Sincer, am luat cartea nouă a lui Peterson doar ca să îi fac poză pentru Insta și apoi să o returnez. Că nu poți să ai cont pe Insta dacă nu ai pus poză cu cartea lui Obama, sau cu Factfullness și Mark Manson, dar traduse în română, că e grele de citit în original.
Cartea, dacă nu vă place psihologia sau Peterson, e slabă. Omul basculează chestii mai mult sau mai puțin legate unele de altele, sub umbrela scuzei că a avut niște ani tumultoși de când a devenit vedetă, deci nu doar se pricepe la ce spune, dar a și trăit chestii.
La pagina 53 e o chestie mișto. Peterson povestește că discuta cu o tânără care, la un moment dat, a virat discuția spre politică și probleme globale, unde turuia ca o expertă. Și abia bagă pasajul ăsta, prea adevărat ca să nu fie amuzant.
Pentru cititorii mai tineri, Peterson nu vă spune neapărat că sunteți proști, ci că ați acumulat mai puține cunoștințe și aveți mai puțină experiență de viață față de oamenii mai în vârstă, deci sunteți un pic în eroare când vă grăbiți să aveți păreri. Ceea ce e corect. Dacă ne uităm în urmă, ar trebui să descoperim că acum 5 sau 10 ani eram mai proști decât acum. E o atestare a evoluției noastre. Dacă nu vedem asta, avem o problemă.
pai da, de-aici vine si axioma (total gresita, de altfel) ca trebuie sa ne respectam batranii by default.
asta ti se zice cand esti mic, dupa ce cresti un pic inveti ca nu e asa
am aproape 40 de ani si am fost peste tot si ma cunosc cu toata lumea. varsta, ca singur criteriu pentru a primi respect, este insuficient.
ah, am citit gresit comentariul lui sin, interpretasem ca trebuie sa mai cresc ca sa-mi dau seama ca asa e lewl
Un tanar respecta batranii doar daca voteaza cu cine vrea tanarul, altfel batranii sunt niste prosti care nu inteleg viata….
@mihai,
degeaba ai 40 de ani pentru ca mai ai de acumulat si de umblat
pentru a intelege cum e cu respectul si mai ales fata de cei in varsta.
pentru multi vad ca e un chin sa aveti respect fata de un om (in cazul asta fata de cei mai in varsta)
cand ar trebui sa fie ceva natural
poate ca de vina e mediul in care ati crescut (cei 7 ani de acasa)
poate ca e o chestie de autism sau alte boli psihice
nu, e vorba de oferi ca sa primesti. este atat de simplu.
si inca ceva, dle wtf, faptul ca jignesti fara argument nu face decat sa-mi intareasca spusele. nimeni nu merita nimic din oficiu. toata lumea asta a noastra se bazeaza pe reciprocitate.
„nimeni nu merita nimic din oficiu” …
partea amuzanta e ca tu esti cel care pierde, daca e ceva de pierdut.
fie ca interactionezi cu un batran, o femeie sau whatever
lipsa de respect pe tine te afecteaza in primul rand pentru ca esti etichetat „prost crescut” si practic ceea ce aduci in interactiune e subevalulat.
bineinteles ca viata merge inainte cu sau fara respectul tau, doar ca calitatea interactiunilor umane e diminuata. ramane doar sa te intrebi daca merita sau nu.
Pai le acorzi respect by default pt ca varsta o impune in fata unor putzoi care au sarit peste cei 7 ani de acasa (unde se invata acest respect) pentru ca, probabil, TL;DR.
Asta este regula in orice societate sanatoasa.
De aia ii cedezi locul in tramvai, de aia ii deschzi usa si il lasi sa treaca primul, de aia te oferi sa-l ajuti daca vezi ca are greutate sau pare ca nu se simte bine, de aia intai il asculti fara sa il intrerupi si dupa aia vorbesti.
Sigur, asteptarea de reciprocitate e legitima dar dupa ce ai facut tu intai cele de mai sus..
Varsta nu e un criteriu suficient pentru a primi respect, dar este un criteriu necesar
voi confundati mila cu respectul. ii oferi locul in tramvai pentru ca-l vezi ca e batran si ti-e mila. la fel se translateaza si cu deschis usa, carat chestii. e vorba de ajutat pe cineva care se chinuie fizic sa faca ceva anume. e empatie, mila, melancolie, ce vreti voi… insa nu respect. unii batrani care sunt in putere refuza acest gen de ajutor si li se citeste in priviri o sclipire de ciuda. e bine ca unii dintre voi nu aveti habar de cum functioneaza semantica, probabil ca sunteti aceiasi ursi care acuma latra ca li se incalca libertatile.
pe langa cele de mai sus, trebuie sa recunosc ca ma umplu de respect cand vad femei gravide :)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))
Tom, wtf, cred ca incurcati bunul-simt cu respectul. Cam tot ce ati mentionat acolo tine de bun-simt, curtoazie, decenta. Respectul se castiga, nu e impus, cu atat mai putin de varsta. Mai mult, cineva care alege sa foloseasca termenul de puțoi nu e demn de respect, nici macar de ar avea 125 de ani.
„Tom, wtf, cred ca incurcati bunul-simt cu respectul.”
Respectul e o forma de bun simt.
Altfel, respectul in forma lui elementara, nu se castiga. Este acordat by default si se poate retrage in momentul in care nu e intalnit cu reciprocitate.
Asta cu castigul e o tara ramasa de pe vremea comunistilor care au desfiintat respectul neconditionat si l-au inlocuit cu o forma de recompensa pentru realizari in intrecerea socialista.
Sau l-au impus cu forta in alte cazuri.
De aici Pavvlov a sculptat in spiritul poporului asta ca doar cine o are mai mare/tare/lunga/lata merita respect.
Ceilalti, doar oprobiul societatii plus o flegma de purtat pe rever ca medalie.
Respectul il acorzi default oricarui om la „face value” cum se zice: mic, mare, alb, negru, evreu, ateu, ortodox, mormon, schiop, orb sau surd. Sau varstnic.
Nimeni nu trebuie sa dovedeasca nimic nimanui ca sa fie intampinat apriori cu respect.
Daca e varstnic, ii respecti in plus experienta, intelepciunea, faptul ca (aproape in toate cazurile) a condus un alt om pe drumul maturitatii.
Pana la proba contrarie.
Stiu ca pare ciudat pentru unii dar e numai rezultatul unor obiceiuri si unei educatii pervertite decenii intregi in RO. (Si) de asta, suntem perceputi ca salbatici pentru lumea civilizata care a avut ocazia sa ne cunoasca suficient de bine la noi acasa.
