Poverty in the USA: Being Poor in the World’s Richest Country
Growing Economy, Miserable Citizens: Why Are Rich Countries So Unhappy?
Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$
blog despre feșăn, topoare, mașini și imobiliare
Am vazut primul film mai demult. Este o realitate simpla – daca aluneci sub un anumit prag este greu sa revii peste si in acelasi timp conteaza si mentalitatea.
Practic o parte din acei oameni din masini au un job insa au ramas fara bani si nu isi permit sa inchirieze ceva iar din cauza educatiei precare nu gasesc un loc de munca platit destul de bine sa apuce sa acumuleze bani ca sa isi gaseasca o chirie.
Dincolo de situatia economica evidenta este vorba si de mentalitate – ma uitam la un nene, Nate cred, care se duce pe strada si intreaba boschetari ce anume au nevoie, le spune ca le cumpara el orice – vorbim de oameni care dorm pe pamant la modul propriu, asadar oameni care nu aveau decat hainele de pe ei, in toiul toamnei sa spunem. Raspunsurile lor? As vrea ceva de mancare, as vrea o patura, as vrea niste cizme.
Abia cand incepe Nate sa ii intrebe daca un vor un cort, un sac de dormit, niste sosete, un arzator de camping etc – abia atunci incep sa gandeasca si sa analizeze putin situatia, de regula nevoile lor sunt imediate.
Insa eu ii inteleg – cand esti jos este foarte greu sa te ridici singur.
Un job pe salariul minim ar trebui sa iti permita sa inchiriezi o garsoniera.
@Zarax corect, dar garsoniera aia cum ar trebui sa arate? Unde ar trebui sa fie situata? Chiria la ce cuantum ar trebui sa se ridice ? E de kkt ca revin cu intrebarea asta, dar am vazut pe cineva pe aici spunand ca o chirie decenta in Bucuresti pleaca de la 400 de euro. Deci ce e decent ? Unde tragem linie ?
@Zarax – asta este exact cum determina oamenii pretul casei cand o vand – „din banii de pe ea vreau un apartament de 2 camere pt mine deci 70 de mii, 2 garsooniere pentru aia mici – 35 fiecare, inca 70 de mii si vreau sa imi schimb masina, inca 10 mii, total 150 de mii” – cand vecinul are o casa identica la vanzare cu 90 de mii si nu intreaba nimeni de ea.
Salariul masoara ce faci/produci tu, nu ce nevoi ai.
@Big bear, aici vorbim de salariu minim. Care trebuie sa acopere niste nevoi.. minime. Iar o garsoniera intra in categoria asta de nevoi. La o cautare pe imobiliare cam asa ceva consider eu ca e acceptabil:
https://www.imobiliare.ro/inchirieri-garsoniere/bucuresti/antiaeriana/garsoniera-de-inchiriat-X8L91003N?lista=8055764&listing=1&pagina=lista&imoidviz=3828010153
Mai jos, deja sunt inumane si mi-ar fi rusine sa le scot la inchiriat plus ca nu sunt mult mai ieftine. Gasesti si in stare mai buna, dar Militari Residence.
In fine, ideea e ca deja dai jumatate din salariu pe chirie. Mai ai si facturi, un abonament RATB… iar un cos de cumparaturi pentru o saptamana ajunge si el la cateva sute. Resul lunii ce faci?
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
@Bigbear, puii mei, de ce camera in apartament si nu cort daca o luam asa?
Cred ca e un anumit nivel sub daca care scazi nu ca e greu sa iti revi da cred ca fara ajutor sansele sunt mici, si nu vorbesc de droguri si alte chestii ma mai uitam si la „nebunii” de pe la tara inecati in alcool si traind pe strazi, nu ca nu ar fi putut mai mult ca pareau oameni in toata firea, cred ca psihic nu mi erau acolo si cumva dupa ani astia de agresivitate mediatica de peste tot covid/razboi/inflatie/familie etc etc multi au ajuns intr-o depresie crunta am colegi care suttn mai rau ca acum cativa ani si nu le lipseste nimic chiar au facut bani in anii astia da psihic sunt sub nivelu marii, acuma daca ei au ajuns asa cum o fi sa traiesti pe strazi, cum sa te ridici sa te speli sa te duci la interviu? Presupunand ca ai unde sa te speli.
Nu toti suntem la acelasi nivel de putere psihica, uni doar am avut sansa sa fim mai bine ca altii material, poate decizii mia bune, poate ajutor la mom potrivit.
@Bigbear, ai angaja un boschetar? Ca daca nu esti dispus sa faci asta nu poti pretinde ca salariul minim sa nu ofere un domiciliu stabil.
Toti angajatorii vor ca potentialii lor angajati sa vina la munca odihniti, sa fie acolo la program si sa-si indeplineasca sarcinile cu simt de raspundere.
Dar nu-si pun problema ca un salariu foarte mic inseamna ca acel angajat are nevoie de 2 joburi.
Sau ca o naveta de 4 ore inseamna 8 ore dus intors, deci omul ala se trezeste la 4:30 dimineata ca sa ajunga la munca la 9. Si ajunge acasa pe la 10, se spala, mananca ceva, se baga in pat mimim la ora 11.
Si poate asa e, nu e problema lor. Dar atunci ar trebui sa se descurce cu ce au. Ca multi inca mai pretind ca „mai au inca 20 la usa” si de fapt bate vantul in tava de plastic pentru CV-uri.
@Zarax comentez intai fara sa vad filmul strict ca raspuns la ce zici.
“ Un job pe salariul minim ar trebui sa iti permita sa inchiriezi o garsoniera.” faci presupuneri. Costurile sunt mari si pe langa bani mai sunt si altele bagate la
mijloc.
Salariul minim e undeva intre $8 si 11/ora impozabili, depinde de stat. Daci un calcul si iti dai seama ca e e undeva pana in maxim $3000. O camera intr-o casa cu mai
multi de poate de la $700 la $1000, fara utilitati. Mai pui vreo 100-200 utilitatille si ce iti mai trebuie. Atat pentru job cat si pentru chirie se face background check, criminal record, presupunand ca te ia asa oricum. Multi nu au cazierul curat. Multi nu au acte, multi au probleme mentale. Pe langa chirie iti trebuie bani de mancare, asigurare medicala, niste haine sa mergi la munca, un telefon sa fii gasit. Multi au probleme cu drogurile sau alte adictii. Multi sunt in depresii. E foarte greu sa iesi din cacat de unul singur. Singurul lucru pentru care merita sa lupti e sa ai pe cineva, o familie pentru care sa o faci. Ei nu au
Până la urmă e o piață liberă. Deci ori nu sunt suficiente garsoniere libere, ori sunt puțini cu salariul minim în București..
Ok. Am vazut primul doc mai de mult. Care e pana la urma definitia saraciei ca documentarul o scalda: unul din aia are o masina de 40.000 dolari in care doarme si e profesor ceva, altii lucreaza si au job-uri de birou…dar au masini ok, haine ok..un sarac de al nostru ar dori sa fie sarac acolo! Un sarac de al nostru mananca resturi pe cand aia…(scuzati-ma dar am salivat la resturile alea ce le primeau, si nu erau de pe jos) Chiar sunt iritat cand aud ca „saracia e saracie” si nu e deloc asa!
