De 19 zile nu am mai deschis nici un link cu stiri. Mâinile s-au indreptat de mai multe ori spre www.sitedestirilambda, dar le-am taiat avântul la timp. Da, creierul cere. E clar ca e in lipsa. Si cum sunt si inchis in casa, cere si mai mult si mai des. E groasa treaba cu stirile. E groasa rau. Ne blocheaza gândirea, ne duce pe piste false, ne picteaza lumea intr-un fel nasol. Si ne conditioneaza creierul: „fa asta!, citeste ziarul, vezi articolul ala cu prostul lunii, stai blocat in youtube cu recomandarile de cacat, ce colectie frumoasa de meme-uri etc”. Si apoi ne miram ca suntem agresivi prin lumea virtuala.
Am aflat ca s-a redeschis mediateca. Asa ca am dat buzna de la prima ora. Acum nu stiu daca e de la alunele pe care le-am rontait inainte, dar mi-a venit asa o greata plimbându-ma printre rafturi… „Révolution” de Emmanuel Macron! Cât tupeu sa ai? Ce revolutie face/vrea un bancher, când bancherii sunt, in general, ucisi de revolutii? A dat afara bucatarii de la Palatul Elizeu si-si gateste singur? Nu mai da 7000 EUR/luna unui frizer care sa-i ia perciunii când apare la TV? A dat afara macar 5% din functionarii publici care nu servesc la nimic? Si acum – prin nebanuitele-mi sinapse – ma gândesc cât de des vedem pe cineva vomitând in filmele din ultimii ani. Practic nu e film sa nu fie un personaj care vomita, fie dupa ce afla nu stiu ce chestie, fie dupa ce vede un cadavru, fie inainte sa tina un discurs, fie când afla ca sotul/sotia insala etc. E plin de vomitatori in filme. Si vad ca s-au molipsit si alte zone, dupa hollywood. In curând o sa vomitam si noi, asa, tam-nesam… daca nu am inceput deja.
Continui plimbarea printre rafturi si ma ingrozesc câta maculatura. Ce titluri bombastice despre probleme „serioase”, ce idei tâmpite au atras atentia editorilor (auzi, Vali, editorul meu), câte carti despre teoria genurilor, lesbianism, transfobie etc, la fel de ignorate ca cele din fata lor, despre islam, religie si dezvoltare personala. Trei biografii groase a lui Narcos ala. De ce sa ma intereseze viata lui? Ce filosofie de viata pot trage de acolo? Ce am de invatat de la personaj? Cum sa omor mii de persoane fara o dâra de regret? La ce imi foloseste, atunci, pe moment si in viata, in general? Am petrecut un bun moment citind? Serios?
Acum 2000 de ani, Seneca a simtit ca e momentul sa scrie o carte care sa ne invete sa ne traim viata! Asa de prosti suntem. Nu stim sa punem un picior in fata celuilalt, pâna nu ne mesteca cineva cocolosul de pâine. Cineva care sa ne tina de frunte când vomitam.
Recitesc „Societatea de consum” a lui Baudrillard. Un eseu scris in 1970. Acum 51 ani, omul asta vorbea despre excesele societatii de consum. O recitesc pentru ca sunt sigur ca am citit in ea, acum câtiva ani, un pasaj in care spunea ceva de genul: tatuajul, modificarea corporala excesiva, pierciengul, inserturile subcutanate etc, toate astea sunt doar faptul ca corpul a devenit ultima reduta de consum. Ne impingem consumul pâna la a ne cosuma propriul corp si vrem ca asta sa fie vizibil celorlalti. Si ca tatuajul, in general si cu exceptia tatuajelor traditionale (aborigeni, maori etc), ascunde o lipsa de vocabular. Bine, acum recitesc pentru ca nu mai sunt sigur de toate astea si vreau sa nu zic prostii 
Dar hai sa ne gândim putin. De ce si-ar tatua un barbat sau o femeie un text vertical pe sira spinarii? Care e motivul, explicatia? Tocmai i-a reusit o operatie de schimbare a maduvei spinarii si vrea sa marcheze acest moment de extrema fericire? A avut copilul lui/ei o malformatie a sirei spinarii si, dupa multiple operatii totul e bine acum? Unii spun ca vor sa marcheze momente importante din viata lor. In general fericite, ca nu prea vad de ce ai marca ziua agresiunii sexuale a carei victima ai fost. Nu cred ca oamenii isi fac tatuaj cu ziua mortii mamei lor. Mai degraba chestii „happy”. Doar ca asta nu explica de ce tot mai multe persoane apeleaza la sedinte de stergere a tatuajelor. In fine, asta era o discutie pentru alta data. Stiu ca pot ofensa cam 30% din cititori, dar nu asta e scopul, va asigur.
