Acum că au capturat talibanii toată țara, problema care mă afectează direct este: De unde mai cumpăr eu ardei gras?
Din România? Păi ăia românești sunt uneori mai scumpi decât ardeii aduși din țara unde de 30+ de ani e război.
Ce facem, acum? Putem negocia cu talibanii să ne mai trimită ardei, că românul nu e în stare? „Moare de foame„, și nu e în stare…
„Urmăresc cu atenție” situația din Egipt. Dacă și acolo începe vreun război… de unde mai mâncăm noi ceapă și cartofi?
Nu știu cum stăm cu fasolea din Etiopia, anul ăsta au decretat foamete în zona aceea. E nasol… dar oare ne pot trimite în continuare fasole, să nu moară si românul de foame, numai etiopianul si, eventual, somalezul vecin?
Camioane întregi, vapoare pline cu cartofi, ceapă, ardei străbat drumurile Pământului pentru a aduce în România mâncare. Cu ce randament, cât se strică pe drum?
Poluare, „greta”, „carbon footprint”… nimic nu mai contează când se poate aduce ardei gras ieftin, din țara unde cad bombe pe case.
Ecologia lu’ pește prăjit (pe pat de ardei afgan și ceapă din Egipt, servit cu garnitură de cartofi, tot din Egipt).
Vapoare din Africa de Sud aduc roşii românului care moare de foame, își smulge părul din cap prin mass-media că nu are ce mânca…
Rahat.
Rahat pe care crește usturoiul chinezesc, bineînțeles*.
Imported garlic is often grown in sewage water and human sewage is specifically used as an inexpensive fertilizer. It is then sprayed with chemicals to prevent sprouting, bleached with chlorine to make it look white, and, by law, fumigated with methyl bromide, according to Henry Bell of the Australian Garlic Industry Association. High doses of methyl bromide can cause respiratory and central nervous system damage. According to the UN, it’s 60 times more dangerous than chlorine.
Dacă fiecare țară și-ar cultiva mâncarea de care are nevoie, și nu ar importa nimic din ce se poate cultiva și crește în țara respectivă, oare cu cât ar scădea poluarea globală?
Alocăm fonduri pentru combaterea încălzirii globale! Adică? Adică, subvenționăm, eventual, mâncarea națională, produsele (mâncare, bunuri) fabricate/produse local. Să bage europenii, UE, miliarde în chestia asta… Cu cât ar scădea poluarea, traficul de pe autostrăzi, cu cât ar crește economiile locale…? Visuri, taică, visuri!
Revin la subiect: Oare talibanii vor face contracte comerciale noi cu România, să ne dea în continuare ardei, să nu murim de foame?
P.S.: În Grecia nu am mai fost de câțiva ani, dar anul acesta am experimentat ceva autentic grecesc, o omletă făcută cu ouă de la mama lor, din Grecia:
Camioane pline cu cartoane de ouă străbat drumurile de vacanță, în sezon (!), aducându-i românului ouă. Că n-are, românul nu are ouă (inclusiv la figurat).
Am lăsat special în cadru eticheta cu -30% pentru a ilustra că… oare câte camioane de ouă au ajuns inutil în România, ouăle fiind deja stricate/expirate/sparte?
Știi de ce stai în trafic? Că e aglomerat cu camioane care îți aduc ție apă îmbuteliată, la pet, și ouă din Grecia.
Urlă Europa, „grete”, se umple de conferințe internaționale despre poluare, ecologie, E cald!, Murim de cald!, Recorduri de temperatură!
Uneori mă simt ca un chior în țara orbilor.
* despre usturoi trebuie să fac un text special, cu mai multe poze, de prin țară, de prin farfurii (de ce devine albastru sau verde, în mâncare, usturoiul chinezesc?), cu discuții prin piețe, pe la tarabele de pe marginea drumului…
Articolul cu usturoiul il astept, nu de multe ori am vazut la Ldil si Koflnd usturoi cu proveninenta China – nu am cumparat niciodata, probabil asa s-a nimerit sa nu am nevoie de usturoi in momentul ala.
