți sa nu îți pese, nu cumva aveți în comun faptul ca ambii doriți sa fie clar unde vă situați în lanțul trofic? Prin unelte diferite, obviously. El nu le înțelege pe ale tale, iar tu nu le înțelegi pe ale lui.
    Oricum, ce vreau sa spun este ca ai multe idei bune în textul asta, dar sa îți pese sau nu de imaginea ta este o alegere libera. Ma dau cu parfum de câți bani am și ma îmbrac de cât îmi permit pentru ca îmi place sa ma îngrijesc, la fel cum și tu ai plăceri, altele. Și fie ca asta însemna parfum din Auchan de la secțiunea de cosmetice și haine din h&m, sau parfum Chanel no 5 și geanta Hermes, lucrul asta e dictat de buget. E starea de spirit pe care mi-o da, nu materialul.
    Încă odată, sunt de acord cu tine și îmi stârnește și mie râsul să vad pe cineva cum se flexeaza peste ceea ce are. Știi ca sunt oameni care nu se lasă pe vine in adidași noi ca să nu le facă riduri? Dacă nu ți-i permiți de 2 ori, atunci nu ți-i permiți.
    Dar asta nu înseamnă că să îți peste de felul cum te prezinți este un lucru derizoriu și ca oamenii care se îngrijesc sunt săraci cu duhul.

    00
    • @Ruxandra:

      Dacă oamenii de care vorbești arata ca au prin faptul ca epătează și își arată ostentativ bunăstarea, iar tu arăți ca ai prin faptul ca îți permiți sa nu îți pese, nu cumva aveți în comun faptul ca ambii doriți sa fie clar unde vă situați în lanțul trofic?

      Teoria ta se bazează pe ideea că oamenilor cărora nu le pasă totuși le pasă. E ca și chestia aia cu ”și chelia e tot freză”; ori aia cu ”și ateismul e tot religie”. Eu nu mă chinui să arat ”lipsa de”. Nu ăla e scopul meu. Eu doar exist și-mi văd de ale mele. Așa că nu îmi doresc să mă situez undeva. Nu e ca și cum m-aș mândri cu faptul că n-am palat sau ceas scump. E una între a face în mod absurd glorie din lipsa a ceva și a nu-ți păsa de fapt de acel ceva.

    • Știi care este problema, Răzvan? Ca te-ai mândrit. Articolul nu este scris într-o nota generala, ci într-o conținua antiteza cu felul in care trăiești tu și setul tău de valori.

      Acum, îmi pare ca faci unul din doua lucruri: 1. Dai înapoi și nu mai susții în totalitate ceea ce ai scris sau 2. Pur și simplu nu accepți ca textul tău transmite (și) altceva decât ai intenționat. Oricare din scenarii ar fi, este greu de făcut un follow up cu autorul, pentru ca în ambele situații pierzi (eu, dpdv al comentatorlui /cititorului). Nu e o chestiune unica, am mai văzut-o aici pe blog și la alții.

      Apreciez pasiunea cu care scrii și îmi place sa vad oameni care pun suflet în orice lucru pe care îl fac, e mai interesanta viata asa. Și apreciez și faptul ca răspunzi la comentarii, iar asta cumva se trage tot din prima idee.

      00
    • @Ruxandra: eu accept chestia cu mândria dacă îmi dai un citat din textul meu din care să reiasă mândria aia. Ce spui tu în continuare se bazează pe această idee și-aș dori s-o clarificăm asta întâi.

    • There you go: „Am învățat de la ei. Fac exact ceea ce fac ei, dar cu urletele ălora de la Satyricon în căști. Comand doar Pepsi în club ca să văd cum reacționează. Scot un iPod Nano vechi de 15 ani și-l pun pe masă lângă Apple-ul lor ca să le văd expresia. Mă duc la negocieri cu trotineta și plec tot cu trotineta. Mă duc la nunți nebărbierit. ”

      Pare destul de intenționat as aprecia eu. Pare ca îți pasă sa pară ca nu îți pasă, nu crezi? Nu îți pot da un extract în care spui ca ești mândru ca ești diferit și nu te conformezi după normele pe care le descrii, e evident ca nu ai făcut asta. Nu e un articol scris de un copil.

      Cu toate astea mie mi se pare ca ceea ce am ales este destul de elocvent pentru ideea pe care încerc s-o susțin.

      00
    • @Ruxandra: dar eu nu fac alea ca să epatez și ”intenționat” acolo nu e pentru că aș vrea să fiu eu altfel. Alea au ca scop studiul oamenilor și al reacțiilor lor. Că nah – am o oarecare profesie. Așa că nu e totuna ce spui tu (că mi-ar păsa) cu ”am de învățat din asta”.
      Și-ai dat un citat din care nu reiese că aș fi mândru de astea sau că le-aș face din mândrie, chit că începi cu ”here you go:”. :)

  59. Răzvane, ce am înțeles eu din toată înșiruirea ta de argumente, fapte și întâmplări, în fine, citită în mare, mai degrabă, e ca suntem o societate care așteaptă validarea celorlalți și că suntem superficiali. Inclusiv tu, probabil într-o măsură mai mică, inclusiv eu și cititorii blogului. Suntem sclavii consumerismului, însă suntem ipocriți legați de salvarea mediului. Nu ne gândim la faptul că țoalele alea, de pildă, sunt produse cu câțiva dolari, hai maxim câțiva zeci de dolari, alea mai de „firmă”, însă sunt vândute cu zeci/sute/mii de dolari, în unele cazuri. Suntem trecători în această lume și nu reprezentăm mai nimic, la scara Sistemului Solar, d-apai a Universului.

    00
    • Oamenilor nu le place adevărul, asta e problema. Le place capra vecinului, conspirațiile, aroganța etc. Pandemia asta, nu ne-a schimbat cu mai nimic, în bine.

      00
    • Mânuțele roșii pentru ce sunt? Am înșiruit niște realități, după care suntem programați. Să lăsăm ipocrizia la o parte, zic.

      00
    • @Vlad: ai îndrăznit să le critici gusturile fine. Alea se cultivă, ca vinul bun. Ia timp să poți să ieși ca un domn pe ușa blocului din Pantelimon.

    • Ah, că fiecare dintre noi avem tendința să ne credem mai buni decât X, Y, Z și că suntem făcuți dintr-un aluat mai special, e partea a doua. Dar rămân doar iluzii, suntem doar o statistică, un număr acolo.

      00
    • Răzvan, n-am nimic cu gusturile nimănui, însă nu mai degrabă cumperi, folosești, utilizezi, călătorești etc. unde îți permiți și, în timp, cauți să faci mai mulți bani, decât să tot cumperi chestii in leasing/rate, dar să te uiți și la ultimul leu, la magazin/restaurant?

      00
    • Nu știu de ce se atacă unii aici, așa vezi tu lucrurile, zici că îi obligă cineva să citească.

      00
  60. Eu imi castig traiul ca si sofer profesionist.S-a-ntamplat sa fac asta, traiesc din asa ceva, desi acum nici mort nu m-as mai apuca de asa ceva, desi (inca) muncesc (si) din placere.
    Intr-o zi citeam pe truckersreport o cearta dintre camionagii nord americani si cei europeni referitor la care camioane-s mai bune.Pana cand un coleg european a pus punctul pe i : „Camioane puternice care sa care mult si sa consume mult poate face oricine.Camioane puternice sa care mult si sa consume cat vrei tu asta e mai greu de obtinut.”
    Incerc sa aplic vorbele astea la cam tot ceea ce-mi cumpar : folosesc ochelari Polaroid de 150 de lei deoarece efectiv sunt foarte buni la condus, am ceas Seiko solar luat cu 150 de dolari, se incarca singur, telefon de cca 1000 de lei, acasa unul dintre laptop-uri are 15 ani, am preferat sa invat Linux si sa-l fac sa mearga cand nu a mai vrut cu Windows.
    La chelnerite/placintarese e de apreciat una care reuseste sa arate cu bani putini precum o avocata/doctorita etc.Dezbracate fac aceleasi lucruri aproximativ.
    Rolex sunt bune.Doar ca anii de marketing agresiv isi spun cuvantul in pretul acestora.De cand cu criza quarturilor din ’69 Rolex s-a axat pe „De Rolex nu ai nevoie, Rolex este o necesitate”, din ce cauza stie Coloja, doar e psiholog.
    Iti iei Rolls deoarece sunt foarte foarte bune (cel putin motoarele) doar au facut si motoare de avioane.
    Personal apreciez poliglotii.Cu cat mai poliglot un om, cu atat mai multa apreciere din partea mea.Astia-s oameni bogati cu adevarat din punctul meu de vedere.

    00
    • „Quot linguas calles, tot homines vales”
      Matale si Carol Quintul, o companie selecta. Chapeau! :)

      00
  61. Ma tuns bilunar deoarece nu pierd timp la oglinda.Par scurt => piaptan lipsa.Ma spal de cap cu sapun cu sulf.E mai bun pentru scalpul meu decat orice sampon.Ma barbieresc cu aparat cu lame clasice, interschimbabile.Cine are timp de prostiile Gillette cu vibratoare pe post de aparat de ras? Sunt chestii pe care merita sa pui pret, pe altele nu prea.Am briceag Spyderco, scumpute insa bune.Un portmoneu bun te tine 20 de ani.Etc…

    00
  62. Dacă nu ai timp de tine sa te îngrijești, ești ca un boschetar și vei fi tratat ca un boschetar. Femeile au timp sa se epileze, vopsească, tund, unghii, machiaj, creme față, mâini, corp, ciorapi, haine, pantofi, bijuterii, cercei, accesorii, genti, parfum și tu nu ai timp de un amărât de dat cu lama pe obraz?

