Băi, ce să zic, mă așteptam să vă luați de la altceva, nu că îi zic “gnom” gnomului.
Am văzut în mai multe rânduri la Zoso că a dat ba cartonaș galben, ba roșu oamenilor care merg cu copiii în vacanțe prin locuri îndepărtate; ultima oară m-am triggăruit (mild) de aici. Dar înțeleg: Vali se referă, în primul rând, la oamenii care pleacă cu copiii în vacanțe, doing it for the ‘gram.
Dar m-am triggăruit (nu așa mild) la comentariul lui Flat. Apoi mi-am dat seama că nu trebuie să mă supăr pe tantrumul lui, ci să-i explic una-alta, poate îi mai nuanțez niște gânduri. Poate. Că viața nimănui nu trebuie să stea în loc pentru Flat și l-ar ajuta să înțeleagă asta.
Observația mea ar fi în 2 pași:
Adevărat – unii părinți chiar își lasă copilul să orăcăie și sunt de arătat cu deștu’. Arată-mi om fără copil care vrea să audă smiorc în ureche. Ba mai mult: arată-mi om cu copil care vrea să (mai) audă smiorc în ureche.
DOAR CĂĂĂ se observă o diferență între părinții care merg cu copiii în exotice și cei care merg cu ei mai pe aproape. Am adunat vreo 10 zboruri lungi: majoritatea părinților sunt super implicați, fac tot ce ține de ei să calmeze copilul cât mai rapid, se plimbă ore întregi cu gnomul pe culoare (marsupiul este boss), și-l pasează între ei, aplică tot felul de trucuri de TikTok ca să-l țină ocupat, atenționează dacă țipă sau lovesc scaunul din față. Multă joacă, multe râsete.
Cât despre titlul articolului, vă las mai jos niște gânduri de ce v-aș sugera să îi dați înainte cu exotice, indiferent de alte păreri, și cum să vă întoarceți sănătoși la cap.
DE LA: VACANȚE EXOTICE PRE-COPIL
Bali, Zanzibar, Sri Lanka. Unde am făcut tot ce face turistul, dar și niște backpacker experiences. De la tourist traps, la hidden gems, le-am cam făcut: barcă, snorkeling, trezit la 3 dimineața să prinzi răsăritul pe nuj ce piatră, tuk-tuk, plecat cu scuter fără hartă, leprit în terase îndoielnice, descoperit cascade fără nume unde, fără să știi, îi ceri telefonul unei foste Miss Australia, pierdut nopți și câștigat dimineți (clișeu, lăsați).
LA: VACANȚE EXOTICE POST-COPIL
Se schimbă niște lucruri, dar cele mai mari sunt două:
1. Gândul cu care pleci în vacanță
Pentru noi, cel mai sănătos a fost: “business as usual, continuăm să plecăm, dar să ne fie clar că nu o să mai facem tot ce am face singuri.”
Știu că pare normal, dar e foarte important să rămână bine în cap. Odată ce am acceptat asta de acasă, până să plecăm, vacanțele au rămas vacanțe. Pentru că, deși se schimbă lucruri, experiența rămâne acolo. Și pentru tine, și pentru gnom copil.
Asta înseamnă că ne asumăm că stăm mai mult pe la cazare (somnuri sau dacă simțeam că e prea cald), nu apucăm să vedem toate locurile în care restul de oameni din grup mergeau, mai puțin cu pub-urile peste ore târzii, mai cu rândul la piscină, la plaje sau la somnurile de seară, mai skip-uiam din numărul de cazări și tot așa.
2. Spital la 5-10 minute de cazare
Dacă înainte alegeam cazare pe criterii de “mai pe recomandări, mai remote, mai frumos”, acum căutăm frumos, dar musai cu spital la distanță de maximum 10’.
Și a prins bine. În Thailanda, în a doua zi un prieten din grup a sărit pe nisip întărit, și-a fisurat ceva la picior și a ajuns rapid la spital. În penultima zi, o prietenă a căzut cu scuterul și a ajuns rapid la spital.
În continuare am mers pe insule, dar cu spital. Sau pe insulă residents only, dar cu doctor și drum de 7 minute cu barca până la spital.
HAI ÎN VACANȚĂ
6 luni.
Să vedem cum ne descurcăm, aici aproape pe Italia: ~2h până în Napoli. Am văzut cum reacționează, am învățat și noi ce să facem, cum împarți somnurile, cum facem ca cel puțin unul din relație să fie mai odihnit și să nu picăm fizic și psihic amândoi în același timp, cum ne împărțim administrativele etc.
8 luni.
Hai în Thailanda: 5h până în Doha, apoi 7 ore până în Phuket.
1 an și 4 luni.
Hai în Tenerife și Fuerteventura: 5h 30.
2 ani și 4 luni.
Hai în Singapore și Malaysia: 1h30, apoi 11h (zbor de noapte, 8h a dormit – 5h pe pieptul meu, 3h s-a prelins pe scaune).
OBSERVAȚII DIN VACANTE
Poate că au fost și coincidențe, POATE… dar unele dintre cele mai mari salturi mentale și de dezvoltare au fost în vacanță.
În Napoli nu-mi aduc aminte. Tind să zic că doar a căscat gura. Maxim a făcut cunoștință cu bucătăria napoletană când o țineam în marsupiu în timp ce mâncam o pizza și i-a căzut sos de roșii pe chelie.
În Thailanda a început să vorbească (pe limba ei) foarte-foarte mult și să interacționeze cu adulții. Și să accepte să fie luată în brațe de alții; oriunde opream tuk-tuk-ul ne-o luau thailandezele direct din brațe să îi arate bucătăria. Stând atâtea zile pe lângă adulți – mic dejun, restaurante în capul mesei, terase pe plajă – s-a schimbat pe social.
În Fuerteventura și Tenerife a început să meargă. Stai și tu la șpriț și o vezi că se ridică din fund și pleacă foarte wobbly. Și nu s-a mai așezat.
În Singapore… well, în Sinapore a descoperit tantrumurile adevărate. Parte din dezvoltare, I guess J Și negocierea.
În Malaezia a început să interacționeze și cu alți bărbați în afară de mine – la joacă, în piscină, la masă la restaurant, în discuții. Schimbare care s-a văzut apoi acasă în relația cu taică-miu, nașul sau cumnatul. A prins multă încredere în ea și a început să facă glume.
“Oricum copilul ăla nu ține minte nimic.”
Poate că nu o să țină minte tot ce ții tu ca adult, dar niște legături tot face. Din când în când, gnomul mă pune să îi povestesc cum i-a furat maimuța porumbul fiert, cum a fost cu barca când a dormit tot drumul, cum a mâncat mango pe plajă la apus sau cum sorbea din cocos din două paie pe plajă. Dar mult mai important e cum le deschide lumea o vacanță într-un loc tropical, cu alți oameni, alte mâncăruri, alte animale, alte, alte, alte. Chiar și de la vârsta asta. Iar schimbările se văd: ne întoarcem cu alt copil din vacanță.
“Nu faceți vacanța pentru copil, o faceți pentru voi!”