Usturoiul de China capătă o culoare dubioasă după câteva zile, un mov-albastru, și are un gust foarte iute. Evit să-l cumpăr.
Langa cel din China e de multe ori (la plasa) si usturoi din Spania. Fiti destepti si alegeti Spania chiar daca e cu 2 lei mai scump.
Acum nu se mai moare de foame in Romania, acum e plin de ardei grasi pentru ca… se moare de foame?
La nivel industrial, se folosete doar usturoi din China.
Deci toate alimentele procesate care contin usturoi…
La nivel industrial se foloseste PRAF de usturoi. La fel si praf de ouă, ca să nu mai fie probleme cu Salmonica. La fel ”gemurile” se fac cu praf de mere (sau alte fructe), in fapt niste cărămizi roșiatice care se macină, se adaugă pectină și apă și apoi la borcane.
Bine, acum ce chimicale se mai pun in prafurile alea, ca să le înmulțească și să fie ieftine și aromate, e altă poveste.
La nivel industrial se vinde usturoi granule, usturoi praf sau usturoi fulgi.
majoritatea usturoiului produs in lume este din China Comunista… are numai calitati pe care nu le-ai dori, plumb, toxine, clor… usturoi, calitatea I-a … sanatate pe paine. Not.
În Etiopia se moare acum în primul rând de gloanțe acum. Iar fiindcă gloanțele sunt scumpe și nu poți să tragi cu fasolea o exporți la preț de dumping.
Gata misterul produselor ieftine venite din țări de lumea a 3 a.
S-au smecherit si etiopienii. Daca in Romania poti impusca doi iepuri dintr-un foc, in Etiopia numarul de iepuri pe care ii poti impusca cu un singur glont e practic infinit, asa sunt de slabi de cand toate fasolele lor se duc din camp direct la export. Fasolea fiind singura sursa de proteina la iepurele etiopian.
Intr-o colonie mănânci ce-ti aduc stapânii. Nu conteaza ca tu ai producție record de grâu, pâinea tocmai s-a scumpit
Vom importa cocă congelată prin Lidl și Kaufland, cu adaos înzecit, că trebuie să facă și jmekerii zilei de o sămînță…
Vindem bușteni cu coajă pe ei și importăm cutii de carton(la propriu) cu statut de mobilă de la Ikea și Jysk. Că ai noștri nu-s capabili să furnizeze niște foi de pal sau mobilă de calitate produsă local. Și înțeleg fenomenul, că ce-am pățit cu un meseriașu vieții pentru 3 corpuri de mobilă în bucătărie, mai bine luam de la Ikea și le incropeam direct. Și tot eram mulțumit de rezultat.
Trist e că mai si primește upvote „unineuronala” cu 3 trandafiri. Referitor la articol, tare mi-as dori să mâncați doar din mână conaționalilor nostri, să se întoarcă vremurile dinainte de a intra in zona euro când existau doar chioșcurile patronasilor români cu adaosuri lor de smecheri, cand abia iti permiteai să cumperi ceva.
Păi dacă noi românii nu suntem în stare, ne aduc alții.
Terenurile alea au producție record la grâu pentru că cineva a cumpărat terenurile alea, le-a comasat, a cumpărat utilaje, poate a și pus de ceva instalație de irigație, și acum doamnișoara Simona patriot se întreabă de ce grâul nu e dat gratis pe simpla apartenență la marea națiune liberă română?
Noi românii, mari patrioți, în anii 90, am furat bucată cu bucată toată instalația de irigare lăsată de Ceaușescu (unul din puținele lucruri bune) și le-am folosit ca praguri la intrare-n gospodărie. După care peste ani ne-am întrebat de ce importăm chestii din afghanistan, spania, olanda, din astea, și la noi nu crește nimic? Și de ce nu se face nimic contra deșertificări din sud (unde era și rețeaua de irigații antemenționată) ?.
Hmm…greu cu logica la patriotul român care mereu crede că e centrul universului și vin extratereștrii să-l saboteze.
