Va trece și valul de opăriți că "Teambuilding" e cel mai vizionat film românesc, la fel cum am uitat și de artista aia care a murit sau ce naiba ne-a mai revoltat săptămâna trecută.
Aș vrea să pun puțin context. Juniorul citește "La Medeleni". 1 din 20 cuvinte îi sunt necunoscute. Sunt arhaisme sau cuvinte care nu se mai folosesc în limba română. Când ați auzit pe cineva folosind termenul "tartine" în ultimii 20 de ani, de pildă? “Pieptar”? “Harapnic”? Și sunt cuvinte mult mai grele în cartea aia. Doar în carte aia, că mai sunt alte câteva zeci pe care trebuie să le citească.
Așadar, voi ce ați prefera? Un film ușurel, cu glume populare, sau o carte unde te oprești la fiecare două fraze să consulți dicționarul?
Citesc asta a lui Acemoglu. Porcăriile alea ale lui Peterson sau Mason sunt pistol cu apă pe lângă asta, care nu e doar grea, ci și teribil de proastă. Și eu prefer să mă uit la "Teambuilding", oricum nu mă ajută cu nimic că citesc. Ce discut cu alți tătici dacă nu am văzut ce corp avea Vlada în film sau ce glume făcea Micutzu?
Also, îmi place că războiul ăsta se duce cu presa aia care ba scrie agramat, ba e finanțată tot de păcănele, ba nu înțelege ce traduce. Da, stâlpii culturii românești s-au găsit să strâmbe din nas.
ok, pana la urma n-am inteles, recomanzi cartea aia sau nu? ca eu recomand teambuilding pentru scena aia cu discutatul salariilor.
anyway
Tot învățământul trebuie regândit și reproiectat de la zero dar n-ai ce să faci cu zaharisiții de la academie. Probabil într-o altă generație…
Eu cred ca e o problema mai mare faptul ca s-a ajuns ca 1 din 20 de cuvinte din La Medeleni sa nu mai fie cunoscute de catre copii decat faptul ca La Medeleni e in lista de carti de lectura suplimentara sau obligatorie.
cuvintele alea arhaice si faptul ca le cauta si afla despre ele, chiar daca nu le va folosi, ii dezvolta creierul, niste sinapse in plus, ii construiesc o baza mult mai mare pe care apoi ca adult va putea macar sa faca glume de genul celor din teambuilding. ori daca tu ai ca baza de plecare doar „teambuilding”, ca adult nu vei reusi sa scremi nici o gluma rasuflata, pt ca vei fi ca un AI care n-a invatat decat o revista.
dupa cum ziceam si in alte comentarii pe subiecte asemanatoare, daca nu pui stacheta sus ca sa iasa macar de un 7 si tu o setezi automat la 5, sa nu ne mai miram apoi ca avem o tara de analfabeti functionali si fara nici o idee.
Chiar si nationala romaniei, daca ar ajunge la CM ar trebui sa aiba ca obiectiv, cel putin ascuns, castigarea cupei, ca daca tu te duci doar sa treci de grupe, nu vei avea nici o victorie.
nu sunt un munte de cultura, dar refuz sa ma uit la teambuilding, am vz trailerul si mi se par asa de santier glumele alea…. da sunt glumele pe care si noi le facem la birou, ca d-aia e asa de succes, dar refuz sa accept ca asta poate fi considerat „cultura” si promovat atat de puternic.
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
pb e ca ideea aia buna nu e prinsa de majoritatea publicului. tot la glumele cu chiloti se rade si aia ramane dupa.
la fel se zice/zicea si de las fierbinti, serialul, si n-a pornit nici o revolutie de la el.
nu sunt elitist dar pur si simplu nu le diger.
cum zice cineva intr-un comentariu mai jos, trebuie sa fie un echilibru. dar ma suprinde ca Vali pur si simplu pare ca nu vede nici o valoare in lecatura de genul La Medeleni sau matematica sau fizica, ca mai scrisese niste articole pe tema asta mai acum cateva luni.
cine considera teambuilding ca fiind cultura? planet earth to maxp, da-ti doo palme si hai inapoi. e divertisment, nu cultura. nu m-am uitat la teambuilding ca sa imi dezvolt vocabularul sau sa invat ceva, m-am uitat ca sa rad. si ghici ce, a functionat!
@maxp gresesti cu glumele. Ce se va intampla mai realist e ca glumele tale vor fi prea gandite, prea complexe si vor necesita ca audienta sa mai faca niste legaturi intre sinapse. Ori audienta e din ce in ce mai obisnuita cu stand-up unde 1 din 3 cuvinte e o injuratura. Si eu mai injur, chiar prea mult as zice, dar cand umorul e asigurat fix de limbajul vulgar audienta va avea creierul din ce in ce mai neantrenat pt glume complicate.
TLDR: glumele tale vor trece ca avioanele pe langa urechile audientei.
@cristi sunt invidivizi care sustin ca orice kkt filmat sau jucat la teatru se numeste cultura. Personal nu sunt de acord cu ideea asa, dar erau cativa guralivi pe timpul pandemiei care foloseau argumentul asta cu cultura ca sa suga ajutoare de la stat.
daca il pui in balanta cu La Medeleni, da, inseamna ca il vizionezi pe post de cultura. nu?
in articolul precedent in care Vali zice ca nu mai e nici un politician care sa negocieze pt tara, nu inteleg de ce ne miram, daca glume de genul celor din TB devin norma.
De unde e mai plauzibil sa apara un om integru: pe filiera TB sau la medeleni/prima noapte…/in casa bunicilor/jules verne/fratii jderi/ si cate or mai fi considerate „depasite”
asta e genul de film la care nu râzi, ci „te” râzi…
confirm. am inceput prin a cauta “harapnic” in dictionar si acum citesc bhagavad gita in original, din punctul de vedere al lui Krishna.
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
@Asdad2005 Morometii nu se citea la 14 ani, eu l-am dat la bac in 2000.
@Filip, nu vorbim de valahisme, cineva intr-un comentariu mai jos se arata intrigat de cuvantul „jeratec”, chiar si pt un copil. O sa stea baiatul ala la un gratar cu tovarasii si o sa se indemne unul pe altul sa niveleze chestiile alea incinse ca nu se face friptura bine. Daca le mai zici si sa „dea foale ca sa ia foc” deja raman nemancati si or sa zica ca esti vrajitor ca nu vor face corelatia intre vant si foc ca fizica era prea complicata pt ei, nu?
Daca vi se pare normal atunci inseamna ca pb e la mine, ca vb aia daca 10 iti zic ca esti beat, te culci
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
@Filip, n-am zis ca e o rusine sa cauti, mi se pare o rusine sa refuzi sa cauti
@cristi, daca vreau sa rad il pun pe Nea Marin si rad, habar nu am de cate ori l-am vazut pana acuma si tot la fel rad de fiecare data.
@maxp, problema nu e la tine si nu esti beat, generatia cu sf intelege mai greu ce vrei sa spui, eu am crescut cu Nemuritorii si Nea Marin, ma uit insa si la nou, sunt receptiv la nou cum zice ala micu(face 30).
ce scrie maxp mi se pare de cel puțin simț bun. In plus eu cred ca dacă copilul meu începe sa caute cuvinte necunoscute prin dicționare nu numai învață cuvinte noi ci și cum se fac corelați, legături. Când va citi ceva necunoscut intr-o carte de învățământ profesional despre materiale moi va ști că ar fi bine sa caute într-un mod adecvat (timpurilor) ce-s alea materiale moi.
Cititul îți dezvoltă imaginația, creativitatea, cultura generală.
