Ca să îi fie bine copilului, trebuie să dai cu subsemnatul…

Ca un părinte aproape responsabil, mi-am pus cămașă și m-am dus la ședința de început de an. Unde am tăcut responsabil, am notat ce trebuie și la final am făcut impresie bună.

Mămică: trebuie să vedem ce facem cu profesoara de engleză, că nu se poate să înjure copii…
Învățătoarea: ce a făcut?
Mămică: a venit Vlăduț acasă și a spus că l-a făcut doamna prost. E inadmisibil!
(rumoare, se discută pe mai multe voci pro și contra profesoare)
Giani: directorul ce răspuns v-a dat la reclamație?
Mămică: păi n-am avut timp, că se apropia vara…
Giani: stați un pic, asta e de anul trecut?
Mămică: da, în mai…
Giani: și din mai până acum nu ați făcut nimic?
Mămică: păi n-am avut timp…
Giani: și atunci de ce ne plictisiți pe noi cu asta? nu, serios, de ce? e clar că nu aveți de gând să faceți nimic, pur și simplu ne pierdeți timpul cu o problemă care nu există, că dacă exista, făceați ceva pe tema asta. dacă îți plouă în casă, astupi acoperișul, nu?
Mămică: nu e chiar așa, stați să vedeți…
Giani: pe bune, mă plictisiți și pe mine și cred că și pe restul.

Am rânjit și am ignorat-o. A mai comentat un pic și a lăsat-o baltă.

Știu de ce n-a făcut nimic: pentru că nu e sigură că profesoara chiar i-a zis asta copilului, deci nu își crede copilul, și pentru că o reclamație se face cu nume și prenume, și îi e frică de consecințe. Vrea o lume mai bună, dar anonim, ca pe vremuri, reclamai ceva la Securitate și se rezolva.

De asta durează ședințele astea câte două ore și nu se rezolvă nimic, pentru că toată lumea vrea să se audă vorbind și nimeni nu vrea să pună mâna să facă nimic. Avem noroc că suntem câțiva părinți care au timp și dorință să facă una alta pentru colectiv, pentru că altfel ne-ar mânca gândacii de la atâta vorbă goală.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

34 comentarii

  1. Mi-a sarit in ochi un singur lucru. Pe copil il cheama Vladut. Ultimul me sef roman se numea Danut. La interviul de angajare era sa ma pocneasca risul. Om in toata firea, inalt, deja carunt, peste 100 kg care se numea Danut. Oare citi parinti se gindesc la treaba asta cind sunt intrebati ce nume dau copilului? Oare cum se simte individul cind devine ditamai dihania si trebuie sa se recomande cu un nume cu diminutiv?

    00
  2. E posibil ca pe copil să-l cheme Vlad și mă-sa să-i spună sau să se refere la el folosind un diminutiv.
    Iar fostul tău șef era un fraier. Ce îl împiedica să se recomande Dan sau Daniel?! Îi cereai buletinul?!

    00
  3. “- M-am gândit să chem televiziunea să filmeze la noi în cartier ce probleme sunt.
    – Așa…
    – Și pe site la formular mă pune să completez numele și un număr de telefon.
    – E normal.
    – Păi eu nu vreau.
    – Dar cum vrei? Vrei s-o dai anonimă?
    – Da, mă gândeam că vine televiziunea aici și oamenii prind curaj și ies în stradă. (pentru o clipă mi-am amintit de șeful de gară Dogaru, în California Nesfârșit)
    – Nu se poate. Trebuie să îți asumi. Ei când vin aici cu cine vorbesc. Strigă din mijlocul cartierului ca ăia cu “fiare vechi cumpărăm” “bă, a venit televiziunea, ieșiți să vă filmăm”?
    – Altfel nu se poate?
    – Nu.
    – Bine. Mă gândesc eu la altă soluție.”

    00
  4. Cam nesimțit Giani ala. Așa sunt părinții de școlari acum?

    00
  5. stiu eu unu Bogdanel.
    Asa e cu parinti tampiti…

    00
  6. Genul asta de discutii sterile sunt peste tot si ne caracterizeaza natia. Nu ne plac scaunele, laptop-urile, florile la munca. Ii zic intreaba te rog bugetul pt scaun/laptop/frigider mai mare si apoi facem referat. A… doar ma vait, nu vreau sa fac referat ca nu cred ca se aproba si nu am chef sa ma bag in seama. Si asta in fracking ditaimai firma cu oameni muncitori si cerebrali.

    00
  7. România, anul 2018. Școală privată, oameni cu bani, majoritatea par că au citit și altceva decât factura la telefon. Eu cred că-s în top 3 #săracule, deci potențial există.

