Cât m-am lenevit eu să dau o formă textului pentru episodul 2, se pare că Digi24 a făcut mult mai mult decât aș fi putut face eu pentru acest episod din foileton.
Capitala, în fața unei crize majore a gunoaielor
Groapa Vidra Ilfov (Eco Sud SA), fară licență, primește deșeuri fară a avea o stație de sortare cu randamentul cerut. Stațiile de sortare trebuie să aibă un randament de 75% pentru materiale reciclabile și 25 % valorificare prin incinerare, co-generare etc. “În prezent, din cantitatea totală de deşeuri intrată în depozitul Vidra, sunt sortate manual PET-urile şi deşeurile metalice” – se precizeaza in solicitarea Vidra- Eco Sud pentru revizuirea Autorizatiei Integrate de Mediu depusă la Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov. Deci cam tot ce intră, acolo ramâne, îngropat. Oamenii „de mediu” din PMB sunt deja „pregătiți” să anunțe că au gasit soluția: îngropăm deșeurile din București la Vidra!
Un articol lung și documentat, încât eu nu aș mai avea ce spune în plus, și repede încât să nu devină „informație perisabilă” față de articolul de la Digi. (de fapt, îmi dau seama că nu ar fi devenit, că problema nu se va rezolva rapid)
Textul meu se dorea scris la nivel de amator, în care v-aș fi rugat să analizați gunoiul pe care îl aruncați, și să vă întrebați cât de mare nu ar fi muntele de gunoi (care nu scade!), dacă ați arunca biodegradabilele la biodegradabil, iar ce nu e biodegradabil, la reciclabile, să spunem.
Oare dacă bucureșteanul ar fi conștient de asta, că majoritatea gunoiului produs de el e atât de amestecat încât nu se poate nici recicla, nici incinera, și ar încerca să facă ceva, ca om de rând, ca „producător principal de gunoi”, oare cum ar arăta gropile?
Cum ar arăta gropile din jurul Bucureștiului, ce volum ar avea în timp, dacă ar fi pline numai cu ceva biodegradabil, de exemplu?
Da, au și gunoierii vina lor, dar și oamenii… Până când poate fi umplută o groapă de gunoi?
Ce procent din gropile pline de gunoi, care dau pe afară, e sticlă (reciclabilă), aluminiu (reciclabil), hârtie (reciclabilă, incinerabilă = reciclabilă energetic)?
De plastic încă nu zic, că e greu cu reciclatul (așteptați episodul 3 al articolului).
La mine acasă am vorbit cu primarul, l-am întrebat de ce nu avem insule/zone pentru reciclabile? Oraș capitală de județ, nu există zone pentru dus reciclabile.
A spus „Problema gunoiului e rezolvată, îl ducem într-o comună la marginea județului.”.
Tare, nu? Un bun primar, un bun politician.
La întrebarea mea: „Iar când groapa aia se va umple cu sticlă, plastic, tablă, lemn… și alte multe chestii care nu se degradează repede în mod natural, ce veți face? Nu vedeți cum e situația la București?”, a tăcut.
Revin la întrebarea din titlu: credeți că am putea, toți, să încercăm să folosim mai puțin gunoi care nu se poate recicla? Fără iaurturi ambalate la 140g, fără șase felii de salam ambalate în plastic. Fără două lămâi (două) ambalate special în punguța din plasă, și învelite în carton…
Când cumpărăm banane, am putea să nu le punem în pungă înainte de cântărire?
Ilustrez cu niște gunoi recent, din Napoli:
–
Săptămâna asta am economisit (nu am folosit) câteva pungi.
Iar de când am cumpărat plăsuțele pentru fructe/legume, am economisit 30-40 de pungi.
Adică, la 10 bani punguța, am amortizat „investiția” de 4 lei.
Mi-am făcut rutină: ajung acasă, pun fructele/legumele în cutiile lor, plăsuța imediat înapoi la locul ei, în geanta/rucsac. Le am tot timpul cu mine.
Dacă am de cumpărat zahăr, iar pe raft e zahăr în pungi din plastic și zahăr în pungi din hârtie, cumpăr zahăr ambalat în hârtie.
Da, e doar o pungă pe lună. E ok, e o pungă din plastic mai puțin.