Dacă te uiți numai la shorts pe insta sau filme debile ai o problemă. Dacă citești numai proust iarăși ai o problemă.
Poate a citit cineva cartea asta:
https://www.amazon.de/The-Art-interconnected-thinking-complexity/dp/3939314056
Chiar merită citită. Pe mine mă ajut atât in domeniul privat cât și la muncă.
Vorba englezului: you are never over educated or overdressed.
Oameni goli pe dinăuntru sunt deja destui pe lumea asta.
Au fost niste glume de kakao, dar au fost si cateva chestii cu legatura cu lumea reala care ne-au ramas.
@maxp
Eu a trebuit sa-l citesc prin 2002 pentru ca era chipurile in materia de capacitate. Personal m-am chinuit sa urmaresc toata ideea aproape jumatate de carte, pana cand am lasat-o moarta. Sunt sigur ca altii au putut sa urmareasca toata naratiunea eu unul am decis ca nu e de mine. Am luat niste rezumate care mi-au explicat despre ce era vorba si am preferat sa ma concentrez pe restul materiilor la care dadeam examen.
Categoric ideea de citit trebuie incurajata la copii cat se poate de devreme mai ales pentru ca le starneste curiozitatea. Insa exista o linie fina intre citesc de placere pentru a ma dezvolta si citesc pentru ca trebuie. Scoala romaneasca, in general mers foarte mult pe ideea ca asa trebuie fara sa ofere si contextul de ce trebuie asta. Iar asta ne-a adus in situatia in care uneori nu stim sa discernem intre ce e divertisment si ce e arta.
Eu in locul arhaismelor l-as pune pe copilul meu in fata unor cuvinte pe care sa le inteleaga si sa-i ajute in viitor. Aceleasi sinapse despre care vorbesti le dezvolta si din expresii de genul: educatie financiara, inteligenta artificiala, electricitate verde, etc, etc.
Haideti sa ridicam stacheta cu chestiuni de actualitate si de viitor.
Nu ma intelege gresit, nu am nimic cu arhaismele dar nu ma ajuta cu nimic ca le stiu.
Cunosc sensul cuvantului pieptar dar ma ajuta cu 0 in viata de zi cu zi. As fi preferat sa gasesc intr-o carte pe care o citeam cand eram mic, cuvantul credit de exemplu si sa-mi intreb parintii ce inseama. Cum n-am gasit, n-am intrebat si a trebuit ca la 25 de ani cand am avut nevoie de asa ceva sa stau sa inteleg ce inseamna cu adevarat un credit
@Filip, ai o pată pe pulover, ești murdar, dar dacă te speli, ai voie și sexuț.
E bine?
Am știut doar 3 sau 4 cuvinte (laibăr, vană, voie, futelniță), restul le-am dedus.
@maxp, primul tau post este unul dinte cele mai echilibrate si logice din cate am vazut aici pe blog. dovada si mainile pozitive mult mai multe pe care le-ai primit pt el decat cei care te-au contestat. stiu, e cam a 3-a zi dupa scripturi comentul meu, dar daca acuma am citit si am simtit nevoia sa zic si eu ceva, csf?
referitor la Teambulding, ca si de asta am comentat, ca l-am vazut aseara, mie unuia mi s-a parut un film copilaresc de tot. si foarte tampitzel, ca sa nu zic tampit. adica refuz sa cred ca filmul ala se adreseaza si unor adulti trecuti bine de 20-25 de ani. ca e despre corporatisti si sunt si oameni de 50 de ani in corporatii, nu? glume proaste, putin spus de autobaza, comportamente bizare (oricat ai fi de retardat, nu te comporti niciunde asa cum se comportau cei de la Craiova) puteti sa-mi ziceti ca exagerarea facea parte din mesajele ascunse pe care voia sa le transmita, mi-e greu sa cred ca exista persoane care puteau intelege ragetele si grohaiturile celor care reprezentau „craiovenii” in film. unde mai pui ca „ardelenii” in film foloseau un accent ff cringe, nu vorbeau deloc ardeleneste ci un fel de romana vorbita cu un fel de accent maghiar. adica nu a existat niciun ardelean in toata echipa aia de filmare care sa se prinda? inseamna ca nu si-au facut temele. ca daca o faceau voit, iara nu inteleg mesajul, au cucerit ungurii Clujul si nu mai sunt eu la curent?!? ok, sunetul a fost destul de bun, adica nu aveai nevoie de subtitrare ca sa-i auzi cand vorbesc afara sau langa vreo masina cu motorul pornit si ca sa nu mint, am ras atunci cand a recunoscut ala cele doua coaie din desenul corporatiei si a strigat cu emfaza. genul ala de umor involuntar, dar cam atat. inca ceva. nu se poate face comparatie intre filmul asta si La Medeleni. dar e parerea mea, desigur.
Nu o dau pe Anca pe Vlada niciodată!
Un om cu principii
Nu o dai?-ca și cum ai putea-o avea vreodată!
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
Ficțiune? SF? Fantasy? Aplicabilitate acum?
Sin, daca vrei ceva din zilele noastre iti recomand „Floriiiin Salaaaaam! Regele neincoronat al muzicii fara prejudecati si dramele biografiei lui incredibile”
Nu uita și de: Viața lui Nuțu Cămătaru: Dresor de Lei și de Fraieri scrisa de autorele contemporan Codin Maticiuc aka Poponeț.
Sunt convins că o sa gasești aplicabilitate de manual in ea, in caz ca vrei sa te reconvertești profesional in interlop, ce tot atâta La Medeleni.
Tu esti din categoria alora care nu invata istorie si o tot repeta, incat niste lucruri de acum 100 si mai bine de ani, necunoscandu-le, i se par „noutati”.
La Medeleni e una din cartile care n-am reusit sa o duc la capat. Pe langa faptul ca e greoaie, mi s-a parut atat de anosta si ca nu exprima nimic incat pur si simplu la volumul 3 am cedat.
Cred ca un echilibru e bun. Eu incerc sa citesc ba o carte usurica, ba una grea. Le alternez. Daca bagi numai greuceni, ti se ia. Nu mai e o placere. Daca bagi doar romane de buzunar nu prea te alegi cu mare lucru.
Referitor la cuvinte dubioase in carti, orice Jules Verne ii face in sange. Doar termenii aia marinaresti iti impuie capul.
Nu ma incanta la o carte o tirada de cuvinte complexe care te plimba pe meandrele unui paroxism absurd in care cititorul experimenteaza o pleiada de simtamante contrastante care-i fac sa trepideze eul interior intr-o vibratie inaltatoare urmata de un carusel al sentimentelor decazute intr-o obscura nisa a sinelui care intr-un final nu zice nimic. Eh… dar ce doct suna.
te referi acum sau la 13 ani, când era la școală?
Prin gimnaziu si am mai bagat o fisa in liceu cand mi-a impuiat capul o colega ca vaaaai, dar e o carte atat de misto. Nope… la fel de lenta, anosta si iti vine sa iti tai venele cu foile pe care e tiparita.
Totusi, cartea e pe locul 2 in topul meu personal de „mai bine le dam foc”, locul 1 fiind la maaare distanta „Concert din muzica de Bach”.
Ca sa ofer si contra exemple din biblioteca romaneasca de gimnaziu/liceu, pot spune ca Ion sau Baltagul chiar mi-au placut.
Dar poate ca nu sunt eu fanul pasajelor descriptive pe 217 pagini.
@Cristi ai lasat deoparte detaliul important. Ai dat acolo sau supliciul lecturii a fost in van
?
prima carte din serie e okish, ce urmeaza e sinistru de prost, bun de adaptat in film pe diva.