    In plus, disprețuiesc oamenii care muncesc ca apucații. Voi stricați piața, dați termene nerealist de scurte, stahanovism pur. Mai ales vara, acum, munca este pe planul 2, nici nu mă mai gândesc la muncă până în septembrie încolo..

    00
  63. E distractiv cum scrii despre … „Time is money…” explicand asta intr-un text kilometric tldr; dupa 3-4 paragrafe.

    00
  64. Articolul asta mi-a adus aminte de o întâmplare – eram in Romania, la o bere cu unii. Și mă întreabă unul așa, din senin, ce telefon ai? Aveam ceva Motorola, nu foarte nou. Ia ăla o față așa, plină de dezgust și zice, ah, nu-ți permiți iPhone de umbli cu telefonul asta. I-am zis da, exact d-aia nu am iPhone că nu mi-l permit. El, ăla care-și permitea (și avea) iPhone băga benzina la pompa pe salariul minim iar eu câștigam de 10 ori salariul lui. Deh, oameni care mănâncă cel mai ragalos parizer, dar au tricou „de firma”.

    00
    • Am un prieten cu iphone care nu se indura la 400 de lei cat costa un ceas Orient decent.Ultima oara si-a luat un Casio contrafacut cu 200 de lei.L-a tinut 6 luni.

      00
    • @VPX: ”DAR ECOSISTEMUL APPLE…!!”

    • Sunt obsedați unii de telefoane scumpe, ăsta e trendul ultimilor ani. Eu i-aș întreba cum justifică dânșii asemenea sume, la ce au de gând să le folosească și dacă le vor folosi la măcar jumătate din capacitatea lor de procesare. Îți iei ultimul Haifon sau vreun S21, ceva, dar tu tot browsing, social media și YT faci pe el, în mare. Nu îți ajunge un telefon de 1-1500 Ron, în acest caz?

      00
  65. Ca dovadă că n-am înțeles textul zic și eu că nu văd de ce aș purta bocanci vara. Doar uniforma ar fi motiv de bocanci vara: de rocker, montaniard, militar, pompier, santierist.
    Eu personal abia aștept primăvara, iarna am senzația de pietre de moară legate de picioare.

    Am despre mine senzația ca nu sunt în nicio grupă, nici în aia care vrea să epateze, nici în aia de rockeri cu tricouri cu trupe. N-am niciunul cu trupe. În schimb am unul (de pijama) pe care scrie „vicepresident of antisocial club”, cu o tipă care citește o carte, mănâncă o pizza și smotocește o pisică. :)

    Și când mă imbrac în rochițe sau taiorașe, o fac că așa îmi place mine, nu pentru a impresiona pe cineva.

    00
  66. NOU
    #268

    Iti citesc postarile de pe Facebook si de pe blog cu mult timp inainte sa fi vazut ca scrii aici. Cu toate astea, ce ai patit de iti consumi energia cu atat hate aiurea?

    1. Si eu ma tund foarte rar, in afara normelor sociale acceptate, dar mereu cand ajung la frizer ma tund iar scurt si apreciez cand imi scoate ceva misto la par si las bacsis pe masura ca semn de apreciere. Nu ca sa arat ca am, ci ca sa arat ca sunt recunoscator si omul m-a facut sa ma simt bine. Oricum nu simt paguba in buget la cat de rar ma duc iar la final de luna ala castiga cu mult peste mine si eu nu o sa imi permit masina pe care o are el. Nu am in fata cui sa ma laud nici daca as vrea.
    2. Si eu ma barbieresc rar, cand ma simt anapoda ca in contexte nepotrivite anumiti oameni ajung sa vorbeasca cu unul adunat din vama sau cand deja imi ramane mancare in mustata de e mai mare chinul sa ma spal pe la gura decat daca bag aparatul 5 minute dimineata dar nu pricep care e “calitatea” pe care o vanturi pe aici.
    3. Bag fara rusine orice mijloc de transport in comun, dar parca e mai misto un taxi curat si ventilat decat moarte in autobuz la 40 de grade si sigur ar fi misto sa imi misc curul in propriul Mercedes wtf. Ce gresit o fi sa vrei sa ai o viata comoda si sa te concentrezi pe alte chestii mai importante. Nu toti care sunt in fata ta sunt datori vanduti la banca pentru o masina prea scumpa pentru venitul lor. Unii pur si simplu au.
    4. Am tot ecosistemul Apple si mi-l etalez si aici in fata ta. Nu ca sa arat cat am dat pe ele ci pentru ca efectiv imi place experienta. Nu am nevoie sa imi dau aere ca rup Vim-ul in doua si ca folosesc X distro de linux ca sa ma simt superior alora din fata mea. Apple chiar au niste produse bune si tin cu anii si nu imi mai vine sa arunc cu telefonul de pamant sau sa sparg monitorul ca merg ca dracul sau sa mi se acreasca de sunetul de formula 1 pe care il face coolerul. A ajuns laptopul Windows sa adune praful din cauza ca ma exaspereaza folosirea lui, desi am dat aceeasi suma pe el care am dat o pe macbook iar imac-ul a fost de doua ori mai ieftin si nu ma vede nimeni acasa cand ma bucur de ele. Le am luat pentru mine si pentru placerea mea pentru ca oamenii fac lucrurile sa mearga si au suport si te tin cu anii. Telefonul mi l am scos pe masa si cand era Android si cand era dumbphone cu vopseaua luata cand toti aveau hightech pe langa mine. Te caci in ele. Sunt unelte cu care ne facem treaba si e anapoda sa interpretezi in vreun fel ca isi pune unu iphoneul pe masa. Poate s-a saturat sa se uite cum se blocheaza cacatul in mana lui. La mine sigur a fost valabil. M-a prins ecosistemul, am devenit fanboy, dar sunt multumit de ce primesc in schimbul banilor dati. Oamenii stiu ce fac: Don’t make me think and keep it simple stupid.
    5 Si eu am ajuns sa imi port bocancii pana in iunie, dar oricat de ocupat sau lenes ai fi vine acel moment cand transpiri ca dracu in ei. Din punctul ala merita totusi sa faci un efort sa te simti bine. Lasa dracu moda si aderatul la fashion statements ca esti ultraocupat si nu merita efortul.
    6. Valabil si la tricouri si haine. De ce pierzi timpul cu cautat chestii cu care sa epatezi cand esti ocupat si te enerveaza altii care epateaza. Eu rar imi cumpar cate ceva. Port chestiile primite cadou iar daca imi iau e pentru ca tocmai am gasit ceva practic si care pare ca tine mult timp. Ma innoiesc la ocazii, dar alea sunt rare si e ok sa ma duc imbracat adecvat la un eveniment.
    7. Invata sa faci lucrurile pentru tine si sa ti se rupa cu adevarat de ce gandesc altii despre tine, intr un sens sau altul. Cateodata efortul depus pentru un tuns/barbierit e mai mic decat inconvenientele. E mai simplu sa iti gasesti haine banale decat ce zici tu mai sus. Realizeaza ca unii se simt mai bine cand folosesc alte produse fata de tine chit ca tu nu poti sa traiesti daca nu ai CLI.

    Nu toti cu care vorbesti vor sa epateze. Poate doar aleg sa cheltuie banii cat sa aiba o viata placuta si comoda si au bani si de tine si de proiectele tale. Aia care negociaza o ora pentru o suma mica nu isi pretuiesc timpul cum ar trebui, dar mai usor cu generalizarile ca poate ai un om in fata ta cu care rezonezi mai mult decat crezi dar a decis sa nu mai depuna atata efort in chestii irelevante si de nimic.

    Pe bune, de ce iti pasa de atatea lucruri mici si de nimic? Ai prea multe prejudecati si s ar putea sa iti afecteze propriile negocieri. Invata sa tratezi pe altii cum ar dori sa fie tratati si stabileste ti niste linii rosii mai rationale si s ar putea sa ai de castigat in final.

    Incearca sa nu reactionezi agresiv cand lumea iti zice ca gresesti si vezi ce poti sa furi sa folosesti bun din ce iti zic altii. Nu ma refer la comentariul asta, vezi mai sus ca sunt pareri mai pertinente decat a mea. La mine e doar duminica si am consumat timp din viata sa scriu un text fara folos real mie. Nici macar nu am obtinut reducerea aia de 50€. Poate totusi m-am simtit un pic mai bine cu mine ca sunt mai ok in anumite privinte decat decat un om pe care il apreciez.

    00
  67. Mie mi se pare incredibil cat de tare te grabesti sa judeci orice mic defect sau particularitate a oamenilor, mai ales avand in vedere profesia ta de psiholog. Ba chiar deseori, sari sa si jignesti persoane care nu’s de acord cu tine.

    Inteleg ca si psihologii sunt oameni si ca aveti si voi viata voastra privata. Bai, dar m-as astepta sa fiti mai toleranti, nu sa fie taman invers.