Am vazut un documentar din asta in care era o angajata NASA pe ceva post de chimist, castiga cam 60.000 $ si dormea in masina. Leasing-ul e mai ieftin fata de o chirie la ei, ca nu a dat aia 40k $ cash pe masina.
La noi sunt o categorie de saraci ce stau 4 oameni in 2 camere si traiesc cu 4000 lei, dar fata de saracii lor au o casa, un pat, o baie. In Ro n-am vazut sa se doarma in masini (exceptand boschetari ), saracii nostri o duc mai bine, cumva se descurca. E ceva magic la noi. O fi socialismul. O fi lipsa capitalismului salbatic ca la ei.
E lipsa de bani si posibilitatea sa-ti achizitionezi droguri. Incep sa cred ca asta ne-a salvat :))
Depinde foarte mult unde traiesti si unde ai jobul. Un cercetator care lucreaza in laborator cu echipament nu se poate muta in Arkansas sa lucreze la o ferma, fara o reprofilare totala.
Chiriile in marile orase din SUA sunt extrem de scumpe. Telemunca in SUA e asa si asa, depinde iarasi de angajator. Este usor sa zici, muta-te acolo unde iti permiti din perspectiva cuiva care nu are probleme financiare.
Dar pune-te in pielea cuiva care ar trebui sa se mute in Resita, pentru ca teoretic atat isi permite. Unde va lucra, din ce va trai, in afara de „ajutorul social”?
Orasele ieftine din Romania sunt ieftine pentru ca sunt „moarte” din punct de vedere economic. Daca nu ai un mod de a face bani pe care-l poti face de oriunde, mutarea intr-un loc mai ieftin nu este un pas spre iesirea din saracie.
@vosidit98, ba chiar as plusa ca daca nu faci niste brocolaj, ori whatever wfh mutarea intr-un oras din asta aproape mort te impinge si mai mult spre saracie
Doarme in masina pentru ca-i permite clima. In Romania e imposibil sa dormi in masina 6-7 luni din an.
Exceptand faptul ca iei un camper van sau rulota si vrei tu efectiv sa dormi in masina., 60k/an nu iti ajung pentru un trai decent. Depinde si in ce stat esti, chiriile pot fie 1500-2000/luna. 60k pe an vin cam 3500 Net pe luna.
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
io zic ca poti sa faci si un ted talk pe toata tema asta
Ia spune, ce gasesti de lucru tu in Reșița, Alexandria sau Giurgiu. Care sunt cele mai „ieftine” orase din Romania, ca preturi imobiliare & chirii.
In SUA, cei care traiesc in Alaska fac asta de multe ori din tata-n fiu. Ia tu un inginer frigotehnist (de exemplu) si recalifica-l in pescar. Ca altceva nu prea ai ce munci acolo.
Nu-i vorba doar de „rusine” ca un job dur fizic nu presupune doar pus mana pe substante uleioase si neplacute. Un om sanatos are nevoie de vreo 12 luni de antrenament pentru viata in Alaska. In nici un caz nu iei un lucrator la birou din California si-l arunci in Pacific langa King Cove.
vosidit, depunde doar de ce stii si esti dispus sa faci.
si in resita, giurgiu, alexandria se cauta zugravi, tamplari, electricieni, soferi, mecanici auto, brutari, vanzatori, contabili, secretare, oameni la curatenie si multe altele.
sper ca realizezi ca o economie nu se compune exclusiv din directori, ingineri de sistem si sefi de filiala.
bine daca iti e fie lene fie rusine sa muncesti, e greu in orasele alea si probabil te descurci mai bine atarnand sarac in bucuresti sau cluj.
Mi se par improprii comparațiile. SUA e aproape cât Europa, cu nu știu câte state componente care dpdv economic sunt comparabile cu cele din vestul Europei. Să nu mai vorbesc că ați comparat o reședință de județ cu un stat federativ, fie el și Alaska.
@thebblack Asa este, si in Resita, Giurgiu sau Alexandria se cauta: zugravi, tamplari, electricieni, mecanici auto, etc. Dar trebuie sa fie IEFTINI. Adica tot oameni carora nu prea le ajunge salariul.
Fiindca nici firmele si nici localnicii nu-si permit sa plateasca un meserias bun. Au nevoie de meseriasi care sa peticeasca ce-a mai ramas; nu-si permit altceva.
Soferii ar fi o clasa aparte, dar si asta se datoreaza obiectului muncii lor care are o calitate aparte: nu sunt limitati la un areal dat.
Realizez, am mentionat provocarile dificile de a face tranzitia de la inginer la pescar, ca tot se discuta de Alaska.
Ce-am observat in comentarii este o mentalitate duplicitara. Intotdeauna, „altii” sunt cei care trebuie sa se recalifice, sa renunte la profesia lor si sa devina meseriasi, preferabil ieftini, ca deja materialele sunt scumpe, pentru ca „noi” cititorii blogului avem nevoie de serviciile lor.
Daca sunt meserii atat de bine platite si dau un sentiment de satisfactie, de ce va indemnati copii sa le evite cu orice pret? Fiind copii destepti, ei oricum ar ajunge sa ocupe locuri de tehnicieni si maistri, nu ar stagna la munca de jos pe toata perioada carierei. Si muncitorii au nevoie de sefi buni.
Dar tratam clasa muncitoare ca pe o patura inferioara si ne miram apoi de rezultate.
Apropos, si muncitorii isi indeamna copii la fel. „Uite tati cat am castigat azi si cat am muncit pentru banii astia. Invata bine, ca sa nu ajungi sa te chinui la fel ca mine.” Ce vorbe incurajatoare, adevarate bratari de aur meseriile, asa cum sunt practicate in Romania.
vosidit, pai stai bre, tu ai inteles ca omul ala, indiferent ce scoala are el dar nu se descurca in bucuresti, daca se duce la resita ca zugrav trebuie sa ceara tarif de bucuresti?!? pe bune?
nu gogule, daca esti inginer prost in bucuresti care nu reuseste sa isi faca o viata aici, te duci la resita ca zugrav si ceri preturi de resita.
si da, cat timp eu (nu musai eu, thebblack, ci un „eu” generic, diversii comentatori) reusesc sa traiesc decent in bucuresti, mereu va fi vorba de ceilalti, aia care nu se descurca dar cer.
si…. cel mai misto caz pe care l-am intalnit. un sef de echipa super ok… n-aveai multe de explicat cu el. coltul e acolo, grinda e atat, marca 23. a doua zi era gata. pana sa terminam stadionul a terminat fi-su liceul. si injura asta toata ziua ca iar are ala examen. si cand a terminat i-a pus jumate de echipa in mana si prin spate a venit la noi la birouri sa ne roage sa il urmarim sa nu faca prostii, ca n-o facem degeaba.
vreo 3 ani mai incolo, baiatul nu e nici jumate cat ta-su, da’ nici rau nu e.
munca e greu, stim.
thebblack, in Resita nu ai cum sa ceri preturi de Bucuresti. Daca le-ai cere ai da faliment; nu are cine sa le plateasca.