@Cristi.. si din atatea carti.. n-ai ramas si tu cum un „pe care” amarat…
@Gabi: nu, cu asta chiar am o problema si nu reusesc sa ii dau de cap.
„La Medeleni” e o carte destul de romantata, din ce-mi aduc aminte la varsta aia mi-a placut. Fiecare carte cu varsta ei, dar depinde si de bagajul de cunostinte pe care il ai. Intr-o vreme il citeam pe Patapievici, care, pentru cine nu stie, are un limbaj destul de pretios. E interesant sa intelegi un text scris intr-un limbaj mai elevat, text care poate ramane incifrat pentru multa lume, iti da o senzatie mai de nisa asa, ca si cand faci parte dintr-un club mai select – de exemplu: clubul celor care inteleg cum se modeleaza matematic fenomenele naturii, al celor care stiu ce este un cifru Vigenere sau cum lucreaza Enigma, clubul celor care disemineaza intelesurile cuvintelor, clubul celor care sunt fascinati de Bundesliga, celor fascinati de Formula 1, etc. Fiecare cu dopamina/serotonina lui! Eu nu pot sa inteleg cum se poate bucura unul atat de sincer cum un jucator anume baga gol din nu stiu ce pozitie si dribland 10 adversari, dupa cum nici acela nu poate intelege cum de ma bucur eu cand gasesc solutie la o problema la care m-am gandit luni de zile. Ar fi prea usor sa zic si eu „ce atata tam-tam pentru 22 de insi care fug dupa o minge si cand o prind, ii dau cu piciorul – ce prostie, distractie de gradinita”.
In fine, de-aia avem creier, sa-l folosim. Cu cat il folosesti mai des, mintea devine mai ascutita si poti progresa. Plus ca la un moment dat ajungi sa faci conexiuni din diverse domenii.
Fiecare pricepe cat il ajuta dibla.
vocabularul nu se poate imbogati decat citind. cat mai mult si cat mai diversificat. cand citim in engleza si stam cu dictionarul langa noi nu ne mai revoltam pentru ca nu cunoastem cuvintele ci ne mandrim ca invatam limbi straine.
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
sin, cind ai un vocabular bogat ai libertatea sa-ti alegi cuvintele in functie de contextul social in care te afli.
Altfel spus e mai bine sa fii doct si printre prosti si printre destepti decit sa fii prost si printre prosti si printre destepti.
@sin
Undeva prin ’96 lucram în Israel. Nu puteai trage o bășină sau o înjurătură că șeful o înțelegea (băiat isteț, învățase ceva română, evreu britanic fiind). Și ca să mai vorbim cîte un secret printre noi am dat-o pe regionalisme, la care el îi intreba ce limbă vorbesc, că nu înțelege nimic…
Ce e jderul ăla care se vede în poză?
a scapat din beci.
Frate-su Jder…alta pata pe obrazul familiei Petcu
Eu nu sunt de acord. Copiii trebuie expusi la arhaisme, la limba culta, la cea populara. Scoala e facuta sa ii ducem pe toti la un nivel cat de cat si sa arate chestii mai profunde pentru cei pasionati, care vor sa aprofundeze.
Daca copilul meu se plictiseste citind La Medeleni, este OK. Dar nu este OK sa aiba aceeasi nota la Romana cu cel care o citeste de placere si o intelege. Si la matematica se fac lucruri pe care nu le discuti si nu iti folosesc in discutiile cu taticii in viata reala. Asta nu inseamna ca elevii nu trebuie expusi.
Trebuie sa se pastreze o ierarhie.
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
Cred ca mai degraba e o problema la modul in care e editat romanul. In sensul ca daca ar fi acum printat „La Medeleni” sau orice roman similar ar trebuie note in subsolul paginii cu argaismele respective ce inseamna, tocmai pt a asigura ca cititorul nu e framentat si nu e afectat experienta lecturii. Da posibil sa fie pagini unde jumatate din pagina e reprezentata de notele de subsol dar asta e.
*Carti de copii (am pus un iiii in plus)
*urecheat
*pe care nu le poti memora
Bugumil, impresia mea e ca ai citit mult dar nu chiar ce trebuia.
văd că i-a dat altcineva fatala lui @bogumil, așa că am să mă ocup de mine: sunt prost!
bănuiam asta, dar de cînd m-am apucat de Dan Alexe- Dacopatia și alte rătăciri românești, a devenit o certitudine;
oricum, dacă ar fi după mine, aș face-o lectură obligatorie la 16-17 ani
Vreau si eu coridorul ingust ca o recomandase Patraru.
Nu inteleg de ce e lumea surprinsa ca s-au dat bilete in draci. 3 sferturi din actori sunt influenceri sau au conturi cu n zeci de mii de followeri. Plus cati au fost invitati la premiera, plus platiti direct. Bugetul de marketing nici nu poate fi calculat.
E reteta noua de film. adunam 3 persoane ce insumeaza 1 mil de abonati, filmam orice, se vand 100k bilete, am scos banii. Mai vinzi pe netflix, etc, profit direct.
Versus actori consacrati intr-un film bun, ce isi fac reclama pe stalpi sau mai stiu eu pe unde cu 20k euro.
Îmi poți da exemplu de film bun, românesc, cu “actori consacrați”?
Mihai, ca idee despre cit de praf e cinematografia romaneasca https://adevarul.ro/stil-de-viata/cultura/the-guardian-despre-noul-val-romanesc-inclus-in-1965148.html
Dar na, daca tu esti pe filme gen Teambuilding si alte manele din astea, vezi ca s-au pus in vinzare biletele la ala cu Nicole Cherry si Tzanca Uraganul.
Filantropica
Arest; Un pas în urma serafimilor; Două lozuri…
S-au dat bilete in draci că actorii sînt influențări și restul ca oile după ei. Chestia cu pomul lăudat…
Prin 92 un film la Tușnad. Întreb casiera dacă e bun (dacă rulase și anterior cumva). ”E film american, e film bun” spune. ”L-ați mai văzut?”, ”Nu, dar e film american, e bun”.
Am luat bilete, am intrat, o bălărie. Am ieșit după 10 minute. În urma noastră au ieșit și ceilalti 7 ”fraieri” care mai erau în sală, deci nu eram doar noi ”ăia mai pretențioși”.
Mamă cum e Arest, m a afectat. Câini, Men of deeds.
„Așadar, voi ce ați prefera? Un film ușurel, cu glume populare, sau o carte unde te oprești la fiecare două fraze să consulți dicționarul?”
Sa inveti sa dai la sapa este mai usor decat sa faci o facultate, totul tine de alegerile fiecaruia
Să mă bată mam-mare dacă mie îmi trebuie sau mi-a trebuit dicționarul pt „harapnic”, „pieptar” sau „jăratic”.
Sau pt „tartine”. Pt „tartine”?! Hai, dă-o-ncolo de treabă! Suntem toți cu burger-ul în nas și nu mai știm ce-i aia o tartină.
Și-s olteancă, nu moldoveancă.
Bă, copiii din ziua de azi nu mai știu să deducă sensul unui cuvânt din context?!
Am practicat asta cu mare succes.
Asa ziceam si eu…De ce sa deschizi dictionarul si sa inveti 3 cuvinte noi pe saptamana cand ai putea sa auzi cuvantul p**a de 500 de ori intr-un film??