Acum 2 ani eram intr-un sat din judetul Vaslui si se plimba o duba albastra cu 2 suedeji la care iesea lumea la cumparat legume.
Ieseau taranii la strada ca sa cumpere legume…
Peste 2 generatii oamenii de la tara nu vor mai sti sa dea cu sapa sau cu coasa.
1. În sate lumea a îmbătrânit, mulți nu mai pot avea grijă de grădină. Tinerii au plecat în stăinătate sau se mută de acolo așa că nu mai are cine munci. Preferă să trimită o sumă de bani părinților să cumpere legumele și să stea liniștiți la umbră.
2. Sunt zone unde e mai greu să crești legume… solul e altfel, fântânile au mai puțină apă vara și nu poți uda mult, etc. Mulți au un petic de pământ cultivat cu legume care asigură necesarul pentru masa zilnică dar când vrei să pui murături pentru iarnă trebuie să cumperi pentru că nu ai cantitatea necesară.
Agricultura se face prin utilaje moderne si coordonat, nu la sapa sau la coasa.
La coasa sau la sapa fie din pasiune, fie pentru a-ti asigura ziua doar ziua de maine si aia nu se numeste agricultura.
Plus că a avut grijă taica Ilici și securicii de prin UAT să împartă pămîntul pe bucățele cît mai mici și mai proaste, iar terenurile bune și le-au tras ei. Cunosc cîteva cazuri (Costinești) în care și-au tras fiecare citeva (8-10) terenuri. Sau la Cogealac unde jmekerii au luat terenurile fertile deși nu le aparținuseră niciodată, iar fraierilor le-au dat pe dealuri, unde solul are 10-15 centimetri. Și cum munca pămîntului e grea, iar mai tirziu au venit ăștia cu eolienele care nu se pun pe văi, ci pe dealuri… să vezi scandaluri lăsate cu dosare penale pe la primărie.
Pe astia care nu fac ilegalitati toti suedeji ii numiti? Cam rasist.
@john – nu, aia sunt danezi.
Dacă fiecare țară și-ar cultiva mâncarea de care are nevoie, și nu ar importa nimic din ce se poate cultiva și crește în țara respectivă, oare cu cât ar scădea poluarea globală?
Teoria e buna, doar ca totul se reduce la calitate, cantitate si costuri.
Putem produce aceasi cantitate, la aceasi calitate si la acelasi costuri?
Ca daca putem produce doar 1000 kg, cand cererea e de 2000 kg, la calitatea II, cand cererea e de calitatea I si la 1.8 lei cand pretul la raft pt cele din export e de 1.0 lei …..mai renunti la nationalism si vrei sa mananci pe bani decenti, cat ai nevoie si ce ai nevoie.
Nu vezi interviurile cu fermierii nostrii? Nu automatizam, ca ne bate dumnezeu. Te duci la poarta magazinului cu 20 kg de rosii coapte-coapte care se strica in 10 ore, cand magazinul vinde 10 kg pe zi.
Ce faci?
Nu zic ca e imposibil, dar trebuie organizare in primul rand din partea fermierului.
Ori fermierul spune asa: pai m-a costat 20492 pe hectar, am scos 5 tone, tre sa le vand cu 4 lei. Nu conteaza ca pretul concurentei e de 2 lei.
El vinde cu 4 ca sa nu iasa in minus. Si se plange ca nu are mai multe deduceri.
Dar nu se gandeste: „cum sa fac sa produc mai mult pe hectar? hai sa pun doar 2 hectare, nu 4 si sa le ingrijesc mai bine. hai sa fac sere, hai sa ud. ok, am cheltuieli mai mari, dar poate scot mai mult”.
Exista si legume din Romania in magazine, dar putine, pentru ca sunt putini care gandesc logic productia.
Nu putem compara rosiile crescute in fundul curtii la bunica cu cele care trebuie sa treaca prin 5 maini(culegator, ambaltor, transportator, descarcator, angajat la raft) intr-un timp scurt, astfel incat sa fie inca „proaspete” 8 ore mai tarziu cand vine clientul.