„voi confundati mila cu respectul.”
Cu tot respectul, cred ca singurul de pe blogul asta care o face esti tu.
Altfel, nu pot sa cred ca tu ai ajuta un batran doar de…mila (wtf!).
Data viitoare cand te oferi sa faci ceva in beneficiul unui varstnic (mama/tatal tau, bunica/bunicul tau, o vecina sau un necunoscut) iar la sfarsit iti multumeste cu vorba sau doar din priviri sa nu uiti sa ii raspunzi: cu placere mamaie, ca asa mila mi-ai facut!
Gestul tau o sa ii ramana pururea in amintire.
Joke aside, nu.
Nu faci asta din mila ci pentru ca asa se cade. Este o forma de expresie a respectului pentru varsta a 3a.
Fara doar, fara poate, fara dubii si rezerve.
Stefan,
bunul simt si respectul merg mana-n-mana.
unul fara altul vor veni din frica nicidecum din partea unui om civilizat.
daca tu oferi respect fara bun simt o faci din frica.
frica de autoritate, frica de consecinte etc.
insa aici vorbim de o societate civilizata si felul cum se comporta cetatenii in cadrul ei.
pentru ca intr-o distopie salbatica precum o puscarie, da, acolo respectul se castiga si se ofera fara din frica – n-are nicio legatura cu bunul simt.
ps.
astea sunt notiuni elementare de care te lovesti in primii ani de viata nicidecum la jumatatea vietii.
la 40 de ani se presupune ca la randul tau trebuie sa formezi viitorii barbati (proprii copii). dar de unde nu-i, nici zeu’ nu cere.
Tom, cu putina iscusinta in invartitul cuvintelor poti atribui orice semnificatie cuvantului respect. Pentru mine, respectul presupune admiratie, stima, apreciere. De ce l-ai acorda by default? Cum am spus si mai sus, a trata pe cei din jur cu bun-simt, decenta, amabilitate sau demnitate, da, ar trebui sa fie o chestie default, care tine de educatie. Daca cineva e demn de respect nu poti insa stabili a priori.
Cand ai 15 ani, unul de 40 intra in categoria “astuia i-am pus coliva la fiert ieri, inca mai traieste??”. La 20, e doar “baba aia de 40/ ala mai in vasta “.
Dupa 30 e “colegu’”.
Cand ai 50, cei de 40 sunt prospaturi.
Varsta e doar o perceptie dar experienta e aceeasi in toate situatiile de mai sus
Vali vine cu teaser-ul, Eftimie va veni cu filmul.
cine are timp de prostii? mai tai via, mai sudez un stalp…
Credeam că numai mie mi se pare că uneori eram cam tută în tinerețe.
noroc că n-aveai blog, să rămână scris cât de isteață erai
Stai să vezi peste 10 ani.
@Vali, să știi că noroc. Că-mi amintesc niște faze de-mi doresc să crape pământul să intru de rușine.
Legat de carti traduse, am observat si eu chestia asta. Peste 90% isi trec in CV: engleza nivel expert, nativ, professional, C2 etc dar cand e de folosit, mai greu.
Ei/ele teoretic stiu engleza, practic daca nu e cartea tradusa in romana nu a fost sa fie, mai sunt si alte carti.
Aici depinde. Cunosc pe cineva care traduce carti din engleza. Chestii grele, unele stiintifice, nu Winny the Pooh si 50 shades. Citeste doar carti in romana. Daca un film nu are subtitrare pe Netflix nu se uita la el.
Eu citesc si in romana si in engleza (beletristica), dar realizez ca in engleza imi ia poate si de 2 ori mai mult sa termin o carte. Si nu pentru ca as citi-o cu dictionarul langa mine, cuvintele le inteleg 99%, jobul meu e 100% in engleza.
E chestie de exercitiu, de cum ai fost invatat sa citesti de mic, de cum ai creierul „wired”, de usurinta cu care urmareste constructia frazei. De aia se si face dinstinctia intre C2 si nativ.
Aud cum se pronunță corect Hermione Granger. Ză frak was dat… C2 citit, A1 vorbit.
@Sorin chestiile grele traduse în română mai mult încurcă.
@Pixel, pe mine pronunția pt „literature” mă ucide.
@AB nu, afon fără speranță
Cititul e doar o fațetă a cunoașterii unei limbi, poate chiar cea mai ușoară – deci dacă de la citit sunt probleme e cam clar. Când vine vorba de vorbit, ascultat și înțeles despre ce se vorbește sau produs conținut scris în limba respectivă, acolo se diferențiază cunoștiințele. C2-ul e menționat mult prea facil, mai ales că e ușor verificabil dacă e sau nu C2. Din ce am observat majoritatea persoanelor se plafonează pe la un B2 și nu mai evoluează. Te înțelegi cu ei, nu e problemă, dar sunt greșeli și dezacorduri aproape în fiecare propoziție. „Ce contează dacă până la urmă se înțelege” e scuza.
Ca sa fie clar: nativ sunt DOAR nativii. Am un amic care locuieste in state din 86 (deci de 35 de ani).
Se vede clar ca nu e nativ cand ai o conversatie lunga cu el si cu un nativ.
A nu se intelege ca are accent diferit sau ca nu are vocabular.
Dar in unele momente foloseste al 2-lea sau al 3-lea sens al cuvintelor. Nativii nu fac asta in casual conversation.
Un traducator bun e profund implicat (immersed) in subiect. Cand n-are cuvinte, le iventeaza.
Exemplu: distill suit – distrai.
ion, singurul lucru clar e ca ai plecat de la un exemplu si ai generalizat. E dificil de atins nivelul de vorbitor nativ, dar nu e nicidecum ceva rezervat celor care au limba respectiva ca limba materna.
Are o idee asemantoare Mark Manson ( daca tot a fost pomenit ).
Ceva de genul: Adu-ti aminte cat de prost ai fost acum 10-20 ani, acum imagineaza-ti peste 10-20 ani cat pe prost vei parea uitandu-te la cel care esti acum…
Sau cât de isteț. Panta nu e obligatoriu ascendentă.
Are grija facebook sa-mi aminteasca asta zilnic prin memories :))
Noroc că am fb doar de vreo 5-6 ani, deja nu mai eram chiar imbecilă.