Cu sau fără legatură. Mostre de bucureșteni (sau mostre de români):
martie 2019:
decembrie 2019:
Prin Bucuresti nu se face colectarea selectiva a deseurilor, in sectorul 6 au devenit istorie de mult containerele pentru colectare selectiva, prin sectorul 1 mai sunt cateva ratacite. Prin sectorul 3 parca am vazut niste containere relativ noi pentru colectare selectiva. S-a facut acum ceva timp campanie ca populatia sa colecteze selectiv deseurile, dar nu s-au dat containere, si chiar daca mi-as lua containere, se ridica la gramada. Asa ca pana vor rezolva primariile aceasta problema, ne descurcam si noi cum putem, mai ducem plasticele la un supermarket sau la containerele alea putine din alte sectoare.
Containerele alea de reciclare erau umplute cu gunoi menajer (mai ales cel pentru hartie care avea deschiderea mai mare) și se transformaseră în focare de infecție și mizerie. Erau puțini cei care dacă aveau o cutie de carton mai mare o rupeau să încapă în container, majoritatea le puneau lângă.
În momentul de față în sectorul 6 se colectează separat de către asociație și vine o dată la câteva zile o mașină a le ridica separat. În funcție de cât s-a strâns se scade din suma totală de la salubritate (în jur de 8-10 RON pe lună). Problema aici e că sunt asociații care nu au spațiu de depozitare pentru a ține reciclabele câteva zile, iar dacă pun o cutie afară unde poate arunca toată lumea se va umple din nou cu gunoi menajer.
Precizare la comentariul anterior: din colectarea materialelor reciclabile se scade din taxa de gunoi în jur de 8-10 RON pe apartament.
@ic
Si cei care stau la casa in sectorul 6 au vreo modalitate de a colecta si preda separat deseurile ?
Ați încercat să vă adunați 30-40 oameni din zonă care să bată la cap pe cei de la primărie și firma de gunoi pentru așa ceva?
Spoiler alert:
– trebuie ceva muncă de convingere (cereri, așteptat răspuns, pus cerere încă o dată, etc.)
– nimeni nu o să vrea amplasarea containerelor aproape de curtea lui (generează mizerie și vor fi oameni care vor depune cerere pentru eliminarea lor)
– în multe zone de case nu ai loc unde să așezi așa ceva
– așteaptă-te ca cei care mai renovează case să pună molozul tot acolo
PS: la mine la asociație ridicarea de reciclabile se face tot de firma de gunoi, reducerea vine pe aceeași factură. Vin o dată la câteva zile cu o dubă care pleacă plină. Cu puțină presiune ar putea face asta și la zonă de case. Problema e unde se stochează temporar gunoaiele?
@Cuie inainte sa arunci cu info false informeaza-te inainte. Sectorul 6 are program de reciclare in care fiecare bloc se poate înscrie. Blocul surorii mele e inscris de vreo 3 ani cel putin, si chiar au primit amenda la un moment dat pentru ca lumea continua sa arunce amestecat pungile de gunoi si admin a trebuit sa revina cu info si insistente ca lumea sa colecteze separat.
@Cuie In sectorul 6 mai ai si 12 puncte de colectare reciclabile sub forma unor tarcuri.
A observat cineva cum și în ce sunt ambalate cardurile miniSD ? O tonă de plastic si jumate de copac pentru o așchiuță de card
O comanda de mancare produce mai multe deseuri nereciclabile decat deseurile pe care le salvezi tu fiindca te plimbi cu pungi si saculeti dupa tine. Fara campanii de educare, sisteme de reciclare si intr-un final amenzi nu o sa se schimbe mare lucru chiar daca faci tu economie de 4 pungi si 6 sticle pe saptamana.
In sectorul 2 de la inceputul anului gunoiul e preluat selectiv. Fractie umeda si fractie uscata. Primele dati luau sacii la gramada, apoi am inceput sa ii pui separat dar vecinii mei nu fac asta asa ca era luat tot la gramada gunoiul lor. Cam din mai-iunie au inteles si gunoierii sa nu mai ia sacii galbeni fiindca vine alta masina dupa ei. Am in continuare vecini care folosesc sacii galbeni pentru gunoi menajer.
Nu s-a explicat ce inseamna fractie uscata, fiecare trebuie sa se intereseze individual.