Da. Și asta. Mami și tati trebuie să rămână sănătoși la cap și să mai facă lucruri și pentru ei.
“Nu o să se mai bucure deloc peste ani când o sa vrea sa meargă singura și-i zici că a fost deja.”
Fraieră să fie.
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
Exact. Taberele si vancatele sunt ce trebuie pentru dezvoltare.
:))) ahahahaha… hai, inca cateva vacante si trece de 120! La 7 ani va fi la 160+ si de acolo fizica cuantica va fi doar joaca cu puța in nisip!
Fiecare cum crede de cuviință. Am copil , am făcut vacante dar am preferat sa mergem aproape de casa în zone mai „spalate” neasumandu-mi riscuri doar de dragul de -mi fie mie bine și da „check” la o locație. Acum, as plăti în plus la avion dacă s-ar putea, pentru „adults” only.
„Am adunat vreo 10 zboruri lungi: majoritatea părinților sunt super implicați, fac tot ce ține de ei să calmeze copilul cât mai rapid”
Parintii care se urca in avion cu un copil care stiu ca va plange, parintii care se duc la restaurant cu un copil care stiu ca va tipa si va alerga printre mese, din plecare recunosc ca putin de pasa de bun simt, de respectul celorlalti, daca ai un copil, am, asta nu presupune ca pentru placerea lui, te pisi pe ceilalti, pe linistea si confortul lor.
PS. Articolul este interesant dar construit pe un fundament, cel putin din punctul meu de vedere, gresit
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
In aceeasi logica ar fi normal sa se asculte manele sau alt gen muzical cu volumul la maxim, ar fi normal ca la un restaurant, parintii sa defilzeze printre mese cu pampersii cacati ai odorului, etc, etc.
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
Aceeași logică a fost aplicată de sărmanul ăla Chris când a băgat manele la concert, hai că nu muriți, relax, lumea e diversă, rasiștilor! Huoooo.
După aia încercând, ca și autorul acestui articol, să ne convingă că atitudinea lui este cea corectă și noi suntem niște involuați.
Vreo 8 ani și jumătate am făcut naveta Bucale-Paris/Amsterdam-Singapore-Jakarta-Balikpapan, de 3-4 ori pe an dus-intors. Ăștia plecați cu orăcăitori la drum lung, fie albi, negri, galbeni, creoli, aceeași nesimțire, dar în special la ”albituri”…
Hai sa-ti dau un comment la fel de nesimtit ca al tau: „Nu-ti convine, ia-ti bilet la business class ca sa ai liniste”.
@vlad după cum știi , la marea majoritate a avioanelor, business class e în fata și nu e separat cu nimic izolant fonic de restul avionului. Comentariul tău e irelevant.
„se urca in avion cu un copil care stiu ca va plange”
Vezi, @Jerome, ce inseamna sa ai lucrul tau?
Daca esti sarac si zbori la comun cu alti oameni te supui unor reguli facute de al cui e avionul. Daca ala da voie la copii mici, aia e. Cauta avion adults-only sau ia-ti avionul tau
Isusagnostic, adevarat, ca avionul e si locul unde te auzi de la o distanta mai mare de 3 randuri. Prima data cand mergi, vezi ca este o chestie prinsa de fiecare aripa care face un zgomot mai mare decat orice om (copil sau adult).
@alex și comentariul tău e irelevant. Lucrurile menționate de tine , nu se exclud, doar se cumulează. Aici, se poate adăuga orice disconfort auditiv adițional e.g. Cuplu care se cearta încontinuu pt 4 ore , unul care nu are căști dar vrea sa asculte filmele pe telefon, altul care sforăie, etc. Unele lucruri sunt inevitabile gen zgomotul motorului altele nu.
„In aceeasi logica ar fi normal sa se asculte manele sau alt gen muzical cu volumul la maxim” – tu ti-ai dereglat neuronul. Ti-as sugera sa cauti niste chestii de logica de baza, dar ma indoiesc de efect.
Una e decizia ta, chestii care sunt absolut sub controlul tau ca si persoana si alta e ce nu poti controla. Un copil reactioneaza la mediul din jur fara filtre, cu cat e mai mic. Va tipa, va face chestii. Ca parinte, in timp inveti sa previi si posibil sa controlezi, dar nu orice chestie merge in orice situatie. Copilul nu e boxa portabila sa reglezi tu volumul cum ai chef.
tu unde locuiesti de ai asteptarea de a avea liniste cand iesi din casa?
traficul nu te deranjeaza?
zgomotul si agitatia din aeroport nu exista?
fix copiii din avion erau dincolo de linia rosie.
ps. da, ar fi dragut sa fie liniste, dar daca tot nu e.. fix pe copii vrem sa ii interzicem?
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
motoarele NU fac gălăgie mai mult decât copiii, sunt în normal sau idle mode majoritatea drumului, deci un zumzăit discret, doar la decolare sunt în la vreo 80-90% timp de maxim 1 minut cât trebuie să accelereze puternic. poate ai zburat tu cu avionul lui Traian Vuia sau cu vreun ATR d-ăla de la Tarom care se dezintegrează.. astea decente au izolare bună nu se aude mare lucru
un copil va plânge în avion din cauza schimbării de presiune care duce la dureri de urechi, nu doar că e răsfățat (ăștia sunt altă poveste). chiar și cel mai cuminte/liniștit copil va plânge pentru că…. șoc și groază… îl doare.
până și pe noi ne dor urechile, dar unii fie suportăm, fie am învățat tot felul de tehnici de desfundat.
dacă e vizibil că părinții se străduie să ajute copilul – îi dau să sugă, îi dau suzetă, care mai sunt tehnicile, nu văd de ce i-aș condamna.
singurii care mă enervează cu adevărat sunt părinții nepăsători de copii obraznici/răsfățați, care își ignoră copiii și-i lasă să facă toate tâmpeniile- să se fâțâie aiurea pe culoar, să lovească scaunele, să chestii.
dacă văd că părinții se străduie să preîntâmpine/oprească problemele, nu mă deranjează prea tare unele probleme ocazionale.
as fi vrut sa citesc articolul, pare binisor scris spre deosebire de alte guest posts de pe aici, dar nu pot sa trec peste gnom. prea pateu pt mine.
Eu „m-am triggăruit” două rânduri mai târziu…uatevăr, eniuei…
Bă, dă-ți-o dracu’ de romenglez(n)ă!
@michael, de unde știi că e bine scris dacă te-ai oprit la gnom care apare fix în prima propoziție? A drecu chelea pe voi mă
E în corporateză și de aia e așa
Chiar așa, ce plm e aia gnom???
De ce nu gimp? Îi tragi și o mască de-aia de piele, cu fermoare, și o ții închisă într-un cufăr…
O mai scoți doar când te triggăruiește cineva.
ca medic cu competenta de medicina de calatorie si care are full la cabinet pot sa spun ca e loto plecatul cu copilul in afara Europei si chiar si in Europa in 2024 din motve de olimpiada, campionat european si migranti.
