Pentru că s-a schimbat legislația în zonă și acum marile rețele ca Google sau Facebook trebuie să plătească bani, Facebook a banat toate site-urile de știri de pe platformă. Ceea ce este cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla pentru presa de-acolo.
Fii atent, știi ce-i ăla un redactor șef într-o organizație de presă? Sau director editorial? E ăla care stabilește linia publicației, redactorul șef chiar mai mult, că el stabilește ce știri intră și ce nu. În actualul mediu de lucru al presei acel job e inutil, că poți să-l înlocuiești cu un programator sau un contabil. Ăla are nevoie de un curs de Google Analytics și acces la contul de Facebook. Și decide ce știri dă în funcție de ce „merge” din metricele afișate în piață. Simplu și eficient.
Cum mass-media pe steroizi sociali te bagă în depresie
Mai mult, ziarele mai deștepte, inclusiv din România, nu se mai afișează ca un ziar conceput de cineva, ci un ziar conceput de un algoritm. Nu mă crezi? Când mai intri pe gsp.ro sau libertatea.ro și-ți zice „accept cookies”, uită-te cu atenție la alea. O să dai inclusiv de aia cu conținut personalizat în funcție de comportamentul tău pe internet. Pe internet la ei sau oriunde, nu contează. Așa că dacă ții cu Rapid, o să ai mai mult Rapid și mai puțin Dinamo, dacă ești creștin o să-ți apară mai mult știrile cu ce sfânt sărăbătorim azi și ce mâncare se face cu ocazia asta și o să evite să-ți arate o parte din useriști, ăia mai inchizitori așa.
Problema e că trebuie să dai știri pe rețele sociale, că alea aduc trafic, aia cu sfântul Pafnutie nu, așa că dai ce vrea platforma. Platforma nu este una de știri, este una de emoții. Iar cea mai ușor de obținut emoție din cineva este spaima. De-aia faci cucu bau cu copilul și de-aia se distrează ei între ei când urlă unul „bă!” la intrarea în casa scării. La adulți spaima se face cu vești rele. La veștile rele ești atent, dai click să intri pe site. Dacă ți-ar spune cineva „Situația e foarte bună în județul Argeș, din nou” sau „În Brașov, în această dimineață, a fost o ceață lăptoasă care s-a ridicat exact când a răsărit soarele, lăsând orașul îmbăiat într-un filtru de intragram”, nu dai click.
Și-atunci toate știrile furnizate de presă în zilele noastre sunt știri negative. Uită-te cu atenție, de când au scăzut cazurile de covid, nu se mai dau știri cum au scăzut. Nu, titlurile sunt organizate altfel „Timișoara are peste 3 la mie, iar București cele mai multe cazuri”. Și ca ziarul să meargă, trebuie să dai 40-50 de știri pe zi pe interneți, majoritatea negative.
Acuma, nu citești un singur ziar, dar citești „ziare”. Când intri pe r/Romania să te uiți, cu excepția furăciunilor, numai titluri negative din presă. Și fii atent, să zicem că ai un prieten, și te întâlnești cu el. Și-l întrebi ce mai face și ăla începe să-ți dea 10 știri proaste. Că urmează să-i amputeze un picior, că nevastă-sa a divorțat, dar îl și înșela cu un mediocru, că fiul lui s-a apucat de droguri, că fi-sa e și curvă, dar și proastă, că părinții lui au murit săptămâna trecută, are o țeavă spartă în baie și în bucătărie e persisent un miros de gaz. A, și-l execută și banca, vrea să-i vândă casa.
Nu-i așa că te-ar deprima un pic? Ei, închipuie-ți exercițiul ăsta zilnic, cu 20 de știri proaste. Targetate exact pe ce te sperie pe tine, că ai dat accept cookies că nu mai suporți, gata.
„Am creat un monstru”
Omul care este cu adevărat un inovator în noua paradigmă a internetului în care trăim nu este niciunul din ăștia bogații care apar prin documentarele lui Buhnici sau emulului său Lewis Hilsenteger. Este Gary Thuerk, care a trimis primul spam din lume. Și e important de știut că omul nu e internetician, ci om de marketing.