Doi la mana, un om care se descurca greu cu un salariu mediu corespunzator unui post care cere studii de licenta in Bucuresti s-ar descurca cu atat mai greu pe un salariu mediu corespunzator Resitei, pe un post care nu cere studii superioare. Mutarea intr-o zona saraca l-ar afunda si mai tare in saracie pe acel om.
Piata muncii din acele orase asa zis ieftine, care sunt in declin economic, se imparte in 3 mari arii:
1) firme de recutare pentru munca sezoniera in vestul Europei
2) locuri de instructori pentru recalificarea personalului
3) o mana de posturi in servicii pentru a opri bruma de infrastructura care a ramas de la colaps total
Trei la mana, povestesti de acel sef de echipa la care apreciezi profesionalismul si cunostinele pe care le are. Cunostinte pe care le-a dobandit in urma a minim 20 de ani de experienta.
Incerci apoi sa-l lauzi pe baiatul lui pentru silinta, dar in mod stangaci.
„Baiatul nu e nici jumate cat ta-su”, dar nici n-ar avea cum la numai 3 ani dupa terminarea liceului.
Probabil ca si tatal lui era la un nivel asemanator acum 20 de ani.
Nu inteleg rostul insultei de la final „munca e greu”.
Cui anume te adresezi? Mie? Realizez cat de grea este munca fizica. Am probleme de sanatate care m-au facut sa-i apreciez cu atat mai mult pe cei apti de munca fizica. Si sa-i rasplatesc pe masura pentru ajutorul dat.
Sau incerci sa fii ironic insinuand ca oricine ar trebui sa fie capabil cel putin de munca fizica (realitatea contrazice preconceptia asta), iar cine nu poate face „nici macar asta” este inutil?
Inclin spre a doua directie, mai ales ca am observat in comentariile tale o tendinta de a clasifica oamenii pe doua axe: prosti/capabili si utili/inutili.thebblack, in Resita nu ai cum sa ceri preturi de Bucuresti. Daca le-ai cere ai da faliment; nu are cine sa le plateasca.
Doi la mana, un om care se descurca greu cu un salariu mediu corespunzator unui post care cere studii de licenta in Bucuresti s-ar descurca cu atat mai greu pe un salariu mediu corespunzator Resitei, pe un post care nu cere studii superioare. Mutarea intr-o zona saraca l-ar afunda si mai tare in saracie pe acel om.
Piata muncii din acele orase asa zis ieftine, care sunt in declin economic, se imparte in 3 mari arii:
1) firme de recutare pentru munca sezoniera in vestul Europei
2) locuri de instructori pentru recalificarea personalului
3) o mana de posturi in servicii pentru a opri bruma de infrastructura care a ramas de la colaps total
Trei la mana, povestesti de acel sef de echipa la care apreciezi profesionalismul si cunostinele pe care le are. Cunostinte pe care le-a dobandit in urma a minim 20 de ani de experienta.
Incerci apoi sa-l lauzi pe baiatul lui pentru silinta, dar in mod stangaci.
„Baiatul nu e nici jumate cat ta-su”, dar nici n-ar avea cum la numai 3 ani dupa terminarea liceului.
Probabil ca si tatal lui era la un nivel asemanator acum 20 de ani.
Nu inteleg rostul insultei de la final „munca e greu”.
Cui anume te adresezi? Mie? Realizez cat de grea este munca fizica. Am probleme de sanatate care m-au facut sa-i apreciez cu atat mai mult pe cei apti de munca fizica. Si sa-i rasplatesc pe masura pentru ajutorul dat.
Sau incerci sa fii ironic insinuand ca oricine ar trebui sa fie capabil cel putin de munca fizica (realitatea contrazice preconceptia asta), iar cine nu poate face „nici macar asta” este inutil?
Inclin spre a doua directie, mai ales ca am observat in comentarii o tendinta de a clasifica oamenii pe doua axe: prosti/capabili si utili/inutili.
am tastatura defecta, pardon pt postarea dubla
meseriașii își îndeamnă copiii către alte meserii pentru că sunt sătui de cum sunt tratați de șefi și clienți. toată lumea își bagă pula în mecanici, instalatori, electricieni, tâmplari etc. că sunt niște căcați de oameni, care n-au fost în stare să învețe la școală, de aia au ajuns sa-mi repare mie toaleta. și îl voi trata ca atare.
când dați peste un meseriaș care se comportă mizerabil gândiți-vă de ce a ajuns așa.
referitor la oamenii aia ai intels perfect din prima, dar te-ai dus prea departe cu rationamentul.
tatal isi stie si isi face foarte bine meseria. care presupune si cap si munca fizica. si baiatul invata. si invata bine.
era un contraexemplu concret la „meseriasii isi directioneaza copiii catre altceva”. doar aia prosti!
si daca un om nu se descurca nici in bucuresti, nici in resita, nici in treaba de studii superioare, nici altfel… parca nu mai e vina nici a orasului nici a scolii.
revin cu o intrebare mai veche pe care am pus-o aici si care a zgariat pe multi atunci si probabil ii va zgaria si acum.
unde intervine responsabilitatea personala a fiecarui om pentru propriul destin?
thebblack, Pentru a discuta despre responsabilitate personala ai nevoie cel putin de:
– Abilitatea de a ințelege si de a recunoaste consecintele propriilor actiuni
– Abilitatea de a face alegeri si de a lua decizii
Analfabetismul functional din Romania depaseste 50% (si eu ma regasesc de multe ori in oala asta). Foarte multi copii inca merg la liceul / facultatea pe care o vor parintii. Fostii nomenclaturisti si-au lasat trusa de pile si relatii mostenire copiilor.
Ca adult, esti responsabil in fata legii de la 18 ani. Dincolo de asta, insasi fundamentele traiului in Romania fac sa fie greu de distins care dintre alegerile pe care le faci sunt autonome si care sunt influentate de mediu.
Cam acolo sta si responsabilitatea personala, in mocirla, greu de distins cat din vina esecului apartine strict individului, cat apartine societatii si cat este partajata intre cele doua entitati.
Cand este moral să pretinzi cuiva sa se sacrifice strict pentru binele altora? Intreb asta pentru ca iarasi ajungem la judecati de valoare. Si nu cred ca bunastarea materiala personala este un criteriu suficient pentru ca o persoana sa poata emite judecati generale de valoare.
Mai bine-i tânăr, sănătos și bogat decât bătrân, bolnav și sărac. Părerea mea.
” Nu exista bogati batrani”
Irina Tanase (fosta viitoare Dragnea}
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
Acum ce să zic și de dependenții ăștia de alcool și jocuri (sic), că și-au făcut-o cu mîna lor, nu i-a forțat careva ca pe fetele violate…
Asta vara m-am trezit ca vine la mine un boschetar si incepe sa imi vorbeasca. La inceput nu l-am bagat in seama dar apoi l-am recunoscut. Era un vecin care avusese familie, casa, masina si un job la stat. A pierdut totul din cauza unei boli psihice si a ajuns pe strada.