Am o fetita de 7 luni si mie nu-mi vine sa merg in Grecia ca degeaba ma duc pe insula cu spital ca sansele sa gasesc un medic care sa stie si infectioase si pediatrie si trauma sunt zero inclusiv in Creta. nu mai vorbim de chirurgie pediatrica…
2. sunt o gramada de boli infectioase mortale la copii gen Dengue. pe care le gasesti mexic (momentan e epidemie) Costa rica Dominica zanzibar sau Bali dar a aprut cazuri si pe coasta de azur Italia si Grecia . plus paraziti ca schistostoma care sunt efectiv peste tot in zonele calde si care omoara oameni mai ales copii.
3. fara asigurare medevac si multi bani cash n-ai ce pleca… depinde de regiunea lumii bani cash pot insemna si pe card… dar asigurarile multe deconteaza retro … deci platesti tu si iti primesti banii inapoi.
4. mie nu mi se poate intampla…
Sure… pana ti se intampla si apoi umbli ani de zile la medici si nu stii ce are copilul ca nici in Romania nu avem medici cu experienta pe bolile enumerate mai sus. Malaria poate aparea dupa 1 an… de la intoarcere, parazitozele te mananca intern cu tot felul de manifestari random care te duc pe cai gresite… ani de zile si apar la luni sau ani dupa intoarcere.
Si asta fara sa intram in probleme de siguranta fizica pe care le prezinta anumite destinatii ca vad inconstienti cu familii si copii mici in Kenya, Columbia, Tanzania, Mexic etc.
Dar eu n-as avea ce lucra daca n-ar fi oamenii astia si m-as plictisi ingrozitor. in plus e genul de medicina care se face exclusiv cu plata ca nu suntem multi in Romania asa ca va uram spor la treaba.
Ignoranța e sfântă
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
aham … ca te poti urca in avion cu copil lesinat cu febra 40. asa stii tu… ca doamnele alea acolo la urcare in avion au chef sa le dea de resuscitat stewardeselor…
plus ca sistemul grec de sanatate e monument de competenta.
Si Creta e un exemplu asa si-asa ca are spital universitar dar mai ai si alte insule…
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
Chiar nu sunt panicat. Am niște misiuni ca medic în zone de conflict, în zone fara sisteme de sanatate si ma descurc sa îmi tratez copilul destul de bine.
Insa de exemplu nu m-as duce în brazilia/columbia/mexic/kenya/vietnam/india/indonesia/thailanda cu copilul pana n-are cel puțin 14 ani… in concediu. De exemplu Egiptul e o destinație populara și e un dezastru absolut pentru sănătate copiilor la fel ca Maroc sau Tunisia. E coli enteropatogen/enterotoxic… la copii mici e mortal la copii mari sau adulti da diaree cu saptamani…
Daca ne mutam cu jobul meu… e alta poveste
și tot n-as alege zone care nu sunt relativ safe.
Jumătatea e medic pediatru, explică aceleași lucruri, dar na cine v-a pus să faceți atâția ani de medicină… ce știți voi panicaților de medici? Niște cunoștințe o sună: avem bilete joi la Disneyland, azi (marți) copila de 3 ani are erupție de varicelă. Nu mai putem să mergem? Raspuns de medic panicat: păi nu e ok, că e foarte contagioasă varicela, ca febră, etc. Cine a pus poze de la Disneyland tot o fericire(mai puțin fericită era aia mică leșinată în cărucior)? Câți copii și adulți au făcut varicelă după ce au stat câteva ore în avion cu plimbăreții?
@radu exact ce spuneam. Mie nu mi-e frica de ce pot eu controla… mi-e frica de tâmpiții ca din exemplul tau. De exemplu cei care nu-si vaccineaza copiii ca ei sunt vegani/bio/anti big farma… doar ca unii copii(altii nu ai tai) nu sunt la varsta vaccinarii sau au boli de tot felul și mor ca tu ai hotărât sa fii cool și să vezi lumea.
Efectiv sunt oameni care ar omori jumatate de avion decat sa piardă biletele ca pentru ei foarte important…. si au facut credit pentru acele bilete.
@mihai citește marea parte a comentariilor și vezi că degeaba explici. Nu ai cui! Nu gândesc pentru ei înșiși, pentru copii și mai putin
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
…și devine el singur ITist.
man nu e vorba de glob de sticla pana la 30 de ani.
dar pana la 5-6 ani e destul de vulnerabil si nu exista niciun beneficiu real din a merge cu copilul in Grecia sau Tenerife in contrapondere cu un strand la calafat cu pisicina de copii. Riscurile sunt mari si inutile pentru ca nu exista beneficii. Zero. Nada. Canci. nu mai vorbim de Brazilia, Mexic, Dominicana, Zanzibar, Maldive, Bali, Thailanda unde ai doar riscuri majore si zero beneficii.
Intre 6 si 12 luni in afara tarii sau calatorie cu avionul prin aeroport …. eu n-as face. ca este fereastra imunologica… cand copilul nu prea are protectie la nimic… baga in gura tot ce prinde si atinge… nici in locuri aglomerate nu as merge din aceleasi motive.
dar nu te poti lupta cu stupizenia din capul parintilor. Care nu ar lasa copilul cu o bona sau bunici/parinti dar i-ar risca viata cu febra dengue, sau encefalita de capusa, sau febra hemoragica crimeea congo…
ca astea sunt sunt si in europa tocmai ce au fost focare in ungaria si spania… dar te mananca in fund sa mergi la naiba in praznic.
da… daca o iei aritmetic 10-20% din copii iau ceva din concediul in strainatate… din astia doar o fractiune mica ajung cu sechele pe viata/deces si tratamente de lunga durata. Sa zicem un total de 2-3% din copiii care pleaca.
97-98% scapa… anul asta.
calculeaza fiecare daca merita riscul… dar pentru mine daca riscul nu incepe cu 0 virgula, nu e acceptabil.
De unde ai scos procentele?
din practica mea. studiile arata ca 43-70% fac o boala dupa calatorie dar sa presupunem ca eu sunt mai bun.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5825178/
@mihai, îmi pare rău, e invers, mai degrabă nu aș intra în piscina de la Calafat. Tu amesteci aleatoriul cu preconcepții și-ți iese frica asta de drobul de sare. Cu aleatoriul nu te pui, asta e, se întâmplă, se întâmplă oriunde.
Dar cu puțină atenție și planificare te poți feri de restul problemelor. De 11 ani, de când avea 2 ani, ies cu fiu-meu prin lume (adevărat, nu chestii exotice, dar a bifat și mare, și munte, și hoteluri, și pensiuni, și camping). Am mâncat peste tot, și la o tavernă din mijlocul pustiului, și în vârf de munte, și prin orașe, dar te uiți și tu la o recenzie, te uiți câți oameni sunt acolo, dacă sunt localnici, etc. Nimeni din familie n-a avut nici măcar o crampă stomacală. Știi unde nu am mâncat ever? All-inclusive, Mc, Kfc, din astea…
Dacă nu ești total aerian, cu ceva grijă ar trebui să fie ok. Hai să nu fim din ăia care mergeau cu măști pe cărări de munte, că sărea COVID-ul din copaci. Încearcă să te relaxezi puțin, ai ajuns deja la febra dengue și encefalita de căpușă. Așa, nu mai ieși din casă
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
Luati voi masina si rulota sau avion privat, ca noi suntem mai multi care vom liniste.