Informația pe care roboții de Silicon Valley au extras-o din aventura asta nu a fost că spamul e rău, ci că e eficace. Ăia, inventatorii, distruptorii, nu sunt oameni în adevăratul sens al cuvântului, ci niște roboți care imită oamenii. Ai zice că sunt răi, dar să crezi că cineva e rău e să-i dai un atribut uman. Lumea s-a uitat șocată la Zuckerberg la audieri, cât de inuman era și indiferent. Asta pentru că Zuck e tânăr, Bill Gates e exact la fel, doar că a învățat în timp să imite mai bine omul. Nu mă crezi, uită-te la audierea lui Bill din Congres, e la fel de lunecos. Steve Jobs nici măcar n-a încercat să imite un om.
Deci, spam, ideea e că e eficient, dai cât mai multă informație că la un moment dat barierele de protecție mentală ale omului cedează și intri în sufletul lui. Și-acolo poți să-l otrăvești cu ce vrei tu. Dacă repeți o minciună de 20 de ori ajunge să fie crezută. Dacă o repeți în forme diferite, nici nu mai știe omul de unde a pornit totul, doar că e gravă treaba. Facebook îți bagă minim 20 de nasoale pe zi, cât crezi că reziști? Nu de la un singur ziar, de la cinci ziare care sunt în zona ta de interes.
Și ca monstrul să fie complet, pentru fiecare otravă există și antidot. În cazul nostru, la știri, sunt știrile pozitive. Iar alea, fratele meu, sunt 99% advertoriale plătite. Unele sunt pe față, ca firma cutare ce și-a mai deschis un magazin, a făcut o reprezentanță. Altele sunt mai subtile, tipul ăla cu „De ce e sănătătos să bei un pahar de vin pe zi”. Alea-s plătite de asociațiile industriașilor în domeniu. La fel și alea cu joggingul, stai liniștit. Că dacă te apuci de jogging, primul jogg îl faci la Decathlon să-ți iei adidași de alergat, că ăia de 30 de lei de la Carrefour nu-s buni.
Sunt unele și mai subtile. Ai citit știrile alea cu „orașul X” inclus pe lista celor mai mișto de vizitat orașe din Europa în 2021, de aplaudă patrioții ca focile? Ei, metoda e simplă, iei blogărul de la publicația aia de mare succes, îl aduci la tine în oraș (observați că de obicei sunt orașele cu aeroport care intră în topuri), low-costu’ să trăiască, îl ții la hotel, dai papa, îl plimbi prin oraș, toate astea cu un buget până într-o mie de euro. Dup-aia ăla face o listă și te pune pe locul 2 sau 3 să nu bată la ochi. Știu că am făcut și eu de-astea. Acuma se fac cu o firmă de PR care-i plătită de Agenția de Promovare a turismului din localitate care-i plătită din buget, deci suma s-ar putea să fie mai mare.
În fine, ideea e că scapi cu bani din toată capcana asta. Dacă curezi un pic conținutul Facebook și selectezi doar știrile pozitive o să vezi doar advertoriale. Și s-ar prinde lumea, știi ce zic? Nu vrei să mănânci doar ciocolată toată viața, că nu mai ai gust să compari.
Ieșirea din coșmar
De-aia banarea din Australia e un lucru bun. Chiar dacă ciondăneala a pornit din motive financiare, tot e bine. Când fratele Fluture povestește cum a devenit foarte eficient de când nu mai consumă știri nu minte.
Plus, poate presa, eliberată de constrângerea Facebook, va putea să revină la misiunea de bază, aia de „informare” a populației. Nu de panicare a ei. Deși obiceiul ăsta cu băgatul în sperieți de de dinaintea internetului. Dar, în cele din urmă, articolele lungi și documentate, alea care-ți pun totul în context rezistă și aduc plusvaloare, mai ales dacă sunt pe internet. Că poți să-l găsești și peste 5 ani, peste 10 ani și poți să-l dai și altuia. Sperieturile de tip „bau!” nu au efectul ăsta.
Cine știe, poate fără știri de presă, Facebook se transformă în ceea ce susține că este. O formă de conectare cu alți oameni. Te uiți prin feed și vezi un amic care a făcut o barcă de lemn din traforaj. Arată bine, îți place. Îl întrebi de unde și-a luat sculele, îți iei și tu un set, încerci o dată, iese prost, mai încerci o dată, iese mai bine, aduci ceva nou în domeniu și până să-ți dai seama ți-ai petrecut câteva sute de ore într-un hobby nou și ai și un obiect drăguț prin casă, să ai ce discuta când vin prietenii la tine la o cafea.