    Pe cuvant ca mie mi’a fost frica sa ma duc la terapie (unde speram sa nu fiu judecat pt niste complexe/esecuri) vazand ce scriai aici prin trecut. Ma gandeam „mama, uite in ce hal se comporta asta, iti dai seama ce o sa creada un terapeut despre mine”.

    Te-as intreba de unde vine obsesia asta a ta de a ne arata tuturor ca tu nu ai timp (ca nu’prima data), dar ziceai intr-un articol precedent sa nu fim mai isteti decat psihologii, asa ca mai bine te intrebi tu pe tine insuti. Zau, chiar n-ai timp sa te uiti la culoarea hainelor cu care te imbraci? Nu-ti dai seama cum suna? Mai urmeaza sa n-ai timp sa respiri.

    00
    • @nm.bradu:

      Ba chiar deseori, sari sa si jignesti persoane care nu’s de acord cu tine.

      Poți să-mi dai un exemplu de persoană care nu m-a jignit/ironizat EA prima și eu să-i fi răspuns totuși jignitor? De preferabil cu copy/paste. Aștept.
      Nu am ceva cu oamenii care nu-s de acord cu mine dar tind să răspund în fix acelai ton. Și înțeleg că aia deranjează.

    • De exemplu aici le spui unora ca daca au timp sa se aranjeze, inseamna ca fac ceva gresit. O gramada de raspunsuri sarcastice (nu te am acuzat ca injuri sau scuipi lumea). Imi mai amintesc si altele dar ce sa fac, sa ma apuc acum sa ma plimb prin articole ca sa le caut?

      Ma rog, eu speram la un raspuns cu privire la judecatile si criticile pe care le emiti despre oameni avand in vedere meseria pe care o ai, nu’s neaparat interesat de o discutie interminabila despre ce inseamna jignire si ce nu, desi inteleg sa te aperi daca consideri ca ai fost acuzat pe nedrept.

      00
    • @nm.bradu: dar nu trebuie să cauți tu prin articole, pui. Caută aici, că-s 250 de comentarii. Găsește UNUL în care eu eram ironic gratuit sau atacam gratuit pe cineva și nu ca răspuns la aceeași chestie din partea lor. Cât despre ”judecatile si criticile pe care le emiti despre oameni avand in vedere meseria pe care o ai” – sper că înțelegi că profesia (și nu ”meseria”) mea nu mă obligă la a fi așa cum sunt preoții: calm și blajin și cu ceva mereu în suflet. În cabinet sunt cum impune profesia. În timpul liber, cu străinii care mă atacă gratuit, permite-mi – totuși – să fiu tăios. Sper că nu te așteptai să las pe cineva să mă scuipe și să zâmbesc înțelegător. Sau da?

    • Cred ca oamenii au anumite asteptari de la psihologi, iar cand vine unul dintre ei si spune “ m-a scuipat deci l-am scuipat si eu inapoi” nu face decat sa lase de inteles ca ambii sunt la acelasi nivel, ori ceea ce ne-ar placea sa vedem aici e tocmai o abordare diferita din partea unui psiholog.

      00
    • @Geegee: OK. În ordine. Ce abordare ar trebui să aibă un psiholog când vine unul și-l scuipă?
      Se șterge și zice ”îhmmm”?
      Întoarce celălalt obraz?
      Cum ar trebui să fie ăla de să nu zică lumea ceva?
      Suntem oameni. Așa – ca tine. La fel cum vatmanul nu circulă doar cu tramvaiul pentru că e vatman iar vânzătorii de verdețuri nu sunt exclusiv vegani, la fel – și psihologii au dreptul în timpul lor liber să folosească aceași monedă. Nu sunt în cabinet – aasta trebuie să înțelegi tu. Sunt în timpul meu liber. Indiferent ce așteptări ai tu derivate din filme, dacă vii și-mi pui piedică pe stradă n-am să zâmbesc înțelegător.

    • Ti-am spus in prima propozitie.

      Nu ma astept sa fii ca popa in viata ta personala, dar trecand printr o scoala, invatand niste lucruri, intalnind niste oameni, m-as astepta ca un psiholog sa fie un pic mai deschis la minte si tolerant, sa inteleaga ca toti avem pitici pe creier si circumstante diferite, nu sa pufneasca superior si sa eticheteze oamenii pe baza unui telefon pus pe masa.

      Ma rog, atat timp cat cu pacientii ai standarde deontologice inalte si ii respecti, e treaba ta cum esti si cum te comporti in afara programului.

      00
    • @nm.bradu: tu cumva crezi că psihologii trebuie să înțeleagă și accepte necondiționat pe toată lumea. Așa – ca la împărtășanie, nu? În plus, vezi că ”sa eticheteze oamenii pe baza unui telefon pus pe masa” e chestie de sociologie, nu de psihologie, că eu vorbeam la modul general despre o tipologie, nu despre un om anume. Dar varză/viezure – e tot pe-acolo, nu?

      Ma rog, atat timp cat cu pacientii ai standarde deontologice inalte si ii respecti, e treaba ta cum esti si cum te comporti in afara programului.

      Exactly my point. Dacă tu lucrezi în IT cu mașinării pe bază de QNX nu înseamnă că o să-ți instalezi acasă QNX RTOS ăla vechi, să ai și pe laptop sistemul de operare. Iar fata de vinde parfumuri la magazinul de lux nu merge cu rânjetul standard acasă, că acolo nu mai e nevoită să zâmbească forțat, chit că oamenii se așteaptă ca ea să fie așa tot timpul, că doar zâmbește toată ziua.
      Eu nu trebuie să fiu într-un fel anume în afara orelor de program. Și chiar în timpul ălora, dacă se ridică un client și-mi urlă necontrolat în față are șanse de vreo 80% să-l poftesc afară calm. Și acolo nu mai intră. Ever. Există și acolo reguli.
      Repet: sunt om, nu coșul de gunoi al unor oameni random de pe stradă.

    • Poate sa fie si chestie de fizica cuantica, eu ma refeream ca m-as astepta de la cineva cu studii in psihologie sa fie mai intelegator. Nu sa ACCEPTE pe toata lumea, dar sa arate mai multa intelegere, fie ca este vorba de o anumita tipologie sau de o persoana.

      Nu ca TREBUIE sa fie asa, nu pentru ca are o conduita de respectat, ci pur si simplu pentru ca pricepe mai bine cum functioneaza mintea omului, cat de diferiti suntem si ce probleme diferite avem, care pot determina anumite emotii si comportamente. Pur si simplu asa ma astept / sper eu sa gandeasca un psiholog, asa cum m-as astepta de la un dresor de delfini sa iubeasca animalele.

      Altfel, bineinteles ca inteleg: in cabinet esti psiholog, in timpul liber esti om. De altfel, articolele despre psihologie ti le-am citit cu deferenta. Celelalte, doar ca pe ale unui tip normal.

      Mi-am spus si eu parerea, ca de aia e blog. Eram si in continuare sunt usor confuz / contrariat cu privire la atitudinea ta (poate mai putin confuz acum), dar fiecare cu ale lui, mult succes!

      00
  68. Ai omis să spui că ești și membru USR+ ca să fie circulaba completă

    00
  69. Habar n am dacă s a dat: tricouri mai scârboase pe teme punk/rock/gothic/tech (ăstea mai răruț) la Ugly Fashion în Vama Veche.
    Producător: Rock Eagle sau Rock Chang (personal prefer prima marcă). Câteva modele mai găsești pe emag la scoruri infecte.
    Eu îmi aduc din Ungaria (mai adaugi cam 150 de lei la colet de 10 bucăți), ieși cam la 85 de lei pe bucată. Am un dulap plin, port tricouri și iarna. Cred că pot să mă imbrac o lună cu 2 tricouri/zi fără să repet grafica nici măcar o dată. Material impecabil, calitate și print peste orice găsești in H&M uri și căcat de gen.

    00
  70. Pe mine ma amuza fix oamenii ca tine, care cumva se cred superior celorlalti semeni, doar pentru ca ei merg cu Logan si au telefon de 15 ani desi sunt plini de bani. Bravo tie, tind sa cred ca fiecare face ceea ce il face fericit cat de cat. Chiar si sarmanii au Iphone in rate, acel obiect le-a adus fericirea pentru o saptamana, o luna, un an. Un lucru nu imi place nici mie, asta cu cheile pe masa, desi daca ma crezi uneori vara, uneori nu am loc in buzunare pentru bricheta, tigari, portofel, telefon, chei, mai port si pantaloni slim fit, si cu stupoare pun toate pe masa, pentru a sta mai relaxat. Am si un suv mare mercedes, pentru ca imi face placere sa il conduc. Am si tricouri de 500 euro si un ceas ce costa peste 4000 euro. Asa cum te simti tu ok, avand un tricou cu mickey mouse asa ma simt eu bine avand un anume ceas. Fiecare fiinta e unica, fac exceptie cocalarii, ciorile, meltenii. Unii sunt normali, si da semnalizez, am empatie pentru ceilalti.

    00
    • @Saragea:

      Chiar si sarmanii au Iphone in rate, acel obiect le-a adus fericirea pentru o saptamana, o luna, un an.