Nu stiu ce ar trebui sa fac cu hartia cu resturi alimentare. Teoretic poate fi reciclata in caramizi pentru foc dar pentru asta trebuie sa fie colectata separat fata de restul gunoiului.
Nu au zis nimic de uleiul uzat. Probabil ca ala e ok daca ajunge la canal doar nu il vede nimeni… E mai usor sa treaca o masina o data pe luna si sa ridice sticle de ulei uzat din strada decat sa ii convingi pe toti sa isi duca uleiul la benzinarie.
Nu stiu ce trebuie sa fac cu resturile de vegetale. Mi-am luat si eu saci albastrii ca cei pe care ii folosesc maturatorii pentru frunze sperand ca trece o masina separata sa ii ia.
Nu stiu ce trebuie sa fac cu textilele.
Nu stiu ce sa fac cu mobilierul.
Dar sigur problema e ca se folosesc 6 pungi de plastic saptamanal pentru fruncte si legume.
Pe partea de ulei, cel putin in Iasi, colecteaza Carrefour-ul (informatii clienti). Pentru fiecare 5 litri de ulei uzat pe care ii aduci la ei primesti 2 litri de ulei curat (de pe raft). Asta ca sa te motiveze sa il strangi si sa il duci la ei. Am avut in jur de 40-50 de litri stransi in bidoane de 5 litri (in decurs de cativa ani) si dusi etapizat.
Uleiul uzat il iau cei de la Carrefour, daca e vreun hipermarket in zona. La 3L primesti 1L de ulei proaspat marca lor, la 5L primesti doua sticle de 1L.
Asa parca mai merita sa nu il arunci aiurea.
am umblat 1 luna de zile prin bucuresti cu 5 kile de ulei in portbagaj. nici o benzinarie nu l-a vrut. am citit pe net ca auchan… am trecut prin 2, nu stia nici dracu ce si unde. am ajuns intr-unul in care mi-a zis cineva „la informatii”. m-am dus la informatii, mi-a primit cele 2 sticle de 2 litri, mi-a dat 2 sticle de apa in schimb. si am ramas cu aia jumate plina in mana. „pe asta nu pot sa o primesc ca nu e plina si nu am voie sa vadau o sticla de apa in schimb”” „pai luati-o asa, ca nu v-o aduc pentru apa ci csa nu o arunc la gunoi” „nu am voie” „bine, o gasiti in tomberonul dinf ata cand va razganditi”… „domnu, domnu..” la 2 secunde dupa ce am pus-o pe cosul de gunoi aflat 5 metri mai incolo.
Cu articolele astea anti-poluare am ajuns să mănânc o singură dată pe săptămână, să salvez planeta. Pasul următor va fi să nu mai produc CO2… respirând mai puțin. Oh, Greta, mon amour!
Altul care are doar două variante: ori polueaza in neștire, ori se sinucide. Cale de mijloc nu stie. Ori „punga in punga in sacosa in cutie”, ori moare de foame.
Daca tot vrei sa faci ceva util, poti sa te opresti din respirat incepand de acum. Si lemn de brad nelacuit, se descompune ceva mai repede. Multumim.
Pungile alea reutilizabile (în care ai merele? prunele? fructele) îs mană. Am 10, se pot spăla (dacă ești leneș ca mone și nu scoți chestiile ce expiră mâine din ele – zucchini, în cazul meu). Costă un pic, dar îți scoți banii dacă nu plătești plastic (+ ideea că salvezi, tu singur/ă, mediul, senzație de neevaluat).
Râdem, glumim, pungile alea au 5 ani, și-au scos costul (also, me eco).
De ce se găsesc banane ambalate în plastic, când bananele vin deja ambalate în ambalaj bio propriu? Mănâncă cineva și coaja?
Pentru că bananele degajă Etilenă. D’aia sunt în plastic.
Eu am cumpărat un card miniSD acum 2 ani. Încă merge.
Bineînțeles că ambalajul devine problematic/ridicol când cumperi măcar 50/lună (și mă faci curioasă, că vreau și eu link).
nu. nu putem. dar putem sa le ardem. ca pe benzina. nu e tot aia? mergi cu masina? fix asta faci. ia vinde masina aia.
Ce sa arzi ca pe benzină, cojile de pepene amestecate cu pungi, sticle, cutii de bere, borcane, coji de cartofi? Asta vrei tu sa arzi ca pe benzină?