De ce crezi că-s pensionarii atât de triști? Fără un job ajung fără un rost, stau prin case sau tramvaie doar să nu stea acasă, fac cumpărături și se întorc în apartamentele lor părăsite, dau drumul la televizor. Și ăla le toarnă numai necazuri. Și intră pe Facebook să vadă ce mai fac colegii supraviețuitori. Și ăia le toarnă doar știri din ziare despre cum se duce țara și planeta de râpă. Și au 40 de vești proaste pe zi, în afară de alea cu cine a mai murit. „Opriți planeta, vreau să cobor” e refrenul zilei.
Ieșitul din știri e cel mai bun medicament. Nu contează că de ce s-a făcut aia, important e că s-a făcut. Și noi putem s-o facem fără să vină guvernul să ceară bani la bogați. Ia-ți un hobby, fii ca Fluture, desenează pergole. Fă-ți un acvariu. Am reușit să scot un pensionar din depresie cu un simplu acvariu de 35 de litri. Îi dă ceva de făcut. Când a avut un mic necaz că a scos niște plante, explozie de alge, a trebuit să refacem ceva, am muncit vreo 6 ore, am băut și vreo două beri, ce-i drept, dar n-am stat pe știri. Azi trec din nou pe la el, mai schimbăm apa, bem o cafea, discutăm ce buni sunt creveții amano, vedem ce mai e de făcut. Și aerul devine mai respirabil.
Și te trezești dracului din coșmar.
Ieri m-am uitat la Matrix, azi citesc asta, plm…
https://www.youtube.com/watch?v=zE7PKRjrid4
Articolul in sine e unul pozitiv. Dar și blogul o da mai pe pozitiv de ceva vreme. Ai perfecta dreptate in ceea ce spui.
Am renunțat la fb acu câteva luni. Sunt mai bine. Mai consum știri, dar mai puțin în ultimul timp. Trec pe cărți în prezent.
Un articol bun, nu că nu am fi știut și noi lucrurile astea, cititorii acestui blog. 😀 Dar ai descris foarte bine situația Eftimie și asta e un plus mare când cineva îți pune in bine in poza situația.
La mine e mai ”dificil”, că n-am feisbuci. Dar incearcă restul să compenseze.
Aș mai adăuga și motivul pentru care frica crează emoții așa puternice este din cauză că noi am fost setați genetic nu doar să căutăm și să identificăm pericolul dar să și reacționăm instinctual la el.
Dacă Grug și Ugg umblă prin junglă și dau de un tigru enervat iar Ugg stă și se gândește de ce tigrul e nervos în timp ce Grug o ia la fugă, atunci Grug o să aibă nepoți în timp ce Ugg o să fertilizeze solul.
Sute de mii de ani mai târziu Grug tot caută pericolul pe telefon în timp ce stă pe budă și reacționează instinctual și emoțional când îl detectează, vezi toate commenturile de pe orice platformă socială.
Confirm 100% eficiența metodei. De ani de zile, cu cât mai puține știri (interne), cu atât mai bine. Așa, mai aflu pe la serviciu de colegi care se dau de ceasul morții că, aoleu, vine nu știu ce bau-bau să ne taie salarii, să ne mărească impozitele, sau, mai nou, să ne pună nu știu ce cipuri în vaccin. Și ridic din umeri, mă scutur mental de ideile respective precum un cățel de picăturile de ploaie, și mă felicit încă odată pentru decizia de a nu mai citi nici un ziar autohton și de a schimba canalul când începe telejurnalul.
E clar, ti-au bagat cip in vaccin
Viceversa!
Și cum știi ce (nu) e bine să votezi?
Am avut o perioada de depresie in care nu stiam altceva decat acvarii. Citeam ore intregi despre ele ca sa inteleg ce se intampla, de ce merge, de ce nu merge. Am invatat mai multa chimie din acvaristica decat din scoala.
Eram chitit pe aquascaping si-mi gasisem o directie cu asta, visam sa fac un business. Aveam unul de 60l doar cu plante, unul de 20l cu Betta si melci si un cub de vreo 30l cu creveti. Butelii de co2, fertilizanti, neoane speciale si filtre performante.
Jumatate de an doar in asta imi investeam toata energia. Am gasit si alti nebuni cu pasiunea asta. Am vizitat un timp care avea toata casa pline de acvarii, lungi intinse pe fiecare perete din casa.