Il am de 11 ani
Io n-am fb. 🙃
Clean your room bucko
https://www.reddit.com/r/Jordan_Peterson_Memes/comments/bvxfr4/jokes_on_you/?utm_medium=android_app&utm_source=share
Asta mi se aplică personal: dacă l-aș întâlni pe Ionut M până în vârsta de 30 de ani, l-aș bate în gură ca pe coasă, până m-aș plictisi eu. Așa mare bou, mare putoare și cu durere in ștangă eram, că nu prea înțeleg acum, ce dracu o fi fost în capu ăla. Mult rabat, 100 la mie. Efectiv nu voiam să fac nimic. Nu voiam să construiesc ceva, ca să îmi fie mai bine: mașină nu voiam, casă nu voiam, de învățat ceva care să fie mai bine plătit nu, o școală nu, absolut nimic. Pur și simplu eram acolo și eram confortabil, pe baza a ce anume nu știu.
10 ani sunt niște ani de zile pe care i-aș fi putut folosi pentru a construi ceva și a face mult mai devreme niște treburi, pe care le-am făcut la 30+.
Dacă aș primi câte un euro pentru fiecare moment de prostie, i-aș bate lu Țiriac la ușă și l-aș face sărac. Și acum la 36, cred că aș mai face de un salariu mediu pe economie.
Una peste alta, pe măsură ce îmbătrânim și ne educăm,ne dăm seama de cât de prosti suntem. Unii mai târziu, alții niciodată. Amin
Poti sa ma bati pe mine ca ma apropii de 30 si nici departe de laudele alea nu sunt.
Singurul meu regret e însurătoarea. I-aș fute una după ceafă lui John Temple de 28 ani și i-aș explica faza cu însurătoarea. Am pierdut 10 ani aiurea c-o proastă. No, ghinion de neșansă. 🤪
Nu am făcut-o niciodată și relațiile de lungă durată nu au fost pentru mine. Am incercat cu diverse domnișoare foarte ok, niște femei de nota 10, dar după 3-4 luni mă plictiseam de statutul de a fi cu cineva și începeam să îmi găsesc alte preocupări, in loc să fiu lângă femeia cu care eram la momentul ăla. Știu, un măgar, dar ăsta mi-e felul și nu mi-am mai bătut capul. Decât să chinui pe cineva sau să îmi bat joc de cineva prin felul meu de a fi, mai bine nu.
Am cunoscut ceva tipe mișto, decente, istețe, femei care știau ce vor de la mine și wife-material, dar nu aveau ce face cu un nenorocit ca mine. Vina e la mine și o recunosc. Dar na, dăm înainte, că sunt destule de făcut. Cu duduia cu care sunt acum, sunt aproape în aceeași situație. Curând o să se ducă totul pe copcă. Ridic mâna de vinovat.
Sau lipsa de oameni care sa te indrume ca sa ajungi sa vrei ceva. Unora nu le vine natural, au nevoie de un mediu controlat care sa ii invete chestiile bune (parinti, prieteni, scoala de corectie etc)
@ionutM, ai dreptate si eu daca l-as gasi pe Loft de acu 20 de ani lancezind pe canapea si pierzand timpul cu tampenii as zice mars la invatat degraba.
Treaba e ca timpul ala a trecut si sunt chestii care se pot face sia cum. Intrebarea spinoasa e ai chef sa bagi ACUM ca migul zi lumina sau o lasi mai moale?
De ex la serviciu iti faci doar treaba sau ceri constant sa ti se adauge responsabilitati si sa inveti chestii noi cu care te scoti peste X ani
@Loft
Lucrez la mai multe capete. La jobul actual îmi fac treaba. Degeaba cer mai multe responsabilități pentru că evoluție profesională nu există, deci fără bani în plus sau promovare nu există interes din partea mea.
In același timp m-am băgat la școală, să devin inginer. Îmi trebuie diploma pentru a îmi certifica niște cunoștințe acumulate pe șantier în automatizări industriale, dar și pentru că oferă niște avantaje, accesul la anumite certificări pe care nu le pot lua fără diplomă de inginer. Apoi în timpul liber și cât am clienți, mă mai ocup cu mici chestii de reparat, bricolaj prin casă: depanare electrica și extindere de instalații pe rezidential, montaj de chiuvete, plite, mașini de spălat, cuptoare, chestii din astea de care este nevoie în casă, mici extinderi de instalații de apă. Chestii punctuale.
Între timp învăț și alte chestii.
Mie mi-a plăcut un exemplu pe care-l tot dădea Peterson despre ăia supărați pe poluare. Zicea, băi, e ușor să țipi că planeta nu e în regulă, știm asta. Dar îl arăta pe un student de-al lui, și ăla a văzut că planeta nu e în regulă, s-a concentrat un pic, a studiat vreo doi ani și a făcut un sistem de colectat plasticul din mare. După care a mai muncit vreo doi ani l-a pus la punct și a prins și ceva finanțări. Și, no, ideea era că a făcut mult mai mult decât alții care patru ani au tot urlat la state și puternicii zilei că nu e în regulă și „să se facă ceva”.
Pai una dintre problemele de baza ale umanitatii este ca asteptam mai intai sa-si sparga capul cateva milioane inainte sa inventam casca de protectie.
Asta pentru ca inventarea ei ar implica un cost pe care nimeni nu e dispus sa-l plateasca si tot speram ca poate se rezolva problema de la sine si nu-si mai sparg aia capul.
Asta pana intr-o zi cand ne trezim cu „prostimea” la usa cu furci si topoare (fie ele si metaforice).
Solutii (viabile) pentru problemele de mediu au tot fost propuse din anii 70. Dar s-au urnit greu testele pentru ca… na… costa. Si daca nu te afecteaza in mod direct pe tine nu esti dispus sa platesti.
Iar solutii nedemonstrate nu o sa aplice mai nimeni pentru ca nu vrea nimeni sa fie cobai pe banii proprii.
Pana la urma la asta se reduce problema poluarii. Cine da banii si cine face munca necesara pentru a reduce poluarea. Pentru ca in definitiv poluarea n-o putem reduce substantial, nu fara un volum mare de munca si tehnologie, decat daca ne intoarcem la viata de sec. XII.
Băi, băiatule, eu înțeleg ce zici tu și sunt de acord pe de o parte, dar pe de altă parte, nu sunt. Ideea e sunt destul de isteț să îmi dau seama că ceva nu e ok, dar nu atât de inteligent încât să găsesc și o soluție. Nu pot decât să încerc eu să reduc poluarea pe partea mea și să strig către alții să facă la fel.
Bani sunt căcălău, tehnologie la fel. Problema e că ambele-s pe mâna unor cretini.
De ce să dăm un miliard $/€ pentru curățarea planetei, când putem face avioane F-35? Iar exemplele pot continua.
