Sudul se deșertifică încet…

Mi-a trimis tata pozele astea două azi. N-a mai plouat din martie la ei în sat. Da, știu, am zis pe twitter Giurgiu, m-am gândit că se prinde lumea că nu e vorba de orașul cu același nume, dar unii mi-au explicat, cu hărți meteo, că a plouat în oraș. Nu știu ce să zic, probabil și-a luat un vibrator din ăla de beton și cu el face găurile astea când se plictisește.

giurgiu-seceta

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

84 comentarii

  1. Defrisari, incalzire globala, lipsa instalatiilor de irigatii…


    Comentariu apreciat.656
    • instalațiile de irigații se găsesc. sunt făcute bolte de vie. uită-te prin toate curțile de la țară, de unde sunt țevile alea?

    • Asa e, efectul defrisarilor, incalzirii globale…
      Dar solutia sa fie irigatul sau o agricultura mai responsabila? Apa vine si ea dintr-o sursa care nu e infinita si are rol in locul unde e, sa o duci la 50km sa irige un sol saracit nu cred ca e solutia pe termen lung.
      In functie de sursa apei mai pot aduna si minerale in sol care accentueaza degradarea lui- adica nu mai e fertil, nu mai retine apa, etc.


      Comentariu indecis. Tu ce zici?2745
    • @alex:
      1. Circuitul apei in natura este finit?
      2. Pentru soluri saracite sau degradate se incepe cu analiza de sol profesionala. Si de acolo afli ceea ce ai de remediat.


      Comentariu apreciat.548
    • Circuitul apei in anumite locuri din natura poate fi distrus iremediabil. Vezi lacul Aral.


      Comentariu apreciat.645
    • @miluch: daca nu ploua la munte nu ai apa pe rau in jos. Circuitul apei in natura are loc garantat la nivel global nu intr-o regiune anume. Tiparele climatice se schimba. Unele in bine, altele in rau.


      Comentariu apreciat.497
    • Nu stiu ce sa zic, am lipsit in clasa a 7a la lectia cu circuitul apei in natura si nu am inteles desenul din carte.
      A se vedea rezultatul irigatiilor in California, in Spania, etc., cred ca ei au inteles desenul si stiu mai bine decat mine.
      Analiza solului ca sa imbunatatesti cum solul? Cum adaugi materie organica in sol? Ca banuiesc ca la asta te gandesti cand zici remediat. Nu prea inteleg la ce te referi cand imi zici de analiza, asta se facea si se face de mult timp. Important e cum actionezi sa repari.
      Vorbim cuvinte pentru like-uri.


      Comentariu indecis. Tu ce zici?3022
    • @alex caca iti spune ceva? :))

      227
    • @IonutO, ii spune. si el le repeta

      115
    • @Vali, mai sunt si de la foraje titei..

      38
    • @miluch: Circuitul apei în natură nu e finit. Dar apa potabila, apa dulce, da, este finită.

      20
  2. Despre asta ne spunea și profa de geografie prin clasa a 7-a, respectiv despre cum va avea loc deșertificarea anumitor părți ale tarii în timp. Asta era pe la începutul anilor 2000. Deci nu e nimic nou pentru unii…
    Nu stiu de ce dar mi-a rămas foarte bine fixata acea informație. Probabil pentru ca mi se părea ciudat.


    Comentariu apreciat.824
    • Da, doar ca ne zicea de sudul Olteniei. Nu ca Giurgiu ar fi foarte, foarte departe…


      Comentariu apreciat.332
    • da, că noi ne gândim la deșert gen sahara, nisip peste tot. nu secetă. nu pământ arid.

    • vali – parca citisem undeva ca definitia desertului este o zona cu mai putin de zyz mm precipitatii pe an.
      Cel mai mare desert din lume este defapt antartica parca.

      21
  3. foarte bine! nu mai trebuie sa se duca modelele de instagram in Dubai sa faca poze pe dunele de nisip in val alb.

    pamantul, ca materie, a fost, este si va fi in stransa corelatie cu constiinta umana. Nu exista atasament mai profund la nivel celular decat atasamentul de tzarana. Detinerea pamantului ne bucura, sa ne bagam mainile in tzarana ne incanta, mirosul brazdei intoarse si a pamantului stropit de ploaie ne fascineaza.