La un moment dat am inceput sa am alte activitati care imi ocupau timpul si am renuntat la acvarii, caci cereau multa energie.
A fost frumos
Textul asta nu e ca sa promovez acvaristica, cat orice fel de hobby. Hobby-urile nu iti lasa timp de stiri si vesti proaste. Sunt foarte demanding si mereu e ceva de facut.
De acord. De asemenea e important sa nu te scufunzi in hobbies, cu tot cu portofel.
Eu am bunghit asta de mult timp, ca in functie de localizarea serverului firmei de comunicatii (prin satelit) ale navei intra si ”stirile” aferente.
De asta nu vad eu stiri pe fb de la saiturile pe care le vizitez, pentru ca nu dau accept la cuki si pentru ca am IOS cu do-not-track … trebuie sa fie tare nasol de ailalti
Cel mai bun lucru de pe fb sunt pozele cu pisici.
Dacă ești pe un grup de pisicari, unui de gătit, 1-2 de citit sau de grădinărit/acvarit și te strădui să nu dai click pe știri, fb e aproape ok.
Avea dreptate ăla cu Facfulness.
Aoleu, eu am intrat odată într-un grup de pisicari (de, pasiune mare), și nu știam cum să ies mai repede. Nimerisem de fapt în mijlocul unui cult care se închina la două divinități: zeul Pisică și zeița Olivia Steer.
Eu sunt pe unul internațional, n-au alt zeu în afară de Pisică. Pisica neagră mai precis, pt că e unul de pisicari de pisici negre.
(nici pe Trump, nici Biden, nici USR, nici PSD, nici Macron, nici Merkel, nici Olivia, nici ce alți zei mai zeiesc prin lume) și pt mine e ok-iș.
Apropos de grupul de pisicari, apare o postare „pisica mea are problema x (o bubă, o chestie)”. 96 din 100 de răspunsuri sunt „mergi la veterinar cât mai repede”, restul sunt „cum putem să te ajutăm în caz că n-ai bani de veterinar?/fă un crossfounding/verifică dacă sunt clinici gratuite în zona ta, în a mea sunt a și b”.
Compară asta cu grupurile de mămici.
Un rezumat mai lung, cum numai Eftimie stie sa faca. Lectura placuta de duminica dimineata. Multumesc.
PS. La partea cu batrânii, constant scuipati pe aici pentru ca aglomereaza autobuzele cu putoarea lor de nespalati, as adauga ca depinde de noi sa-i activam din când in când ca sa evitam sa devina zombies prin tramvaie. Nu e simplu, nu e usor, cere efort de intelegere din partea noastra (si astazi nu mai avem timp de asta, „n-ai Google?”), dar relatia noastra cu ei depinde mai mult de noi decât de ei. Ah, da, si când vreti sa vedeti alienarea (sunt insistent, stiu) unui oras, uitati-va la batrânii astia din tramvaie. Exact la fel o sa fiti si voi: aproape de 3 spitale si o policlinica, cu noptiera plina de medicamente si injurati de mai tinerii urbei.
@fluture: te-nșeli amarnic. Bătrânii de azi din tramvaie au trecut prin viață ca gâsca prin apă cu o durere-n cur ș-o lehamite greu de descris.
„Mens sana in corpore sano” e un slogan mișto pe care orice om de pe planetă ar trebui să-l aplice, dar n-o face din lehamite și nesimțire.
Evident ca EU ma insel si TU ai dreptate. Ca doar nu e prima oara. Si nu asa, oricum, ci amarnic ma insel.
Când eram eu copil maică-mea se amuza de punga cu medicamente a unei mătuși la care mai înnoptam în vreo vizită la București, acum are 2 pungi cu medicamente, una „curentă”, și una pt viitor, că medicul de familie îi eliberează rețetă pe 3 luni. Nu cred că ar aprecia ironia dacă i-aș aminti.
Mă cam îndoiesc că cineva poate să-și prevină unele boli cardiace (alea de tensiune, nu cele care țin de alimentație) sau reumatismul. Cel puțin pt generația părinților noștri care au stat în frig sau au spălat de mână cu apă rece tone de haine.