@John Temple Banii nu sunt tocmai cacalau. Cu un miliard de euro abia cureti Bucurestiul de gunoaie d-apai planeta.
Pentru o reciclare eficienta pe termen lung avem nevoie de ceva automatizat si sistemic (de exemplu bacterii care „mananca” plastic).
Asta pe langa educatia de a nu mai arunca deseuri aiurea, pentru ca orice forma de colectare costa bani si destul de multi (sofer, colector, echipament, depozitare).
@vosidit98: doar tu ai impresia că banii nu-s căcălău.
Dacă adunăm bugetele cheltuite pe căcaturi militare pe planetă se adună o sumă consistentă de poți curăța planeta de 5 ori plus o vilă la Snagov cu două camere, baie și terasă de 1 mp ș-un Bora din 1999 1.9TDI cu I roșu. 🤪
Bucureștiul se curăță extrem de ieftin: un șanț în jurul Casei Poporului (că-mi place clădirea la maxim), iar de restul, 1000 tone napal ș-un chibrit. 😉
Tânăra era cumva grevista și se numea Greta?
Ideea e ca certificarea ideilor emise la 20 de ani vine mai târziu. Peste 5 – 10 uneori 20 de ani. Sau niciodată. Si o data cu mersul istoriei prioritățile se schimba. Acum e problema poluării. A covid-ului. În 1985 era foametea (live aid). In anii 1930 era șomajul. În secolul 19 tbc etc.
Mai vorbim peste 50 de ani
Greta este o tanara cu realizari exceptionale demne de un varstnic. De aceea are si statuie https://www.hotnews.ro/stiri-international-24701991-statuie-gretei-thunberg-creeaza-tensiuni-universitate-britanica.htm
ma fut in statuia ei. As sparge-o in bucati
Greta e sustinuta din spate, fata de parinti cu pile.
Daca incearca vreunul dintre noi sa mearga cu un dosar bine facut la vreo autoritate de mediu ni se va arunca dosarul in fata si suntem amenintati cel putin cu amenda + bataie.
Dar o adolescenta verde a fost primita sa tina un discurs la summitul natiunilor unite.
Si marmota s-a oprit din invelit ciocolata sa dea din cap dezaprobator.
Greta mi se pare o inventie exceptionala. Saraca n-are nici o vina, dar daca ai curajul sa ataci ce zice ea (repet, ce zice, nu pe ea personal) iti sare lumea in cap ca cum iti permiti sa ataci o fetita cu autism, ca de ce te simti amenintat de o fetita de 16 ani?
Statuia aia turnata din bronz e culmea ironiei.
Altul care are o părere la 21 de ani
https://m.youtube.com/watch?v=6swmTBVI83k
@John Temple
Cunosc sentimentul. Și eu am pierdut un deceniu cu fosta, ba chiar mai mult, dacă pun la socoteală și anii de courtship în timpul studenției… Noroc că la a doua încercare am nimerit jackpot-ul! :))) Ceea ce va urez și dvs.!
@S.S. Greseala a fost tocmai in ANII de curtare pierduti in studentie. Daca ai nevoie de ANI de zile sa convingi o femeie sa iasa cu tine ar trebui sa fie clar ca se vede deasupra ta si nu merita efortul.
Nu zis ca trebuie sa fie indoita la marginea patului la prima intalnire dar media de timp intre „Salut” si „Sarut” e undeva la maximum 1-2 luni la ora actuala.
”Dacă ne uităm în urmă, ar trebui să descoperim că acum 5 sau 10 ani eram mai proști decât acum. E o atestare a evoluției noastre. Dacă nu vedem asta, avem o problemă.”
Excelent spus!
Ce tot văd e cum oamenii cumpără cărți scrise de nume grele în ale ”dezvoltării personale”. E la modă chestia asta cu dezvoltarea personală și practic nu poți fi casnică fără să deții măcar o carte despre cum femeia aleargă cu lupii. Și partea amuzantă e că aproape tot ce se vehiculează în acele cărți a fost spus deja de alții, dar cu alte cuvinte. De Aristotel, Platon, Marcus Aurelius, Sun Tzu, Machiavelli, Descartes. Nu neg că unele din chestiile contemporane de ”fă cum zic eu” n-ar avea valoare, dar eu unul nu le cumpăr pentru că nici măcar n-am trecut timid prin ăștialalți care-s morți de câteva sute de ani.
O altă chestie e cum oamenii tind să ia cu titlu de adevăr tot ceea ce spune un alt om doar pentru că e faimos sau a apărut la TV. ”Efectul de halo” îi zice la chestia asta – dacă e frumos, cunoscut și bogat atunci probabil e și înțelept. Aveam un fost coleg de redacție care citise cartea aia a lui Alan Carr despre cum să te lași de fumat și se jura că funcționează. Eu îi spuneam că nu are cum, el o ținea pe a lui. S-a lăsat de fumat iar după două luni băga din nou tutun în el că nah – se învechise ediția. Oamenii chiar cred că ce scrie într-o carte li se aplică tuturor și că va funcționa negreșit și în cazul lor.
limbajul cred că face diferența. aristotel e greu de citit, mark manson e lejer.
@vali: true – la asta nu m-am gândit.
Recomand „Arta de a fi” si „A avea sau a fi” de Eric Fromm. Stiu stiu, scoala de la Frankfurt, sexomarsisti, teorie de gen, sunt leninisto comunist pana in cea mai mica fibra proletara a sufletului meu.
„limbajul cred că face diferența. aristotel e greu de citit, mark manson e lejer.”
I-am dat cuiva Marcus Aurelius să citească, în engleză, și s-a lăsat după câteva pagini, că nu înțelegea nimic.
Nu vad nimic negativ in a remesteca ce a spus Descartes, Platon, Aristotel sau mai stiu eu cine si a adapta mesajul la zilele noastre facandu-l mai comestibil si adresandu-se unei mase mai largi de oameni. Nu cred ca multa lume are timpul de a citi trei carti care sa dezbata aceleasi idei si sa spuna da ba, Descartes i-a batut la fundul gol pe contemporanii mei.
Poate fi si placebo in sensul ”am citit cartea si o sa ma las de fumat”, cine stie? Pina la urma, in cazul asta, scopul scuza mijloacele. Chiar si in cazul colegului tau un declic a fost daca doua luni nu a pus tigara in gura.