Acum intelegi Deea?
Oricare dintre noi putem ajunge acolo in anumite circumstante.
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
Stai putin, pana acu tie iti putea de Romania, acu iti pute si Europa?
Asa miroase ea, dar nu s-a obisnuit inca cu mirosul.
Cazi, te lovesti la cap, te ia salvarea, te trezesti din operatie cu o factura de $250k in brate. Desigur ca asigurarea medicala pe care ti-o plateste angajatorul nu acopera decat paracetamol si ceai de musetel. Good luck!
Deea nu stie de ce a luat atatea manute. Si nu stie ce inseamna depresie din aia de nu te poti ridica din pat. si nu fizic
Pe cât pui pariu? Și pentru cât % dintre săraci? Toți?
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
e simplu: văd Deea, dau minus.
@Deea, fara suparare, vorbesti total aiurea acum, din afara, fara experienta si fara sa ai dovada de situatia din teren. In general imi place de tine chiar daca stilul tau e un pic agresiv/acid dar aici tragi concluzii fara date, fara ceva pe care sa te bazezi.
@ Cristi Pana una alta vorbeste din punctul de vedere al unei corporatiste din Romania, cu salariul peste medie, tara pe care o uraste din toti ficatii, ea si mai e unul pe aici, un functional, Aradean.
Sa vedem comentariile la un an dupa ce emigreaza in occidentul multvisat care o asteapta cu bratele deschise.
Dar nu o sa le vedem deoarece nu o sa emigreze si tot de dupa gardul asta o sa latre in continuare.
@Deea
Ai citit macar un rand, undeva, oriunde, despre cauzele saraciei in SUA? Vorbeste complet pe langa subiect. Efectiv habar nu ai. Si reciti in mod absolut imbecil placa republicana cum ca oamenii ajung in saracie pentru ca sunt puturosi.
Poate ne explici si noua cum cineva nascut intr-o familie saraca, care nu isi permite o scoala si nu se poate concentra sa invete din cauza malnutritiei are vreo sansa sa iasa din acea situatie.
Daca saracia era o chestiune care se rezolva cu „munceste mai mult, nu bea, nu te droga, cum se face ca 78% din populatia acestei planete traieste in saracie? Te pomenesti ca oamenii sunt in mod fundamental drogati si betivi, nu? Statistic vorbind, cel putin unul dintre parintii tai e betiv si drogat, daca teoria ta are vreun fundament venit din lumea reala, asta in care noi traim.
Ca tot vorbesti de statistica, oamenii ajung sa bea si sa drogheze pentru ca traiesc intr-o situatie precara, nu ajung sa se rateze din cauza consumului de droguri si alcool. Daca asa ceva era, in general, adevarat, atunci intregul wall street era plin de analisti, brokeri, bancheri si economisti ratati si hollywood era plin de actori, regizori, producatori si johnny depp-i care au ajuns pe drumuri din cauza abuzului extrem de alcool si droguri.
Sursa:
https://ourworldindata.org/higher-poverty-global-line
Dincolo de idiotii care ne explica pe aici ca in film vedem oameni delasatori, zic ca e ceva in neregula cu tara aia daca una care munceste 7 zile din 7 la curatenie nu isi permite o chirie
plus ăla adorabil care trebuie să plătească 1.300€ pe lună chirie la hotel că nu vrea nimeni să-i închirieze.
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
Aia cu nu vrea nimeni sa ii inchirieze e cumva logica – in multe tari legislatia protejeaza foarte mult chiriasul si atunci proprietarii sunt mult mai reticenti.
E pe youtube un serial de genul „Nightmare tenants Slum Landlords” din Anglia si arata cazuri in care chiriasul refuza sa plateasca brusc chiria si dureaza 12-14 luni ca sa il dea afara, timp in care ala nu plateste nimic si la final mai lasa si mizerie sau strica niste chestii prin casa.
In conditii de genul asta evident ca un proprietar o sa incerce sa diminueze riscul si sa aleaga o familie cu joburi bune, venituri, istoric etc.
Coaie, n-ai cum! Feudalism plus tineretul leftist din 2020 ar fi fost big love. Ar fi zis iobagii cu iphone boierului, biciuie-ma si pune-mi bir! Harder, Daddy!
@Vali, inca nu am vazut filmuletul, vreau sa ma uit azi. Uite comentez strict pe ce ai scris, scos din context, posibil comentariul meu sa nu fie relevant din moment ce nu am vazut filmul inca.
„plus ăla adorabil care trebuie să plătească 1.300€ pe lună chirie la hotel că nu vrea nimeni să-i închirieze.”
Ideea e asta. La chirie ti se face background check (criminal record + credit history). Criminal record, ce cacaturi ai prin curte sau ce ai avut cu politia. Credit history, numarul ala sa vada cat de bun platnic esti. Oricare dintre astea doua daca nu e excelent, nu ti se inchiriaza.
asta pe langa acte, SSN (CNP-ul noastru) si altele pe care multi nu le au sau nu le stiu macar sa le zica.
ok, cât timp ești pedepsit? ce faci dacă nu poți plăti 1.300€ pe lună pentru o chichineață?
@Vali
“ok, cat timp esti pedepsit” – pe credit report/credit history o plata tarzie poate ramane pana la 7 ani https://www.lendingtree.com/credit-repair/how-missed-or-late-payment-affects-credit/
“ ce faci dacă nu poți plăti 1.300€ pe lună pentru o chichineață?” – e varianta “coleg de camera” cum fac astia care vin, stau ilegal si fara acte. Unul cu acte inchiriaza casa/apartamentul pe numele lui, si subinchiriaza la negru apoi la ceilalti cate o camera. Alte variante, moteluri ieftine, adaposturi, strada,
a ramas un comentariu in moderare. Ideea e asta, inteleg din pozitia de chirias cu situatie mareriala precara. Insa inteleg si pozitia proprietarului, ala poate zice “nu-mi asum riscul din moment ce nu-l cunosc”. Am vazut situatii cand chiriasii au distrus la propriu tot apartamentul. Apoi pe covid, un an si ceva sau doi a fost lege ca proprietarul nu poate evacua chiriasii daca ei nu platesc chiria, si ghici ce, unii chiriasi au profitat de “oportunitatea” asta si nu au platit si propietarul efectiv nu a avut ce sa ii faca._
https://www.youtube.com/watch?v=FlMjalPFSzU
https://offeo.com/download/youtube-downloader/#url=https://www.youtube.com/watch?v=FlMjalPFSzU
Am un fost coleg de liceu in SUA. La un job calcula salariile si impartea cecurile saptamanal. De luni pana miercuri americanii isi cumparau chestii scumpe de mancare. De joi pana vineri, pana primeau noul cec, erau pe pufuleti. Da, ce sa zic, nu prea am cum sa mi se rupa sufletul…
https://www.youtube.com/@Featureman/videos când urmărești metode de îmbogățire și vedete rupi contactul cu realitatea.