Clar, batranii au trecut ca gasca prin apa. Bunica-miu a copilarit in istoria pe care o citesti tu pe interneti.Cu legionari care erau mai rai decat comunistii pentru ca te lichidau, cel putin comuniistii te bagau la puscarie. Razboi mondial, satul plin de soldati nemti. suedejii din sat dusi in lagar. Soldati nemti lichidati de rusi la marginea satului. Rusi care violau pustoaice prin sat. Apoi au venit comunistii care le-au luat pamanturile si oile ca erau chiaburi, militie, securitate, dictatura etc. Au trecut ca gasca prin apa, fata de tine care te uitai la sandy belle cand erai mic iar acum mananci la mall. STIU, iti amintesti vag cum ai stat la coada la butelii cand erai copil. Iar asta te-a calit si vai ce viata grea ai avut tu fata de batranii din tramvai.
Mai bine oricum sa mirosi la batranete cand incepi sa te schimbi si chimic, decat sa mirosi precum un dulau in calduri la tinerete, cand e de la lipsa de dus zilnic.
@John Temple Cred ca incurci Romania cu SUA.
In afara de oportunitatea de a-si cumpara apartamentele in care locuiau in anii 90, parintii si bunicii nostri n-au avut cine stie ce conditii sau avantaje.
Poate doar daca erau cineva important pe la Secu, in armata, in partid. Dar astia erau o minoritate.
Eu nu cred ca solutia este infundarea capului in nisip si ignorarea stirilor. Ce deosebire mai este atunci intre un adult care stie pe ce lume traieste si un adolescent care habar nu are sa sustina un discurs simplu pe tema poluarii mediului inconjurator? Fericiti cei saraci cu duhul functioneaza cand e vorba de meditatie sau rugaciune, acolo da, nu reusesti sa obtii ceva valid daca nu iti educi mintea sa observe emotiile, nu sa le sugrume, sa le observe si sa constate ca individul e mai mult decat o suma de emotii si prin observare constanta sa se educe cum sa si le controleze. Deatasare nu inseamna ignorare. Viata reala iti cere pragmatism, chiar daca multe stiri sunt gunoaie. Daca nu ma uitam astazi la stiri de ex nu aflam ca rosiile din olt sunt crescute linga mormane de gunoaie, in consecinta sunt mai mult ca sigur mai pline de metale grele decat alea din turcia. Evident ca voi minca rosii in continuare.
Prin anumite tari nu prea mai ai stiri ci mai degraba propaganda
E o diferenta mare intre „infundarea capului in nisip” si „a reduce drastic consumul de stiri”.
Ai aflat de rosiile din Olt printre mormanul de stiri absolut stupide. Daca iti doresti o viata de cautatoare de diamante, cred c-ai fi mai câstigata cu un stagiu la Van Cleef & Arpels.
Emotiile si mintea nu le educi inotând in mizeria propusa de stirile de astazi, de pe orice canal. Pentru educatie ai nevoie de multa liniste, nu de gunoi aruncat zilnic si la orice ora pe multiplele ecrane pe care le folosim.
stirile au fost intotdeauna si despre propaganda, sunt ca filmele si cartile sau arta o forma de publicitate mascata, depinde de fiecare sa inteleaga si sa selecteze ce-i trebuie. In media actuala ai posibilittea sa selectezi mai mult decat inainte, nu este un instrument perfect si nici nu va fi vreodata pentru simplul motiv ca nici noi suntem perfecti, intotdeauna vom intalni in jurul nostru oameni cu grade diferite de maturitate si inteligenta, pentru care platim toti vrind nevrind preturi diferite, material si intelectual. Hai, ca ma duc la biografiile mele, saptamana trecuta am avut mai multe revelatii citind-o pe-a lui Ramana Maharshi si corelind practica cu teoria. Daca o citeam acum 20 de ani era posibil sa-i fi folosit mai eficient pe ultimii, sau era posibil sa-i fi irosit fiindca nu aveam destula experienta sa inteleg chestii prea simple si totusi profunde. ironia sortii
In alta ordine de idei:
Diablo 2 Resurrected!
https://youtu.be/nSGmMLbN2Kc
Nu mai stiu cate ore am jucat Diablo 2, dar in Diablo 3 am vreo 500 de ore jucate.
Gamingul e un hobby care poate deveni extrem de scump si mare consumator de timp.
Dar FB nu stie asta si imi arata tot felul de chestii care sunt marginal interesante pentru mine.