–
Mașină nu am, dacă mă intrebai pe mine asta.
Bineînțeles, reply către 7 (sper că link-uri).
@zoso (proprietar blog) & cristici (proprietar post): am dat reply la 2 din 3 comentarii. Îi blogul la menstruație și n-are chef sau îi telefonul meu idiot? (nu exclud nicio explicație).
Se intampla de la Ii-ul de la inceputul propozitiei
Reciclez voluntar de câțiva ani deja, pe fracții. Pana sa se implementeze masiv în containerele de reciclare selectiva duceam câte un portbagaj de reciclabile la mai puțin de o luna la centrul municipal de reciclare. Incredibil câte sticle (de bere) se adună, cât plastic și câtă hârtie.
Norocul meu ca stau la casă iar biodegradabilele le băgăm la o lada de compostare.
Gunoiul menajer s-a redus cam la 10%, ca să răspund și la întrebare.
@Cristici, oare nu e mai ecologic sa folosesc o punga de plastic biodegradabil si o eticheta adeziva, decat 2 sau mai multe etichete autoadezive pentru produse gen grapefruit? Intreb la modul serios.
Punga aia stim sau nu stim cat se poate degrada, in ce conditii, si ce produse secundare produce.
Despre o etichetă (mica, 3x4cm) stim sigur ca e hârtie, care si aruncată la gunoi menajer se degradează „safe” (celuloză).
Au pus si astia din Ploiesti in sfarsit containere speciale, cu hartie – plastic/metal – sticla separate. Eu adun separat plasticul/sticla/mtalul/hartia de vreo doi ani. Asa cum spunea cineva mai sus, e incredibil cate deseuri reciclabile poate sa genereze o familie intr-o saptamana. Nu-ti vine sa crezi cat plastic poti sa arunci zilnic, decat dupa ce te apuci sa-l aduni separat. Eu le pun la gramada intr-un sac mare, si cand se umple, iau in cate un sac de gunoi doar plasticul/metalul, apoi hartia, etc si le duc la niste containere speciale instalate de consilul judetean (cel putin asa scrie pe ele).
Apoi ma apuc iar de umplut sacul pana saptamana viitoare….
Se poate. Am reușit să-mi fac obiceiul de a-mi lua tot timpul când merg la cumpărături plasa ai biodegradabilă care-i mai scumpă. O folosesc de vreo 6 luni și încă nu s-a rupt. Și ai dat o informație bună în primul articol, aia cu diferențele de plastic, că nu se reciclează tot la grămadă, ceea ce-l face aproape imposibil de reciclat.
nu se recicleaza la gramada – da asa e, pentru ca sunt diferiti polimeri incompatibili majoritatea intre ei. Insa nu e adevarat ca nu se poate recicla tot plasticul pentru ca se poate recicla tot ce e termoplastic. Nu se poate recicla termoset ( plastic care dupa intarire nu mai poate fi prelucrat prin re-incalzire). Insa nu se folosesc polimeri termoset in ambalaje de ex, sunt aplicatii industriale pentru acest tip de plastic. Majoritatea ambalajelor sunt facute din PE, PET, PP, PS – reciclabili in totalitate. Problema apare cand le amesteci si le topesti impreuna – nu sunt compatibile unele cu altele ( unele de tot, altele partia) si apar separatii, aglomerari etc.
In alte tari ( care s-au apucat de reciclat cu mult inaintea noastra – ca noi, fie vorba intre noi, daca nu ne forta UE reciclam o pula oricum ) se recicleaza diferit, dar se recicleaza.
Vedeti ca plasticul ala „biodegradabil” nu e chiar ce crede lumea, ca arunci punga pe camp si se degradeaza singura. Sau poate sunt eu mai prost de am crezut asta, caz in care ma scuzati.
Ca sa citez de pe wikipedia, de la „Polylactic acid”:
„PLA is biodegradable under industrial composting conditions, starting with chemical hydrolysis process, followed by the microbial digestion, to ultimately degrade the PLA.”
Deci biodegradabil printr-un proces industrial. Adica tot trebuie colectat separat, dus la fabrica de biodegradare, daca exista, si tot tacamul.
E aceasi smecherie cu semnu verde de reciclabil pe plastice. S-ar putea recicla dar doar in anumite conditii si uneori procesu de reciclare polueaza. Iar culoare verde da o senzatie de ecologie dar nu e.