Imi aduc aminte de „Malavita” – filmul ala cu Robert de Niro si Michelle Pfeifer (cartea lui Tonino Benaquista e mult mai faina, apropo Benaquista a scris „Comedia ratatilor” , cu un tip care mosteneste o vie si face niste minuni false, sau la „Alter Ego”, cu un pariu intre 2 tipi, unul care-si schimba identitatea si devine detectiv particular si un altul, soarece de birou care-si infrunta angoasele, mi-a placut la nebunie si o tot recitesc, dar divaghez!). In filmul asta capul familiei (in fapt un mafiot protejat de FBI) foloseste cuvantul „fu*k” pentru orice; fiul se intreaba retoric de ce sa invete atatea cuvinte cand iata, tatal foloseste un acelasi cuvant pentru orice stare de spirit, fie de exaltare, de durere, suparare, manie sau bucurie – una din sursele de umor ale filmului, bag seama.
Cam cum se foloseste cuvantul „nashpa”, in toate contextele, directiile si sensurile posibile, sau cum, adolescentii termina fiecare fraza cu cate un „sa-mi bag p**a” (nu conteaza ca uneori sunt fete, efectul este cel putin hilar). Bine, la un moment dat devine plictisitor, cuvantul ala se uzeaza, isi pierde sensul, ca si cand m-as duce la munca/piata/sapa/santier/nunta/la culcare cu aceeasi pereche de blugi soiosi (si imputiti)..
Filmul ala nu e prost, e hotie. E ca zugravul care zice ca face o lucrere se apuca sa spele, cere avansul si nu mai apare.
Teambuilding nu e film. Nu are scenariu coerent, regie, actori. E o suita de scheciuri mai mult sau mai putin vulgare. Chiar si replicile bune, cate sunt, nu stau bine in gura lor, pentru ca nu sunt actori. Desigur, exista si neprofesionisti talentati, dr nu e cazul aici! Am ras doar cand apar clujenii – prosti si infatuati- cu numar BOC pe masina.
Cinematografia romaneasca nu-si face niciun serviciu cu astfel de productii, involueaza.Nu ca ar interesa pe cineva de ce nu avem industrie cinematografica….
Ai râs când au ajuns clujenii care nu erau de fapt clujeni și vorbeau cu un accent de unguri. Probabil ardelenii au râs când au apărut moldovencele piți, și moldovenii când au văzut oltenii bețivi. Filmul ăsta nu a fost artă, a fost un pamflet (specificat chiar în generic ), o bătaie de joc presărată cu “pula”, a fost o înșiruire de exagerări stereotipice în care mulți s-au regăsit și nu le-a convenit deloc, decretând pe loc că arta cinematografică a fost compromisă iremediabil. Filmul ăsta nu e un film bun, e un succes cinematografic. Încasări record și controversă, adică reclamă moca = succes. Și hai să o lăsăm mai ușurel cu aroganța vis a vis de consumul de artă atâta timp cât în România culmea rafinamentului e mobila de la Ikea și săptămâna franțuzească de la Lidl.
M am stofocat și am reușit să vad filmul Oameni de treaba pt ca nu l am avut in cinema aici.
Nu stiu despre voi, dar eu cind aud pe cineva ca foloseste cuvinte mai putin uzuale devin mai atent la ce zice.
Pe mine o colegă, cu cca 10 ani mai tânără, m-a întrebat ce înseamnă „chiabur”. Povesteam despre „Zulheiha” (ea a întrebat, nu dați cu parul) și am zis despre culaci că-s un fel de chiaburi d-ai noștri.
M-am bucurat că a întrebat și că, în general, caută în dicționar cuvintele pe care nu le știe.
Eftimie a facut cel mai tare rezumat ptr „La Medeleni”, pe blogul despre care nu stiu daca vrei sa vorbesti. Eventual il rogi sa-l rescrie cand se termina suspendarea.
Mulțam @ninja
Las linkul și pentru alții:
http://www.dailycotcodac.ro/2010/08/la-medeleni-un-saucesti-literar/
Stai un pic, adica isi da cu parerea despre o carte pe care n-a citit-o? A, stai, a ascultat CD-ul, adica o prelucrare a cartii (cat de reusita, Dumnezeu cu mila).
In loc sa aprecieze ca un autor stie sa contureze niste personaje si sa le mai si puna in scena cat sa interactioneze (apropo, i-am citit lui Eftimie o carte si impresia a fost de poveste-caracatitza cu multe tentacule, personaje prost conturate prin clisee si atitudini ireale, fantasmagorice, interactiuni cel putin ciudate, nu SF, ci complet neverosimile, scrise numai din dorinta de a crea ceva „unic”, dar in sensul prost, de nedigerabil). Impresia mea e ca Eftimie moare de ciuda si relativizeaza efortul autorului, in loc sa puna mana sa invete cum se scrie un roman.
Am citit ambele opere (cu ghilimele pe partea lui Eftimie) si parerea mea e ca Teodoreanu ii da clasa lui Eftimie. Cand o sa invete si Eftimie sa se aplece cu atata atentie asupla sufletului adolescentin si sa detalieze un univers asa de delicat, poate ii dam voie sa vorbeasca. Pana una-alta parerea sa este cea a unei țațe.
O alta explicatie asupra faptului ca vi se pare greoaie cartea e ca necesita un efort de memorie, de concentrare – abilitati care nu sunt, pare-se, la indemana oricui. Or asta nu e vina autorului.
Hašek. Jaroslav Hašek.
La Medeleni mi-a placut mult de tot, am recitit-o o data la cativa ani pana de curand.
Problema e ca in afara de primul volum, si ala destul de greoi pentru un pusti/pustoaica de 12-13 ani, restul sunt si mai greu de inteles, deci de apreciat.
Prima parte e un fel de Ciresarii la patrat, la a doua cu Danut, Olguta si Monica deja sunt chestii grele, iubiri neimpartasite, incepe sa o arda a la Cezar Petrescu/Mihai Drumes, adica smecherie pe sistem psihopupu :))
Cat despre Team Building, te caci pe el „film”.
Referitor la citit carti arhaice cu multe cuvinte necunoscute : recomand un ereader cu dictionar pentru limba romana inclus, doar face click pe cuvant si ii apare definitia.
Multi uită cat de praf este cinematografia românească. Faptul că TB și alte filme de genul ăsta au adus atîtia oameni în cinema este un lucru f bun! Ăsta este doar inceputul, in timp gusturile telespectatorilor dar și glumele scenariștilor se vor rafina. Trebuie să înțelegeți că filmele astea pe care le înjurați voi acum sunt de fapt renașterea cinematografiei românești. Și eu as fi vrut să se facă cu alt fel de filme… dar ăștia suntem, asta merităm.
P.S. chiar va rog să mă contraziceți cu diferite filme premiate la nu știu ce festivaluri dar care nu au fost în stare să aducă oameni la vizionare
Mda, un fel de „esti pe o insula pustie, s-a terminat tot de mancat si acum rontai rahatul pescarusilor sperand ca poate iti vor creste aripi”
La fel ca renașterea muzicii românești, am avansat de ne-am căcat pe noi cu alde Salam, Guță și Minune.
Fie-i țărâna ușoară cinematografiei românești. La fel si fotbalului românesc. Sunt sublime dar lipsesc cu desăvârșire.
Legat de Peterson, dedic acest thread fanilor sai
twitter.com/rationaldis/status/1293292933807058948
Jordan Peterson a declarat că sursa lui principala de venit este în prezent din Social Media. Cu cât oamenii distribuie/se uită mai mult la videoclip-urile lui, cu atât el primește mai mulți bani. De aceea veți vedea videoclipuri în care discută subiecte ce nu au legătura cu munca sa: războiul din Ucraina, ce a mai făcut fiica lui în concediu, etc.
Și după aia ne mirăm că tinerii din ziua de azi nu sunt capabili să înțeleagă un text simplu și nu reușesc să exprime o idee coerenta.