Sa nu traiti cu impresia ca sunt doar cativa care au ceva cu voi cand urcati cu copilul.
90% din avion nu va suporta in momentul in care ati pus piciorul in avion, asta sa o bagati bine la cap, ca de observat nu aveti cum de pe fetele oamenilor, ca sunteti niste nesimtiti oricum, oricand.
La British Airways am prins o optiune de calatorit cu copil mic : iti rezerva locurile in fata segmentului de avion si e un fel de masuta pe care pui un patut mic, atata timp cat nu sunt turbulente poti sa il lasi acolo sa doarmă. Din 16 ore dus intors a stat acolo 12.
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
Nu contest ce ai scris. Probabil chiar asa e si daca intrebi si alti parinti, copilul lor e cel mai cuminte si mai docil in vacante.
sa nu cumva sa intrebati si parerea celorlalti pasageri din avion cum au perceput “a dormit tot zborul”. In 20 de ani de naveta cu avionul, n-am vazut un singur copil sa “doarma tot zborul”.
Nu am avut încă curaj să plec cu copiii în afara Europei, în principiu din cauza celor enumerate mai sus de @mihai, medicul.
Până la vârsta de doi ani am zburat cu ei cu avionul doar zboruri scurte, maxim două ore, fiindcă, deși ambii au fost mereu cuminți, n-am vrut să riscăm. Dacă pe tine, ca părinte, te ia durerea de cap și te lasă nervii câteodată când plânge non-stop bebelușul din dotare, închipuie-ți cum e pentru restul.
În altă ordine de idei, apreciez că încerci să te cazezi în zone apropiate de un spital, dar nu cred că se compară un spital din Madrid cu unul din Bali sau mai știu eu din ce zonă d-asta exotică. Până și în țara noastră există spitale unde ai o reținere să intri cu copilul, nu? Și suntem aici în civilizație europeană.
Apoi, mi se pare că sunt zone pe globul acesta unde nu ai ce căuta cu copilul mic din cauza diferențelor mari de cultură, civilizație, și/sau din cauza instabilității de acolo. Pot apărea evenimente care să necesite doar rezistența, capacitatea de gestionare și prezența de spirit a unui adult, și atunci ce faci cu copiii?
Da, știu, „mie nu mi se poate întâmpla!”. Sunt convins că toți ăia prinși prin zone unde a început brusc un conflict spun același lucru și se leagă de faptul că oriunde poți păți ceva, poate începe ceva, și, dacă te ferești de tot, devii paranoic și te închizi în casă. Well, nu e chiar așa. Sunt diferențe mari între țări unde atentatele și crimele aiurea pe stradă sunt rare și, de obicei, prevenite de o poliție profesionistă, iar dacă se întâmplă, există niște proceduri de apărare, evacuare, protecție etc., și țări unde băștinașii dorm cu maceta sub cap, orice neînțelegere se reglează cu AK-ul din dotare, iar paza și protecția sunt doar la nivel declarativ. De exemplu, îi apreciez foarte mult pe cei care plecă în vacanță în Egipt anul acesta, având în vedere faptul că acolo la graniță are loc bubuială. E de ajuns ca Israelul să hotărască că trebuie nivelate tunelurile alea dintre Gaza și egipteni pentru ca vacanța să devină brusc mai interesantă. Și dacă te mai duci acolo și cu copilul, și se întâmplă treaba asta, te asiguri de câțiva ani de plătit terapie. Dar, hei, ai fost cu el în țară exotică.
sau tunisia unde acum catina ani ieseau aia la vanatoare cu pusca pe plaja cu turisti.
@guest: ești un imbecil. ți-a explicat mai sus mihai cu argumente și cu eleganță. Dar m-am gândit să îți fac un rezumat, după ce idei vehiculezi pare că înțelegi greu lucruri de common sense. De aia am zis să fiu de ajutor
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
mihai a rezumat perfect ce, povestea drobul de sare/prostia omeneasca?
Rezonez cu el la partea de exotice, dar sa nu mergi in europa ca nu stiu ce tantar… bro, avem west nile si aici.
Mi se pare loterie plecatul in tari exotice cu copil mic. Nu stii ce bilibistroci aduna de pe acolo. Am prieten care a plecat in Sri Lanka, in 2 saptamani i-au cazut toti dintii din gura pentru ca a baut un whisky la o carcima de pe strada. E riscant.
Oricum, eu plec cu rulota. Al meu are 3 ani si il duc de la 1 an in diferite campinguri in Romania. Nu urla si nu se comporta aiurea, probabil ca-i meritul lui ca se poarta asa pentru ca eu ma imbat si o bat pe mama-sa frecvent :-). Stie sa se ceara la buda, stie sa zica multumesc si te rog, e ok piciul. In alta ordine de idei, pe lumea cealalta, dupa granitele frumoasei noastre tari, nu am mers cu rulota. Am mers la cazare achizitionata din timp, cu negocieri, ca suntem saraci maica, nu hotel, nu camping ca-i prea mult de tras rulota.
Cumva nu cred ca mersul cu avionul cu copii mici, sub 6 ani, e recomandat oricui, atat ca parinte cat si ca vecin de avion. Dupa ce creste si te poti intelege cu el altcumva si poti evita anumite situatii penibile, mai va.
Dar da. De fiecare data copilul s-a intors altcumva. Asta e mentiunea lui taica-meu si muma-mea, ca eu il vad zilnic si nu pot aprecia. Abia astept sa vad cum ne intoarcem anul asta.
eu ma gandesc ca nefiind copil ci gnom ar trebui tinut in cusca si bagat la cala sau care o fi protocolul pentru animalele de companie.
asa ar fi toata lumea fericita.
well, chiar și pt animalele de companie protocolul e în schimbare.
eu personal nu mi-aș lăsa pisicul să fie aruncat de colo-colo ca un bagaj (știm cum sunt manevrate bagajele), și să stea atâtea ore la o temperatură foarte joasă.
nu, încă n-am călătorit cu avionul cu pisicul. când o să mă apuce cheful de emigrat, vă zic cum a fost.
saaaau, mă duc cu trenul, vaporul, alte mijloace de transport care permit animalul de companie în aceiași cabină cu ”stăpânul”.
si s-a strigat bingo :)! cel mai bine e sa alegi solutia care deranjeaza cel mai putin pe toata lumea, fie ei pisici, gnomi, alti pasageri sau angajati.
doar ca in romania, dupa cum vedem, sunt multi care fac fix invers, si li se pare normal.
Stai puțin. Nu zic că aș alege trenul ca să nu supun pasagerii din avion la nu știu ce.
As alege trenul strict pt confortul/siguranța pisicului meu.
Să fie clar în limba română.