Facem noi campanie, facem de toate sa scapam de plastic. Intre timp se intmpla asta: https://pressone.ro/de-ce-se-ard-la-cluj-deseuri-aduse-din-italia-sunt-mai-de-calitate-decat-gunoiul-local si nu doar la cluj. Chiar daca articolul ala e din primavara afacerea este valabila si in prezent si raspandita in toata tara. Si nu doar cu plastic, ci cu mult mai multe alte mizerii, cum ar fi cele medicale.
Pai la cum descri problema solutiile ar fi urmatoarele:
1. Oamenii devin mai constiinciosi si incep sa cumpere chestii in functii de nivelul de biodegrabilitate si reciclare. Treaba fiind pe jumatate facuta, intrucat colectarea acestora este discutabila oricum ai da-o, dar hei oamenii se simt bine.
2. Oamenii o lasa mai moale cu chestiile din plastic si tot ce nu este eco friendly. Solutia fiind sa ne intoarcem la origini si sa ne descurcam ca acum 100 de ani. Chestia asta incepe sa devina un trend prin vest, ca deh dupa atata civilizatie vrei sa vezi si altceva.
3. Pastram situatia asa si din cand in cand niste oameni din imprejurimi mai ard niste gunoi, noi ne ofuscam si publicam pe facebook una alta. Autoritatile se fac ca lucreaza si toate merg mai departe.
Romania pe partea de tot ce tine de mediu si-a cam batut joc si cand a fost a fost sa-si bata joc de altele au dat-o cu mediu si cum ne protejam natura. Tot ceea ce spui tu este corect si este un pas in directia corecta, insa este ANULAT daca autoritatile impreuna cu cei care ar trebui sa asigure un management de succes al deseurilor nu se pun de acord pe o strategie si o implementeaza peste TOT.
Inteleg ideea de a fi mai bun, de a fi mai eco, dar intr-o tara unde respectarea regulilor este facultativa intre a fi asa si a avea un oarcare confort romanul va alege calea a doua.
„Dacă am de cumpărat zahăr, iar pe raft e zahăr în pungi din plastic și zahăr în pungi din hârtie, cumpăr zahăr ambalat în hârtie”
Daca ar face toti ca tine si ar ramane zaharul ambalat in plastic pe raft, nevandut cu lunile ar conta, producatorii s-ar sesiza si ar trece voluntar la pungi de hartie. In realitate, vine cineva care nu gaseste zahar in hartie (ca l-ai luat tu) si ia punga de plastic si aia e, zero game.
Daca statul nu interzice plasticul e frectie la picior de lemn ceea ce faci tu, fara suparare.
„Da, e doar o pungă pe lună.”. Un kil de zahar pe luna? Foarte mult. Poate solutia ar fi sa mai reduci din el, faci ceva si pentru tine, nu doar pentru mediu (asta e gluma, pentru cine nu s-a prins).
Tu crezi ca firmele nu au indicatori de vanzare? Cumpără zahăr in hârtie, ca nu se termină, stocul se reînnoieste pe raft.
Ca idee, gunoiul in Dublin, cazul meu-familie doi adulti si doi copii scoala primara, 3 tomberoane, 1- compostabil- cost zero, cam 40% din greutate, 20% din volum, 2- reciclabil (hartie, plastic si aluminiu)-cost zero, cam 20% din greutate, 40% din volum, 3- general (orice altceva plus metal)- asta costa si merge la incinerator, 40% greutate si 40% volum. Sticla se aduna separat si fiecare o duce la centre de colectare unde o sortezi tu pe culori (si trebuie sa fie spalata). Gunoiul reciclabil, partial se exporta. Strategia e ca, Irlanda fiind insula, nu se genereaza gunoi care sa fie depozitat, in afara de cel biodegradabil.
În Oradea e relativ ok, colectare pe 2 fracții de mulți ani. Peste 2 luni colectarea va fi pe 3 fracții, cu tomberoane cu cip, plata va fi în funcție de cât arunci. 2 puncte de colectare (gratuite) ale firmei de salubritate, unde fracțiile sunt separate pe mai multe categorii – moloz, vegetale, sticlă, mobilă, fier, baterii, medicamente etc.