Chestia amuzanta cu Alen Carr este ca mi-a dat un coleg cartea sa o citesc, la 3 luni dupa m-am oprit intr-o dimineata din fumat fara sa imi fi pus in gand asta in mod special pentru ziua respectiva si ma apropii de 7 ani de cand nu am mai pus tigara in gura. Un trabuc din cand in cand cu o bautura fina, cu mare placere, dar atat. Colegul este si el in continuare nefumator. Nu sunt psiholog, habar nu am daca lucreaza subconstientul sau altceva dar sunt mesaje simple care se repeta foarte des in carte. Macar atat am fost in stare sa identific
@ubercool: am Marcus Aurelius din colecția „biblioteca pentru toți”. Cartea-i din 1975. 😎
Aristotel, Platon, Marcus Aurelius, Sun Tzu – cati sunt in stare sa ii citeasca in original? Cred ca este chiar necesar ca macar o data pe generatie idei de baza sa fie prezentate din nou in limbaj contemporan, eventual cu exemple legate de realitatea din acel moment.
Nu neaparat toti se ia dupa moda, pur si simplu nu ajung toti la varsta maturitatii stiind tot ce e de stiut, siguri pe ei in toate situatiile, stiind cum sa se comporte cu toate tipurile de personalitate cu care au de a face in mediul profesional/personal, experti in negociere, si cu cele mai bune convingeri care sa ii ajute sa progreseze in viata.
Unii incep sa isi puna problema bai chestiile alea care mi s-au spus, le-am aplicat si am dat chix, oare se poate proceda si altfel? Altii cum au facut? Si asa mai cumperi o carte
Pe Aristotel si Platon doar cei care au facut greaca antica la facultate cred ca-i pot citi in original.
Diferenta intre JP si alte ‘vedete’ e ca unii sunt doar niste muzicieni, copii de parinti bogati, influenceri(doar pentru ca arata bine) etc. si incep sa dea lectii de viata pe cand JP a fost mai intai profesor de psihologie si apoi a devenit vedeta.
JP face ca mesajele marilor filosofi sa fie digerabile de omul obisnuit care nu studiaza folosofia sau nu e pasionat de ea.
Doar pentru ca ai devenit vedeta nu inseamna ca nu mai esti bun de citit sau nu mai ai dreptate.
Principele e usor de citit, la nivel de 10 reguli de viata.
Sun Tzu, e usor de citit, de ce crezi ca e carte de referinta pentru toti afacerisitii.
voltaire, candide – usor de citit.
Astea toate le poti citi la varsta de liceu.
Teoretic Aristotel faci in liceu.
M-am lasat de fumat cu metoda Alan Carr la 3 ani dupa ce am citit cartea. Initial, cand am citit-o, m-am lasat doar o luna pentru ca nu imi insusisem realmente conceptele din carte, mi se pareau prea simple. Odata ce le-am inteles si le-am crezut inainte sa le manifest, am renuntat la tigari fara sa am vreo problema sau vreo teama ca ma voi mai apuca vreodata, efectiv nu mai vreau pentru ca am inteles, cu ajutorul respectivei carti, ca nu am nevoie de ele. Asta a fost acum 2 ani, eram prea „fumatoare” ca sa ajung singura la o concluzie atat de simpla, de scoala ajutatoare.
La fel si Jordan Peterson, pe langa faptul ca e o persoana in carne si oase langa noi, nu un filozof cu valente de geniu pe care il gasim intangibil, este o persoana care ne spune cu convingere si explicatii idei simple dar extrem de puternice. Modul in care isi ajuta cititorul sa isi insuseasca ideile este ceea ce conteaza, faptul ca genereaza incredere si are constanta si logica in opinii, pragmatismul adus in arii care pareau conduse de pseudostiinta si emotii precum religia, toate astea il fac valoros. Ii sunt recunoscatoare pentru niste decizii importante in viata mea care au venit in urma unor clarificari din ideile sale.
Eu am scăpat de fumat acum ceva ani buni. În momentul în care am terminat cartea lui Alan Carr, am aruncat și pachetul de țigări neterminat
Eu datorită lui Allan Carr de 4 luni de zile nu am pus alcool pe limbă. Cade debaraua de alcool pe mine și expiră berile in frigider.
Tot datorită lui Allen Carr am 7 ani de când m-am lăsat de țigări.
Tu de acum 10 ani erai mai prost decat tine din prezent dar nu neaparat mai prost decat altcineva de 40 ani. Modestia nu trebuie sa tina cont de varsta ci trebuie sa fie ceva general valabil, oricand poate sa vina altcineva sa propuna o solutie mai buna, fie ca are 20 sau 60 de ani.
Eu sunt la fel de prost, doar că am mai multă experiență. În sensul că am idee cum să reacționez la o situație asemănătoare cu ce am mai trăit, dar dacă apare o chestie nouă (oportunitate sau nu), habar n-am ce să fac.
comandant pe nava ever given este o femeie
navă manevrată în momentul ăla de un pilot egiptean, care știa canalul.
Sau ar fi trebuit sa stie.
Oricum comenzile pilotului egiptean pot fi „suprascrise” de comandant, care e totusi raspunzator chiar si cu pilotul la timona.
Peste 5 sau 10 ani o sa iti dai seama de ce e asta o prostie irelevanta
este o competitie intre companiile de shipping care sa fie prima la numarul de femei la bord in functii de conducere, comandant, sef mecanic, mno lucruri marunte.
Comandantul era indian și era bărbat. Nu mai mâncați rahat aiurea.
Acumulările cantitative generează salturile calitative.
Părerea mea e că prea multa ,,scoala vietii,,aka experiență de viață, te hodorogește timpuriu. Timpuriu, zic, undeva pe la 40 45. Fire albe, ulcere, nervii praf, antiscocial și alte hohavele. Începi așa să flatulezi aere de superioritate, am fost, am văzut , am făcut. Răbdarea e la limită, (cred că) le știu pe toate.
Mai fac cu Juniorul povești din-astea de rabin cu Ițic și încerc să mă pun în pielea lui, cum înțelege el lumea la 18 ani, față de mine la aceeași vărstă. Cu mult peste mine. Cantitatea de informație acum e năucitoare, doar să vrei sau să poți să o asimilezi. Reversul e că multă este inutilă și sistemul lui de filtrare încă e neantrenat.
Mai fac o paralelă cu tata, alt forjat pe viața, și amicii mei moși, unul pescar și altul crescător de porumbei, de aici din Spania. Primul, zilnic în pragul apoplexiei împărțind sfaturi nesolicitate, ăștia din urmă cu un relax soră cu convalescența.
Nu conteaza cat intelege. Si mai putin conteaza cat stie.