      Dacă tu nu vezi vreo problemă în ceea ce ai scris aici atunci cred că putem trece liniștiți mai departe…

  71. Cel mai destept psiholog pe care l-am cunoscut personal, fuma pipa, mirosea a parfum scump, era imbracat la patru ace, avea un ceas scump si a scris multe din cartile din care a invatat domnul Razvan psihologie. Ala tot cocalar era?

    00
    • @Bit: dacă locuia în garsonieră închiriată și mânca pateu cât el purta ceas de aur la mână atunci da – era cocalar. Cred că ai ratat esența textului. Dar sunt acum curios de cărțile alea din care chipurile aș fi învățat eu. Dă aci un nume sau un ISBN, că altfel sunt vorbe goale.

    • E vorba de Mielu Zlate.

      00
    • @Bit: Zlate e depășit ca literatură. Cărțile lui sunt vechi iar noi n-am făcut din ele. Better luck next time, dar tot bănuiesc că nu se plimba cu Mercedes ultimul răcnet în timp ce el locuia în chirie. Sau nu? Era cocalar de-ăla cu iPhone luat în rate care făcea ospătărie part-time? Mba nu.
      Atunci despre ce vorbim?

    • Din pacate, nu mai traieste. Ti-ar fi placut sa il cunosti. Te-ar fi invatat ca in meseria de psiholog ar trebui sa fi mai rezervat, sa ai un ton mai atenuat si fara vehementa. Te-ar fi invatat sa spui mai multe in cuvinte mai putine.

      Meseria de psiholog seamana intrucatva cu cea de preot. Ia intreaba-te, cati din cititorii lui Vali s-ar spovedi la cineva care se revarsa in scris ca tine?

      00
    • @Bit:

      Meseria de psiholog seamana intrucatva cu cea de preot.

      Nu seamănă deloc.

    • “Meseria de psiholog seamana intrucatva cu cea de preot.” Am impresia că din cauza acestei “păreri” mulți oameni s-au nenorocit la noi în țară. Unora li se pare OK să meargă la duhovnic/preot, un om fără o pregătire temeinică pe linia asta, dar la psiholog n-ar merge sub nicio formă.
      Referitor la articol, din ce înțeleg eu, important e să te simți bine cu tine, nu ar trebui să faci lucruri doar pentru a impresiona sau mulțumi pe alții.

      00
    • “Meseria de psiholog seamana intrucatva cu cea de preot.” Am impresia că din cauza acestei “păreri” mulți oameni s-au nenorocit la noi în țară. Unora li se pare OK să meargă la duhovnic/preot, un om fără o pregătire temeinică pe linia asta, dar la psiholog n-ar merge sub nicio formă.

      Dar fix așa e: mulți cred că la psiholog te ”spovedești”.

      Referitor la articol, din ce înțeleg eu, important e să te simți bine cu tine, nu ar trebui să faci lucruri doar pentru a impresiona sau mulțumi pe alții.

      Exact asta voiam să zic cu el și oamenii au început să-și apere hainele de marcă și Rolls-urile. *shrugs*

  72. acum vreo 15 ani m-am ras in cap. aveam plete, un par de care toata lumea zicea ca e exceptional. pana mea, in santier e greu cu parul lung. de atunci nu cred ca am mai avut parul de un centimetru vreodata. masina de tuns face minuni si pentru barba. recent mi-am luat un trimmer. merge si mai bine. aftershave nu folosesc.

    panaloni cargo, camuflaj, unii verzi, unii bej, vara, de obicei suflecati pana sub genunchi. unii simpli iarna. tricouri normale, simple, portocalii. e dementiala reactia unora la combinatia asta.

    bocanci de santier de prin octombrie pana prin mai. inclusiv la cumparaturi sau in club. pe motor sunt excelenti. caterpillar face marfa excelenta. vara, am niste adidasi aceeasi marca, dar anul asta nu am mai rezistat. sandale gogule, ca murim cu zile la 40 de grade pe marginea santului.

    masina e un logan de firma. merge gratis. daca nu am chef, nici macar benzina nu ma duc sa ii bag, trimit pe cineva. de ce mi-as lua masina personala (am una, am luat-o pe ntru locul de parcare, n-am mers un kilometru cu ea, si nici macar n-am platit-o eu).

    n-am ceas. ultima oara am purtat ceas cred ca prin clasa a 5a. accesoriu mai inutil nu cred ca exista.

    urasc camasile cu pasiune.

    muzica e cu satane. ma stie lumea in firma de cal breaz, sunt cativa care au refuzat sa mai mearga cu mine cu masina, ca „iar ne pune chitari”.

    telefoane am avcut multe. o singura data unul scump. surpriza, dupa 2 ani era o rabla. acum sunt fanul aparatelor xiaomi ca softul il schimb in prima zi. si sa nu aud de apple. cele mai mizerabile telefoane din punct de vedere al UI si UX. mi se pare ca trebuie sa ai multi neuroni lipsa ca sa poti folosi asa ceva.

    linux am incercat, m-am descurcat dar mise pare criminal de intretinut. daca ai o pasiune din asa ceva, da, e ok. l-am dat dracu cand un update de automat l-a dat peste cap in asa fel incat nici la grub nu mai ajungea. ceva cu driverul video. nu cer sfaturi sau explicatii, l-am formatat si aia a fost. maica-mea ruleaza fin de vreo 4 5 ani pe linux mint. ii mai dau eu cate un update din cand in cand. citeste cateva site-uri si youtube. nici macar mail.

    nunta aia mi se pare fenomenala. am fost si eu la una asemanatoare. bine, nu a avut pretentii nici macar cat ai povestit. pur si simplu au inchiriat localul, local neoragnizator de nunti in mod uzual, si fiecare a mancat si a baut ce a vrut, factura, ura si la gara.

    daca cumva cineva nu e de acord sau se gaseste in partea opusa a spectrului in legatura cu ceva expus mai sus, dau din umeri. NU ma intereseaza. e fix treaba ta cum te imbraci, ce conduci, ce mananci, cum si cat te speli, etc. cat timp nu ma afectezi in mod direct cu asta, simte-te bine.

    si da, mult prea multa lumea pune mult prea mult accent pe „imagine”. intai pe a lor si dupa aia, ei stiind cat de mult conteaza pentru EI imaginea altora, pe a lor. si in final asta e totul, o imagine. realitatea din spate….

    00
  73. Domnu’ psiho-ITst, vezi ca in timp ce matale esti preocupat cu ranturile pe soușăl media, la meniul “contact” al site-ului tau si-a’ bagat cocalarii coada. Apare o singura data, daca esti pe modul incognito. A doua oara nu se mai vede. Daca vrei, iti acord consultanta, ca si eu sunt mecanic si ma pricep la psihologie.

    00
    • @Bit: site-ul e virusat de cel puțin două luni și ți spun ție ce i-am spus și celei de-a opta persoană de aici care mi-a semnalat chestia: nu am chef să-l devirusez. Efectiv n-am chef de asta. L-oi face cândva. Dar lol @ ”consultanță”.

  74. Interesant articolul. Și, mai ales, perspectiva din care este scris: cea a unui rocker cu bocanci, pletos, IT-ist, ușor asocial (în sensul de puțin interesat să facă pe plac celor din jur). Este o abordare interesantă pentru că mă regăsesc parțial în ea, chiar dacă pornesc de pe alte poziții și orientări de fashion/stil de viață.
    De exemplu, mie întotdeauna mi-a plăcut să mă tund scurt, militărește, chiar și când pletele deveniseră o modă printre adolescenți (adică imediat după 1989). De bărbierit, o fac la trei zile, tot ca să nu mă irit (dar am început cu bărbieritul la 14 ani, așa că acum am o barbă deasă, dacă o las două săptămâni arăt ca un dac de pe Columnă!).
    La fel, consum muzică doar după capul meu, pe criterii numai de mine știute (în mașină am cd-uri cu mp3-uri pe care găsești Eminem și Dr. Dre laolaltă cu AC/DC, Johnny Cash, Louis Armstrong, CCR, La Musica della Mafia, France Gall și Paraziții). Cât despre haine, la 14 ani am trecut la pantofi de piele cu șiret și n-am mai purtat adidași decât în concediu, la munte/mare sau pe terenul de sport (ori la vreo acțiune gospodărească, gen plantat copaci pe strada pe care locuiesc). Tot așa, n-aș ieși din blugii clasici și sunt fan al pantalonilor cargo (merci, Decathlon!), dar la job, prin natura locurilor de muncă/pozițiilor ocupate, costumul de haine a fost/este uneori obligatoriu, însă nu și o povară (cam ca umbrela, te enervează s-o cari după tine, dar ce bună e când vine ploaia!). Bocancii – numai iarna, iar tricourile mele sunt fie T-shirt-uri militare (am o colecție de vreo 40 de bucăți din diverse armate ale lumii, fiecare cu altă schemă de camo) sau polo-uri în culori vii, să mă repereze nevasta cât mai ușor în mulțime :)))
    Ultimul meu mobil a fost un Nokia 220, abia de Crăciunul trecut m-am auto-cadorisit cu un Samsung Galaxy A20e dual sim, ca să mă pot folosi de Waze și Google maps în hațișul de străduțe din București.
    De băut, nu beau mai mult de un pahar de bere sau un șpriț la o petrecere și trec apoi pe Pepsi sau Cola, indiferent că e Revelion, masă în familie, onomastică, ziua lui X, grătar la munte etc. De trei ori mi s-a întâmplat să fiu singurul treaz din grup în momentul în care cuiva i s-a făcut rău și a trebuit dus cu mașina la urgență. În două situații a fost vorba de minori și, în ambele cazuri, părinții copiilor (ambii șoferi!) aveau deja alcool berechet în sânge după nici o oră de party, că doar „cine s-ar fi gândit că se poate întâmpla ceva cu copilul, gen criză de apendicită sau înghițit aracetul gazdei?” Atunci, dacă tot ai venit cu plodul la petrecere, de ce beți amândoi ca rușii?! Mda, oamenii care fac copii în ziua de azi…
    Last but not least, acum 15 ani, în locul combinației „mașină de lux + apartament de lux + X credite” am preferat „Logan + trei apartamente de două camere închiriate pe termen lung + zero datorii” (for ză record, locuim în apartamentul soției :)))