Asa le trebuie daca sunt prosti! Ar trebui sa cumpere din Romania lectii de imbogatire.
Plus niste investitii la pacanele si in bitcoin…
Probleme mentale + droguri, multe multe droguri si ajungi sa nu te mai ajute nici macar o singura ruda.
Nu prea înțelegem ce in SUA. Avem impresia că dacă vedem trebuie să și înțelegem. E altă lume, altă cultură, altă civilizație. Chiar suntem diferiți maxim. Nu în bine sau rău, suntem doar atât de diferiți pe planeta asta.
E de comentat și cum sunt săracii lor vizavi de săracii noștri. Și mi-am amintit că un film celebru din anii ’30-’40 (Fructele mâniei) a fost interzis în URSS fiindcă erau prezentați șomerii cum se duceau cu mașinile personale să-și ridice autorul de șomaj. Chiar dacă în film erau criticați aspru capitaliștii și era prezentată viața grea a muncitorimii.
Amuzant e faptul ca initial filmul a fost promovat in URSS, ca sa vada tot mujicul ce rau e in capitalism.
Un imigrant, in US poate in 3 ani sa treaca de la un job entry level la un business serios, Mercedes S plus un Porche ambele noi. Caz real cunoscut, mers la banca cu planul de business, dovada de studii si luat credit de 500.000$ plus linie de credit deschisa pt business. E ireal pentru un european ce posibilitati sunt. In acelasi timp si riscurile sunt mari sa o dai in bara mai ales daca pornesti cu bagaj – credite pt studii, masina scumpa luata ca student, etc. Vorbeam cu un american de un apartament in Europa si zicea ca atata e baia lui (gen 30mp). Asteptarile mentale sunt mari si vor totul imediat.
Probabil ca saltul asta potential de la milionar – sarac e greu de gestionat. E usor sa crezi ca esti milionar si sa cheltui in avans.
Ceva similar e si pentru romanii de la satele din Romania. Ar putea in teorie sa faca o scoala, meserie, sa mearga cu bicicleta sa isi cumpere un Logan de 3 ani, eventual sa invete 2 limbi straine si ar fi ok, majoritatea. Dar cu 2-3 greseli – alcool, renuntat la scoala, un credit cu dobanda mare, 2 copii la 20 de ani, ceva probleme de sanatate, deja e greu.
umbla cainii cu colacii in coada. Poti sa mergi la ce banca vrei ca nu primesti 500K credit pentru un plan de busines. Banca nici nu se uita la afacerea ta daca nu ai minim un an in business si sa vada „tax return”. E posibil sa isi fi cladit „credit scoru-ul”in 3 ani, apoi cu 50k si un imprumut SBA a cumprat o afacere de 500k. Mercedes si Porche sunt pe lease si erau inainte de 2021 sub o mie $ fiecare.
@Zarax – o familie cumpara un apartament cu 2 camere si face 2 copii, ramane acolo pana la pensie. Cum califici tu asta din punct de vedere al copiilor, le sunt ingradite drepturile, este cruzime, e inadmisibil, ce se intampla acolo cand pana la 18 ani sau pana pleaca de acasa nu au nici un fel de intimitate si impart dormitorul?
@vosidit98 – De ce amesteci nevoile unui om cu ceea ce produce el? Hai sa iti dau un exemplu concret – eu am un blog cu 5 vizitatori pe zi, Vali are 50 de mii pe zi (habar nu am, nu dati cu pietre) – si vine o agentie de publicitate cu o campanie. Daca lui Vali ii dau 500 de euro pe un banner atunci nu ti se pare firesc sa imi dea si mie 500 de euro pe banner, ca si eu trebuie sa traiesc, sa mananc, si eu muncesc sa scriu 3 articole pe zi si am blog ca si el, nu? Chiar asa conteaza ca eu am 5 cititori pe zi si el are 50 de mii? Si eu ar trebui sa fiu platit cu 600 de euro, ca stau in chirie si el are casa lui, nu?
Ce, eu nu sunt tot om?
Pentru ca un om care doarme sub cerul liber nu poate sa produca mare lucru. Asta intelegeau pana si industriasii anilor 1800. In cazul in care chimistii tai dorm in masina la poarta fabricii, productivitatea lor va avea de suferit. Iar in final tot firma ta sufera.
Nu am spus vreodata ca un angajat trebuie platit conform nevoilor sale personale. Dar trebuie observat ca problemele devin sistemice. Ce faci cand nu mai poti plati 51% dintre angajati conform nevoilor lor de baza (acoperis peste cap si mancare).
Aici tine si de firma sa realizeze ce sa intampla si sa ia masuri. Prin actiuni civice, la inceput, iar daca nu merge asa, poate patronul isi da seama ca trebuie sa mute sediul / fabrica. Sau da faliment. Aia e.
Un exemplu bun ar fi Louis Rossman, omul este capitalist pur sange dar nu pana in punctul in care sa-si taie singur creanga de sub fund. A vazut ca nu mai mergea afacera in New York, a incercat mai multe cai de a rezolva problema, nu a mers. S-a mutat cu tot cu angajati (cei care au putut face mutarea) in Texas. Unde si el o duce mai bine, si angajatii lui o duc mai bine.
Dar patronii nostri vor sa fie in buricul targului cu ultimul racnet de masina iar angajatii sunt sclavi prosti.
@vosidit98 – te invarti in cerc cu definitiile si evident ajungi in acelasi loc. „Acoperis peste cap si mancare” – depinde cum definesti astea, de la inchiriat o camera intr-o casa/apartament cu alti oameni la 2 camere in centru e o mare diferenta si la fel de la parizer cu paine la shaorma/mancat in oras iar e o mare diferenta.
Ai vazut filme cu mafioti italieni? De regula in cultura lor (si alte culturi) stau cu parintii, 2-3 generatii in casa. Daca Ion sta in casa cu parintii si Fane vrea sa stea in chirie, evident ca au cheltuieli diferite si vor accepta salarii diferite.
Tu te referi doar la oameni care pleaca de la zero insa omiti ca unii parinti lasa ceva dupa ei si acei copii nu pleaca de la zero, au ceva in plus – unii bani sa traiasca o viata, altii o casa, altii pot locui cu parintii pana se satura, altii sunt retrasi de la scoala la 10 ani sa se duca cu vacile – insa ca angajator piata e facuta din toti si lofica ta este incorecta.
Atata timp cat eu ca angajator gasesc 10 oameni care accepta salariul X si isi fac treaba in mod corect nu este treaba mea ca exista inca 20 de oameni care nu se descurca din acelasi salariu X pentru ca au alta situatie finananciara.
https://www.oxfamamerica.org/press/just-8-men-own-same-wealth-as-half-the-world/#:~:text=Eight%20men%20own%20the%20same,business%20leaders%20in%20Davos%2C%20Switzerland.
Voi nu priviti situatia de ansamblu. Cand sunt 8 (OPT!!!!) oameni care au resurse financiare cat jumatatea mai saraca a OMENIRII, voi vreti egalitate?