Conteaza sa nu-l doara-n peleu si sa vrea mai mult de la viata.
@Gogule, acu depinde și în ce domeniu aplici ,,Nu conteaza cat intelege. Si mai putin conteaza cat stie,,.Dacă te apuci de medicină, că iasă banul gros și tu ai avut doar 5 la biologie și 10 la geografie e cam trist. Știi ce zic ?
‘Aide, boss!
Credeam ca vorbim de scoala vietii, nu de aia a vietii si a mortii.
Am fost prost, dar mi-a trecut.
Poate ca ar trebui sa vedem care sunt ideile care sunt desuete acum, asa cum se spune mai sus. O actiune/idee intrun moment este mai buna decat niciuna – exculzand extremele care sunt prezentate la tot pasul.
asta cu comparatul e treaba grea.
cine sunt eu, unu de 29 de ani, sa ma compar cu nea petrica, pensionar 68 de ani?
de ce sa ma compar eu, unu de 29 de ani fara gagica, cu tatal meu care la 29 de ani ma avea pe mine?
de ce sa ma compar eu cu neymar, ca avem aceasi varsta sau cu vreun negru rupt de foame prin siria.
maxim ma pot compara pe mine de acu cu mine de acu 5 ani. inghit in sec si merg mai departe.
Doar vroiam sa subliniez ca:
In Siria sunt arabi … care nu-s negri … pentru ca sunt arabi!!!
In rest ai dreptate.
„Dacă ne uităm în urmă, ar trebui să descoperim că acum 5 sau 10 ani eram mai proști decât acum. E o atestare a evoluției noastre. Dacă nu vedem asta, avem o problemă.” – pe logica asta nu ar trebui sa ne dam niciodata cu parerea cat traim sau poate doar in pragul mortii cu neamurile la capatai, pentru ca inveti cat traiesti si nu ai de unde sa stii cand o sa atingi maximul de intelepciune.
doi la mana, sfatul util era sa nu-ti dai cu parerea in domenii in care nu esti expert sau daca o faci sa o faci limitat si cu rezerve.
trei la mana, axiomarea asta a „intelepciunilor” de genul asta de prost gust tind sa limiteze pe unii. daca ala nu are niciun motiv bun sa se dea jos din pat (si sa-l faca) pana cand ii o problema esentiala il face sa se dea jos si sa faca ceva cu adevarat maret?
a inventat si Peterson apa calda.
Dar exista si exceptii. Gen incepi ca adult sa mananci doar carne ca ai auzit tu ca e regim minune, te duci la sarlatani si la vraci sa te trateze.
Din toată cartea ai găsit exact pasajul cu „ceea ce considera că ar fi catastrofa provocată de efectele activității umane asupra mediului înconjurător”, care este un dog whistle pentru negarea încălzirii globale.
Mișto.
În rest da, sunt de acord că tinerii au puțină experiență de viață (o platitudine cu care este de acord toată lumea). Dar sunt împotriva ideii că tinerii se cam grăbesc să aibă păreri.
Este adevărat, majoritatea tinerilor (inclusiv eu acum 20 de ani) produce păreri imbecile. Dar unii dintre ei, Alexandru Macedon de exemplu, produc păreri foarte bune de mici. La fel Napoleon, ideile pe care le-a folosit în viață sunt ideile lui din tinerețe. Sau mai aproape de noi, Bill Gates avea niște idei foarte clare la 20 de ani. Când a înființat Microsoft. De Elon Musk nici nu trebuie să vorbesc.
În opinia mea tinerii trebuie lăsați să spună toate tâmpeniile care le trec prin cap. Nu e o rușine să fii prost la 24 de ani. E o rușine să fii orost la 58 de ani și să te duci la tratament în RUSIA, știi ce zic?
Corect. Cand Einstein a publicat Teoria relativitatii avea 26 de ani. Tinerii au o experienta limitata de viata, dar pot avea idei inovatoare.
Buna asta, corect.
Eu acum am observat ca in pasaj tipul zice ca „prostuta are 20 si ceva de ani”.
20+ a fost cea mai prolifica perioada pentru Mozart, Einstein avea si el 25, pe acolo, cand a schimbat lumea.
Acum la 30+ sunt convins ca la 20+ eram mai prost ca acum. Dar nu asta ma sperie, ce ma sperie e cat de prost eram fata de altii de 20+ de acum.
Ori nuanta asta nu o vad la peterson.
Tinerii trebuie incurajati sa identifice probleme si sa caute solutii. Faptul ca sunt cateodata „naivi”, ca nu cunosc solutii deja conscrate si ca au curajul sa spuna aproape orice „prostie” care le trece prin cap face ca solutiile propuse de ei sa fie foarte creative, chiar daca au o rata de succes mai mica pe ansamblu.
Un foarte bun exemplu de provocare si incredere acordata tinerilor este faimoasa problema 6 de la olimpiada internationala de matematica din 1988.
@Marius
Cliseul asta, expus de tine reprezinta marea problema a tuturor tinerilor din ziua de azi. Si vine din cauza faptului, ca generatia curenta(mileniali si altii) au fost asupriti prin tineretile lor si mai ales, din cauza unei virtutii cretine si anume ca solutia tinerii reprezinta o solutie la problemele noastre.
Si strict vorbind la societatea romaneasca o sa dau doua exemple elocvente unul din fotbal si altul din politica.
1. Ani de-a randul s-a spus ca problema echipei noastre nationale este ca nu avem centre de copii si juniori sau ca nu investim in fotbalul juvenil. Ulterior au aparut 2 oameni care au spus hai sa facem ceva. Primul, marele Gica Hagi a creat o academie de fotbal inspirata din ce a vazut pe la altii adaptata tarii noastre. Al doilea a fost Burleanu presedinte FRF, care a obligat echipele din prima liga sa aibe titular un jucator care putea fi convocat la U-21. Rezultatele au aparut dupa ceva timp, in sensul ca echipa de tineret s-a calificat la un euro si a trecut de faza grupelor, ce i-a dat dreptul sa ajunga la Olimpiada, iar acum echipa nationala a iesit neinvinsa de la acest euro. Foarte frumos, numai ca aceste performante nu se confirma la echipa mare, unde performantele astea conteaza si unde Romania cu o echipa tanara la preliminariile trecute s-a facut de ras, iar acum cel mai probabil ne vom face din nou de ras. Am mizat pe tineri si momentan suntem unde suntem. Chestia o pot reproduce in orice sport, unde la juniori toti sunt performeri, dar nu fac trecerea la locul unde conteaza.