Fa exercitiul asta:
Ora X – culesul
Ora Y – ajungi la supermarket(de obicei seara tarziu sau dimineata devreme)
Ora Z – se deschide magazinul
Ora P – se inchide magazinul
Tu trebuie sa te asiguri ca rosiile tale rezista de la ora X pana la ora P. Care poate insemna ~24 ore sau mai mult uneori.
Ai vazut tu rosii „romanesti” coapte care sa reziste atat? intre ora Z si ora P ele stand la raft, la ~20 grade.
Uau. Vad ca te pricepi. Cate tone de rosii ai facut/ha anul asta?
Am niște roșii din solarul de la țară, care stau de o săptămână și ceva într-un coșuleț din balcon, după ce au fost transportate în portbagaj 125km. Sunt încă bune de salată, unele chiar ferme. Ok, nu e același soi pe care îl puneau bunicii acum 30 ani, că nu am păstrat semințe, dar vreau să zic că nu se strică roșia de la o oră la alta, decât dacă e foarte coaptă când o culegi.
„Ca daca putem produce doar 1000 kg, cand cererea e de 2000 kg, la calitatea II, cand cererea e de calitatea I si la 1.8 lei cand pretul la raft pt cele din export e de 1.0 lei …..mai renunti la nationalism si vrei sa mananci pe bani decenti, cat ai nevoie si ce ai nevoie.„
Sunt mai multe lucruri cu care nu sunt de acord aici. Cererea de x când producția e y. Ok e cererea mare, dar și comportamentul oamenilor e neadecvat:
https://romania.europalibera.org/a/onu-românia-aruncă-1-3-mil-de-tone-de-mâncare-la-gunoi-avem-o-lege-a-risipei-alimentare-însă-e-ineficientă/31135315.html
Calitatea II când cererea e de calitatea I. De obicei producția autohtonă e mai calitativă decât ce primim din import.
x lei la raft, când tu vrei y lei. Ok, iei mai scump, dar faci mai puțină risipă alimentară. Per total ești la fel.
La rosii s-a rezolvat, folosesc toti seminte olandeze de rosii modificate sa aiba coaja groasa-rezista mai mult.
Dar nu trebuie să le producem noi pe toate.
Ce prinde aici și are randament, producem, ce nu are randament nu producem și importăm de la alții. Și ușor cu țăranii muncitori, cu solarii și manele.
E o zonă pe lângă Drăgășani, numită Grădinari: sunt mai multe sate, dar ca poziție geografică. Am oprit la ei, la poartă, să cumpăr niște legume pentru iarnă, că oltean vero.
Când am văzut ce prețuri mi-au cerut pentru asta, m-am urcat în mașină și am venit acasă. Las că iau și eu direct de la angrourile de unde cumpără toți patronii și-mi fac, și tot ies mai ieftin. Să rămână cu ele pe tarabe.
Confirm prețurile din Grădinari. Cu greu am convins-o pe nevastă-mea să nu mai oprim acolo, ca sunt mai scumpe ca în piața centrală
@ubercool , risipa alimentara e alta discutie.
trebuie sa le tratam individual.
Ca asa spui ca nu avem pace mondiala pentru ca inca se fabrica arme….:|
Da, risipa e mare. Dar risipa va exista si daca inlocuiesti tot ce e acum in magazine cu productie romaneasca.
Risipa trebuie altfel tratata. Trebuie campanii si educatie referitoare la cum se mananca.
Nu umplii farfuria si mananci tot pentru ca „nu se mai gasesc”.
Trebuie educatie referitoare la consumul caloric necesar unui adult. Trebuie sa invatam sa mancam.
Si nu faci asta prin pret.
Daca imi ceri 10 lei pe rosii in loc de 5, n-o sa mananc jumatate. O sa-mi iau rosii din turcia de 5 lei si o sa le mananc pe alea.
@matthers „Ca asa spui ca nu avem pace mondiala pentru ca inca se fabrica arme….:|”
Eu nu am zis decât atât: avem cerere mare, pentru că facem multă risipă. E greșit?