    Gusturile mele, destul de conservatoare, nu sunt legate de un spirit de frondă personală. Nu încerc să le arăt oamenilor că am alte păreri, gusturi, valori, interese și pasiuni, ci încerc să trec neobservat. Ca să zic așa, mă bărbieresc dacă mă duc la o nuntă, tocmai pentru că nu vreau să ies în evidență. Da, sunt conștient de imbecilii-cu-SUV-second-hand și trogloditele-boite-și-botoxate-cu-pretenții care respiră oxigenul patriei, dar încerc să îi ignor și să le refuz inclusiv privilegiul de a mă observa. Încerc să nu le reproșez nimic oamenilor din jur, tocmai pentru că nu am mari așteptări de la ei. Mai mult, problemele lor nu mă interesează, idealurile lor nu mă pasionează, pasiunile lor mă lasă rece. Da, sunt mulți și duc societatea într-o direcție relativ proastă, dar nu am cum să fac mare lucru pentru a corecta această situație (cu excepția votului la alegeri și a altor câteva chestii civice), așa cum nu voi putea să reduc singur încălzirea globală și poluarea (deși nu renunț la reciclarea selectivă a plasticului, hârtiei, sticlei și metalului! :))) Dar ideea că ar trebui să dau bani pe lucruri care să mă facă acceptabil, admirabil și „la modă” în ochii celor din jur mi se pare o prostie.
    Așa se face că de pe la 35 de ani (acum am 47) tot încerc să mă retrag, pe cât posibil, din balamucul ăsta cu pretenții de „societate modernă” în care trăim. Și am hotărât să reduc grupul celor a căror părere contează pentru mine la soție, părinți și cam atât. Restul, vorba lui Voltaire despre relația lui cu Dumnezeu: „Ne salutăm, dar nu ne vorbim!”

    00
  75. 250+ comentarii (and counting). Dacă ăsta ar fi un pilot, aș zice că minim un sezon e deja planificat.

    00
  76. Am un amic aici în Spania (spaniol) pe ciocanul lui. Hotel la plajă, restaurant, yacht, Jaguar. Am lucrat pentru el, m-a și l-am ajutat în diferite chestii, mai ales personale. Ne permitem bârfe și intimități. Nu, nu ne atingem reciproc la puță și nu ne trimitem poze cu cucul erect. Intimități de alt tip, spre exemplu știu cât profit face într-un an decent.
    Ședeam acu ceva zile pe terasa restaurantului lui, dimineața la primele ore, beam cafea ( cafia pentru inițiați) și admiram angajatele lui care veneau la muncă. Are niște cubaneze și ceva românce.
    O orgie de genți, haine, ochelari de soare și accesorii fake. Toate falsurile posibile purtate ostentativ, cu siglele strălucitoare la vedere. Nu le înșir aici, le vedeți prin mall-uri.
    El era în șlapi, cu un tricou decolorat și cu un ceas tip petardă de 20 de euro care îi arată pulsul, vremea și compatibiltățile între zodii. Venit cu un scuter de 49 de cmc, cu care umblă toata ziua.
    Discuția care a urmat între noi a fost de ce plm dai bani pe o geantă fake din mușama, când o geantă de piele costă la fel? De ce dai bani pe niște ochelari de soare fake aduși cu 1 euro din china cu care îți fwți și ochii, în magazine găsești ochelari de soare la preț decent ?
    De ce arunci banii pe care îi câștigi nu ușor, pe gunoaie?

    00
  77. Razvan, imi place foarte mult acest articol si discutia care a urmat e foarte savuroasa.
    Vroiam sa intreb, mi se pare mie sau sunt foarte multi saraci cu apucaturi de milionari prin Romania?

    00
  78. NOU
    #308

    Nu a facut nimeni inca comparatia cu Nicusor Dan?

    00
  79. Nu ma leg de alegerile pe care le faci cu privire la felul in care preferi sa te porti, fiindca pana la urma fiecare om e liber sa aleaga. Cunosc multi oameni care nu reusesc sa aiba grija de ei, nu inteleg scopul unui parfum sau nu inteleg importanta unui bun de calitate, de la telefon si haine pana la masina si mobila in casa. Cam toti oamenii astia ca tine sunt extremisti in gandire, adica pentru ei nu exista posibilitatea ca un om sa scoata cheile pe masa din alte motive. E foarte interesant, si nu foarte evident pentru comentatori, felul in care iti construiesti „apararea”, adica felul in care iti protejezi modul in care gandesti despre ceilalti, evident gresit si prin prisma unor prejudecati care s-au format in circumstante doar de tine stiute, si felul in care alegi sa etichetezi oamenii cu care te anturezi sau cu care intri in contact cu o singura masura, aia inventata de tine, care iti gadila tie orgoliul. Tu, ca psiholog, de ce tulburare crezi ca suferi? Pana la urma in textul tau arati ca nu respecti alegerile si comportamentul altor oameni, nu accepti ca alti oameni sa negocieze cu tine, iar atunci cand altii o fac diferit de tine, o iei ca pe un afront. La 42 de ani arati ca ai niste conditionari care iti limiteaza spectrul gandirii cu privire la cei ce te inconjoara – pare ca esti blocat undeva in perioada adolescentei si inca te zbati sa intelegi de ce unii oameni se dau cu parfum si de ce nu au acelasi comportament ca tine. Incearca sa evoluezi, sa incepi sa iti faci patul, sa faci curat in casa periodic, sa te respecti tu pe tine, de la imbracat si tuns pana la facut sport si mancat sanatos – tocmai pentru ca nu te respecti nu poti respecta pe altii.

    00
    • @Sandu: textul tău e plin de presupuneri despre cum aș fi eu și interpretări a ceea ce am scris. O dai apoi pe sfaturi despre cum crezi tu că ”repar” eu ceea ce tot tu crezi că ar fi în neregulă. Bun așa.

  80. NOU
    #311

    Mie imi place cum epatezi pe facebook, ti-ai enumerat toate scolile si toate joburile, e acelasi lucru cu scosul cheilor si telefonului pe masa!

    00
    • @Constantin:

      Mie imi place cum epatezi pe facebook, ti-ai enumerat toate scolile si toate joburile, e acelasi lucru cu scosul cheilor si telefonului pe masa!

      Am mai auzit asta și de fiecare dată vine de la un om cu complexe de inferioritate. El așa crede: că cineva ar pune chestiile alea acolo pentru a-i face lui în ciudă. Sau crede că ar trebui ascunse câteva, să nu-l timoreze pe el.
      Altfel ce-ai zis tu e un fel de ”nu-ți mai parca Mercedesul lângă Dacia mea că vrei să epatezi”. Sper că înțelegi că n-am să-mi scurtez CV-ul doar ca tu să te simți mai OK cu el. Dacă ai fi femeie ai avea pretenția să ți se dea 28 în loc de 45 de ani și le-ai bate obrazul ălora care nu s-ar conforma realității tale. Așa și cu profilul meu: să nu fie acolo, că te deranjează pe tine. O clipă – să mă opresc din râs.
      Deci să recapitulăm: dacă eu îmi pun CV-ul acolo ca fix toți ceilalți atunci ”epatez”. Asta pentru că am niște educație și niște job-uri acolo. Bun Constantine. Hai să vedem atunci profilul tău; arată-mi cum trebuie să arate un profil ca să nu zică fotbaliștii că ”epatează”.
      Fix așa mă gândeam și eu.

  81. NOU
    #313

    Pe mine ma amuza cat de inversunata este lumea pe articolul acesta. Macar o secunda v-ati pus problema ca un mare procent din ce s-a scris este “fishing for a reaction” ?

    Nu ma intelegeti gresit, nu sugerez c-ar fi histrion… ci mai degraba paranoid (articolul, desigur), dar va tine el minte si va arata el voua dupa aia. Again, articolul. :)

    00
    • @Undertaker: ”Histrion”? Poate ”histrionic”. Dar again – ce de psihologie tip hobby pe-aici. Sper că relizezi că atunci când unul ca tine pune diagnostic pe un blog e pentru mine fix ca atunci când cine îi spune unui ITst că ”poți să-mi programezi discheta?”. Dar fix așa și tu cu ”histrion”/”paranoid”.
      Eh.