2. Ani de-a randul, ne-am plans ca in politica avem aceleasi fosile si parca am vrea ceva nou. De vreo 5 ani, a aparut un nou partid cu oameni noi si tineri in politica. Ba mai mult au facut opozitie si promiteau marea cu sarea. Ajunsi la butoane, brusc descopera probleme, mai mult descopera ca e altceva fata de ce se asteptau asa ca fac ceea ce se pricep, unii circ, unii postari pe facebook, dar in mare nu ceva concret pentru cetatean. Din nou am mizat pe tineret si uite ce primim.
Nu spun sa nu incurajam tineri sa gandeasca si sa spuna alta. Insa, in ultimii ani am tot incercat sa glorificam acest tip de gandire in speranta ca ceva bun va iesi de acolo. Si din cauza asta, avem tot felul de oameni cu pareri despre lume si despre cum sa functioneze, iar cand musca un pic din asfalt si cunosc realitatea vin si spun ce rea e lumea. Si asta nu e tot, parintii lor ii si incurajeaza in aceste demersuri, iar apoi cand se trezesc tot cu ei pe cap, desi ar trebui sa fie autonomi, se plang pe retele de socializare ca nu se mai inteleg cu copii lor.
@Asdad2005 Ok, hai sa nu mai avem juniori de loc, sa se apuce de fotbal la 22-24 de ani. Sunt convins ca asta e o solutie viabila.
Ma bucur ca ai avut rabdare 30 de ani cu fosilele.
@Marius
Valoarea fotbalului din Romania este una atat de mica, astfel incat daca maine s-ar desfinta acele centre de copii si juniori, nimeni nu i-ar simti lipsa. Dar nu asta e principala problema. Problema este ca toti au transformat tineretea intr-o virtute si care reprezinta solutia la problemele lor, fara sa inteleaga ca tineretea nu are nimic de-a face cu experienta ta com sau cu anumite competente ale tale. Sigur, exista exceptii de genii de la varste fragede, dar foarte putini confirma pe termen lung. Inteleg dorinta de a crede in minuni a unora si a altora, dar din pacate in viata reala nu se intampla asa.
Da tinerii trebuie sustinuti sa spuna orice prostie si mai ales ce gandesc. Insa trebuie in acelasi atentionati cand o iau pe aratura si incep sa sufle cu mucii-n fasole. Si mai ales, trebuie facuti constienti ca orice vorba sfat pe care-l dau poate avea consecinte dramatice in anumite cazuri. Daca facem asta, le vom face un mare bine.
sa vedeti cand s-o schimba sensul, cand peste 10 ani nu o sa fiti mai destepti, ci mai prosti, asa cum ii vedeti pe babacii vostri acuma. vine si vremea voastra.
asa e. clopotul lui Gauss
Babacii sunt diverși, la fel ca și tineretul.
Am prieteni babaci deștepți, băieți de gașcă, gen 50 de ani, 57 de ani, 65 de ani, de la care am ce învăța și vorbesc cu ei decla egal la egal.
Cunosc babaci absolut imbecili, care proști au fost, proști o să moară.
Nu-i pot băga pe toți în aceeași categorie, că nu sunt toți o apa și un pământ.
Ăia isteți, unde se descurcă întreabă și se chinuie să priceapă. Ăia proști, știu ei mai bine că au experiență și ori e ca ei, ori nu e deloc. Și am exemple gârlă, că trăiesc printre ei.
” deci sunteți un pic în eroare când vă grăbiți să aveți păreri”
Poti sa te grabesti sa ai oricate pareri vrei. E dreptul tau.
Dar poti si sa accepti ca tu gresesti si altii au dreptate.
Apropo de maestrul platitudinilor, acest flick domnu rima a filozofiei.
Recent a murit David Graeber un tip cu niste idei inedite, chiar radicale. Cartile lui sunt fascinante ca aduc chestii noi: Debt cel putin, dar si Bullshit jobs intr-o anumita masura. Nu trebuie sa fii pe aceeasi lungime de unda cu el ca sa vezi ca duce mai departe discutia pe orice tema o abordeaza.
Problema (cel puțin în Vest) că tineretul proaspăt ieșit din facultăți e vocal, agresiv-vocal. Ei ȘTIU! + n-au nici-o problemă să te apuce de guler, să-ți bage pe gât ideile lor. ’Argumentul’ la modă care l-ar termina pe Peterson astăzi ar fi că e ’white male’ și circulă o axiomă zilele astea cum că orice white male e cumva serial-killer.
Meh, legat de bucatica aia din carte, acelasi lucru il zice si Piticigratis de cativa ani buni, doar ca el n-a devenit faimos fiindca.si tot ia zucc, lol.
pitici e mufat la pula lui bromania, nu poate veni momentan la telefon.
Adică să înțelegem că pitici moca, activistul și parerolog suge din BRomania?
Uite că mai aflu și eu chestii noi.
face asta de mult. are păreri pe persoană fizică în timp ce scrie scenarii pentru 5gang, bromania și alții.
da foarte bine ca face un ban cinstit omu, wtf.
cand scria pt sector 7/alex cotet era ok?
ca nu o fi bromania voiculescu.
bine ar putea sa faca ce face fostu coleg PAH si sa suga la tzatza PSD, mult mai cinstit.
Peterson zice bine so logic multe chestii problema e ca nici el nu isi face ordine in viata asa cum le cere altora inainte de a time predico
Stire din 8 Feb 2020
Jordan Peterson suffers year of ‘absolute hell’ and needs emergency treatment for drug addiction that forced him to withdraw from public life
I got nothing parca asa e nu?
De acoed cu JP. Tinerii au nevoie de experienta, altfel ajung la 55 de ani sa se interneze in Rusia intr-o clinica de dezintoxicare si sa ramana cu leziuni pe creier.
IMO, un tânăr poate fi deștept, dar limitat în cunoștințe, că n-a avut timp să acumuleze. Dar are timpul de partea lui, important este cum îl folosește.
Un bătrân poate să fi văzut multe în viață, dar dacă a trecut prin experiențe ca gâsca prin apă, nu e mai deștept ca un puști de liceu.
Unii oameni au capacitatea să învețe din societate exact cât au nevoie ca să supraviețuiască, nu-i interesează de alții, nu dau nimic înapoi, nici măcar la bătrânețe. Alții învață din experiențele proprii, trag concluzii și mai împart și altora din ce-au acumulat. Dintre ultimii, probabil cei mai valoroși sunt aceia care nu încearcă să-i forțeze pe tinerii din jur să le preia ideile și judecățile de valoare… Așa era bunicul meu, fie-i țărâna ușoară, că multe am învățat de la el. A fost și singurul bunic pe care l-am cunoscut, că tatăl mamei a murit în prizonierat la ruși, prin 1950.