Eu stiam ca Afganistanu e cel mai mare producator de opiu. Nu stiu de ce cred eu ca ardeiul ala gras e importat de acolo ca sa poata intra niste camioane in UE, poate si cu altceva decat cu ardei gras (da na poate is eu conspirationist)
Este ardei gras care se usuca si se fumeaza
https://imgur.com/a/0YeeoNS
La chioșcul de la mine de la bloc, se vinde apă plată din Creta, 2 lei sticla.
Apă. Din Creta, unde e o singură sursă de apă dulce.
Creta e o stradă din Bragadiru.
La turci apa Evian era mai ieftină decât Borsecu nostru.
La noi Evian e scumpă ca foamea. Pe ce motive? Habar nu am. Că tot din lacul Snagov au tras țeava.
Nu stiu de unde atata ingrijorare, vom manca ardei taliban. Parca si vad reclame „Ardei Taliban la un pret mai avantajos!”
Dai un ban, dar… primesti si un taliban
Oricum te uiți la ardei, tot a grenadă seamănă.
Ai uitat de bieții polonezi, bre. https://www.agroinfo.ro/economic/balanta-comerciala-agricola-romania-vs-polonia
Deci românu n-ar mai muri de foame dacă nu s-ar importa ardei, fasole și ouă?
Impreuna cu Eugen de mai jos, tu esti un altul de pe lista scurta de oameni pe care pare ca nu-i duce capul (eventual si in general, nu numai in comentarii – asta nu stim).
Vreti sa o ardeti „cool”, „ironic”, „glumet”, „sarcastic” (toate cu ghilimele), dar marcati doar ca nu prea va duce capul.
Fii atent: explica logic ce ai vrut sa zici aici, ca poate eu sunt ala pe care nu-l duce capul, mai stii.
Desfa esenta comentariului tau in mai multe cuvinte. Ai vrut sa o arzi cool, asa-i? „Ironic”, „destept”?
Cu părere de rău, dar și usturoiul produs în bătătură, în Oltenia sau în Ardeal, se face verde sau albastru.
Da, evit usturoiul chinezesc, în primul rând fiindcă e adus din China. Și încerc în mod conștient să limitez să finanțez dictatura aia.
„Uneori mă simt ca un chior în țara orbilor.” De data asta nu esti, ai dreptate. Apropos de cartofii din Egipt, am luat odata din greseala, din Carrefour. Nu i-am putut manca, e un soi foarte dubios, i-am aruncat.
Ha, lasă că am luat eu din Suceava tot din ăștia crescuți în nisip…
Cartofii direct de angro, cu sacul, că-i mai ieftin, când am drum înspre acolo.
Pentru cartofi avem o zonă celebră-n Dâmbovița: Lungulețu, ce alimentează toată partea asta de sud.
@Ionut M Lunguletu, Slobozia Moara, Brezoaiele si inca vreo 2 localitati din lunca Argesului (DB).
N-am vazut in viata mea atatea ingrasaminte foliare si pesticide aplicate dupa ureche. As putea detalia… dar maj bine nu.
@ Zidanne
Știu, maestre ce zici. Că m-am plimbat prin zonele alea de mare angajament.
Acolo solul e mai poluat decât la Cernobâl. Dar, hei, să mâncăm bio și să sprijim producția locală, cu agricultură făcută după ureche. Bine, dpdv pentru sănătate produsele bio nu aduc niciun beneficiu: bagă bio, dar consumă cola, țigări, zahăr, fumează sau pur si simplu locuiesc in bucurești. Anual oamenii ăia inspiră un sac de ciment/ cap de vită furajată.
Fara a simplifica prea mult o problema care are foarte multe complexitati, cred ca este prea greu de imaginat de ce se intampla acest paradox.
Pentru a accesa o piata zonala ( o regiune din Romania de ex. ), investitia initiala ar trebui sa fie de ordinul sutelor de mii de euro, iar pentru acoperire nationala sau export de ordinul milioanelor. Nu sunt multi pe la noi care chiar daca au acesti bani vor sa ii riste intr-o aventura de genul asta.