    • NOU
      #315

      Te-am deranjat. De ce eu mai mult decat altii care au fost mult mai pure evil ?

      Daca vroiam sa zic histrionic, ziceam histrionic. Dar n-am facut-o, ca aia-i altceva. Sort of. Totusi, dex ne zice cam ce inseamna “histrion”.

      Eu sunt aici pentru entertainment, nu pentru a ma preface ca stiu psihologie sau pentru a diagnostica pe cineva.

      00
    • @Undertaker: nu m-ai deranjat mai mult ca ceilalți. Te supraestimezi – părerea mea. Repet: ești un nickname. Că mă faci chel, că mă faci prost, reacția mea e aceeași.

    • NOU
      #317

      Distragerea atentiei, suprageneralizarea si catastrofizarea. Ihim. Functioneaza. Pentru cine musca. :)

      00
    • @Undertaker:

      Distragerea atentiei, suprageneralizarea si catastrofizarea.

      Am chicotit aici.

  82. Asta e clasicul fa ce zice popa, nu ce face.

    00
  83. Eu am senzația că-l știu pe „săracul” cu Merț. Om care de altfel a muncit și a tras mereu pentru ceea ce are. Și pe care nici pe departe nu-l determină Merțul. Cred că mai știu și alți „săraci”. Din ăștia plecați pe afară, niște lepre, nu? :)

    Mai știm și un alt „sărac” amândoi, nu? :) Și el o duce rău, spun ziarele că nu are de mâncare, că-s magazinele goale, că etc…

    Răzvan, o parte din ce ai scris tu mai sus seamănă extrem de bine cu un anume manual de jurnalism/whatever prin intermediul căruia un anume lector/whatever de la FJSC se războia cu Vali în paginile lui. Asta le preda el oamenilor, umori personale.

    Sper doar să mă înșel, sper doar ca la Oradea să fie foarte cald zilele astea :)
    Altfel este tare trist.

    Și încă sunt mândru că ți-am citit toate nebuniile ce trebuie citite, să știi. Încearcă să te concentrezi pe zona aia, îți iese mult mai bine. În rest, pune un aer condiționat, pe anumite lucruri ești mai încălzit decât trebuie :)

    00
  84. S-a făcut tîrziu. Mi-e sete și singura fîntînă pe care o mai știu e teribil de departe. Stiu totuși ce-o să fac sîmbata viitoare.

    00
  85. Practica asta de a enumera in discurs formatii de metal semi-obscure (care sunt fix l a b a in materie de obscuritate pentru un cunoscatorii de metal) este cel putin scarboasa si mai degraba tine de tipologia rockalarului si prinde mai degraba la receptorul ghiolban sau in cel mai bun caz ignorant. Folosesti asta ca sa te pui pe un podium mai inalt fata de ceilalti prezentati in textul tau. Tot un fel de masturbare e si asta.

    00
    • Serios? Morbid Angel e formație obscură zici? Sau poate Samael, huh? Slayer? Glumești – nu?
      Eu zic să nu vorbești de trupe din zona aia a muzicii dacă nu le cunoști. Că pici fix uite-așa: de fin cunoscător. Am râs.

    • Tovarase, ia zi-ne niste formatii non-obscure de metal, chiar sint curios. Limbi in Park, nu? In alta ordine de idei, imi aduci aminte de un pusti pe care il vazusem la zona VIP la Sonisphere, parca, acum vreo 10 ani, cind eram acolo sa ii vad (si) pe Metallica, insa – din nefericire, dar asta e biz-ul – in deschiderea lor au cintat Slayer. Rupere, macel, unul dintre cele mai extraordinare show-uri pe care le-am vazut vreodata. Partial pe lumina, din pacate, dar asta e. Pustiul respectiv era tuns relativ regulamentar, cu ceva plete bucalaie, tricou – original, nu ma indoiesc – cu Metallica, si o mama – evident corporatrista top-management in pragul pensionarii, dupa mecla acra si modul in care era imbracata, probabil poseta ei era mai scumpa decit un rinichi de-al meu. Dupa o piesa-doua, intr-un moment de liniste relativa, il aud pe respectivul pufnind „Dar ce e porcaria asta? Nu mai incepe Metallica o data?” Imi pare rau ca l-am pierdut din vedere, pentru ca la Metallica a cam plouat. Probabil la prima piesa de pe Master of Puppets a plecat, ca nu se astepta sa cinte Metallica „porcarii de astea”. Tu esti cumva pustiul ala, 10 ani mai tirziu?

      00
  86. NOU
    #327

    Am intrat pe site-ul tau si nu esti imbracat ca un hobo…

    Why? (Borat voice)

    00
  87. Daca as fi gagica, te-as cere de barbat! In alta ordine de idei, nu sint de acord cu o chestie, cea privind barbieritul. Am ajuns la concluzia asta in ultimul an, ca inainte eram de acord cu tine. Barbieritul poate avea un rol antidepresiv destul de eficient. Sau hai sa nu exagerez, doar ca a te barbieri iti poate da iluzia ca faci ceva pentru propria ta persoana. TE RESPECTI. Nu ca mi-ar pasa de asta, dar in ultima vreme simt din ce in ce mai mult ca m-am dus intr-o directie complet gresita in ultimii vreo 10 ani si fiecare mizerie de asta mica gen barbierit, tuns, disciplina alimentara pe cit posibil, ajuta. Pe de alta parte, nu ma pot abtine din a nu judeca dezastrul uman din jur. Dincolo de haine – care uneori ma amuza teribil la fel cum probabil ii amuza pe unii ca la 41 de ani port sapca, sandale, pantaloni trei sferturi si , ma refer la discutiile de doi bani, la atitudinea superioara a nimicurilor bipede care ma inconjoara, la ura pentru cei aflati inafara clopotului lui Gauss din orice punct de vedere…

    00
  88. Eu vad 2 parti diferite in articol si mi se pare ca lumea reactioneaza mai mult la una din ele desi autorul credea ca accentul e pe a doua:
    1. Razvan se poarta neingrijit pana la o limita cumva sfidatoare, intre hipster si spirit de fronda
    2. Extrem de multi oameni cheltuie foarte mult raportat la puterea lor financiara incercand sa creeze aparenta unei pozitii financiare superioare
    Da, prin modul de prezentare/descriere pare cumva ca Razvan joaca partial un rol inferior doar pentru se simte superior asa celor cu prejudecati de 2 lei. E posibil, e treaba lui, buna sau rea.
    Partea a doua insa e o realitate omniprezenta si foarte multi din comentatori au ratat-o sau nu vor sa o accepte – in Romania (si alte tari) oamenii simt nevoia sa exhibe, sa demonstreze succesul si banii sunt modul prin care se face asta. O haina scumpa, o masina scumpa, un telefon scump – toate astea te fac sa arati ca ai succes si lumea o sa te invidieze, deci mai bine stai in chirie si iti cumperi un Mercedes decat sa iti cumperi o garsoniera cash si sa conduci un Logan.
    Eu nu zic, sa dam cu pietre si in Razvan, ca doar e sport national, insa sa nu sarim peste ideea centrala a articolului.

    00
    • Ideea centrală este o stupizenie. Nu decizi tu sau Răzvan ce este „mai bine” pentru ceilalți. Dacă omul se simte bine in chirie și cu Mercedes, care e problema voastră? Sunteți gardieni morali ai cuiva?

      Este o întreagă industrie care se ocupă cu imaginea oamenilor, modă îi spune, și se trezește un rocker întârziat din Oradea că el nu achiesează la acest aspect pe care omenirea l-a prețuit de când a ieșit din peșteri. Foarte bine, dar asta nu îl face superior. Din contră, dovedește că nu are deschiderea mentală să înțeleagă nevoia oamenilor (și a animalelor in general) de a afișa o imagine de succes printre semeni

      00
    • Dacă omul se simte bine in chirie și cu Mercedes, care e problema voastră? Sunteți gardieni morali ai cuiva?

      Holy smokes ce s-o activat. Nu mai poate omul să facă taximetrie liniștit în porche-ul pe leasing că hop – apar ăștia care-i zic că e ghiolban. Ce lume…

    • @Flat – te rog să îmi explici ceva pentru că mie îmi scapă, sincer.
      Când spun „aia e o prostie/greșeală” eu nu spun că Gigel e prost sau nu ar trebui sa facă acel lucru, eu spun că pentru mint personal, sa fac acel lucru e o prostie/ nu are sens.
      Sa îți dau un exemplu: eu nu mănânc ardei iute la ciorbă. Nu am mâncat niciodată, nu îmi place iute. Când spun că Gigel mănâncă ardei iute la ciorba și nu are sens nu înseamnă că el greșește sau că îi spun sa se oprească, pur și simplu spun că pentru mine nu are sens activitatea în sine, sa musti din ardei iute când mănânci ciorba.
      Nu înțeleg de unde concluzia ta că blamez activitatea în sine insa e un curent asta „nu ai dreptul sa (mă) judeci!”.
      Nu e judecată, nu spun că e greșit ce face X ci doar că eu vad altfel lucrurile, X e liber sa continue să facă același lucru liniștit din partea mea (de exemplu Becali sa dicteze schimbările prin telefon).