Mă simt flatat că un comentariu nevinovat de-al meu a generat un ditamai articolul, dar trebuie să ne hotărâm în ce fel de societate vrem să trăim. Pentru că pare că de la o vreme, social media și entitlementul creat de validarea în cerc a comportamentelor toxice a degradat-o până la acest punct, în care ne întrebăm dacă deranjul cauzat celorlalți este justificat sau nu.
Regulile din societate sunt x. Le putem încălca cu motivele y? Da/nu
Unde tragem linia? Dacă plozii orăcăitori sunt un free multi-pass peste aceste reguli, de bun simț și civilizație, atunci este voie să mergem cu 130 pe banda de BUS (copilul e bolnav, ne grăbim), să gâjâie manelele din boxe portabile pe plajă (copilul vrea să se simtă bine), să parcăm pe trotuar (mămicile cu range rover trebuie să evacueze copilul direct în ușa grădiniței), să tropăie prin casă deasupra vecinilor (are energie la 3 noaptea ce să-i facem), să orice.
Dacă acceptăm asta, atunci consider că e liber la legea junglei. Ceea ce nu e departe de atmosfera din România, vezi ultimele știri cu bătăile de pe plajă de Rusalii. Mișto mediu să-ți crești copiii, dă-i înainte cu tupeu!
Nu intelegi tu, copilul meu e lumina ochilor mei, restul, sa moara in chinuri, nu-mi pasa. Cam asta e mentalitatea.
Da, copilul tau e foarte important pentru tine la fel cum copilul lui Vasile este foarte important pentru Vasile si copilul lui Sandel este foarte important pentru Sandel.
Si uneori Vasile si Sandel si cu tine va luati la bataie pentru locul de parcare din fata scolii, ca e important ca al tau sa mearga mai putin pe jos ca e mai sigur, doamne feri sa mergi cu el de mana 200 de metri, va luati la bataie ca tie iti place rock, lui Vasile latino si lui Sandel hip-hop si fiecare are muzica urland mai tare si va luati la bataie ca toti sunteti pe facetime cu varu’ Ionel ca nu l-ati mai auzit de 2 ore si pentru ca toti urlati sa va auziti si ceilalti va deranjeaza.
E greu… greu…
Am scris un pic mai sus, dar a intrat in moderare.
„Regulile din societate sunt x” – corect. Si regulile din avion sunt Y. Si sunt facute de cine detine avionul. Daca entitatea aia (Ion Tiriac sau Wizz Air, nu conteaza) zice ca e voie cu copii mici, atunci aia e regula si te supui.
La Business/First class daca nu vreti sa auziti copii mici.
Oh wait…
Aia e, mergeti cu masina personala.
vezi Big T, este ca la religia în școli
Popii, politicienii și societatea de habotnici au băgat religia în școli cu opt-out
Dar opt-in zice legea, Constituția și bunul simț. Au urlat zvârcolindu-se toți Cfpiștii în frunte cu Liana Stanciu, dar nu au putut schimba ce este corect. și anume opt-in, nu-mi bagi gnomului meu îndoctrinare cu forța
La fel cu fumătorii în interior. Aoleoooo ce jale, falimentează horeca. După 6 luni nimic
Chestia cu nu-ți convine ieși nu merge, nu eu sunt cel inadecvat. Societățile (civilizate) au stabilit anumite reguli de conviețuire și oricât ar încerca un grup sau altul să influențeze aceste reguli, ele vor fi întotdeauna bazate pe principiul de a nu deranja, indiferent că acel deranj este perceput doar de 1(un) flat sau 100 de flați sau 1 milion.
Prima data cand am auzit un copil plangand, in avion, m-am enevat pe situatie. Dupa cateva minute am realizat ca problema e la mine. Nu poti controla comportamentul unui copil mic. Am realizat si ca rezolvarea e tot la mine.
Prima optiune: Bilet la business class; exclus ca nu imi permit.
A doua optiune: Casti cu noise-cancelling. Am cumparat pentru urmatorul zbor o pereche la 350 de lei. Poate sa cante si Babasha pe randul din spatele meu ca nu imi pasa.
Ar fi si a 3-a: Dopuri de urechi.
Acum pana vor aparea zboruri adults-only sau voi castiga destul sa imi permit bilet la business class voi face eu tot ce pot sa imi asigur confortul, in loc sa caut vinovati.
Inteleg ca nu iti plac nici copii, nici parintii, probabil nici alti oameni dar pare ca e mai mult o frustrare undeva la tine.
Nu poti controla comportamentul unui copil mic
În public nu este acceptată existența comportamentelor necontrolabile, fie că vorbim de câini scăpați de sub control, mașini scăpate de sub control sau bețivi/drogați scăpați… whatever. Dacă în aceste cazuri suni la poliție, de ce am accepta existența boracilor scăpați de sub control? Da, e de înțeles un pic, hai fuguța cu el acasă. Acesta este și primul argument solid să nu îl iei cu tine în avioane și restaurante când nu se poate controla.
PS Peste o anumită vârstă, poți controla comportamentul unui copil mic. Se cheamă educație. Am văzut chiar unii care tolerează urlete și zvârcoleli ale unor draci de 6-10 ani
Vad ca tot amesteci lucruri ilegale (stabilite prin lege) cu comportamentul unui copil.
Daca nu le mai vrei acceptate, da un mail la deputatul arondat sa introduca proiect de lege/contraventie >’Copii sub 6 ani au interzis in spatii publice’ si poate obtii o solutie pentru problema ta.
Iti doresc cat mai putine urlete de copii si zgomote de bormasina de la vecini.
Numai bine.
Amesteci lucrurile. Sa mergi cu 130 in oras e ilegal. Sa mergi cu un toddler in avion e perfect normal si legal.
Rrrromanii sunt mereu speciali. Prin special inteleg egoisti la maxim, cu foarte putin bun simtz. Si asta e valabil in toate situatiile. Si cand sunt parintii plozilor, si cand sunt calatori pe langa acesti plozi.
Prin urmare, guess what? Frustrarea si nervii sunt maximi de ambele parti.
Hai sa:
– avem grija de copil daca tipa, sa incercam sa-l linistim, ca nu suntem singuri in avion si e foarte neplacut pentru ceilalti.
– nu calatorim cu copii bolnavi, daca se poate (inca o data, unele calatorii sunt necesare, nu de vacanta). Copiii bolnavi vor urla tot drumul, pentru ca nu sunt ok
– intelegem ca un copil mic va tipa (la decolare) si aterizare pentru ca il supara presiunea. Dureaza cateva minute, nu prea ai ce sa-i faci.
– intelegem ca si aia cu copii sunt oameni si au si ei dreptul sa calatoreasca cu avionul. Mai mult, exista si facilitati speciale (acele bassinete) pentru ei. Nu pun manele, nu o fac impotriva noastra, nu se dau in barci, etc. Sunt si ei oameni, exact ca si noi.
Cred ca avioanele au ajuns foarte inconfortabile in ultmii ani, dar nu din cauza pruncilor.