Misto analiza. FB e de vina pentru stirile de cacao, de-aia inainte de fb, jurnalul de la ora 5 era plin de stiri pozitive: 2 accidente, un viol, un omor, etc…vedeai lumea roz dupa jurnalul ala, pacat ca a stricat fb stirile.
jurnalul de la ora 17:00 nu ti se baga peste serialul preferat asa cum o fac postarile “controversate” de pe fb
De aia se uita lumea la CTP ca aduce doar stiri proaste si-l ajuta si fatza. Nu te poti astepta ca din gura lui CTP sa iasa o analiza pozitiva a cotidianului. Chiar daca Romania ar castiga campionatul mondial de fotbal, CTP tot ar trata subiectul intr-o aura negativa. Daca ar fi el presedinte sigur s-ar uita lumea cu atentie si ingrijorare la el, nu invers.
Ar spune: „Daaaaaaa, acum am castigat, e adevarat, dar pe celelalte de pana acum nu le-am castigat!!!”
Felicitari pentru activitatea facuta impreuna cu vecinul in varsta !
Ca ai pomenit de r/Romania. Nu pot sa inteleg cum traiesc oamenii aia. Atat negativism si circlejerk…cred ca e cel mai toxic loc de pe internetul romanesc. Si da, social media gen facebook, twitter e una dintre cele mai de rahat invenții. Pe forumuri macar mai ai sectiuni specializate. Chiar daca si acolo mai iese cearta din nimic.
Cred că situația ciudată în care se află Reddit România poate fi explicată așa: oameni care și-au construit o realitate paralelă, în care adevărul e determinat de voturi. Spui ceva și place, iei upvotes. Spui ceva și nu place, nu contează dacă e adevărat sau nu, downvotes.
@vali Da. Oricum, cand mai intram, uneori, mi se parea ca oamenii aia pur si simplu se hraneau cu negativism. Cautau motive sa se enerveze. In fine, e o comunitate de evitat, daca vrei sa ai grija de sanatatea mintala.
Felicitari Australiei.
Ar mai fi de adaugat si sa laudam atunci cand e ceva de apreciat, laudat. Avem obiceiul sa comentam mai mult de rau decat despre bine.
Bravo Eftimie, multumesc pentru articol.
Mă bucur să citesc și chestii mai pozitive de la tine pe aici. Sper să o ții tot așa. Dacă voi, scriitorii oarecum independenți, nu ne dați alternative la știrile nasoale, nu e nicio speranță.
Mulțumesc pentru articol, i-aș da share dar nu mai am Facebook 😋
Din proprie experienta spun ca Eftimie are dreptate, fără TV, fără Facebook ai mai mult timp de altceva.
Ma uit în schimb destul de mult pe YouTube și mai dau pe story-uri, multe dintre ele repostate de pe tiktok, ceva mai repetitiv și fara scop ca acele tiktokuri nu am văzut, aceleași tipe retușate, făcând aceleași lucruri, pe aceleași melodii.. simt cum îmi spune creierul „nu te mai uita pentru ca amortesc, întru în stare vegetativa”
Tiktok e ca fb … daca te uiti la soft prno o sa-ti afiseze în continuare … ia da swipe peste gagici vreo câteva minute/zi si vezi cum dispar în câteva zile
De cand incepe primavara e oricum mai lejer cu stirile. Sunt atatea de facut in curte si in gradina, ca seara mai am putere sa citesc doua-trei titluri inainte de a adormi la TV
Sunt 2 chestii aici.
Facebook e OK, pentru mine. N-am frate nici o stire negativa. In ultimul timp spameaza doar de pe grupurile in care m-am bagat si glumitze rasuflate deja de 15 ori pe whatsapp. Ocazionala poza cu mancare, copil, vacanta (well…) si cam asta e… boring, asa ca nu petrec mai mult de 10 min/zi.
A 2-a e cu stirile negative. Asta asa e. Dar in Romania, mai mult. Cum dai pe un BBC sau altele asemeni, lucrurile sunt OK-ish. In Romania e o isterie totala in mass-media, comparat cu alte tari din EU (nu US). Zici ca se bat pe fiecare click, pe fiecare minut de TV, e o cursa infernala. Dau mizeriile alea, dupa 5 minute sar pe ratinguri si – daca-s favorabile – baga o stire de cat de buni au fost.
Poate asa e psihologia romanului sau poate ziaristii-s prea stresati si nu pot doar sa fie jurnalisti, relaxati in profesia lor. Cam ca Adelin Petrisor, un recent exemplu (l-am vazut la Micutzu si mi-a placut). Chill, nu mai fiti obsedati de numere.