Asa, si Baudrillard asta, la vremea aia, când inca nu eram asa bogati si saracia era in floare peste tot in lume, inclusiv in Franta sau Europa, vorbea de potlatch si de faptul ca adevarata bogatie se arata nu atât in bunurile pe care le cumperi (masini, case, sampanie in discoteca) ci in felul in care le distrugi sau iti bati joc de ele. Va amintiti faza cu ranga, Rolls Royce-ul si domnul Becali? Exact aia e! Sa-ti iei lucruri scumpe si sa le tratezi ca si cum maine le-ai arunca, ca oricum poti sa-ti iei altele. Imaginati-va câte share, like, tweet ar avea un video in care X isi cumpara un Rolls Royce nou nout, iar când il primeste, fara sa puna piciorul in el o secunda, pune benzina pe el si-i da foc? Sigur ca sunt si oameni care vor spune „doamne, ce idiot”, dar marea majoritate va vedea si va aprecia puterea celui care are „curajul” asta. Potenta personajului in chestiune.
Si asta e valabil la orice nivel. Aruncatul mâncarii, pusul excesiv in farfurie (mai ales de catre mamele din România in farfuriile baietilor lor) sunt comportamente de show off al bunastarii. Am atât de mult incât pot sa ma lipsesc de orice cantitate. Ca mai am! Si cu cât resursa de care iti bati joc e mai rara, cu atât valoarea ta e mai importanta.
Si de aici ajungem si la societati, revenind cumva la M. Macron. Cu cât o societate e mai falita, cu atât va arunca cu banii/promisiunile in stânga si-n dreapta.
Mare noroc aveti cu mediateca asta a mea
Ötzi, numit și Omul de Gheață, este mumia naturală a unui om care a trăit între 3400 și 3100 î.Hr. Mumia a fost găsită în septembrie 1991 în Alpii Ötztal, la granița dintre Austria și Italia.
Ötzi are peste cincizeci de linii și cruci tatuate pe corp.
Nu ma mira, cam asa isi fac copiii de azi scarificari când nu mai au acces la telefonul mobil.
Deci e clar ca domnu Ötzi era falit moral!
Falit sau nu, uite ca a reusit sa parcurga 5000 de ani ca sa ne spuna care e treaba cu tatuajul „love” de pe buca stânga a lu’ nea Andrei, fierar-betonist!
Vezi ca Otzi a murit de la o sageata. Probabil trasa de stramosul lui fluture de la vremea aia.
Tataie mi-a zis ca nu e adevarat! cica asa isi facea crucile, cu sageata aia si s-a taiat cam tare si a facut septicemie, ca era antivaccinist si a refuzat sa fie intepat cu ace.
Wikipedia: „Radiological examination of Ötzi’s bones showed „age-conditioned or strain-induced degeneration” corresponding to many tattooed areas, including osteochondrosis and slight spondylosis in the lumbar spine and wear-and-tear degeneration in the knee and especially in the ankle joints. It has been speculated that these tattoos may have been related to pain relief treatments similar to acupressure or acupuncture.
[The majority of the other tattoos are on meridians, other acupunctural areas of the body, or over arthritic joints. For example, the tattoos on his upper chest are placed on acupunctural locations that help with abdominal pain. Since it is presumed Ötzi had whipworm, which would cause said intestinal pain, such tattoos could have helped him feel some relief, which supports the theory that they were used for therapeutic purposes]”
ok, la otzy asa o fi fost. dar practica este foarte veche si nu are legatura neaparat cu societatea de consum.
In 1948, the 2,400 year old body of a Scythian male was discovered preserved in ice in Siberia, his limbs and torso covered in ornate tattoos of mythical animals. Then, in 1993, a woman with tattoos, again of mythical creatures on her shoulders, wrists and thumb and of similar date, was found in a tomb in Altai. The practice is also confirmed by the Greek writer Herodotus c. 450 B.C., who stated that amongst the Scythians and Thracians „tattoos were a mark of nobility, and not to have them was testimony of low birth.”
In 1948, the excavation of Siberian tombs revealed bodies over 2,000 years old decorated with tattoos of animals and mythical beasts. Egypt’s international trade spread the practice of tattooing to Crete, Greece, and Arabia, and there is a history of tattooing in ancient China, as well as among Celtic and Northern European tribes, such as the Picts—literally „painted people”—and in Samoa and the Polynesian islands, where the word „tatou” originated. In fact, Jablonski explains, tattooing is as widespread as it is ancient, popping up on every inhabited continent.