    Doar ca in Sud e mai important birtul de vreo 2 decenii, legumele le luam de la alimentara din Turcia sau Spania, ce rost sa mai sapam gradina in curte cand putem pune gazon, trandafiri sau pur si simplu nu mai punem nimic?

    Desertificarea pamantului reflecta desertificarea umana.


    Comentariu indecis. Tu ce zici?6753
    • Măi nene, cât de pensionar poți să fii.


      Comentariu indecis. Tu ce zici?3729
    • Nu stiu man cat e de vina birtul, dar am experimentat ce inseamna sa muncesti in zona de Sud, vara, in soare. Caram 2-3 roabe cu pietris pe o distanta de 15 metri si ma bagam la umbra cateva minute pentru ca nu mai suportam caldura. Pe timp de vara o sa avem nevoie de o pauza de masa de 3-4 ora ca in Italia, sa treaca arsita.


      Comentariu apreciat.525
    • Glanetasule, tu ești ma?


      Comentariu apreciat.362
    • “Desertificarea pamantului reflecta desertificarea umana.” … asta e comentariul saptamanii. :D


      Comentariu apreciat.366
    • ai mei sunt din sudul ăla al Olteniei. din cauză de pandemie în concediu am fost doar acasă și atât. au fost câteva zile când nu puteai sta afară mai mult de câteva minute între orele 10 și 20 (fucking 8 seara) că simțeai că fierb mațele în tine și ți se coace creierul.
      în restul zilelor, perioada de interdicție afară era 11-12 și 18.

      184
    • @qooqle: Ai mare dreptate. In iulie a trebuit sa merg la niste prieteni la tara, sa le ud gradina de legume, cat timp erau plecati. A fost cumplit de cald. Doua parcele erau chiar in soare, restul, ceva mai adapostite. Am transpirat foarte mult, am baut cred ca trei litri de apa, in acele cateva ore, am plecat de acolo sleit de puteri.
      Acasa, fac operatiunea seara, cand e mai respirabil, dar acolo, ajungeam pe la 14.00, a fost foarte solicitant

      71
    • @kilroy da, ideea e ca te baga în casa caldura și unii trag concluzia ca nu muncește lumea ca e la birt sau nu vrea sa muncească. Ce povesteam eu se întâmpla la începutul lui Iunie anul trecut, nu în mijlocul verii.

      00
    • da, asa e, caldura e de vina. se stie ca pana in 90 baraganul si sudul aveau temperaturi temperate de 25-30 vara si taranii munceau cu drag.

      altfel, daca vreti sa credeti in explicatia asta cu caldura, nu aveti de gand. eu unul mergeam la cules porumbul pe temperaturi de 40 de grade, cald ca dracu’ si munceam ca si copil toata ziua, cu o pauza de masa la umbra unui copac. munceam, transpiram, beam apa din fantana si continuam. omenirea a facut asta de mii si mii de ani pana au aparut asistatii social si ajutoarele de la stat.

      ce bine ca si in Spania sau in sudul Frantei se face la fel si nu munceste nimeni pamantul ca in Sudul Romaniei.

      61
  4. Daca nu puneam primavara asta irigatie prin picatura la livada, cred ca vara asta pierdeam toti pomii. Pomi plantati si ingrijiti 3-4 ani. Doar o saptamana au stat fara apa pentru ca am uitat robinetele inchise si 3 din ei au inceput sa se usuce.
    Tot in Giurgiu, dar prin nordul judetului unde au mai fost cateva ploi.


    Comentariu apreciat.392
  5. Priviti si partea buna cu incalzirea globala.

    http://geog.ucsb.edu/img/news/2013/2637e3f4-5deb-483b-b0d6-718b65ef2911_EuropeIce.jpg

    In curand sudul Romaniei o sa fie complet inundat, asa ca desertul ala o sa fie noua plaja. Sau, mai fain, te duci la Intorsura Buzaului si sari in apa.