Mie nu mi se par chiar arhaisme, mai curând mai rar folosite. Harapnic e regionalism.
Dar până la urmă ăsta e scopul literaturii, altfel ajungem să citim cărți scrise cum scriu ăia pe tpu.
e un film prost pentru ca n-are nicio scena in care personajul principal mananca timp de 10 minute o ciorba, nu moare nimeni in spital si nici nu apare vreun politician/functionar corupt.
Pe tema asta Dorin Lazar are un articol cu o idee interesanta. Ca nu poti sa ai cinematografie suficient de dezvoltata daca ai pretentia ca fiecare film facut sa fie de top sau de festival. Trebuie si filme de masa care sa asigure bani in industria asta. Ceea ce nu infirma afirmatia ca un film popular poate fi de kkt :)))
La ambele licee frecventate am avut diriginți profesoare de limba română. La primul liceu într-una din ore, profesoara a umplut tabla de arhaisme și a întrebat cine se oferă să le explice. A fost primul meu 10 dintre puținele note peste 6. Și asta pentru citeam acasă ce îmi cădea la mână, luam la întâmplare din bibliotecă.
Al doilea 10 la al doilea liceu, m-a ridicat diriginta să mă asculte din ceva comentariu din-ăla predat pe jumătate de caiet. De unde plm să știu, nu vin la școală de plăcere, m-au trimis părinții. Aveam caietul deschis în bancă, am început să citesc din el. Mi-a zis să închid caietul și să mă ridic în picioare. Și să vorbesc la liber despre actul artistic al marelui scriitor morții lui că nu mai știu despre cine era vorba. Am vorbit, am aberat mai exact timp de niște minute, femeia m-a oprit,, stai jos, zece,,.
Toată clasa miau, colegii făceau clonț că au învățat toată noaptea, că nu e corect. De la catedră în timp ce îmi trecea nota în catalog, profa a explicat. ,, Colegul vostru nu este și nu o să fie niciodată pe învățătură. El e pe improvizație și măcăneală. Eu sunt aici să scot ce e mai bun din voi,,. Tot ea pe perioada liceului îmi condiționa motivarea absențelor cu învățarea și recitarea în fața clasei a unor poezii la alegere. Și m-a rezolvat să nu fiu exmatriculat chiar înainte de bacalaureat. Dumnezeu s-o odihnească în pace, că am auzit că s-a dus.
Poți să folosești ideile dintr-un comentariu literar și să le dezvolți în propria lucrare, dar pentru mulți e mai ușor să învețe pe de rost acel comentariu, căci le lipsește abilitatea de a specula pe o temă dată. Din cauză ca nu și-o exersează. Vorbitul liber înseamnă pentru unii să-și bage p**a la fiecare cinci cuvinte.
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
„nicio opera” – asa e corect! Eu le-am citit pe toate, si iata diferenta!
@basilicus am inteles nazi grammar, sa traiti.
am citit alte lucruri si am invatat sa trec peste greseli de genul asta si incerc sa inteleg mesajul omului, iata diferenta!
Noname,
tocmai asta e problema, ca nu e o chestiune de nazi grammar, ci de comunicare corecta:
nicio=adj/pron negativ, indica inexistenta! Ex: Nu am citit nicio opera=am citit 0 opere.
nici o = conjunctie +numeral. Ex: Nu am citit nici o opera= nu am citit nici o opera si nici doua opere.
basilicus, presupun ca stii ca tampenia asta cu „nicio”/”niciun” este valabila de cativa ani, fiind stabilita din putul gandirii de o mana de memebri basinosi ai faimoasei academii romane, nu?
nu zi ca e musai gresit dar parca nici nu m-as agita prea tare in legatura cu asta.
Bă, mie mi-a plăcut „La Medeleni” la 13 ani (în 1984).
Și am fost îndrăgostit de Olguța.
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
@deea: s-a sinucis. Nu prea ti-a placut la scoala, nu?
S-a sinucis ca ii colcaia cancerul prin corp. Detalii.
Tot citesc opinii de genul: „Spuneti ca TB e film prost, dar a batut recordul de incasari la cinema…”. Asta nu inseamna ca oamenii aia care l-au vazut la cinema l-au si apreciat. Am fost sa il vad. Mi s-a parut mult mai prost decat credeam ca va fi. A devenit viral pe net cu clipurile alea, plus Micutu, de-aia s-a dus lumea sa-l vada. Speram ca e mai amuzant, mai interesant.
Mie mi-a placut autoironia lu Bromania cum ca nu i se mai scoala.
Eram și eu elitistă la paișpe ani. De ex nu puteam să ascult muzică populară sau manele că se încrâncena carnea pe mine și mi se înțepenea mintea. De citit, ce să zic… La Medeleni am parcurs-o de două ori. Ultimul volum e cringe, l-am urât cu pasiune. Dar la fel mi s–a întâmplat cu orice roman ce implica dramă din aia inevitabilă. Nu, cancerul nu e un subiect plăcut într-un roman citit de copii.
Pe de altă parte, poți citi La Medeleni și te poți uita la Teambilding sau la Las Fierbinți. Sau la 2 bărbați și jumătate. Nu în același timp, evident, dar îți poți împărți bucuria in funcție de momente diferite din viață. Căci viața ar fi ternă dacă ai citi doar Schopenhauer. Sau Kant. Sau Teodoreanu.
Din perioada de elitism de la paișpe ani am rămas cu preferința exclusivă pentru rock și repulsia organică pentru manele și populară. Câteodată îmi pare rău, căci socializarea in grupuri eterogene este extrem de dificilă pentru mine. Dar măcar mă bucur când merg la un stand up cinstit.
”Eram și eu elitistă la paișpe ani. De ex nu puteam să ascult muzică populară sau manele că se încrâncena carnea pe mine și mi se înțepenea mintea.”
La 12 ani eram cel mai mare manelist. Ascultam și muzică străină, dar pop și din astea ușurele. Am făcut odată schimb de fișiere cu cineva. Cum se mergea atunci cu HDD-ul la cineva acasă și copiai ce avea ăla. Printre altele am luat și 2Pac. Mi-a schimbat viața la momentul respectiv. Am trecut de la manele la hip-hop la 180 de grade.
Populară tot nu ascultam. Am puțin peste 30 de ani acum și postul implicit de radio pe care îl ascult în mașină e Național FM și chiar mă enervează că nu dau mai multă muzică din folclor. Azi îmi place foarte mult Tudor Gheorge și pot aprecia muzica lui Fuego. Ascult în continuare hip-hop, dar mi s-au deschis mai mult orizonturile. Muzica de care fugeam când eram copil, astăzi o apreciez mai mult.
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
Având în vedere că :” cererile online se depun la ghișeul nr.4″, eu cred că e aliniat perfect
C vine de la cerere, D de la declarație, R de la reclamație și ar fi bine să le știe că nu știi niciodată unde te duce drumul sinuos al vieții
Klaxxon de acord, dar ma indoiesc ca daca tre sa scrii ceva de mana la ghiseu o sa scrii cerere cu C-ul asta: https://www.youtube.com/watch?v=7VvcJaZA7sg
eu cel putin in afara scolii nu cred ca l-am folosit vreodata
Să se dea tablete la toți copiii și să îi învețe abrevierile gen asl pls, lol, fmm, plm etc.
Dom’le ai pus prea multi de „i” in al doilea post, mai fa si dumneata economie.
De la aceiasi doi autori, trag de „De ce esueaza natiunile” de peste un an. Sunt cateva idei faine, dar greu de descifrat, strecurate intr-un fluviu de cuvinte si se inoata greu.
yeap, e o carte stufoasă. bună, dar stufoasă.