In primul rand sunt inghesuiti din ce in ce mai mult oamenii in scaune. Chestie care face toata experienta dificila. Apoi bagajele – fee-uri din ce in ce mai mari iar greutatea admisa e din ce in ce mai mica. O sa ajungem farmacisti cu totii.
Apoi pentru bagajul de mana acelasi lucru, concomitent cu spatiul mai mic de depozitare. O sa ajungem la mobil, pasaport si un card. Restul contra cost.
Nu mai zic de mancarea din avion, nu mi se pare esential.
Dar zic de experienta din aeroport, mai ales cand ceva merge prost. Totul se da peste cap, pentru ca procesele nu prea au toleranta la evenimente. Daca avionul de dimineata are o intarziere, toate cursele cu acel avion vor fi intarziate, pana la ultima. De exemplu.
Etc, etc, etc. Sa mai amintesc de numele Boeing?
Toaaate astea fac ca o calatorie cu avionul sa fie stresanta din start. Cand mai auzi si un tipat de copil simti ca e prea mult!! Dar, daca stai si te gandesti la toti factorii de stres amintiti mai sus… copilul ala e chiar ultimul pe lista si cam singurul nevinovat.
Te pune sa ii povesti si ce pizza a mancat in Napoli la 6 luni?
Nu era mai usor sa ii zici povestea fara sa il duci? Ca acelasi rezultat ar fi. Era, bineinteles, dar nu mai puteai sa scrii acest articol.
Acest articol e un fel de justificare si de umflat in pene. Nu e mai usor de zis si de asumat: „am decis sa merg cu copilu in vacanta ca asa vreau eu” decat atata risipa de cuvinte?
Ps: nu ma deranjeaza copiii in avion chiar daca urla, asta e viata.
Poate nu are cu cine sa il lase. Si nu, va rog, nu incepeti cu bunici, unchi, matuse, cunostinte. Pur si simplu sunt oameni care nu au/nu pot/nu vor sa isi lase copilul cu rubedeniile sau alti amici.
Atunci să-și pună pofta-n cui și să nu mai plece în concediu la mama naibii, să ia frumos bolidul pe șosea până la eforie sau sovata și gata.
Aia care nu vor sa lase copilul cu bunici/parinti/bona la 6 luni (cand nu au toate vaccinurile facute si imunitatatea pasiva de la mama e dusa) dar îl duc în Malaysia sau columbia sau egipt sunt cretini.
Din aceeași categorie cu tampitele care isi pun buze și tzatze la parter de bloc sau la cosmeticiana ca stiu ele o Gigela care face mai ieftin decât o clinica în schimb nu-si vaccineaza copiii ca nu stiu ce conține vaccinul.
Nici pe mine nu ma deranjeaza, dar am o problema cu justificarile astea jegoase de tipul „nu sunt eu jegos, fac alegeri jegoase pentru copil/ca copilul vrea etc”.
De exemplu sunt amuzanti astia cu calatoresc cu copil sub 3 ani pentru dezvoltarea lui … doar ca memoria de lunga durata se formeaza pe la 3-4 ani. Ar putea sa zica clar „bah sunt un egoist si am ales sa chinui copilul inutil (nu mai zic de restul lumii pe unde se plimba) ca sa am poze cu el ce plm asta am inteles din conceptul de libertate”
Tot ce pot spune este: felicitari! ori you’ve got you shit together, ori sunteti complet aerieni… oricum faptul ca ati reusit sa faceti toate astea incepand cu 6 luni e beton.
Ce vreau sa stiu: a) sincer, este de cate ori pe excursie te-ai gandit ca „nu mai e la fel”? b) de cate ori te-ai gandit „am investit banii astia in experienta asta ca fie un mess total”?
Confirm cu spitalul/servicii medicale. Varianta 2 – mergi cu farmacia dupa tine ca noi.
Farmacia ambulantă nu face doi bani dacă pui de vreo fractură și constați că nu ai spital prin apropiere, cum a pățit unul prin Zanzibar…
Ămi cer scuze la domni autorii de articol, dar mie mai degraba imi pare ca aț dorit sa evidentiati pentru publicul cel prost (eu, de exemplu) in cate zone aparent exotice ati calatorit, si nu niste argumente solide pentru trambalit copii foarte mici in acele zone.
Si in plus, exotismul este un termen relativ pentru fiecare, ca si gustul. Mie de exemplu mi se pare mai exotica o plaja din Lituania unde daca intri in mare faci turturi la cur, decat orice zona enumerata in articol.
Dar na, eu sunt doar sarac, fata de inaltii si multilateral dezvoltatii cu care impart spatiul virtual.
Un copil precoce poate intelege cat de exotica e Thailanda chiar si la 8 luni. Nu e autorul de vina ca ai nostri sunt prea prosti la varsta aia.
O sa te faca bugetar
„cat de exotica e Thailanda chiar si la 8 luni” copilul nu poate intelege nimic ca nu are memorie de lunga durata la varsta aia, la fel de bine il duci la Amara ca tot cu aceleasi zero amintiri ramane :)))))
Cum am zis si mai sus, poate sa minta ca au fost. Si poate sa faca photoshop ca au fost. Si copilu ramane cu impresia ca a fost. E cam acelasi lucru.
Si pe mine m-au dus la mare la noi la 3 ani. Nu mai imi amintesc nimic. Daca nu ar fi povestile alor mei ca m-au dus si 4 poze cu aparatu nu as fi stiut.
Dar e mai convenabil sa te justifici ca mergi in concedii cu el pentru el, ci nu pentru tine.
@silicon
Finuț sarcasmul…
O singura intrebare am: mama e fosta Miss Australia de la cascada?
Bravo! În sfârșit a pus cineva punctul pe i!
Hei nu e rea ideea, așa s-ar explica unele lucruri
Multumesc, Daniel, fix intrebarea asta am vrut sa o pun si eu.
Asteptam raspunsul (suntem minim 2).
Pare ca multi de aici cand au fost copii au stat in vacante doar in fata/spatele blocului si cred ca nu le-ar fi adus nimic in plus sa viziteze si alte locuri. Pe principiul „-Uita-te la mine, sunt bine si asa”. Acelasi lucru il aud la parinti si le gat de scoala „-De ce ai nevoie de o scoala privata? Uita-te la noi, am fost la stat si suntem bine”
Cei care cred ca vacantele, restaurantele, plajele, hotelurile etc sunt doar pentru adulti pare ca uita ca si ei au fost copii, au avut dorinte, vise, impulsul de a descoperi locuri/oameni noi. Este o gandire limitativa sa crezi ca un copil „oricum nu intelege, oricum nu mai tine minte”
Poti descoperie ca e si o oarecare doza de ipocrizie daca ai un moment de sinceritate/introspectie stai sa scrii pe foaie care e motivul pentru care nu suport eu sa vad oameni cu copii in vacante. „Pai defapt nu am chef ca pe banii mei sa aud pe unu cum plange” – imi zicea un cunoscut. I-am oferit un contra exemplu, pe o cursa Wizz a trebuit sa ascultam cum vorbesc tare 4 barbati beti pe care personalul de bord nu a reusit sa ii linisteasca, ba mai mult s-au si enervat cand nu au vrut sa le mai serveasca alcool. Sunt multi adulti cu un comportament mult mai enervant decat al unor copii.