Fix BBC ai gasit sa dai exemplu pozitiv
Pai da, BBC nu e de încredere, servește RT
Servesc de ambele, chiar si cgtn ocazional ca doar asa poti sa-ti mai faci o parere neutra cu privire la ce se întâmpla prin lume
Sa te încrezi doar în BBC e ca si cum te-ai încrede doar în scena9 sau vice
this mf spittin
Nu stiu ce sa inteleg prin informare. Nu de alta insa cantitatea de informatii strict necesare unui om este extrem de mica raportat la tot ce este in presa. In acelasi timp vezi extrem de rar articole sau reportaje serioase, documentate, in general sunt chestii preluate de la alte publicatii sau de pe fluxuri de stiri, probabil 80% din tot este de genul asta.
Hmm … si de ce sa nu renuntam la facebook de tot? De un an jumate. Am inceput chiar sa imi sun prietenii, nu doar sa ii stalkuiesc …
Facebook nu e pentru prietenii pe care-i poti suna, te conecteaza cu aia pe care nu i-ai suna in mod normal… fosti colegi de liceu, facultate… unii care-au aterizat prin America sau Africa, d-astea.
E util daca-l folosesti in scopul asta.
eu am inceput sa dau unlike(unfollow) la site-urle de stiri la cateva luni dupa ce a inceput pandemia si incepusem cu digi24 care aveau o strategie simpla pentru anuntul zilnic al autoritatilor de la ora 13 cu cifrele pandemiei
formula:
– crestea nr. zilnic al celor infectati(si cand erau 1-2 pers in plus) -> „un nou record de infectari”
– nu crestea sau stagna, se uitau la alte cifre -> „nou record de bolnavi la ati”
– numarul de la ati era mic -> „nou record de decese”
– toate cifrele erau mai mici -> „continuam sa avem un numar mare de imbolnaviri”
– in weekend cand se fac mai putine teste -> „rata mare de infectare la nr. de teste facute”
– martea cand se revenea la nr de teste mai mare -> „explozie de cazuri fata de ‘zilele’ precedente”
nu mai zic de momentele cand numarul totalul atingea cate un milestone 100, 1k, 2k etc. si era sarbatoare
recunosc ca la inceput le-a functionat dar probabil toata lumea era speriata cand crestea de la 100-150-200 etc dar deja eram ‘imun’ la cifre si nici cand s-a ajuns la 10k nu ma mai ‘impresiona’, au avut si ei grija de asta
Bun articol si foarte adevarat. Ma declar fan Eftimie. Solutia nu este nici sa bagam capul in pamant ca strutul. Trebuie alese cu mare grija sursele si in nici un caz facebook nu e o sursa
Excelent. Ai exprimat perfect ceea ce sunt convins că mulți simt și gândesc, dar care nu au curajul să facă ceva concret. Recomand tuturor apropiaților să o lase mai moale și să respire mai mult. Eu încerc să aplic rețeta asta și simt că progresez. De exemplu, în urma interviului tău cu Funeriu nu am început să comentez în stânga și-n dreapta că e bun sau prost, că aveți sau nu dreptate, ci mi-am comandat două cărți de Jaroslav Hasek, la care ați făcut referire în trecere. La fel, în loc să dau din cap aprobator sau să polemizez în comentarii pe sute de rânduri la articolele lui Vali despre Brașov sau despre viața mai bună/mai rea din orașele mici, am preferat să fac ceva concret: de o lună am lăsat Titanul pentru Răcădău și, până acum, mi se pare cea mai inspirată alegere. Mă plimb mai mult, citesc mai mult și tot așa. Pe scurt, simt că viața mi s-a schimbat în bine.
Acum, depinde și cum te raportezi la hobby-uri, că metastaza e generalizată. Găsești polemici și lupte politice/ideologice oriunde, în toate breslele. Din acest motiv nu prea mai poți urmări pagini ale oamenilor din sport, literatură, teatru, film, muzică etc. Este un circ de nedescris peste tot, care vinde pe termen scurt, dar care pe termen lung te îndepărtează de zona respectivă. Din păcate, în ceea ce mă privește, mi s-au demitizat multe astfel de instituții pentru că m-am uitat prea mult la ce postează alde Marius Manole, Victor Ioan Frunză sau Radu Afrim și nu am putut să mă mai bucur așa cum ar trebui de ceea ce contează cu adevărat. Dar cred că vindecarea este posibilă, totuși.