Gamblin, eu inteleg ce vrei sa faci, inca de la primul comentariu, dar spune si ceva de la tine pe lânga copy-paste. Zi, exprima-te, asuma, nu incerca sa explice altii din copy-paste-ul tau…
fluture, era mai simplu asa, nu voiam sa scriu un eseu.
in fine, oamenii se tatueaza de mii de ani, in unele triburi chiar in exces, iar baudrillard cu siguranta cunostea lucrul asta. si totusi a scris bazaconia aia.
de citit fashionable nonsense, de alan sokal si jean bricmont. in franceza impostures intellectuelles – un titlu mult mai bun.
Nu e vorba de scris eseu, dar nici snobismul asta intelectual prin care trimiti la wikipedia pentru ca…
Baudrillard si altii (including Freud, Platon si altii) au zis si bazaconii. Si, cu toate astea…
Am zis si in text, tatuajele traditionale sunt altceva. Daca dacii nostri s-ar fi tatuat asa cum lasi tu sa se inteleaga din copy-paste, acum am avea, poate, si noi un ministru cu tatuaje pe fata. Dar in Europa anilor 1500 – 2000, ca sa iau numai perioada asta, erau extrem de putini oameni tatuati. Daca ar fi fost o traditie PENTRU TOATE POPULATIILE, am fi fost tatuati toti pâna-n gât. Si, totusi, nu suntem. Sau, na, nu eram. Tatuajele lui Otzy n-au nicio treaba cu tatuajele de pe buca stânga a lui Vasile & Mirela = Love, ceea ce ai vrut tu sa demonstrezi „mai simplu” via Otzy/Wikipedia.
Niciodata, dar niciodata nu am zis ca trebuie luate de biblie scrierile lui X sau Y, dar totusi, exista putina apa de baut care sa-ti hraneasca un pic gândirea. Tatuajele din ziua de astazi nu au nimic tribal, oamenii aia nu apartin de nimeni si de nimic, nici macar de grupurile lor de amici. Se tatueaza pentru ca nu mai au nimic de show off, e ultima frontiera.
Dar, nu, tatuajele din ziua de astazi sunt ca ia româneasca, sunt ancorate intr-o traditie milenara…
E penibil stilul asta de „interactiune”. Am scris o prostie, dar tu nu vrei sa te dai jos din pat sa-mi spui, ma trimiti in Wikipedia pe ploaie, sa-ti iau tigari. Si cafea. Restul imi explici tu dupa aia.
Gamblin, am sa fortez putin nota ca sa „vezi” si tu cat de fals e argumentul ala cu tatuatul de mii de ani prin triburi adus in sprijinul justificarii acestui obicei (de consum) ostentativ din zilele noastre.
Oamenii se si mananca intre ei de mii de ani (de foame, de-ai dracu sau ca sa indeplineasca un ritual). Prin Pacific i-au obligat destul de tarziu sa renunte la aceasta traditie „culinara”. S-ar putea sa fi fost un obicei chiar mai raspandit decat tatuatul.
Acest fapt insa nu ar explica in nici un fel acte de canibalism in ziua de azi. Cred ca ne-am duce la manualul de psihiatrie mai degraba sa cautam explicatii.
Putem gasi orice grozavie in trecutul speciei umane dar nu cred ca asta ar justifica sau explica actele noastre curente intr-o masura foarte mare.
pvladc, cel putin canibalismul are o legatura cu societatea de consum.
fluture, asa este, copy-paste e un gest cam expeditiv. gest urat din partea. ma bucur ca i-ai supravietuit :))
oamenii obisnuiti (care nu fac parte din triburi, clanuri etc.), adica vasile si maria, se tatueaza mai degraba din ratiuni estetice decat din cauza societatii de consum sau din cauza degradarii umane capitaliste. astea sunt ghidusii leftiste la Baudrillard.
e plin de mosnegi de 80 de ani la tata-mare in sat de munte tatuati cu sirene si ancore pe antebrat. nicio legatura cu socieatatea spectacolului lui Baudrillard, cu consumerismul, corpul ultima reduta de consum si asa mai departe. numai consumeristi nu au fost oamenii aia. mai degraba o chestiune ce tine de estetica, imitatie si emulatie.
Maybach
Asa, ca Rolls avea toti prostii.
Prima luna e mai greu
Da! Dar sunt pregatit. Mi-am luat un cartus de tigari, ma apuc de fumat daca vad ca nu merge. Si daca nu merge nici asa, am niste cioroi imigranti in zona, aia sigur sunt si traficanti, imi aduc niste marijuana si eu ma fac ca nu-i vad când violeaza si chiar agreseaza femei si barbati albi care platesc impozite pentru ciorbele astora.