Multe carti serioase fac multe trimiteri implicite la alte carti. Sunt scrise si se considera ca sunt citite ca parte intr-un ecosistem. Adica trebuie sa citesti ceva despre drept, istorie, geografie, economie si beletristica ca sa fi in acelasi film.
Nu inteleg de ce a consulta dictionarul este o problema? In fond, asa se invata!
Nu știu, se pare că în ziua azi te naști cu un set de cuvinte predefinit și e împotriva naturii să înveți cuvinte noi, pe care nu le folosește nimeni, că nu le-au fost încărcate în creier la naștere.
Las’ ca inventeaza Elon Musk interfata aia de creier si p’orma invatam toti in stil smuls ca-n „Matrix”.
cel mai vizionat film nu este neaparat cel mai apreciat. Cifrele sunt bune pentru cei care au investit in film, bravo lor ca le-au iesit combinatiile.
„Artistii” IAN si AZTECA au mai multe afisari decat NimeniAltu’ (puteti inlocui cu alt artist capabil dupa preferinte), asta nu inseamna ca sunt mai buni acei pacalici cu intrumentale si flow-uri xeroxate.
Aceeași discuție Prince versus Michael Jackson
Concluzia: Prince e un artist adevărat iar MJ e cel bine vândut cântăreț din toate timpurile.
Și atât
@Klaxxon de ce nu ar fi și Michael Jackson un artist adevărat?
Pentru că nu e?
Eu ma intreb cum sunt unii atat de fraieri, si studiaza Shakespeare, la universitati de top, licee, colegii, un autor ce abunda in arhaisme, si nu trec si ei la chestii mai recente….
eu: clasa a șaptea.
tu: coaee, ăia studiază asta la universitate, de ce ești prosT?
mă bucur că ne înțelegem.
Imi aduc aminte ca in loc sa citesc „La Medeleni” in generala am preferat sa citesc „Rosu si negru” de Stendhal si m-am simtit mai castigat asa. Daca nu ne place o carte, citim alta mai buna, daca un film e prost putem vedea unul mai bun.
De ce alegerea trebuie sa fie doar intre un roman prost si un film prost?
Tocmai fiindca ai citit literatura mai diversificata cand era de varsta fiiului tau te poti uita acum la „Teambuilding” fara a fi in pericol sa tampesti. Ai discernamant.
Pe scurt, un adult care a trecut prin formarea educationala din perioada critica nu o sa devina mai prost daca vede un astfel de film, nu exista niciun pericol. Acel adult stie ca se uita la un film unde creierul trebuie deconectat total si ca ce e prezentat acolo nu are legatura cu realitatea. Cei care cred ca au vazut cel mai tare film din viata lor sunt deobicei aceeasi oameni care rup manelele de mici, acelasi aluat.
nimic deplasat, în orice țară la limba maternă ai în programă opere din diverse timpuri, tocmai pt a observa diferențele. teambuilding e nevizionabil, după 5 minute l-am închis.
Puștiul nu știe de harapnic pentru că l-ai crescut tu în puf.
fără legătură cu nimic, nuia știe ce este
Dar „botă”?!
Nu pot fi ambele proaste?
La Medeleni este una din cele mai plictisitoare carti. Uite da-i asta mai bine: https://www.youtube.com/watch?v=j0tpQfS13GE E 3 ore de plictiseala dar o sa
Corect, ce ai prefera să dai scroll pe facebook în timp ce îți curg bale din gură sau să citești Kant/Schopenhauer/whatever?
Normal că e mai ușor să dai scroll pe facebook, dar unii tot aleg altceva. Copiii nu au, totuși, maturitatea necesară să facă mereu alegerile cele mai bune pentru ei, de aia îi dai la școală, că se presupune că ăia știu ce să îl învețe (ok, e discutabil, dar să presupunem asta, de dragul argumentului).
Hai să băgăm ”Dresor de lei și fraieri„ ca lectură obligatorie la școală, că e ușoară și oricum toți puștii visează să fie mafioți.
Pentru că ăsta e trendul.
Într-o țară normală DOAR cu un minim de cultură alde Salam și Țancă făceau foamea, dar te și trezeai cu una sută mii de oameni la Cotroceni să întrebe ce pula mea ai făcut tu 10 ani de zile
Sau de ce s-a scumpit energia că 80% e produsă de stat.
Mai bine Țancă!
@Klaxxon: Cu un minim de cultura economica cei 100.000 intelegeau singuri de ce s-a scumpit energia desi e produsa de stat. Cu un minim de cultura si educatie oamenii ar fi fost in stare sa castige suficient cat sa nu le pese ca s-a scumpit energia.
„Juniorul citește ‘La Medeleni'”
Tu ori vrei sa-i cultivi rabdarea, ori depresia.
Cred ca mai degraba vrea sa-l vada trecand clasa.
Ce nu-l omoara, il face mai puternic.
Poate nu sunt chiar arhaisme.
https://www.freshful.ro/p/100034439-lurpak-amestec-tartinabil-nesarat-200g
https://www.decathlon.ro/p/pieptar-hochei-ih-500-juniori/_/R-p-7657
Observ cu relativă amărăciune că iarăși ne spargem capetele cu aceeași dilemă, deloc nouă: ce utilitate mai au unele dintre cuvintele (mai) vechi ale limbii române și dacă acestea ar trebui sau nu să ajungă sub ochii și în mintea copiilor noștri. Cu ceva luni în urmă, o duduie comenta, ultragiată, că pruncul ei este nevoit să citească, din Creangă, despre „șfara cu motocei” și „prichiciul vetrei cel humuit”. Acum, pare că le-a venit rândul polonezului „harapnic” și franțuzeștilor „tartine” :)))
Înainte de toate, for the record:
1) Am fost la Teambuilding și am râs. Mie îmi place să râd, în general, poate și pentru că în mai puțin de o lună fac 48 de ani, din care primii 14 i-am petrecut în comunism – când nu prea aveai la ce să râzi, poate cu excepția emisiunii Cascadorii râsului de duminica
2) Am citit „La Medeleni” în școala generală, dar nu mi-a rămas în minte deloc. Așa se întâmplă, citești multe în viață, unele te impresionează, altele nu, sau aproape deloc. De exemplu, „Pe drumuri de munte” a lui Calistrat Hogaș mi s-a părut foarte plicticoasă și nu-mi amintesc din ea decât de numele calului, Pisicuța, și de o expresie ciudată, folosită la adresa unei femei cu strungăreață: „cărarea pacatului”. Tata a refuzat să-mi explice ce a vrut să zică autorul și mi-a recomandat să evit s-o întreb pe mama, așa că am aflat sensul metaforei respective de la bunicul :)))
Eu am avut norocul să călătoresc prin lume, mai aproape și mai departe, inclusiv la frații moldoveni de peste Prut. Acolo am auzit o vorbă: „fiecare neam trăiește în limba lui; noi trăim în limba română”. Și am înțeles că a trăi în limba ta maternă înseamnă să o cunoști în profunzime, adică să ai habar de istoria și evoluția ei: cine și când a influențat-o, de ce și în ce mod a suferit schimbări, ce au însemnat cuvintele în diferite epoci și care erau realitățile sociale pe care le exprimau atunci…
Limba română veche nu este moartă. A o abandona este egal cu a abandona o parte din istoria națională, multe tradiții culturale, inclusiv o parte din folclor – toate astea sunt lucrurile care ne fac să fim români.
Suntem pregătiți să renunțăm la proverbe și zicători, că și ele sunt pline de arhaisme?