Stati si va certati intre voi care e standardul decent de viata, daca trebuie sa ne multumim cu o garsoniera pe colt, cort sau castel din cutii de carton…Nu va e clar ca sistemul e corupt, noi suntem un miliard de vaci pe un metru patrat de teren si aia sunt 1 vaca pe un miliard de hectare. Si noi stam sa ne certam intre noi ca trebuie sa avem educatie financiara, sa economisim din metrul nostru patrat, sa ne ajutam aproapele si sa nu poluam. Sunteti sanatosi la cap?
Daca voi aveti impresia ca aia au facut averile alea ca au muncit 14 ore pe zi sau ca au iq de 240 sunteti total rupti de realitate.
Aia sunt dusmanii, nu noi intre noi, care suntem saracii cu care sunt aia comparati.
E complicata discutia. Multi vorbesc aici din presupuneri, realitatea e alta. SUA e diferita de Romania. Abordarea pentru o viata stabila e total diferita. In Romania e floare la ureche. E mult de comentat (o zic eu care de obicei pun comentarii kilometrice). O sa incerc sa ma lungesc deseara daca vreti, nu e vorba de delasare la oamenii aia, sunt extrem de multe cacaturi care pot sa scape de sub control chiar si pentru un om cu capul pe umeri si daca nu ai ca obicei sa iti faci tot timpul metode de precautie pentru cazuri de genul (vezi disaster recovery cum nici ING nu au) in foarte scurt timp devii homeless.
Daca vreti ma lungesc deseara, as putea pune un guest post cu parerea mea daca intereseaza pe cineva insa nici experienta mea nu e foarte mare si e pe moment, peste 1 an cine stie ce dracu apare.
Aici iți dau dreptate. Multi romani, printre care ma număr si eu, nu cunosc si nu percep toate nuanțele societății Americane. Nu prea înțelegem noi nici capitalismul. După cum se vede si din multe comentarii, noi încă il percepem ca pe sistemul boierul cu moșia lui si un fel de „iobagi liberi” pe post de angajați.
US of fscking A.
Vad multa lume extrem de ignoranta si cu putina minte care isi imagineaza ca cineva sarac ar reusi sa iasa din saracie daca munceste mai mult si cheltuie mai putin.
Saracia este in realitate extrem de scumpa si te forteaza sa iei decizii extrem de proaste pentru ca prioritar e sa ai undeva sa dormi si ce sa mananci, desi poate ar fi mai important sa faci un curs de ceva, sa iti poti face timp sa citesti, sa inveti, sa iti permiti niste haine mai de doamne ajuta, sau sa strangi bani de un bilet de autobuz sa te poti cara din orasul in care abia te mai descurci.
Sunt nenumarate studii, si absolut nimeni nu contrazice asta ca, fara interventie externa (prieteni, ong, stat), este statistic mai putin probabil si mult mai scump sa iesi dintr-o stare de subzistenta decat sa ajungi multi-milionar de la un venit mediu.
Daca teoria absolut imbecila cum ca poti sa iesi din saracie muncind mai mult si cheltuind mai putin, atunci nu ar mai fi existat sute de milioane de oameni care mor de foame din Africa, India, etc. Daca asa ceva era atat de simplu, statistic vorbind, saracia ar fi fost o situatie exceptionala, nu o stare in care se regaseste majoritatea populatiei acestei planete.
In special, noi ca romani, care am prins anii 80-90-2000 ar trebui sa intelegem astfel de lucruri, absolut triviale. Cand esti sarac si in cacat, singura directie reala si predictibila este in jos, nu in sus, ca traiesti in SUA, in China, sau in p. ma-sii.
Iar daca este sa ne uitam in ce tari nu prea exista oameni care traiesc in saracie lucie, nu o sa fie tari unde se aplica capitalismul salbatic de prostit prostii care pun botul la povesti, ci fix tarile alea socialiste si „progresiste” (sic!): Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia unde – surpriza – salariul minim (impus de sindicate, nu de stat) este de cel putin 7 ori ori mai mare decat cel impus de stat in Romania, de pilda. Asta in conditiile in care mancarea la magazin/piata (nu restaurant si alte fite) nu e mai scumpa ca in Romania.
Dar nu nene, capitalismul salbatic unde iti rupi carca o viata intreaga, fara drept la concediu de odihna, fara medical platit, fara asigurare medicala si fara pensie pt cate un Bezos sau Musk, si apoi ajungi pe strazi la batranete e un aranjament ok din care toata lumea are de castigat.
Ok, bag un comentariu kilometric, cu romgleza si greseli. Mi-e lene sa-l recitesc si sa-l corectez, e scris la cald. Daca nu aveti timp, evitati.
Inainte sa incep sa detaliez motivele pentru care eu cred ca exista atat de multi saraci in SUA, ar trebui sa intelegem diferentele dintre SUA si Romania cel putin in partea de abordare a vietii.
– Daca in Romania ai salariu net, din brut angajatorul plateste taxele la stat, in SUA salariul tau este brut sit e ocupi tu de plata taxelor.
– Daca in Romania nu te ocupi de taxele pentru salariu, in SUA in fiecare an trebuie sa faci taxele
– Daca in Romania ai pensie gratis, in SUA trebuie sa cotizezi pentru pensie, pui in conturi de tipul 401k, IRA/Roth IRA (estimativ ai avea nevoie de 1, 1.5/2 mil USD stransi daca te pensionezi pe la 65 de ani, bine, naiba stie ce cheltuieli vor fi acolo).
– Daca in Romania sistemul de sanitate este gratis, in SUA este majoritar privat, cu ajutorul angajatorului platesti asigurare medicala. Avand asigurare medicala nu inseamna ca sunt costurile gratis. Nu intru in detalii acum cum e cu asigurarile din SUA. Exista si variante ieftine, Medicare/Medicaid/Chip sau chiar cateva clinici gratis, foarte putine, insa serviciile lasa de dorit, nu toate clinicile accepta, etc. Nu intru in detalii cu costurile medicale cand n-ai asigurare, multi stiti cam cum sta treaba
– Daca in Romania oarecum poti face fata cu un salariu, in SUA, un salariu nu e de ajuns, chiar fie el mediu de IT (exclud salarii de Google, Amazon, Microsoft, Facebook, Netflix). Prectic trebuie sa faci chestii pe langa pentru a suplimenta venitul.
– Daca in Romania scoala e gratis sau foarte ieftina, in SUA nu e ieftin deloc (aproximativ 60k/an pentru facultate. Nu intru in detalii de scholarship si alte chestii)
– Daca dintii sunt oarecum ieftin in Romania, in SUA sunt ieftin de scos si extrem de scump de pus
Hai sa discutam un pic despre saracie in SUA. Ideea e ca sunt foarte multe lucruri care pot merge prost o singura data ca sa arunce intr-un Rahat din care foarte greu poti iesi
– Chiria – In momentul cand te duci sa inchiriezi in numele tau, proprietarul va face background check. In general e constituit din 2 elemente: criminal history (ce ai prin curte) si credit history/consumer report (cat de bun platnic esti). Oricare dintre cele doua daca are lucruri care nu par ok, da alternativa proprietarului sa refuse sa-ti inchirieze
– Credit la banca – aceeasi discutie cu credit history, employment paychecks din ultimele luni sa vada ca esti inca angajat, plata taxelor in ultimii 2 ani.