Pentru a face profit din legumicultura la nivelul acesta trebuie teren (presupus la noi inca destul de ieftin), infrastructura (obligatoriu sere cat mai automatizate ), combustibil pentru incalzirea acestor sere si mana de lucru calificata, stabila si in volum suficient.
Avand in vedere marjele infime de profit, orice dezechilibru in factorii de mai sus te pot duce in pierdere.
Vulnerabilitatile in cazul particular al Romaniei nu sunt terenul, inca abundent si accesibil, poate nici capitalul, care ar putea fi atras de niste calcule tentante de profitabilitate, ci combustibilul pentru incalzirea serelor, care la noi costa, iar in tarile mentionate in articol este practic gratis, si mana de lucru lipsa de la noi.
Daca ne imaginam un scenariu in care cineva vine cu 1 milion de euro si vrea sa inceapa o afacere in legumicultura, incepe prein a alege o zona din tara care se preteaza acestei activitati, construieste o suprafata cat mai mare de sere de ultima generatie….si cam aici se rupe filmul. Presupunem ca este intr-o zona rurala, nu sunt suficienti oameni dispusi sa invete ce sa faca, sa vina la munca zilnic si sa isi faca treaba cum trebuie. Daca intr-un fel sau altul se trece si peste acest obstacol, apare problema incalzirii in sezonul rece, care, indiferent cum se face, in Romania, tara cu o clima temperata, adauga automat niste costuri in produsul finit.
Chiar daca la noi sunt bazine legumicole importante, acestea sunt formate in mare parte din producatori mici, cu solarii, care nu pot livra constant, tot timpul anului calitate si volume la preturi competitive.
Imi cer scuze pentru comentariul usor dezlanat, dar l-am scris pe sarite, in pauzele de la cules legumele din solarul de subzistenta al familei
Incalzirea serelor… Am sa revin pe acest subiect, daca reusesc sa gasesc reportajul facut in Italia, cu reporteri mergand prin piete si intreband oamenii care e sezonul de portocale, de banane, de pepeni… intre ce luna si ce luna? Imi aduc aminte o tanti din Sicilia care nu mai stia cand cresc exact portocalele italiene, pentru ca in piete apareau portocale din alte tari, inainte de sezonul lor real, „italian”.
Eco… reportajul era despre faptul ca nu e „eco” sa bagi in tine fructe si legume care nu cresc in sezon. Vrei capsuni in decembrie, si pepeni in februarie? Nu e eco sa vrei asta.
Un reportaj fain, din care am retinut cate ceva. Am salvat si niste poze, niste screenshots, dar nu mai gasesc… la dracu’, am 10 tera de „arhive”, dracu’ mai gaseste ceva aici.
Dacă oamenii ar fi plătiți cum trebuie, ar munci și-n serele din România.
De ce crezi că românii sunt numiți căpșunari și șparangheliști? Nu cumva au un motiv?
La inceputuri s-a plecat din România către Spania și Italia la muncă în agricultură.
Și astăzi o bună parte din forța de muncă care emigrează prin vest, nu se duce pe domeniile de informatică, inginerie, economie sau STEM. Se duc sezonieri la muncă, la diferite ferme in agricultură și se plimbă pe regiuni, in funcție de ce e de cules în anotimp.
Eu zic că, dacă muncitorii ăia ar primi niște salarii rezonabile, chiar apropiate de cât câștigă p-acolo și văd că la final de lună s-au ales cu ceva, nu ar mai pleca in pulă cu satelitul in Europa la muncă în sere și ferme. Ar rămâne aici și în weekend sau la intervale, s-ar duce acasă mai repede și mai des. Doar că, clasic, nu ne permitem să plătim muncitorii. Păi hai să automatizăm tot. Să nu mai depindem de muncitori.
Trendul ăsta se intâmplă prin Occident și e nevoie de un specialist, care să supervizeze roboții care râmă pe brazdă.