    Comentariu indecis. Tu ce zici?2917
    • Vezi ca ai primit manute rosii de la: vranceni, galateni, braileni, moldoveni de pe viitorul estuar al prutului :)))))


      Comentariu indecis. Tu ce zici?269
  6. Nu intelegem, ca ne batem joc de viitorul copiilor nostri. Suntem egoisti si ne gandim doar la binele nostru. E adevarat ca cine ar putea sa faca ceva, nu face nimic. Ne meritam soarta!


    Comentariu indecis. Tu ce zici?1723
    • Stii cum e … si parintii nostri si-au batut joc de noi cand eram copii. Nu auzi ca tevile de la irigatii tin acum vita de vie din gradini.


      Comentariu apreciat.591
    • Bai tzarane deci eu MISC ECONOMIA BAI nene, ma bucur si eu de viata asta infometata si frustrata pe care o traiesc

      166
  7. Mai bine ziceai judetul Vlasca, intelegea lumea.

    212
  8. si la bunicii mei din giurgiu auzeam in fiecare an acelasi refren: “nu s-au facut, maica, rosiile anul asta, ca n-a plouat. nu s-a facut ‘nica” si pe-atunci ii tineau comunistii-n lat cu irigatii, acum probabil c-au furat tot ce functiona prin canalele alea

    215
  9. Desertificarea asta nu apare asa, peste noapte. Si, in unele situatii, nu prea poate fi oprita, indiferent cati bani pompezi in zona.
    Efectul de sera si incalzirea globala au rolul lor insa nu trebuie sa uitam ca si Soarele, ca stea, are perioade mai active si mai putin active. Iar acum, usor-usor, trecem de la o stare mai de inactivitate la ceva mai intens si cresterea temperaturii va fi influentata si de el.
    Ma rog, uneori e bine pur si simplu sa lasi zona si sa pleci altundeva.


    Comentariu indecis. Tu ce zici?2512
  10. Presa tot sare cu articole legate de deșertificarea Romaniei. Nu se deșertifică nimica. Ca sa fie desert trebuie sa fie :” Regiune cu climă aridă, cu ploi extrem de puține, în care viața vegetală și animală este rară Si: pustiu. 24 a (D. locuri, ținuturi) Lipsit de vietăți și de vegetație. 25 a (Pex; d. locuri, ținuturi) Care se află în stare sălbatică. 26 a (D. așezări omenești, locuințe) Care este lipsit (în întregime sau în cea mai mare parte) de oameni.”
    Apoi daca ne uitam in California unde cultiva in desert cu apa de la 700 de km, Spania, Israel.
    In Romania e doar SECETA, nu e nici o desertificare.
    Crapaturile astea sunt normale sa apara pe zone care nu au fost arate la adancine corespunzatoare. Pentru capsuni e de ajuns 10 cm cu un motocultor.
    Solutii se gasesc dar trebuie bani si implementate, de la baraje si lacuri de colectare, pana la pompe de apa.
    Cu o teava de 10-15 cm la o adancine de 3-20 de metri si o pompa de apa solara multe gospodarii din zonele rurale ar avea destul apa pentru consum si gradina.


    Comentariu apreciat.5019
    • De ce dai dom’le soluții? Nu înțelegi că nu se poate, nu merge, vine sfârșitul lumii?
      Ce, ăia bătrâni aveau puțuri și motocultoare? (sarcasm, unii au nevoie să le specifici).

      Soluții pentru agricultura și rentabilă există, dar cum zicea cineva pe aici de un vecin care făcuse treabă, ceilalți zic “uite al dreacu’ cum face, are”, nu se duc să întrebe sau să ceară un sfat


      Comentariu apreciat.357
  11. Poate ca a plouat oleaca in Giurgiu, in schimb in cea mai mare proportie a sudului au fost doar cativa scuipati. E destul de trist pentru agricultorii mici.

    102
  12. NOU
    #37

    In ce sat e, man?

    15
  13. Ma uitam azi la o stire cu unii de au facut prin sud o sosea care se termina in porumb. Recunosc ca nu asta m-a surprins ci faptul ca porumbul ala era uscat tot, plus tot ce mai era in jur. Daca ma duc la mine la tara in gradina trebuie sa caut bine sa gasesc cateva bucati de porumb suficient de crescute sa le pot pune la fiert.

    103
  14. Las si eu asta aici: in Mures a plouat de ne-am saturat! Bai dar nu am crezut ca intreaga luna iunie a plouat zi de zi!