      00
    • @Bigbear. da, tu vorbești de preferințe, care pot fi diferite (deși asocierea din exemplul tău este și ea rațională, gusturile se compun și există anumite combinații general valabile – de exemplu cea a ardeiului iute cu ciorba)

      A încerca să negi importanța pachetului de prezentare, așa cum face Răzvan, este o prostie fiindcă nu devine o paradigmă universală pentru că așa crede el că ar trebui să funcționeze lumea. De mii de ani haina e importantă, așa cum de mii de ani instinctele sau relațiile interumane care merg sunt guvernate de oarecum aceleași principii. Încredere, respect reciproc, schimb echitabil, etc.

      Ce văd eu la un om de 40 de ani este un soi de rebeliune adolescentină față de normele sociale, considerații ce vin din frustrări de ani și ani de zile, în care a acumulat această ură față de avantajele unor așa-ziși parveniți care au știut să profite de ‘style over substance’. Iar lamentarea în propria mizerie, asumarea principiului de imagine de rocker/slinos/boschetar pentru că interiorul contează este doar o metodă de autoprotecție față de realitatea crudă a lumii în care Kim Kardashian e mai importantă decât Marie Curie. Un tip inteligent s-ar adapta, desigur că dacă ești miliardar ca Bezos te doarelp de aparențe fiindcă și dacă umbli în cucu gol și mânjit de kkt lumea o să te caute să relaționeze cu tine, dar dacă ești un middle class obișnuit e de porc să nu ai un pic grijă cum ieși pe ușă. Până să descopere ceilalți ce valoare intelectuală sau antreprenorială ești tu, se uită cum arăți și te resping la primul filtru, al imaginii.

      00
    • @Flat – aici avem pareri diferite. Haina aia e importanta in anumite culturi, nu peste tot si de regula e importanta cand te duci in vizita la prieteni/rude, sa vada ce bine arati si ce sus ai ajuns tu, nu pentru tine.
      Daca ar fi importanta pentru tine atunci ai sta in casa cu aceleasi haine cu care te duci la colt sa iti iei o sticla de Cola, nu ar trebui sa te schimbi din hainele de casa in cele de oras.
      Insa tu ai treaba cu Razvan si omiti totusi esenta – in special in Romania ai o groaza de de oameni care traiesc pur si simplu pentru aparente. Cheltuie bani pe haine, posete, masini, vacante – doar ca sa arate lumii ca si ei sunt la acelasi nivel, ca si ei sunt cineva.

      00
  89. FOARTE interesanta discutie. Imi confirma ce am remarcat despre romani, au probleme grave de adaptare la propria realitate, sufera de un escapism dinasta care pare inofensiv dar nu e : credite cu consecinte grave, fuga dupa printi in Bentley samd
    Comunismul e 100% de vina, oamenii nu si-au putut dezvolta o gandire sanatoasa si urmasii lor la fel
    Mai scapa cate unul, dupa cum vedem
    Ma intristeaza ca generatiile care vin imi par deja descurajati, deprimati, frustrati. Sa vezi oameni frustrati la 20 de ani e foarte trist
    Imi place cum scrii, poate chiar mai mult decat cum scrie Vali , tine-te de treaba, mi-ar placea sa merg la tine la terapie

    00
    • @Sab: ce m-a mirat pe mine cel mai tare a fost că vreo 3 au avut placa aia cu ”și ce dacă își ia cutare BMW pe credit când el stă în chirie în uscătorie?!? poate asta e plăcerea lui.” Mi-am tras ieri niște facepalm-uri feroce.

    • Păi ce să îi zic eu lu văru, că are iPhone de 6000 de lei, luat în rate de-alea ca Cetelemu, când el era șomer și ratele au făcute de iubi, dar el nu avea de o cafea in buzunar? Și m-a și sunat recent să îi dau 5 milioane până ia iubi banii? Șomer, șomer, dar Jordan în picioare, bluze de la North Face, blugi Levis,s, iPhone de 6000 de lei, fumează, a băgat în perioada recentă la pariuri că a fost campionatul de fotbal o poală de bani.
      Deci se poate. Am vrut să îl ajut recent, să plece la muncă în afară câteva luni, să își ia niste bani și mi-a dat-o peste bot, că nu îl învăț eu ce să facă și el vrea muncă la calculator. Fără bac, fără facultate, fără o specialitazare, fără experiență în muncă.
      Și mai am povești, că am o atracție deosebită pentru a umbla cu toți șomerii.

      00
  90. Maaama, ce puhoi de comentarii…. arata cam cat de superficiala e societatea noastra, after all, ca ne inflamam asa de puternic vis-a-vis de cum prefera un om sa se imbrace. Eu sunt in asentimentul autorului, sunt si eu 40+, si uite ca am supravietuit pana la varsta asta in blugi si tricou/pulover, fara nicio problema (ma rog, maica-mea, care ar fi foarte fericita sa ma vada in taior, dar nah….). Nici la job, nici in viata privata nu mi-a daunat cu nimic, sotul meu are acelasi stil, ba chiar isi poarta pletele in continuare, idem la el, daca esti bun la jobul tau nu-i pasa nimanui daca esti in tricou sau in costum. Cei mai mari papagali pe care i-am cunoscut in viata mea se imbracau la 4 ace, so…. haina nu-l face pe om, nici macar la nivel de perceptie publica, nici macar in RO.
    Este un contributor aici pe blog, Cristi parca, care are o marota, ne tot explica el despre good old days cand barbatii aveau palarie si femeile evantaie si mancau cu totii dulceata cu lingurite de argint – si mi se pare asa de ciudat sa tragi concluzia ca lumea era cumva mai buna sau mai politicoasa pe vremea aia pt ca iti place tie mai mult estetica exerioara din respectiva perioada. Imbraca-te cum iti place, by all means, dar nu era cu nimic mai buna lumea in anii 50, pt ca se imbracau toti la costum – chiar dimpotriva, sincer.

    00
  91. Singura problema ce-o vad dupa ce-am citit textul e ca tu ai ajuns „placintareasa”.. Poate, nu stiu, lucrul asta ar trebui sa-ti dea de gandit putin…

    00
  92. Dacă întrebai și cât castiga lumea/în ce domeniu lucrează, raportat la cum se îmbracă, exploda blogul și faceai 1k comment lejer.

    00
  93. Omul a analizat finut dar cam lung ideea de parvenire a romanului care este din ce in ce mai evidenta si iritanta. Multi s-au simtit cu musca pe caciuala si au inceput sa latre agresiv. Clar exista o prapastie din ce in ce mai adanca intre anumite categorii sociale. Unii pun pret pe ce au in cap iar altii pun pret pe cat aur au pe ei, chestie de educatie pana la urma.

    00
    • Omul a analizat finut dar cam lung ideea de parvenire a romanului care este din ce in ce mai evidenta si iritanta. Multi s-au simtit cu musca pe caciuala si au inceput sa latre agresiv.

      Isn’t it beautiful? *waves around* I made this.

  94. Oamenii care judeca in functie de aspectul fizic sau se uita la hainele purtate sau bunurile detinute – la modul dispret pentru persoana daca lucrurile sunt naspa, si respect daca sunt cool, par foarte superficiali si nu vad de ce as dansa dupa cum canta ei. Sa cheltui bani multi pe lucruri inutile pentru a impresiona oameni de proasta calitate cu care oricum nu as vrea sa petrec timp.
    In Romania cu precadere, unii se dau luxosi si opulenti cand urla saracia la ei acasa. Nu de putine ori luxosi din astia cereau bani cu imprumut de la mine si alti saraci.

    Mie mi se pare oricum o inutilitate sa dai bani pe brand-uri chiar si atunci cand ai. Sunt gagici prin straintatate, putred de bogate, care isi expun opulenta (reala) cumparandu-si genti de mii, sau chiar sute de mii de euro (da, exista si asa ceva) , genti care arata la fel ca cele din piata si au aceeasi utilitate. Ba chiar unele sunt incomode tare. Diferenta e ca, ele nu fac asta ca sa arate cat sunt de bogate, ci pentru ca le plac kkturile alea inutil de scumpe, altfel nu vad de ce ai da carute de bani pe asa ceva, e ca si cand s-a intalnit hotu’ cu prostul. Hei , am un kkt de vanzare pe care scrie Hermes – 30.000 euro , si tu repede arunci banu’ (pe care il ai , dar cel mai probabil e cam nemuncit). Alta si-a umplut dressingul de Dioare , LV, Chanele samd si cand te uiti la ele arata ca niste zdrente din piata, de materiale sintetice, unele foarte incomode.
    Lucrurile de calitate se gasesc la preturi rezonabile, poate putin mai scumpe decat media.
    Si ca barbat sa te uiti cu ce e imbracata o femeie (branduri sau lipsa lor) mi se pare ca esti foarte efeminat. Ai putea sa faci schimbare de sex.

    00
  95. Nu ai timp sa te piepteni dar ai timp sa scrii polologhia asta de text si sa raspunzi tuturor mesajelor.
    Apropo „defapt” se scrie „de fapt” si „dintr-o data” se scrie „dintr-odata”. Dar nu-i bai, sunt niste greseli comune, mai ales in randul celor cu aifon si bmw.

    00
    • Și „polologhie” e „poliloghie”, de fapt. Ciocul mic!

      00
    • Eu zic sa nu intri intr-un teritoriu care te depaseste. Ambele variante sunt acceptate.