Chiar e o chestie faina cu centrele alea gratuite de reciclare. Gunoiul „bio” il fac compost iar restul le duc o data pe saptamana in centrul de langa Centura. Singurul usor dezavantaj pentru unii ar fi ca trebuie sa ai buletin de Oradea. Deci cei care stau la 1-2 km mai incolo nu au aceasta optiune de a recicla.
anu trecut, pe vara, tot ce a fost produs compostabil am dus la compost. M-am simtit bine putin, mai ales ca era compostu meu. acum nu mai e compostul meu, dar tre sa incep sa fac iar asta, ca am recipient special
Problema este ca saculetul ala polueaza mai mult decat cateva mii de pungi biodegradabile.
Uite, eu nu cred in reciclare, am urmarit foarte mult subiectul in ultimii 15 ani. Arunc gunoiul selectiv, fac asta din obisnuinta si din bun simt, dar nu cred ca reciclatul sau minimalismul fortat pot sa schimbe ceva in domeniul asta.
Problema majora este focus-ul pe problema in sine si nu pe gasirea de solutii.
De exemplu, in foarte multe tari exista o garantie pe sticlele de suc, apa, bautura, doze… practic ce se intampla, omul plateste niste bani pe care ii ia inapoi sau nu… multi aleg sa nu o faca, pentru ca oricum nu le pasa de maruntis si atunci arunca saci intregi de sticle pe langa tomberoane, iar cei care vor sa faca un ban din asta le aduna… De exemplu cu o astfel de situatie lovest 2 iepuri deodata… una este ca iti creste nivelul de reciclare al pet-urilor si al dozelor… iar al doilea este ca oferi niste venituri unei clase de oameni care n-au de ales… si in loc sa iti dea in cap, probabil o parte din ei se vor gandi sa duca 100 de peturi la reciclat pentru 50 de lei.
De ce nu se face asta la noi? … de 20 de ani am tot auzit povesti si fel si fel de situatii despre 50 de bani pe sticla… eu as pune 1 leu asa simplu si frumos sa dea bine la calcul, supermarketurile si producatorii produselor de genul sa fie obligate sa se ocupe de reciclare si de centre… punct.
M-am intins… dar repet, nu cred in puterea exemplului, in reciclarea selectiva a oamenilor… cred in solutii generale, solutii care rezolva problema din oficiu, fabrici de sortare(ca nu se poate sorta asa cum e arunca… ghinion, gasesti solutia sa se poata fara sa arunci vina pe oameni… nu e convenabil financiar, gasesti resurse)
Din 1 aprilei 2021(stiu, nu e cea mai buna data) se va introduce si la noi sistemul de garantie pe ambalaj. se vor introduce automate si pentru tot ce inseamna ambalaj de bauturi alcoolice, sucuri, apa, bere, ni se va retine 50 de bani, care ne vor fi returnati cand vom retuna ambalajul. vom vedea cum va merge.
Trecem peste faptul ca acele containere de reciclare nu sunt accesibile in Bucuresti, cel putin, sunt prea putine, iar oamenii fara masini sau mai in varsta nu au solutii, chiar daca si-ar dori sa le puna in alta parte. Multi arunca in ele si altceva decat ce ar trebui si apoi se mira ca sunt puse in aceeasi masina ca sa fie sortate. Problema mea e alta. Dupa ce m-am documentat putin, am aflat ca plasticul trebuie sa fie curat ca sa fie reciclat, deci peturile trebuie clatite cel putin, daca ai mancat o prajitura din ceva de plastic, trebuie sa speli ambalajul, pungile sa fie curate etc. Hartia, ca sa fie reciclata, nu trebuie mototolita si tot asa. Eu fac asta, iar apoi in containere mai arunca cineva lucruri murdare, care curg si lasa zoaie peste plasticul curat. Si uite asa, ajunge masina cu plastic murdar la centre. Oare il mai spala cineva sau ajunge la groapa? Oare daca ar sti oamenii ca tot ce se recicleaza trebuie sa fie curat, ar mai face asta? I-am propus administratorului sa stragem plasticul separat in bloc si sa cheme firme speciale de reciclare, nu a vrut. Daca nu se va face un cadru legal mai dur, eventual cu amenzi si pentru consumatori, si nu se va investi in centre cu o capacitate mai mare , ce ne chinuim sa facem cateva mii de oameni e aproape degeaba.