A arăta pumnul sub batistă, a aduce la sapă de lemn, a bate apa-n piuă, a căra apă cu ciurul, a fi pe drojdie, a face hatârul cuiva… Aceste expresii nu reprezintă doar judecăți morale universale, dar exprimă și realități sociale care nu vor dispărea niciodată. De ce să renunțăm la ele?
Dar cu muzica veche, lăutărească, ce facem? Copiii noștri vor mai înțelege ceva din ea? Doinele și baladele haiducești sunt pline de expresii din limba veche:
„Moșule, ce-ai târguit?
Doar un căluț prizărit,
Altceva n-am folosit!
Parcă nici nu m-am gândit…
Că mulți bani am risipit!
Icușari, nu firfirici
Numai de-o sută și cinci!”
În câteva versuri sunt adunate secole de evoluții istorice, oglindite de împrumuturi lingvistice, dar și culturale și materiale: celticul „moș” păstrat în lombardă, română și albaneză; latinescul „cal”(caballus); două împrumuturi din slava veche, „prizărit” și „târg” (deși originea ultimului este considerată relativ incertă); ungurescul „a gândi” (care s-a impus în dauna latinescului „a cugeta”, prezent practic doar în limba literară); „ban”, preluat din germana veche, pe filieră maghiară; grecescul „icușari” (de la ikosar, monedă otomană valoroasă, de argint), turcescul „firfiric” (monedă mică, de valoare scăzută, din metal roșu); grecescul „a folosi”, care inițial avea sensul de „a trage folos, a avea spor” și care treptat a rămas în limbă doar ca sinonim al verbului „a utiliza”.
Este păcat, pentru dezvoltarea intelectuală a fiecăruia dintre noi, dar și a copiilor noștri, să tratăm cu dispreț arhaismele din limba română. Unele cuvinte au ieșit din vorbirea curentă de doar câteva decenii – cazul lui tartină/tartine, un împrumut din franceză. Dar adesea cuvintele văzute azi ca inutile sunt încă prezente, prin alți membri ai familiei lor lexicale: în magazine încă se vinde „unt tartinabil”…
„La Medeleni” este o carte plicticoasă. Dar nici ea, nici alte texte literare nu ar trebui folosite drept pretexte pentru a alunga din educația școlară cuvinte și expresii tradiționale, cu mare putere de expresivitate, doar pentru că unii termeni nu mai descriu realități palpabile.
Alternativa este simplă: fie copiii noștri vor ajunge singuri în contact cu limba veche (și s-ar putea să le placă subtilitățile ei), fie vor rămâne departe de acest izvor de cunoaștere și (re)cunoaștere identitară. Nu va fi o tragedie, doar că unii dintre prietenii și colegii lor s-ar putea să-i considere, vorba bunicilor noștri, „mai săraci cu duhul”. Și e păcat.
Căluț prizărit?
Ce a prizărit???
Respect ideea ca traim in limba romana. Dar limba e un organism viu, in continua schimbare. Probabil nu te-ai intelege prea bine cu un roman de pe vremea lui Mihai Viteazul, de exemplu.
Inteligenta, cultura nu se masoara in arhaisme. Da, un vocabular extins reprezinta o dovada de cultura. A nu repeta cuvinte ajuta la o exprimare erudita si evita plictisirea auditoriului. Dar sunt suficiente cuvinte in limba romana… ceea ce ne duce la un topic interesant: https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_dictionaries_by_number_of_words
Motivul pt care nu ai putea înțelege un roman scris pe vremea lui Mihai Viteazu este două:
– cel mai probabil ar fi fost scris în greacă;
– dacă era scris în limba română, ar fi fost scris cu litere chirilice.
În afară de asta și cu excepția anumitor formulări mai ciudate (I Pac, Mihai Voievod), datorate mai degrabă formalității/oficialității textelor, exemplele de texte vechi pe care le-am văzut în manuale sau alte cărți mi s-au părut suficient de inteligibile.
Nu la fel de ușor de citit ca Adina Popescu (ultima autoare română contemporană citită), dar inteligibil cu un strop de efort.
@sradu
Dintre toate argumentele mele, v-ați oprit la cele (care par să fie) în favoarea păstrării arhaismelor în uz ca o modalitate de a crește numărul de cuvinte la dispoziția vorbitorilor, astfel ca aceștia să dea dovadă de erudiție.
Eu am vorbit despre arhaisme ca element de identitate etno-națională, ca dovezi directe ale modului în care evoluția limbii s-a împletit cu istoria națională, cu tradițiile populare. Arhaismele arată vechimea dar și vitalitatea limbii române, inclusiv prin exemplificarea relațiilor de influență reciprocă pe care româna le-a avut cu alte limbi, mai vechi sau mai noi.
Ar trebui să cunoaștem arhaismele nu neapărat pentru că a ne îmbogăți vocabularul, ci și pentru a înțelege producțiile mai vechi ale limbii române, îndeosebi folclorul, de la proverbe și zicători la povești, basme, cântece bătrânești, obiceiuri și tradiții… Ideea este sa nu pierdem accesul la aceste creații populare, pentru generațiile care vin după noi.
Sumarizând, este vorba despre o problemă de calitate/cunoaștere, nu despre una de de cantitate/utilizare. Putem să trăim fără a folosi vreodată cuvinte precum iscoadă, buche, hâtru, argat, pizmă sau dijmă, dar ar trebui să le cunoaștem înțelesul – nu în ultimul rând, ca să le putem explica celor tineri.
Aveți dreptat, limba română e vie, va continua să se dezvolte. Dar nu trebuie să o facem orfană, refuzând să-i cunoaștem trecutul, pentru că ne vom face pe noi înșine orfani de o parte a istoriei noastre culturale.
@S.S. > va inteleg punctul de vedere si sunt de acord, in principiu ca da, asa ar trebui…. dar…… cati din noi (maturii, nu copiii) mai citim? Cati din cei care o fac mai citesc clasici romani? Cand a fost ultima data cand a citit cineva Ion Creanga – de exemplu? Sau Caragiale? Sau o poezie de Eminescu?
Poate sunt oameni care o fac, sper ca mai sunt.
@AB > „cu un roman” adica cu un om roman, nu carte.
@sradu: inteligenta, cultura se masoara _si_ in arhaisme.
Tu crezi despre cuvintele pe care le folosim ca au aparut in ultimii 20 de ani? Ai auzit de ceea ce se numeste etimologie?
Stradania asta de a invata cat mai putin posibil si de a-i convinge si pe altii ca asta e perfect normal e o atitudine demna de „Idiocracy”.
@Sradu, am o vagă suspiciune că dacă înțelegi ce-ți spune străbunică-ta de 90 de ani, care a ieșit de 3 ori în viață din satul ei pierdut pe undeva, sunt șanse bune să înțelegi măcar ideile de bază din ceea ce ar spune un român de pe timpul lui Mihai Viteazu.
👍
Era pentru Ss
Vali, eu folosesc cuvantul tartina in mod curent pentru a face diferenta fata de sandwich.
tartina = o felie de paine si chestii pe ea
sandwich = doua felii de paine si chestii intre ele
Tartina e mai dietetica pentru ca bagi in tine mai putini carbohidrati si nu e arhaism
Mai bine să fii bâtă decât să cauți în dicționar niște cuvinte.
Tartinabil și alți termeni sunt folosiți adesea, în reclamele, pe etichete etc. Creme tartinabile, chiar e atât de complicat de procesat?
Și, după cum bine spunea un coleg de deasupra, tartina e o singură felie de pâine, iar sandwich-ul, 2.