Cristici, sa scrii si despre usturoi (sunt foarte curios) si daca doresti sa scrii despre incalzirea serelor, chiar as dori sa citesc cat mai multe
@cristici, in teorie e corect, daca mancarea e produsa local poluarea produsa de transport e mai scazuta. In practica poluarea totala/unitate de produs poate sa fie mai mare pentru ca randamentul pentru productie e diferit in fiecare tara. In plus randamentul fluctueaza datorita multor factori, clima fiind unul din ei asa ca o zona poate sa fie pe plus si alta pe minus. Ca sa diminueze riscurile de foamete a aparut comertul care compenseaza plusurile cu minusurile. Problema e ca trebuie sa te poti baza pe altii ca o sa aiba plus cand o sa ai tu minus (daca!) – si asta inseamna ca il incurajezi sa aiba permanent focusul sa planteze mai mult, si asta e bine, chiar daca ajungi sa importi ardei si atunci cand tu ai putea sa produci mai mult. Cu energia economisita poti sa faci etichete pentru ardei. Per total e mai ecologic si mai eficient economic. In loc sa traiasca 2 oameni, unul cu ardei si unul cu etichete pot sa traiasca 3 oameni. Solutia la problemele ecologice sunt tot cele bazate pe liberul schimb si cresterea randamentelor – sa producem mai mult (sau la fel) cu mai putin. Sa transportam mai mult (sau la fel) cu mai putine costuri (energetice, poluare). Altfel sloganul ca putem produce la noi tot ce avem nevoie e aplicat cu succes in Corea de Nord.
De văzut și:
Yet production, not transportation, is the main source of emissions from food. One study found that importing Spanish lettuce in the winter cut emissions by three to eight times compared to growing it locally.
https://capx.co/what-we-get-wrong-about-going-green/
Deci vapoarele de rosii aduse in Africa de Sud ar polua mai putin decat camioanele de rosii bulgaresti sau romanesti? (vapoare care trebuiesc descarcate, apoi continutul urcat in… camioane)
Rosii din Africa de Sud… cu ce randament? Ce procent din vaporul ala e aruncat direct la gunoi, cand se ajunge la destinatie?
Sper ca se observa ca nu fac poze la banane, kiwi, mango, avocado, ananas, fructul pasiunii. Mai ales fructul pasiunii. Daca nu baga romanul in el fructul pasiunii, viata nu mai are sens…
–
„One study found that importing Spanish lettuce in the winter cut emissions by three to eight times compared to growing it locally.”
Daca „local” inseamna UK sau Groenlanda, da, poate.
Problema pe care o ai tu, Cristici, e cu legumele aduse din cealalta parte a lumii in plin sezon in care se fac si la noi. Da, e mai economic si mai curat sa aduci rosii de altundeva in miezul iernii (salata verde nu, am avut eu iarna trecuta in solar neincalzit ceapa verde si salata verde pentru revelion, astea se fac si la noi fara probleme) decat sa bagi lemne pe foc sa incalzesti sere pe aici, dar cand dogore soarele toata vara si tu aduci legume din Afganistan, asta e doar idiotenie.
Pe langa asta, eu sunt adeptul mancarii sezoniere, nu vreau rosii si castraveti iarna, la fel cum nu vreau carnati si sarmale vara.
@Skyler: Interesant mindset-ul tău, pun pariu că mănânci banane verzi, portocale crude și salată de boeuf cu pulpă de pui doar de Crăciun, salată de roșii în iulie și struguri în septembrie. Eu, în prostia mea, eram convins că tocmai ăsta e farmecul, să mănânci salată de roșii de Crăciun și pomana porcului în iunie. Așa-i că-ți lipsește întreruperea curentului electric, lipsa căldurii și a apei calde? Ba, la cât de sezonier te dai, aș paria un dolar pe faptul că ți-a trecut și sezonul împerecherii…
Gicule, nu stiu ce vremuri ai trait tu, imi pare rau de tine, eu am auzit de ele doar din povesti, nu eram nascut pe vremea aia, asa ca nu are cum sa imi fie dor. Bine, curentul inca se intrerupe zilnic si apa calda si caldura n-am avut niciodata de la retea, dar am UPS-uri, panouri solare si centrala termica.