Pare ca experientele de genul vin doar limitarile propriului univers, cum ziceam la inceput, probabil ca daca calatoareau de mici aveau alta parere.
Pe de alta parte exista si parinti de genul „Nu ma duc cu copilul la mare ca nu are voie sub 2 ani” – Am auzit asta de mai multe ori. Sunt chiar curios ce fac cei care au copii mici la Constanta? Se muta la Brasov pana implinesc copii 2 ani?
Am copii, calatoresc cu ei. Am evitat restaurantele care nu sunt child friendly. Am preferat cele care au un loc de joaca pentru ca e aiurea sa ii explic eu copilului ca la restaurant doar se sta la masa si e ok sa barfesti lumea din jur dar nu e ok sa batai picioarele sau sa te joci cu furculita.
Ca si o concluzie, stati linistiti, suntem chiar putini oameni care calatorim cu copiii.
Concluzia (spre supararea unora) e ca in Romania suntem putini cei care calatorim cu copii. Ca in UE e plin.
100% corect.
Suntem noi mai traditionalisti si mai speriati de bombe ca prin vest se calatoreste cu copii de orice varsta in draci.
Acum multi ani cand nu aveam inca copii eram la cca 3 a.m. pe aerop din Nairobi asteptand bagajele si un cuplu de englezi tineri, cca 25-27 ani stateau si ei pe scaunele din zona benzilor asteptand sa porneasca banda iar puiul lor, un englezoi mititel, roscovan, cu pielea ca laptele, imbracat doar intr-un pampers proaspat, isi facea treaba lui de bebelus explorand in patru labe podeua holului si diversele obiecte de mobilier intalnite in cale.
Cred ca o mamike de romanica ar fi lesinat vazand asta, mai ales ca principala problema era ca, fiind Decembrie si in creierii diminetii, temperatura era pe la 14-15⁰, toti bastinasii fiind imbracati in geci de iarna matlasate, fesuri si…slapi sau espadrile. Plus ca toate geamurile acelui hol erau deschise ceea ce lasa cale libera inamicului No 1 al sanatatii romanului, „corentu’ maica”, sa faca ravagii p-acolo.
Dar nah, ce sa si faci, noi mereu stim mai bine, de aia noi suntem unde suntem fata de prostii aia din vest.
@Tom, te doare capul la ce concluzii ai tras pe baza unui random exemplu dintr-un random aeroport. Și nici nu știi dacă respectivul copil n-a făcut cine știe ce formă de pneumonie sau random altă boală după, dar, pula ta, ți-ai validat argumentul.
Pentru gustul meu, puțin cam riscant şi cam devreme, dar fiecare cu ale lui. Dar, da, vacanțele generează salturi vizibile în dezvoltare, comportament, comunicare. Bine, nu alea în care copilul stă cu căşti şi cu ochii în tabletă.
Până acum al meu a agasat doar două persoane, eu şi soția. Toate vacanțele de la 2 ani încoace au fost într-o rază de maxim 2000km, iar noi preferăm maşina, ne dă mai multă libertate.
Eu oricum caut zone mai izolate + perioade mai puțin aglomerate, dar când a fost cazul să roiască copiii în jurul meu, asta e, mi-am asumat, nu-s singur pe lume, n-am plajă privată sau camping privat. Nu înțeleg revolta de aici, dacă nu suportați 2-3 ore de plâns, stați acasă. Majoritatea europenilor au alte concepții despre vacanțele cu copiii.
@mihai, man, eşti prea speriat de bombe, dacă e să ți se întâmple chestii, se pot întâmpla şi în Bucureşti, la 500m de spital, şi crăpi în ambulanța care stă în traficul blocat.
asta cu revolta, cei mai multi nu ar fi asa vehementi cand e vb de alti adulti care deranjeaza.
dar daca e vb de copii care fac chestii normale pt copii, eheee, apai atunci sa vezi suparari si cum ies nervisorii aia de oameni mari si impliniti emotional care stiu ei sa se regleze emotional.
Copilu ori ca e la Kuala Lumpur ori ca e la Suceava sau la Calarasi tot cu oameni straini lui interactioneaza cel putin pana la varsta de 3 ani, pentru el e cam la fel.
Mie mi se pare aiurea sa zici ca doar pt dezvoltarea lui te duci la dracu in praznic. Nu, te duci si ca vrei tu ca parinte si ca iti asumi tu.
Si eu cand voi avea copii, probabil voi calatorii cu ei, ca nu am cu cine ii lasa si eu is tampit, dar va fi alegerea mea asumata.
@Oana, pe mine mă enervează mai mult un adult (beat sau nu) care vorbește tare/cântă/pune muzică tare (nu contează extrem de mult dacă sunt manele, rock sau muzică clasică, dar manele au un punct în minus suplimentar
), decât un copil mic care plânge că-l dor urechile.
și la fel de tare ca adultul mă deranjează copilul 6+ ani (circa aproximativ) care face tărăboi aiurea (e vizibil din avion când un copil face bâlci de râzgâială și când plânge că realmente are o problemă) toată călătoria, lovește scaunul din față, îmi vrea orice device aș avea să nu mor de plictiseală, etc, în timp de aparținătorii se uită placizi ca vitele.
@oana – un copil care plânge/urlă declanșează în orice om normal o stare de nervozitate și agitație pe care mai degrabă nu le poți controla, și nu trebuie neapărat să fii părinte ca să reactionezi la acest stimul.
Probabil că este un reflex înrădăcinat în noi când încă mai stăteam prin copaci și puii trebuiau apărați cu orice preț.
Este cu mult mai ușor să ignori un dobitoc care ascultă manele la maxim, sau umblă beat.
@Ilevu.Nelu mie personal un adult gălagios/beat/pus pe scandal îmi dă o stare de nervozitate muuuult mai puternică decât un copil care plânge.
Pt că, la mine în cap, un adult beat/scandalagiu are un potențial de pericol mult mai mare decât un copil care plânge.
„dar unele dintre cele mai mari salturi mentale și de dezvoltare au fost în vacanță”
true
„Nu faceți vacanța pentru copil, o faceți pentru voi!”
not so true. pana la o varsta te duci sclavul lor in vacanta de iti trebuie si tie un concediu dupa aia.
În primele două vacanțe cu bebe am fost cel mai odihnită ever. Ațipit pe plajă la umbră cu copilul, somn după prânz, seara după ce îl adormeam mai citeam un pic și somn iarăși. Eu fiind obișnuită anterior cu max 6-7 ore de somn și concedii pline de activități.
Confirm si eu, in prima vacanta cu copilul la putin peste un an, atat eu cat si sotia ne-am odihnit cum nu ne mai odihnisem de cateva luni. Daca alegi o destinatie potrivita nu vad de ce ai fi obosit.
Daca vrei in schimb sa vizitezi muzee, atunci meriti sa fii obligat sa ii asculti ideile lui Flat despre lucrurile pe care ai voie sa le faci sau nu avand copil.