– Joburile – acelasi lucru, joburi chiar si cu 1-2 angajati iti vor face background check. In general un singur job nu e de-ajuns. Ca idee, un job de professor e 50k brut, asta inseamna 4k net. Depinde in ce stat esti, undeva la 3k net pe luna. Din care platesti 1.5k chiria.
– Statutul legal – acte, viza, statut. Daca nu esti legal, optiunile sunt extrem de limitate. Ori deschis ceva, facut business daca ai bani si trait din asta, sau, incercat sa faci bani la negru, stat pe la Home Depot si incercat sa te rogi de unul si de altul sa te ia daca n-au nevoie sa le lucrezi ceva pe la casa
– Mental health – cand esti in depresie, este extrem de greu sa te ridici din pat sa te apuci sa faci ceva
– Adictions – droguri, gambling
– Medical issues – patesti ceva si nu mai poti munci
– Probleme cu politia, dat in judecata te poate fute grav costurile cu un avocat
– Poti sa fii tu curat si copilul tau sa faca o tampenie
– Tampenii pe care le faci care pot duce intr-un cacat, exemplu investit toti banii in Dodge coin.
– Neplatit corect taxele
– Costurile care cresc de la an la an pentru toate, chirie, intretinere, mancare (care comparativ cu anul trecut cred ca a crescut cu minim 30%), costuri cu scoala, iar salariile cresc cu 1-2% daca primesti crestere salariala.
– Situatia actuala, dat afara, si redus angajarile
– Divort – multi erau ok inainte, un divort a venit ca un soc, s-au trezit in strada, sau mama singura care practice nu stie sa faca nimic sa supravietuiasca sau care daca facea ceva si cumulat cu venitul sotului erau oarecum ok, acum cu venitul la jumatate isi da seama ca nu ies calculele la final de luna. Asta pe langa pensie alimentara si pentru sotie.
– Neplatit ratele la banca, luat banca casa
– Burnout
Majoritatea americanilor sau amicilor pe care-i cunosc traiesc ori pe credit ori “paycheck to paycheck”. Exista datorii bune si datorii proaste. Poti face credit pentru consum si credit pentru investitii. Cand investesti si cheltuielile cresc, tocmai pentru ca te dezvolti. Majoritatea amicilor care fac credit il fac pentru consum. Luat lucruri cand si le permiteau, rate la masini, apartamente, si in cazul de dat afara cheltuielile alea nu au putut fi reduce radical. Sunt extrem de putini oameni care au access la cateva mii de USD in caz de ceva, nu mai zic de plasa de siguranta de 6 luni. Ideea e asta, multi dintre noi suntem oarecum tineri, unii avem joburi ok, credem ca entuziasmul, puterea de munca, gandirea de la 25-40 ani va fi asa tot timpul si avem tendita sa facem calculele cu situatia de acum, ducem cheltuielile la venituri si cat esti dat afara primesti un soc. Am vazut un contractor pe Linkedin dat afara sptembrie 19 – Septembrie 29 era ultima zi, Noiembrie 1 a zis ca nu mai poate tine apartamentul in care locuia si se ruga de oameni daca stiu cumva vreo oportunitate, oriunde in SUA el se muta ca nu mai are bani deoparte.
Stiu caz personal, vindeam acum 3 ani niste produse ca extra venit (legale, nu iarba sau alte cacaturi), era un baiat care venea la mine sa-l ajut cu stoc, a facut niste tampenii nu stiu pe unde, a facut niste puscarie, m-a gasit saptamana trecuta, era homeless. In conditiile in care acum 3 ani avea masina, era curat, avea familie, venea cu motocicleta. Saptamana trecuta mergea agitat sa caute ceva de mancare.
Principala grija persoanelor fara adapost in SUA este “unde dorm la noapte”. Am fost in San Diego in Noiembrie, nu exagerez, m-am cazat la un hotel in centru, am plecat spre Walmart pe jos dimineata sa cumpar ceva. Pe o distanta de o mila erau corturi de homelesi pe fiecare parte a strazii pe fiecare strada. Efectiv nu puteai nici sa-i ocolesti. Multe, nu unul doua, rand intreg plin ca vagoanele de tren. Am trecut pe alte strazi in sepranta ca poate doar pe strada aia e, pe naiba, erau peste tot, inclusive in parcare la Walmart
Bun, totusi care e faza cu saracia si cum cred eu ca se poate evita sau incerca sa se iasa din ea:
– Din punctul meu de vedere, cea mai buna metoda ca de obicei este preventia. Pentru ca odata ce esti homeless este extrem de dificil sa revii. Daca gasesti un job angajatorul face background check vezi situatia cu criminal history, employment history, education, credit report. Sunt si optiuni mai putin stricte gen Walmart/McDonalds insa salariul nu-ti ajunge sa supravietuiesti. Pe langa asta, pentru a putea iesi din asta trebuie sa iti satisfaci nevoile primare, mancare, siguranta, odihna, spalat. Fara astea nu reusesti sa mergi la munca. Si cu toate astea, ca sa iesi din cacat trebuie sa fie un motiv foarte puternic sa te ridici sa de duci la lupta (de obicei cineva la care tii, familia), altfel, doar pentru tine nu o vei face.
– Tinut credit history cat mai sus spre excellent
– Plasa de siguranta de minim 6 luni (asta nu se realizeaza intr-o luna) cand lucreaza doi in familie. Cand esti singurul care aduce venit, as recomanda 1 an. In acea plasa de siguranta, pe langa cheltuielile de acum trebuie inclusa si asigurarea medicale pe care o platesti tu toata.
– Intotdeauna am considerat ca trebuie facut cumva si avut mai multe surse de venit. Mai multe surse de venit nu se realizeaza intr-o luna, se realizeaza pe parcursul anilor. Pentru ca daca pica o sursa, esti inca acoperit de celealte. Binenteles ca se pune in balanta timpul, effort, nu vrei sa mori facand infarct la 30 de ani.
– Asigurare de viata in caz ca dai ortul popii. Cred eu ca macar o polita de 2 mil e indicat. Ea trebuie sa acopere plata casei, scolilor copiilor si a pensiei sotiei/sotului/cheltuielolor cu copiii
– Asigurare medicala obligatory pentru toata familia. Daca nu poti privat, trebuie interest cum se face cea publica pentru persoanele defavorizate
– Stat cat mai deoparte de probleme cu legea
– Din pacate, cand esti foarte jos notiunea de hustling te ajuta, va trebuie sa faci extra activitati, sa te zbati constant pana prinzi momentum ca sa ajungi la mal.
– De preferabil sa minimizezi creditele, nu e simplu, nu e ca si cum poti plati casa cu banii jos insa ideea este daca poti sa nu te indatorezi mai mult decat ti-e plapuma. Ne-ar placea multora o casa de 2 milioane de USD dar daca salariul tau e 100k pe an si dai 80% din salariu pe rata, cred ca esti intr-un risc maxim.