      00
    • Gogule, ia mai documenteaza-te. Poliloghie = expunere, relatare excesiv de amplă (şi de prolixă); vorbărie.
      Poli=mai multe logos=cuvant.
      Ce origine are „polologhie”, cap-sec?

      00
    • De ce esti asa agresiva? Documenteaza-te si ai sa vezi in ce conditii anumite cuvinte, prin uzul lor frecvent, devin variante acceptate in limba romana. Ok, poliloghie e varianta de origine, varianta corecta. Eu l-am taxat pe autor pentru o eroare gramaticala iar tu, tot ce ai putut sa faci, a fost sa ma taxezi pentru forma secundara, acceptata, a unui cuvant.
      Hai, fuguta acum.

      00
  96. Oh, wow! Ce buchet de ignoranță cu ferigă de judecăți de valoare superficiale e articolul ăsta! Și cu câtă mândrie de sine e scris! Felicitări, este absolut remarcabil pentru un psiholog! Carry on…

    Mx

    P.S.: Dacă ai iPhone primit cadou de la prieteni, ce faci? Te sinucizi sau speri să nu te întâlnești cu Răzvan T. Coloja? Întreb pentru un amic, mulțumesc!

    00
    • Gandeste-te ca articolul asta e ca o plasa mare de Carrefour si tu tocmai ai cazut in ea, lol.

      Iti ofer si un raspuns, in nota raspunsului tau. Boss, nu esti demn de acel iPhone. Da-l inapoi prietenilor si spune-le sa iti cumpere un Oppo data viitoare. Daca te intreaba de ce, spune-le ca esti insecure cu el.

      00
    • Încă mă fascinează, după atâtea comentarii și un text clar, cum unii dintre voi încă mai cred că eu mă refeream la produse Apple în orice instanță sau că aș fi afirmat că simpla possie a acestora denotă că ești cocalar. Nu e ca și cum aș fi scris, în repetate rânduri, că a-ți lua un iPhone când tu nu-ți permiti plata întreținerii e lucrul spre care țintisem. Nu – apare Maximilian cu iPhone-ul primit cadou de la prieteni și îl flutură trufaș: ”hai fă, acum ce mai zici?”. Cum veniți voi cu fel de fel de instanțe de-astea gen ”dar dacă eu sunt un adorator al ecosistemului Apple?” sau ”și dacă Papa de la Roma mi l-a semnat chiar el și e moștenire de suflet?”. Cum încercați voi să vă justificați alegerile prin excepții teoretice de la regulă. Mișto.
      Facepalm.

    • @ Răzvan T. Coloja

      ”ÎL FLUTURĂ TRUFAȘ” – ahahahaha, hai că ești simpatic!

      Men, serios acum, problema cu articolul ăsta e că tu-ți bazezi o bună parte din judecata unor oameni pe presupuneri, pe ce ”ți se pare”. Mai mult decât atât, ai pretenția ca lucrurile respective să fie luate de bune by default, fiindcă le-ai scris tu. Ai un pic alte așteptări de la un om inteligent.

      Pari să fii un om de comitet; pe bune, coboară și tu un pic din corcoduș și revino un pic pe pământ, dacă vrei să comunici în mod real cu publicul. Aici aici 360 de comentarii, asta nu e de colea. Da, asta e fiindcă platforma lui Vali are lipici și dacă scriai la tine, probabil că aveai 5. Ideea e să nu-ți bați joc de oamenii care-ți scriu, cum cam transpiră din atitudinea ta. Încă o chestie: am citit unul-două articole și mi s-au părut interesante și binevenite. Aș mai fi citit. Dar le postezi cam în rafală. Teoretic pe mine m-ar fi interesat, doar că sunt prea multe într-un interval de timp prea scurt. E o obbservație prietenească.

      Cheers!

      00
    • @Maximilian: părerile tale contează pentru mine și voi ține cont de ele.

  97. De la o persoana care nu e psiholog de meserie la o persoana care e, ai si tu piticii tai. Dar ce sa faci, asta ne face diferiti, I guess.

    Oricum, e foarte comic cum un astfel de articol poate sa ii atinga pe unii la coarda sensibila, astfel incat sa le intre in scena mecanismul de autoaparare.

    00
  98. Americanii au definit cândva bogatul , ca fiind cineva care cheltuie de la 500.000 $ pe an in sus …

    00
    • Bogat esti daca ai timp, timp sa faci ce vrei tu si cam cum vrei tu, in limita legii. Timpul sufera cea mai grea inflatie, si nu poti strange mai mult decat o viata de om indiferent ce faci. Banii sufera si ei inflatie, dar poti sa strangi de multe ori cat fac altii intr-o viata. Cifrele aruncate sunt arbitrare si depind de contextul economic in care te afli, si pana la urma nu asta conteaza. Poti sa cheltui mai putin decat produci si sa acumulezi pana la un punct unde siguranta ta financiara iti permite niste libertati diferite de ale oamenilor care nu ajung acolo din diverse motive.

      00
  99. multe comentarii pe langa subiect, imi permit si eu unul : e al doilea articol pe care il citesc cap coada scris de dvs. la zoso.ro pe site, si regret sincer timpul pierdut. scris mult, fara substanta, neesential si in general prost pentru lectura. spor la tratament !

    00
    • Lol, Flokule, i-ai zis-o! Cu toate astea, 80% din comentatori au erupt intr-un vulcan de urlete si balbaieli pe aici. Panoplia celor cateva sute de comentarii e o radiografie clara a naturii noastre nevrotice.

      00
    • Absolut. A dat-o la ficat: ia să nu mai scriu eu, să nu-l deranjez pe el. În loc să nu mai citească el și să nu mă deranjeze el pe mine. Logic.

  100. Razvane, asta e unu dintre cele mai rele articole ale tale. O insiruire de impresii si analize in care te dai mai jmecher decat ala care are masina „la moda” si e imbracat altfel decat in bocanci

    „o casă curată e o viață irosită” – sunt printre cei mai dezordonati oameni pe care ii stiu. Si cu toate astea, cand am casa murdara/dezordonata nu ma mai pot concentra pe nimic. De vreo 3 saptamani am renovat un dormitor, deci tot apartamentul este praf si jeg…

    „spălatul vaselor; e așa cum ai avea un buton care nu face nimic, despre care știi că nu face nimic, și pe care te-ai forța să-l apeși zilnic câte un sfert de oră” – in lumea mea, vasele trebuie spalate pentru ca nu prea imi place sa imi pun ciorba in vasul cu omleta de acum 5 zile. Poate la voi la oradea e diferit

    „De-ai sta să analizezi lung România ai vedea că avem un PIB de toată jena” – te inseli nitel si aici. suntem 46 in lume, la total si 56 la per capita, in conditiile in care oricum per capita se imparte la mai multi decat suntem acolo

    Dar, cat timp consideri ca aia cu bocanci si tricou > aia fara bocanci si tricou inseamna ca dintr-o data te pozititionezi pe o nevoie de costum. Costum care sa arate ca conditia de superior nu te lasa sa te gandesti la conditia de om imbracat. Tu esti omul superior, omul care nu are timp sa traga o basina de atata munca, nu are el timp de chestii d-astea umane „imbracaminte, telefon, masina”.

    Si, iti scriu asta ca om care are vreo 10 camasi (de firma, ca plm, obrazul subtire cu reduceri de la outlet se tine), vreo 2 sacouri si nu mai stiu exact cati pantofi, dar cel putin 3 perechi sunt de „costum”. Toate aceste lucruri se folosesc de maxim 2ori pe an, pentru ca prefer sa folosesc cele multiple tricouri negre cu diverse trupe + simpsons+ toale de bicla.

    00
    • @animaloo: ai înțeles greșit și textul, și chestia cu ”o casă curată”. Am explicat mai sus.

    • Bine, stiu si cazul celor de care zici. Imi adux aminte de unu prin 2001. Lucram un București la camping si a venit un tip sa futa, era clasic. Venise omu cu un passat, poate tinerii nubstiu ce insemna in 2001 un passat, dar era la nivel de S-klasse acum. Si statea sa negocieze cu mine de la 45lei sa ii las mai ieftin, de parca era campingu lu mama

      00
  101. Autorul se plange ca e judecat dupa cum se imbraca, dar el judeca pe altii dupa cum se imbraca. Singura diferenta e ca lui ii plac alte haine.

    citat din text:
    Pe la 16 ani regula era ”e îmbrăcată la modă? nu discut cu ea”.
    Avea tricou cu ”Fear Factory” […] Pac – dintr-o dată eram atent

    Deci e clar ca haina il face pe om. Adica, dupa parerea mea, haina il plaseaza sau nu pe un om in aria ta de interes.

    00
  102. NOU
    #370

    Manowar de la opencube.ro se da mare bogat dar face spume cand trebuie sa dea 300 de euro ptr o noua poseta ptr nevasta-sa (o schimba cand se rupe si are doar una), calatoreste cu low cost (wizz air anul trecut in octombrie), ”face” vacante la saraci in Grecia , cand vine in Romania locuieste prin lupanare , etc.
    Parca nu asa procedeaza un om cu venitul de 4-500.000 lire / an.

    10

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.

Pun clipuri pe Youtube

Alte articole

Alte linkuri (mostly NSFW)