Primul zbor și concediu cu copilul a fost în Grecia, când avea 8 luni. Înafara Europei am fost cu el doar în Turcia.
Probleme medicale nu am avut decât o dată, în Barcelona, o enterocolită destul de urâtă adusă din Ro care s-a manifestat în prima zi acolo. Am dus copilul la spital, consultație profesionistă plus tratament în jur de 300 euro pe care i-am recuperat de la asigurări după o săptămână și ceva. Așa bine l-au tratat că a doua zi a cerut pizza🙂.
Dacă stai și calculezi ce se poate întâmpla, nu mai pleci nicăieri nici adult nici copil.
Copiilor foarte mici trebuie să li se respecte programul de somn, să aibă preocupări, jucării și minim un părinte implicat. Eu nu am fost deranjată de copii înainte să îl am pe al meu, îi consider oameni mai mici care nu știu încă să își gestioneze emoțiile și au nevoie de ajutor și atenție. Problema sunt părinții, câteodată depășiți altădată nesimțiți. Pe de altă parte copilul e ca un burete, preia anxietatea sau stresul părinților imediat.
@Ioana: ai generat textul ăsta cu ChatGPT, nu?
OMG, ce de idioti (carora ar fi trebuit sa li se retraga dreptul de reproducere) pe’aici…
Moaaa, iar avem două tabere care aruncă cu rahat peste gard?
Trebuie sa fim mai intelegatori cand vedeti copii mici. Eu tot timpul daca am avut langa mine copii mici am incercat sa le mai distrag atentia, sa interactionez cu ei, sa ma joc putin cu ei.
Pentru autor..prea mult te alinti frate cu stilul asta de scris .. pare ca scremi romgleza asta la fiecare fraza .. nu stiu cati ani ai dar daca te pretinzi adult si vorbesti in halul asta .. pare ca nu ti-au coborat outzele
Un pic off-topic, îmi amintesc o poveste cu un tip într-un supermarket care se intersectează cu o femeie indolentă cu un copil hiperactiv și complet scăpat de sub control. Tipul ajunge să stea la coadă înainte sau după mama și copilul, iar copilul începe să-i ia tipului lucrurile din cărucior și să le arunce pe jos, timp în care mama era absentă mental. Tipul încearcă să împiedice pe copil, iar copilul îl mușcă de braț, până la sânge.
Cu sângele șiroind, ăsta încearcă să-și țină calmul și să nu-i omoare pe amândoi, timp în care mama îi zice:
– Trebuie să înțelegi, e doar un copil…
– Înțeleg perfect și sper ca el să fie sănătos în continuare, căci eu sunt HIV+.
Poate că toată povestea este o ficțiune, dar este de bună inspirație pentru a induce un atac de panică [preferabil de cord] unor părinți tembeluși sau care cred că drepturile lor sunt deasupra drepturilor celorlalți.
Vin si eu la spartu’ targului sa ma bag in seama, ca doar nu-s mai prost!
Recunosc ca Mihai a spus niste chestii pe care nu le stiam. Si daca as fi vorbit cu un doctor la vremea aia probabil ca as fi ezitat sa fac ce-am facut.
Pe vremea aia eram in UK. Doctorii de acolo au zis ca sa avem vaccin de meningita si nu mai stiu ce si sa nu calatorim in zone cu malarie. Le-am zis unde vrem si au zis ca e ok. Au ei niste harti cu malaria.
De ce am mers? Evident ca pentru noi. Ca un copil mic habar n-are unde e. In orice vacanta ar fi fost pentru copil tot aia e.
Parti bune: i-au disparut niste eczeme de la incheieturi, ca acolo era mai umed si mai cald.
Parti rele: i-a pus un unchies o palarie pe cap pentru o poza si a luat un parazit. Asa ca pentru cateva luni a avut o mini chelie (cam 1 cm2) in motul capului. Cateva luni pentru ca in UK nu primesti trimitere la specialist asa, de capul tau. Trebuie sa arati ca vrei cu adevarat. Asa ca medicul primar ne-a recomandat de 3-4 diverse creme de 2 lei pana cand a fost nevoit sa admita ca ar fi bine sa ne trimita la specialist. Care in 2 minute a recomandat tratamentul adecvat.
Mai e o chestie… zonele alea super-turistice din Asia nu-s cine stie ce pericol. Doar apa de la robinet e nepotabila. In rest e super ok, low risk. Dau si ei cu tot felul sa omoare ganganiile, nu-s idioti. Au nevoie de turisti fericiti, care sa revina.
Sigur, daca insisti si mergi pe insule virgine sau in miezul junglei cu kinderu’ esti certified idiot.
Eu sunt de parere ca_calatoriile’s bune. Sigur, cu un dram ce common sense. Insa orice vacanta/calatorie. Si la Sovata, si la Phuket. As zice mai multe, dar deja topicul e expirat si oamenii cantonati in parerile lor.
pentru ca voi, rominii adevarati, fanii micilor, va imaginati ca singuru vostru rol in viata e sa faceti puradei, cat mai multi daca se poate.
practic nu concepeti ceva de genu: imi place sa calatoresc/vad lumea, deci nu am timp de impuiat si stat dupa curu unui borac pana la 100 de ani.
Eu inteleg ca am prins majoritatea comunismul cand doar cei bazati ieseau in afara sa viziteze orisice dar sa stiti ca nu toti am prins prin urmare gandirea e diferita. Diferita as in ca e normal sa scoti copilul din casa, e normal sa-l scoti din orasul tau si sa mergi mai departe. Daca l-as fi dus acolo in tarile unde mai trebuie sa ii faci 3 vaccinuri pe langa? Nu, dar asta nu inseamna ca ii consider absolut idioti. Intrebarea mea de ce urati asa de mult copiii?
pentru ca si ei la randul lor au fost copii urati si/sau abuzati de catre parinti si de catre adultii din jurul lor.
povestea clasica din care decurg majoritatea comportamentelor deviante la romani, de la decretei pana la cei nascuti in anii 90 si posibil si mai tarziu.
Nu e vorba de ura fata de copii, nu stiu cum ai ajuns la aceasta concluzie.
E vorba de dezgustul fata de nesimtirea unor parinti care isi duc copiii (despre care intreaga familie stie ca sunt plangaciosi, incapatanati si morocanosi in orice situatie) la restaurant (fara jucarii/ceva de colorat/o sticluta cu lapte/ceai) la teatru, film, vacante etc
Or fi si oameni care detesta copiii, insa aici discutia nu implica deloc copiii ci atitudinea parintilor fata de comprtamentul copiilor in societate.
Nu va mai lasati educatia copiilor in mana bunicilor apoi educatorilor apoi a profesorilor! Aveti obligatii morale si fata de propriul copil cat si fata de societate.
Si nu mai dati vina pe cei din jur „ca sunt sensibili” si exagereaza cu privirile taioase cand copilul vostru se duce si trage un sut in fund cainelui cuiva, trage de mancarea de pe masa cuiva sau fura jucaria altui copil.
Toleranta infinita nu exista pe pamant si nici in Ceruri.