Dilema public rating vs. rotten tomatoes in varianta cu carti. In rest, mult prea mult text in 125 de comentarii, si mult prea multe complexe expuse. Cine se ataca se aduna? Parca asa era…
Zoso pune Teambuilding in antiteza cu La Medeleni/cartea aia. Falsa dezbatere.
Teambuilding e o comedie romaneasca. Acolo joaca. La comedii romanesti. Hai, la filme romanesti sau la comedii.
Daca e sa-l compar cu un film romanesc premiat, sa luam „Babadreala cu bucluc”, de exemplu. In afara de compozitia cadrelor, nimic memorabil. Porno-ul de start si talk-show-ul de final – mediocre. Totusi… film premiat, da?
Daca e sa-l compar cu ce-am vazut zilele astea, e dupa „Triangle of Sadness” si dupa „Banshees of Inisherin” (desi p-asta sigur nu-l mai revad) dar peste „White Noise” care a fost o pierdere de timp (mai putin dansul de final din supermarket).
„Teambuilding” are valoare – oamenii si-au propus o comedie de success. Si gues what – au reusit! E un produs 100% romanesc, de success. Cam cat de greu e sa realizezi asa ceva?
Da, unele glume sunt fortzate, e multa pula pe acolo, personajele sunt excesive, etc.. dar ce plm… voi cand va uitati la „Police Academy” il comparati cu „Deer Hunter”?
De „La Medeleni” nu comentez, cred c-am citit-o in copilarie si desi nu mi-a displacut, m-a plictist. Scoala trebuie sa mai stearga praful de pe rafturi si sa se adapteze. Concureaza cu TikTok, Instagram, Wikipedia, chat AI si alte smecherii.
Cand au fost inventate cartile oamenii le-au folosit pentru a transfera knowledge. Acum s-au inventat o sumedenie de alte chestii pe care, exact – trebuie sa le folosim.
Stai linistit ca nici pe vremea cand s-a inventat tiparul nu se omora lumea cu cartea.
ChatGPT e inca o porcarie, departe de inteligenta. Se invarte in jurul unor modele probabiliste si-asta se vede din atacurile adversariale (ex. „Cu ce taia mamaliga Stefan cel Mare?”). Daca te lasi la mana lui, succes.
Wikipedia e o banca de cunostinte. Neagregate. O carte mai mare daca vrei.
Tiktok, Instagram – un fel de barfa in fata portii, cu poze. Nici macar carte nu e, ci mai degraba o revista, tabloid, si-ala de calitate proasta.
Scoala te invata sa faci rationamente, sa-ti sistematizezi cunostintele. Scoala nu trebuie sa te invete tehnologie si nici rezultatele meciurilor de fotbal – nu ti-ar folosi la nimic, la anu’ apar altele.
Conceptele alea care au facut posibile tiktok, wikipedia si chat AI sunt vechi de 300 de ani si peste (bine, hai sa zicem ca teoria informatiei are doar juma’ de secol, e mai tanara asa). Daca nu le stii, risti ca tehnologia de azi sa ti se para vrajitorie.
Mda, eu ziceam de modalitate, nu sa inveti de pe TikTok. Ci sa folosesti TikTok sau sa dezvolti metode de a invata (teach, la naiba :)) altele decat predat la tabla/citit, evident complementare, nu in loc de.
Plus sa inveti copiii de la o varsa frageda sa foloseasca tool-urile astea. Lumea in care ei vor naviga va fi foarte diferita de a noastra. Deja traim intr-o lume foarte diferita de cea in care am crescut noi in anii 80-90.
Ca examplu, in acei ani se punea accentul de absortia de cunostinte. Scoala te invata mai putin cum sa gandesti, accentul era pe cantitate. Sigur, fortat sa inveti poezii, formule, date istorice, carbohidrati, etc… vrand-nevrand iti dezvolti inteligenta cam la fel cum iti dezvolti fizicul alergand 10km pe zi.
Dar logica si „cum” sau „de ce” nu prea ti le dezvoltai in scoala (depinde de noroc la profi). Astea fie in familie, fie cu un bunic rabdator, fie de la Bunul Dumnezeu. Mai putin la scoala.
Azi traim in era abundentei de informatii. Nu ai nevoie sa stii in ce an a cazut Constantinopole (29 Mai 1453, sunt super smart :)). Ai nevoie sa recunosti o stire falsa de una reala, mai ales cand subiectul nu e unul evident fals:
Titlul: „Penguinul care vorbeşte stârneşte uimire în întreaga lume”
Astăzi, un penguin care vorbeşte fluent în limba engleză a fost descoperit într-o colonie de penguini în Antarctica. Acest fenomen uimitor a stârnit interesul cercetătorilor din întreaga lume.
Potrivit unui cercetător care a dorit să rămână anonim, penguinul a început să vorbească în mod misterios încă de când era puşti. „Am fost uimiţi să descoperim că acest penguin poate să vorbească fluently în engleză. El chiar poate să intre în conversaţii complexe cu noi”, a declarat cercetătorul.
Acest lucru este extrem de neobişnuit, deoarece păsările, în general, nu sunt cunoscute pentru a vorbi limbi umane. Experţii încă încearcă să înţeleagă cum este posibil ca acest penguin să vorbească într-un mod atât de clar.
În ciuda întrebărilor ridicate de acest fenomen, cercetătorii sunt încântaţi să înveţe mai multe despre acest penguin vorbitor. Sperăm să putem învăţa mai multe despre modul în care păsările învaţă să vorbească şi poate chiar să aflăm cum putem îmbunătăţi capacităţile de comunicare ale speciilor în pericol.
Fenomenul acestui penguin vorbitor continuă să stârnească uimire în întreaga lume şi suntem încântaţi să împărtăşim mai multe detalii atunci când vor deveni disponibile.
Apropo de arhaisme, fii-mea e bilingvă la 3.5 ani. Pentru că vreau să învețe și română, mai mult decât doar din discuțiile cu mine, când vine cineva din țară la noi și suntem întrebați dacă ne dorim ceva de acolo mereu spunem cărți pentru pitică.
Din copilărie am avut iluzia accesibilității basmelor românești. Poate le adaptau ai mei să le înțeleg mai ușor.
Dar îmi aduc aminte că am avut basme inclusiv în programa școlară și parcă adaptările pe care le găseam acum 20 de ani nu erau atât de pline de arhaisme. Refuz să cred că am ignorat cuvintele pe care nu le înțelegeam și nici nu îmi aduc aminte să fi stat cu dicționarul în brațe când le-am citit.
În schimb, cărțile cu basme pe care le-am primit acum, care după coperți sunt clar destinate copiilor preșcolari, sunt incredibil de greoaie pentru grupul de vârstă cărora li se adresează. Nu am nicio șansă să îi captez atenția fiică-mii.
Basmele nemțești pe care le citește cu maică-sa o țin însă mereu în priză. Și, culmea, sunt într-o germană care încă se vorbește.
Ori româna s-a schimbat de prea multe ori în ultimele 3 secole și nu ne putem hotărî ce variantă să păstrăm atunci când reeditărilor o carte, ori avem parte de un extremism literar total inutil.
*atunci când reedităm (am scris pe telefon și nu am mai citit încă o dată înainte să trimit comentariul)
TB e un film care rade de corporatisti si face bani in cel mai pur spirit corporatist cu putinta. Iar industria de film din Romania e o conserva de capitalism salbatic din secolul 19, cu oameni platiti in termen de chiar si 6 luni, oameni platiti sub intelegerea initiala, cu conclavuri in care se intra foarte greu, cu abuz de oameni tineri care nu stiu care e treaba, cu sifonare de bani publici. Tot tacamul. Dar radem, ca ne place sa ne radem…