– Platit datoriile la timp pentru a nu risca sa fii aruncat in drum
– Tinut cheltuielile sub control
– Incercat sa fii cat de cat relevant in raport cu ce se cauta. Extrem de greu dupa 35 ani, greu inveti ceva nou
Si iarasi, cu toate astea tot nu e nimic sigur ca nu se poate duce naibii ceva, ca nu ti se intampla ceva mental sau medica, ca nu se intampla ceva cu unul dintre copii, sau poate ai nevoie sa platesti ceva mai semnificativ, un spital, niste avocati, vine o criza si te lasa in curul gol, asta daca supravietuiesti sau esti in liberatate.
Pe scurt, nu e simplu in SUA dar ssituatia se poate controla. Daca in Romania iei salariu, cheltui si restul economisesti, pui la banca si nu te doare capul mai departe, in SUA situatia e mult mai complexa de atat. Iar ca homeless in SUA este extrem de greu de iesit la liman.
@Cristi – ai drepate in ce spui insa omiti cateva aspecte
1. Ala e sistemul lor si functioneaza pentru ei, noi ne uitam la cei ce esueaza pentru ca nu e nimic de discutat sau interesant in Fane care lucreaza in fabrica, are casa, 2 masini si face 2 vacante pe an. E plictisitor
2. Se omite liberul arbitru – sistemul lor de pensii este privat de cand e lumea si pamantul insa oamenii prefera sa cheltuie azi toti banii in loc sa si economiseasca, apoi se trezesc la batranete ca nu le ajunge pensia
3. Stau in chirie un an, zece, 30- si apoi se trezesc ca preturile cresc si nu isi mai permit nimic al lor, nu mai pot plati chiria nicaieri
4. Se multumesc cu un venit mic, la 20 de ani lucreaza in McDonalds si la 60 de ani tot acolo, in loc sa incerce sa creasca
Mai sunt multe exemple si se aplica peste tot, nu doar in US, esenta fiind ca fiecare om e responsabil pentru soarta lui.
Poate ar fi trebuit sa merg cu concluzia fara sa mai bag kilometrul de comentariu. Ideea e asta. Daca in Romania tot ce trebuie sa faci este ca sa ai grija ca tu si familia ta sa consumati tot timpul mai putin decat produceti, in SUA facand doar treaba asta mergi spre faliment. Trebuie sa te gandesti si la taxe (degeaba produci 1 mil si consumi de 900 k, ca atunci cand trebuie sa platesti taxele, cei 100k nu-ti ajung), si sa strangi pentru pensie 1-2 mil, si sa pui pt copii pt scoli in planul 529, si sa ai grija sa ai bani de asigurare tot timpul, posibil la batranete bani de azil (probabil din cei 401k stransi) si tot asa. Si oricare din astea sau cele de mai sus poate pica la un moment dat
Plus investit in Mutual funds, S&P 500 si alte chestii sa poti sa eviti devalorizarea banului
Mai vroiam sa mentionez doua lucruri:
– la probleme cu legea. Poti avea probleme cu legea si sa fii acuzat fara ca tu sa comiti o infractiune cu intentie, ci pentru nu cunosti legea si regulile si mai ales consecintele, tu sa crezi ca ai dreptate dar de fapt sa nu ai. Exemplu ieri, mergeam spre mall, unul aplicase o
procedura de chockehold altuia, la iesire din mall, ma rugasera sa chem politia, politia era aproape asa ca au vebit in sub un minut. Ala de a facut chockehold acuza ca un chinez nu stiu ce i-a facut in baie, l-a atins, in fine mentiona de sexual
harrasment desi prima data zicea ca i-a luat rucsacul. Problema e ca ala de i-a facut chockehold indiferent de ce e cu sexual harrasment si ca va fi acuzat de asalt grad 3. El crede ca era in legitima aparare doar ca nu era, scena cu sexual harrasment se petrecuse in baie, el il stransese de gat la iesirea din mall. Sau sa crezi ca daca faci ceva, maxim primesti amenda si de fapt sa fie mai mult decat atat
– la prevenit probleme, nu stiu daca e o metoda buna ceea ce fac insa indiferent de cate surse de venit am, in fiecare zi aplic la 3 anunturi de joburi (de saptamana viitoare voi ridica pragul la minim 5) si indiferent de situatia mea, eu accepta interviuri chiar daca poate la unele nu voi merge mai departe dupa oferta. Pentru multi e pierdere de timp insa ideea mea e sa te testezi sa vezi unde esti din punct de vedere profesional in raport cu piata, si sa iti imbunatatesti aptitudinile de vanzare/negociere
Ai scris interesant. Concluzia: ramai acolo, ca e de 10 ori mai bine ca in RO.
Dar du-te draga în SUA dacă e asa de bine acolo. Ce te retine?
@Deea, un subiect nu a fost atins, armele. Si aia poate cantari foarte mult daca merita sa ramai in continuare.
@offtopic, ceva ce nu va va conveni: Mai copii, am vazut si la Cetin pe blog atitudinea asta cu comentariile la adresa lui Deea. Si in general se intampla dupa ce oamenii isi fac o parere dupa un eveniment si o tin asa tot timpul indiferent ce face persoana aia dupa. Adica daca nu ti-a placut cum a raspuns la X subiect, orice face dupa o luam la pl. Ideea e asta, e o diferenta intre a-i explica din punctul tau de vedere de ce nu are dreptate, alta e sa-ti doresti sa nu reuseasca X si sa se intoarca inapoi cu coada intre picioare. Va spun un lucru, nu mint, am pe unul cu care ma contrez pe aici pe o mica afacere, e un fel de competitie si na, face un fel de bulling dar la nivel soft cat sa nu-l pot raporta la politie sau da in judecata. Ideea e asta, nu va mint, nici macar aluia nu-i doresc sa nu reuseasca. Din contra, are familie, sau nevoi sau probleme, ii doresc sa ii mearga bine tocmai pentru ca sa-i mearga bine si familiei lui. Ce e intre noi e punctual si o rezolvam intre noi in momentele alea insa nu mergem mai departe de ce e acolo, nu am nimic cu viitorul lui. Faptul ca lui ii merge bine sau prost in viata, viata mea nu e influentata de asta, ca nu stau eu cu el. Asa si aici, nu vad cu ce se schimba viata ta in functie de ce i se intampla lui Deea daca emigreaza sau nu, daca viseaza sa zboare pe pe Marte sau nu, nu conteaza. Viata mea nu se schimba in nici un fel daca Florin Salam e bogat sau e ultimul parlit. Lui Deea orice ar fi eu ii doresc mult noroc si sa-i iasa tot ce isi propune si sunt sigur daca insista si daca are support o sa ii mearga. Ca avem pareri diferite pe unele subiecte, e partea a doua. Dar asta am si cu unii la munca, asta nu inseamna ca trebuie sa o iau personal. Si asta e frumusetea unei discutii, vezi si alte puncte de vedere la care nu te-ai gandit dar pot fi valide.