    La ședință soția propune ca în timpul mesei să se deschidă geamurile, să nu se ducă mirosul prin toată clădirea. Răspuns de la mai mulți: ”Doamnă, copilul meu transpiră când mănâncă ciorba, vreți să răcească?”.

    Facepalm.

    00
    • What?!
      Plm, ăia cu “îl trage curentul” încep să pară aproape ok.

      00
    • Ai zis bine “par că au citit”, dar depinde ce or fi citit(o manea eventual).
      Eu am decis că dacă copilul merge la școală atunci nu trebuie să facă religie.L-am scos de la oră, legea spune că școala trebuie să îi asigure un spațiu unde să facă altceva timp de o oră, dar bineînțeles că învățătoarea dă din umeri și copilul a rămas să stea în ora aia tot în clasă.
      Mulți oameni de nimic în țara asta.

      00
    • muta-l la scoala bear grills!

      00
  8. Am fost la ședința la al meu. Nimeni nu a comentat nimic , profesorii vor ca elevii lor sa reușească să citească cât mai bine și repede dar acceptând faptul ca fiecare copil are ritmul lui de dezvoltare.

    Nu ne-au cerut bani, doar timp dacă putem sa venim sa citim copiilor o poveste.

    00
  9. Zi-ne de liniștea vibrantă stîrnită de “Și acum să stabilim membrii consiliului de părinți”. Se dau pe mute toți vorbitorii de aberații și inutilități.

    00
  10. Boss, la noi, grupa pregătitoare (nu 0, asa cumnmi s-a atras atentia), s-au certat 2 ore pe ce culoare sa aiba esarfele, pe care sa le poarte copiii la gat, ca sa ii deosebim de restul…in avalansa de copii de la pranz.
    Dupa care au facut 2 grupuri de whatsapp, unde si-au dat binete 1 zi, 1 zi si-au multumit pt adaugarea in grup, 2 zile au vb despre, da, ati ghicit, esarfe.
    Intr-un final au ales rosu. Moment in care, in fata unui pahar de cuba libre, am decis sa lw scriu ca rosu e culoarea comunistilor, de la pionieri. Jumatatea mea blonda a intervenit, luandu-mi telefonul si ponegrindu-ma ca nu am altceva mai bun de facut la bautura, decat sa bag zânzanie in grupul mamicilor perverse.
    La dracu’!
    Azi e alta smecherie, o mamica vrea sa mutam sedinta, ca ea are ceva training, in Cehia, iar alta nu poate cand e trainingul in Cehia, dar nici cand e data stabilită.
    Pana la un punct e funny, pe urma imi dau seama ca noi suntem tampiti si ne stricam odraslele, pana sa le strice “duamna”.

    00
  11. Sedinta cu parintii si copiii in acelasi timp.

    Diriginta citeste notele si mentioneaza numarul de absente, mamele se intorc spre copii si rostesc amenintari clare.

    Diriginta continua netulburata.

    O mamica se dezlantuie – se duce-n spatele clasei unde un baiat pe care chiar il chema Ionel se impinge in colegul de banca pentru a scapa de lovituri.

    Diriginta citeste in continuare notele, mama copilului loveste, Ionel o prinde pe agresoare de mana si zice tare: cat ati spus la matematica? 3? Am 4, doamna, va arat carnetul!

    00
  12. Pe romulanul care dă cu sabia în tabla din clasă l-ați văzut? Oare acolo cum arată o ședință cu părinții?

    00
  13. Salut Giani!

    00
  14. Asta micu a avut niste vedete prin clasa pana anul trecut. Si aparent toate nevestele de vedete nu au alta treaba decat sa cotcodaceasca. Jale!
    Anul asta clasa noua, scoala noua, diriginte pus pe treaba. Sedintele cu parintii dureaza o ora pe ceas si la inceput se prezinta agenda de discutii. Dirigintele nu accepta nici un fel de interventie ce nu are strict legatura cu clasa si orele. E mult mai interesant acum.

    00
  15. Scoala particulara de fitze, Cluj, acum doi ani. Dimineata duc copiii unor amici, lasa ca Toyota mea (noua) era printre cele mai modeste masini de acolo… Ploua cats and dogs. Mamele straine, relaxate, cu cizme de cauciuc, cu pelerine, cu blugi si pulovere largi, cu rucsacuri sau genti oversize. Mamele romance cu pantofi de lac cu toc si mult fixativ pe cap, posetute cu bareta, machiate de parca s-ar fi trezit la 5 pentru asta… poate chiar s-au trezit… provincie.

    00
  16. camasa ? ce, de unde ? un review, ceva ? publicul zoso.ro are anumite asteptari

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link sau de la PCGarage prin acest link.