Cu riscul de a parea pretentioasa, cartile lui J.Peterson trebuie citite in engleza, pentru calitate si autenticitate. Este cunoscut pentru modul in care studiaza cu atentie cuvintele pe care le pune in fraza ca sa ajusteze corect greutatea acestora in functie de context. Am rasfoit varianta in romana a Antidote to Chaos si pare lipsita de farmec, fortata si are cuvinte alese disproportionat in comparatie cu varianta in engleza pe care am citit-o initial si care este cartea mea preferata de dezvoltare personala. Imi place Beyond Order pana acum, sunt la jumatatea cartii, e ceva mai seaca decat anterioara, mai ales daca esti familiarizat cu prima sa carte, Maps of Meaning, si ii cunosti deja majoritatea punctelor de vedere. In Beyond Order este mai accesibila informatia, ce e drept. Cititi-le in engleza, schimba tot vibeul.
Acreala lui Peterson si a comentatorilor trecuti de 30 de ani de pe aici se datoreaza, intr-adevar, experientei de viata. Si Peterson, dar si comentatorii de aici stiu ca au ratat sansa tineretei. In general, marile descoperiri in stiinta, marile opere de arta, marile carti etc. sunt ale tinerilor. Einstein spunea ca daca pana la 30 de ani nu te-a lovit geniul, sansele tind spre zero dupa.
Bine, nu se pune problema geniului pe aici, dar macar ceva notabil – in afara de copii, casa, masina, cateva texte mediocre in cel mai bun caz etc. nu prea exista pe aici.
Nu doar ca am ratat, dar ne dor si genunchii, spatele etc. :))) De aici toata acreala asta impotriva tinerilor. Sau mai bine zis impotriva tineretii.
Eu cred ca cel mai mult este vorba de educatia copiilor si tinerilor. Sistemul educational nu mai evidentiaza valorile si munca ci s-a transformat in ceva unde toata lumea trebuie sa fie fericita. Totul e facut pentru a face experienta invatatului tot mai simpla si mai placuta pentru student ignorind faptul ca performanta inseamna munca si frustrare. Universitatiile au zeci de birouri si o armata de angajati care se ocupa de fericirea copiilor si mai putin de educatia lor.
Consecinta acestui fenomen? Socul puternic simtit de tineri in momentul cind termina scoala si incep primul lor job.
Asta e mare diferenta intre cei tineri si cei mai batrini care deja au trecut prin viata.
@Gamblin
Nu stiu cati dintre astia mai batrani au o problema cu tineretea in sine ci mai degraba au o problema cu cei care cred ca solutia oricaror probleme este sa promovam tinerii in detrimentul oamenilor competenti. Am dat doua exemple cu fotbalul si politica. Si daca vrei putem intra si in alte domenii gen tenis sau formula 1, unde performerii sunt aia in jurul varstei de 30 ani sau aproape de 40 de ani. Cu toate acestea sunt promovati tinerii intens, ca deh chestia vinde, insa daca ii iei la bani marunti ei nu au ceva notabil ca si performante. Si in fond este normal sa se intample asa, pentru ca geniile nu apar rapid precum cred unii ci dureaza ceva timp. Singurul dezavantaj, este ca din cauza presiunii care este pusa pe unii din ei, acestia ajung sa clacheze si s-o ia pe una alta, mai un drog, mai o bautura, mai o bataie pe undeva.
Asa ca da, daca esti tanar si te pricepi nu am nici o problema sa iau sfaturile de la tine, despre una alta. Daca cand tu esti tanar, nu ai bani sa treci strada, dar vi sa-mi dai sfaturi despre biznis, nu pot sa accept, vorba unui mare om.
Ba fratilor ce aveti de pendulati dintr-o extrema in alta. Ce prost a fost newton ca nu i-a zis nimeni ca urma sa zica ceva, cineva, candva, de capacitatea lui de a mai scoate ceva dupa 30 ani.
Nu cred ca e vorba de pregatirea lor sau sfaturile lor. Nici macar de inteligenta sau experienta lor de viata. Ci de speranta lor.
Uite, cred ca un exemplu bun e fluture, care e diferit fata de majoritatea de aici, fiindca inca mai spera. Lumea nu se cearta pe aici cu el pentru ca e prea destept sau prea prost, pregatit ssu nepregatit, ci pentru ca el inca spera sa realizeze ceva. Nu il intereseaza lucrurile materiale, la indemna oricarui om de 40 de ani cu ceva bani. El inca spera sa fie cineva, sa revolutioneze umbrarul etc. Iar noi, resemnati, visam sa ne cumparam o tesla si o casa cu 400 m2 de verdeata in jur.
„Pentru mine, respectul presupune admiratie, stima, apreciere. De ce l-ai acorda by default?”
Pentru ca este om ca si tine si merita by default acelasi respect pe care ti-l acorzi tie insuti.
Admiratia, aprecierea pot sa consolideze respectul dar nu il pot conditiona, in opinia mea.
Ex. Oare cine il intalnea prima oara pe Mahatma Gandhi, fara a-l recunoaste, il considera ‘demn’ de respect cu picioarele alea goale si invelit in velinta aia scamosata? Dar pe Hermann Goering, la fel, fara a-l recunoaste, vazandu-l in uniforma impecabila de aviatie cu accente luxoase, decorata cu ‘Pour le merite’ medalie acordata pentru fapte de arme exceptionale?
Din punctul meu de vedere da, ambii.
Nu putem apriori lega respectul datorat la T0 oricarui seaman de evaluarea unor calitati sau realizari pentru ca aceste aprecieri sunt pur subiective, valabile exclusiv in ochii evaluatorului (cu exceptia unor adevaruri factuale gen Goering a fost desemnat criminal de razboi de un tribunal) si presupun un nivel minim de cunoastere a subiectului evaluarii.
Functioneaza ca si increderea, daca vrei. O acorzi neconditionat la T0. O poti retrage ulterior daca faptele o justifica.
Ca si lipsa increderii, lipsa respectului apriori acordat tuturor semenilor este un cancer care roade fibra societatii, face viata mai grea si mai complicata pt toti.
Cat priveste respectul datorat varstnicilor, ca de aici plecaram, proverbul „cine nu are batrani, sa-i cumpere” ar putea fi un indiciu in directia corecta.
Nu incerc sa conving pe nimeni.
Asta consider eu conduita corecta.