Intre timp fermierii isi dau cu pumnii in cap si arunca produsele la gunoi pentru ca nu reusesc sa le vândă la pretul pe care il doreau. Ca im Moromeții cand s-a produs mult grau si minune mare a scazut pretul. Chestia aia cu cerere si oferta inca nu a ajuns la noi.
In iunie in Kaufland aveau pepeni din Afghanistant. Ba si erau buni.
Ati uitat de painea pe cartela? Anii 80′
Romania are 9mil+ HA suprafata arabila. Daca cultiva 1 milion HA cu grau care are o medie de 5 T/HA rezulta:
1 000 000 (hectare ) * 5 000 ( kg / hectar ) / 365 ( zile ) = 13 698 630 kg / zi.
Dintr-un kg poti face undeva la 2,5 paini. Calculam 2 paini si rezulta 13 698 630 * 2 = 27 397 260 paini zilnice.
Totusi painea era pe cartela si multi stateau la coada… explicatia oficiala „platim datoria externa”.
Neoficial painea e „opiumul” clasei de jos, de cate ori nu ati auzit expresii precum: „duce si el o paine acasa”, „i-a luat painea de la gura”, „mananca si el o paine”, „isi castiga painea” si alte variatii.
In Piramida lui Maslow, painea este CARAMIDA piramidei… nu degeaba romanii au patentat acum 2 000 de ani „paine si circ”.
Tot din Afghanistan numai ca la 1 kg de ardei primești și un coran.
Haideti sa va spun o gluma buna, preluata dintr-un comentariu de pe You Tube:
”If you ever feel useless….. just remember that.. USA took 20 years, 4 Presidents, thousands of lives and limbs, trillions of dollars… To replace the Taliban with the Taliban”
Și ACEIAȘI Talibani sunt la conducere :), aceiași conducători minus cei decedați între timp, dar în locul lor sunt fii acestora.
Însă cred că acum vor dori să dezvolte țara, sper evident să fie așa și în acest scenariu vom avea în continuare ardei grași ieftini și pepeni din Afganistan.
Hehe, uite Cristici un citat de la o duoamna jurnalist, psiholog, influencer etc. pe nume Camelia Popa de se umfla tarata de provinciali in noi:
Gică Contra: dorești să se cultive aici ardei gras roșuuu dar cînd ai ajuns să ți-l pui în plasă ho!, cel din Afganistan este mai ieftin, iau din aștia. Right.
:))))) https://www.bbc.com/news/world-europe-57386704
„nu lăsăm nimic în urmă, nu suntem americani”
[quote]Dacă fiecare țară și-ar cultiva mâncarea de care are nevoie, și nu ar importa nimic din ce se poate cultiva și crește în țara respectivă, oare cu cât ar scădea poluarea globală?[/quote]
Dacă eram încă în economia superioară comunistă, ai fi fost un mic politruc în structurile de partid care ar fi cerut oltenilor să producă banane pentru că, uite, avem aceleași temperaturi ca în India, China sau Indonesia, primele 3 țări producătoare din lume. Apoi i-ai fi trimis la canal când nu ar fi îndeplinit ordinul.
Dar de la un om care încă mai crede că anii ’70 erau mișto, ce am putea cere?
Am facut o mica lista cu aia care comenteaza pe blog fara sa-i duca capul (eventual nu-i duce in general). Tu esti pe lista scurta.
Pun poze cu ceapa, ardei, scriu despre fasole si usturoi, tu o sugi cu banane.
Acum scrie comentarii, explica tu cu „politruc” si alte cuvinte din astea care ti se par tie ca suna „kewl”, continua sa nu intelegi nimic din ce am scris.
Sunt pe o lista. Meh. De aia nu mai pot sa dorm, sa știi. O să dau chiar un acatist.
Ești și tu pe o lista. A mea. A ălora care dacă nu cunoșteau pe cine trebuie erau niște anonimi pe blogspot, dar așa se dau interesanti când nu au nimic, dar absolut nimic interesant de spus. Și au un ego cât județul Vaslui. Sau era Brăila?