Dacă mi-ar păsa ceva mai mult cum îmi arată corpul dpdv estetic și dacă mi-ar păsa vreun pic de opinia lumii când se uită la mine, mi-aș tatua niște chestii pe șira spinării pe cicatricea operației de scolioză.
Întrucât îmi pasă de estetica trupului meu mai degrabă în corelație cu sănătatea lui și doar vagamente strict estetic și nu îmi pasă absolut deloc de ce cred alții, nu tatuez, operez estetic nicio cicatrice.
Și o să am un material didactic nemaipomenit peste 6-7-8-10 ani când nepoată-mea o să stea cocoșată din cauză că-i cresc țâțele „pisi, dacă mai stai așa, uite cum ajungi”. O să stea de parcă i-a băgat careva un băț în…
din biografia lui escobar am aflat de ce sunt atat de fascinati americanii de MLM, practic omu a pus la punct un sistem de vanzari care functioneaza si astazi, aia chiar au pastrat denumirile pentru clasele de bonificatie, le-au mai rebranduit pe ici pe colea, dar sunt acolo, sa fie diamant!
am mai aflat ca daca nu l-ar fi omorit americanii, lumea ar fi fost un vis mult mai urit si mai imputit decit este acum
am mai aflat ca daca tot faci bani, e bine sa fii discret, cat se poate de discret
distrugerea ritualica a averii nu tine de inclinatia spre risipa a omului modern, este o practica veche de cind lumea, in grecia si roma antica se practica iertarea tuturor datoriilor la o anumit perioada de timp (10, 20, 30 de ani) ca sa aiba si nenorocosii un pic de timp de respiro si o noua sansa, anticii asa inapoiati cum erau ei tehnologic, stateau mult mai bine la capitolul politici sociale, in lumea moderna nu se mai practica stergerea datoriilor, acum te executa banca si mort, de-aia vom ajunge in impasuri si razboaie mult mai mari decat ce-i acum
pizzi, cu putin efort, zic ca poti descoperi si de ce a ajuns Trump presedinte
Nimic din viata sau cartea lui Escobar nu contribuie la dezvoltarea mea umana si intelectuala. Nimic din ce poate fi in biografia lui Escobar nu poate face din mine un om mai bun. Sunt convins ca gasesc lucruri mai interesante in biografia lui Tibi Useriu decât a unui baron al drogurilor. Pe acelasi principiu, nu exista nici un motiv obiectiv pentru care as citi biografiile lui Charles Manson sau alte documentare pe tema „mintilor criminalilor”. A, sigur, pe ici pe colo, niste informatii stiintifice disparate, dar nu e ca si cum biografiile alea sunt singurele locuri in care pot afla chestiile respective. Bine, nici biografia lui Churchill nu mi se pare ceva interesant. Cel putin, raportata la biografia lui Voltaire, ca sa dau doar un exemplu. Ar fi trist sa plec din viata cu gândul ca am citit biografia lui Escobar dar nicio carte a lui Matthieu Ricard, de exemplu. Si exemplele pot continua. Timpul petrecut pentru a citi biografia lui Escobar este timpul pierdut pe care nu l-am folosit ca sa citesc ceva cu adevarat interesant pentru cresterea mea intelectuala.
daca nu citeam one upperul tau, nu intelegeam de ce sunt pline filmele de vomitaturi, as putea continua si eu cu „degeaba citesti budisti daca nu practici”, dar bleah!
doi upper… mai bine citesc budisti decât escobari. Indiferent ce fac dupa aia si cu cine. Bleah pot si eu!
fluture, astea sunt denumite pompos „biografii”…plm…sunt carti „de veceu”, le citesti cand nu ai internet in anumite camere doar sa treaca timpul mai placut
tot aici intra si biografia lui Nicu Covaci, toata „biografia” lui Sven Hassel, Verne, Dumas si multi altii
Attilla, te rog frumos sa nu o suparam pe pizzi, e (sau era?) una din putinele comentatoare care mai intelege despre ce vorbesc si ma mai „apara”, câteodata
Fluture,zici ca esti fratele mai putin celebru al lui Banciu.Francofil pana in maduva spinarii.Teribil
pedro, nu stiu cine e banciu, dar nici nu are importanta. Sa fii francofil nu e chiar cel mai naspa lucru din lume. In comparatie cu a fi exegetul lui Escobar, de exemplu, mi se pare mai interesanta varianta francofila.
mdap, nu e interesant sa afli cum a internalizat fi-su povestea lui taica-su povestita chiar de el, chiar deloc, si totusi, cu toate filosofiile citite nu te poti relaxa in oras
nici tarantino n-a facut arta din filme de categoria B si C, el se uita doar la filmele lui puiu si porumboiu si citea filosofii d’oricare
pizzi, pentru ca TU ai citit biografia lui escobar si EU nu am citit-o si am zis ca e o pierdere de timp sa fac asta, TU te-ai simtit atacata personal si ai simtit nevoia sa ma ataci si tu pe mine, la fel de personal.
Ma bucur ca ti-a placut biografia lui Escobar si ca ai aflat chestii interesante. Seara buna.
Fluture, ce zice pizzi seamănă foarte bine cu ce zic cei care si-au luat cu credit pe 30 de ani un apartament de 2 camere, open space, in noile ghetouri (residence) atunci când alții le zic ca nu a fost cea mai fericită alegere. Își apără alegerea până în panzele albe, chiar daca alți oameni îi spun că a pierdut timp din viața citind acea carte.
Oana, eu o inteleg pe pizzi, pentru ca si eu, mai sus, in conversatia cu Gamblin, l-am aparat pe Baudrillard cam in acelasi fel in care i-a aparat pizzi biografia lui Escobar. Dar prefer de 100 de ori sa gresesc citind Baudrillard decât sa gresesc citind Escobar. Chiar si cu riscul de a rata chestii interesante in Escobar.
Consumerismul asta cultural a ajuns sa ne faca sa credem ca in orice e ceva de invatat si ca putem sa descoperim chestii interesante chiar si in cele mai mizerabile mlastini. Eu doar prefer sa-mi aleg singur mlastina din care sa beau.
Bun articol. Compenseaza cele precedente
Ai vazut consumerismul si in zona de carte. Beletristica de consum. Nu te face mai destept dar dai bine cu o carte in mana in avion, tren sau cafenea. Mai e si cartea ca accesoriu fashion. O alegi de pe raft sa se asorteze cu hainele. Si in sfarsit cartea la metru. Cumperi biblioteca, o masori si cumperi cartile la metru si inaltime.
Imi pare rau ca o sa cobor nivelul intelectual al discutiei, dar un tatuaj de vara, aplicat pentru o zi sau doua (max), in general sepia sau auriu si geometric, n-a omaorat pe nimeni si nici n-a deschis discutii abisale despre consum(erism). Pur si simplu mi-a facut ziua mai vesela si s-a potrivit cu vestimentatia! Mi se pare ca e, de multa vreme, prea mult sa ai tatuaje mari si mai mari si foarte mari… e un mimetism citadin exagerat!
Lara, asa cum bine ai punctat, e o diferenta MARE intre a-ti desena cu pixul pe mâna si a te tatua pe viata.
Mimetismul de care vorbesti este cel mai puternic influentator de consum. Indiferent ca e carne, carte sau tatuaje. Iar frenezia cu care isi fac publicitate „laserele de sters tatuaje”, duce tot in directia unui consum exagerat de tatuaje.
esti inchis in casa…te-ai intors in tara sau doar te bucuri de „binefacerile tarii adoptive”?
Pai daca eram in RO, cine ma tinea inchis in casa??? Am bilet de avion in februarie, sa vedem ce-o fi cu carantina asta, dar trebuie neaparat sa tai niste lemne, altfel charlesmansonuiesc oameni prin comentarii
asta incercam si eu sa aflu, daca te tine cineva inchis :)))
da un semn daca ajungi, cred ca ne suprapunem in februarie
Gata munca? Sau doar in vacanta? In principiu, sunt acolo 10-15 februarie!
in acest moment e doar o vacanta…am zis ca daca nu mai schimb nitel negura spanzur doi-trei localnici
si nici macar vacanta nu e…e WFH la distanta…ii pregatesc psihic pentru „la vara”…cresc gradual distanta :))
Bun, ii dresezi
Cred ca asta ar fi idealul, sa lucrezi pentru ei de la tine din curte! Iti fac semn când ajung. Daca nu intru in carantina.
pai de intrat…intri doar tu in carantina…eu ies atunci
vorbim peste gard:-)
iau eu cu 2 beri fara alcool…tu „muti” gardul in sufragerie si stam la o poveste
Uneori cred ca e util sa inveti cum sa omori mii de oameni, fara sa-ti pese. Acum, poate nu chiar cu cutitul/maceta pana la sange, dar cel putin psihologic, cu carantina, si tot e util.