    201
  15. Vali, crapaturile apar datorita compozitiei solului pe fond de seceta. Ca sa nu fie crapaturi in sud ne-ar trebui clima tropicala.
    La ai mei (tot sud) sapasera unii 1-2 km sa bage o teava la 3 m adâncime si nu se vedea o piatra. Solul e oarecum argilos (cred ca se numeste altfel dar nu ma pricep) si fara nisip crapa cum ramane fara apa. din motivul asta nu se cultiva cartofi (acum 60-70 de ani oamenii aia nu aveau cartof in dieta).

    212
    • din cauza :(

      58
    • Da, este sol argilos, fin ca ciocolata, când este seceta strânge rădăcinile ca în menghina, când ploua prea mult nu tine apa la suprafață axfisiind rădăcinile unor plante.
      La mine am găsit niște pietre calcaroase și sol mai faramicios de la 2m în jos.

      33
    • Așa i că unu’ nu v-ați fi gândit la un studiu geo pentru determinare?
      Că e obligatoriu chiar și dacă ți faci budă?
      Giurgiu stă pe cernoziom cambic și cernoziom argiloiluvial. Afirmația asta e scoasă din ceva generalizare făcută în 1978 și vă asigur că nu s a schimbat nimic de atunci, vârstele geologice se măsoară în milioane de ani. Caracteristici superioare ale solului…până la un moment dat. Rotația culturilor nu se mai practică în țara asta decât la ferme mari, e de ajuns să nu plouă o lună sau să n ai irigații pe suprafețe MARI și să fii suporter la BOR.
      Adio varză.
      E simplu de tot. Vârsta geologică și caracteristicile solului așa cum scrie la carte, se duc naibii prin utilizarea necorespunzătoare a acestuia. Poți să ai cernoziom peste tot dacă l ai dus la aciditate mare prin tot felul de culturi.
      Unul dintre voi să mi zică unde a vazut el că anul trecut au fost roșii pe un teren X și anul ăsta sunt cartofi. Sau salată. Sau orice altceva.
      Neah, prin programul de susținere a tomatei românești, tot românul pune roșie …fiindcă primește cașcaval. Unde pune românul roșie? Unde a pus și anii trecuți.
      Dacă nu e roșie, e lucernă sau porumb. Sau grâu. De zeci de ani, același lucru. Dacă apare excepția, aceasta renunța după un an fiindcă n a plouat sau a fost prețul mic la produs. Voi căutați la nivel macro tot felul de explicații. Problema e la voi în ogradă. 90% din țara asta face la fel.

      Prețul unui studiu geo cu laborator cu tot e de cca 1500 de lei. Succes.


      Comentariu apreciat.452
    • Cu ce te poate ajuta studiul geo la agricultura? Am studiul geo pentru casa, acolo am văzut compoziția – argila prafoasa cafenie, plastic vartoasa.

      211
    • La analiza de sol cred ca se referea Raider. Pentru studiul geo se sapa pana la 5m,iar primii 40cm care te interesează pentru culturi sunt specificați generic pământ vegetal.

      20
    • Yea, am făcut geologia ca să interpretez un studiu cu termeni de gen “argilă cafenie, plastic vârtoasă”. Da, mă duc la colț.

      Pe studiu geo pentru casă scorul e cam de 900 de lei. Pe ăla cu analiză pedo e cam 1500, căcum am zis (nu vorbesc aici de studiu pentru tot Baraganul) Studiul geo îți folosește ca să vezi cum stai morfologic pe teren, care s posibilitățile să ții apa acolo (dacă e cazul) sau s o drenezi. Pedo se face ca să determini caracteristicile necesare pentru fundamentare culturi. Se fac împreună, atâta timp cât vorbim de culturi. Degeaba ai un strat de cernoziom de calitate sau cum o fi dacă tu ai substrat calcaros. Exemplu, substratul ăla poate fi orice. Trebuie să stii ce ai. Fără studiu, habar n ai.

      102
    • @Raider: unde se poate face analiza solului, la ce laborator mai exact? Mura in gura, ca la prosti daca se poate, vreau sa imi salvez gradina.

      40
    • @Raider E posibil ca acele crăpături sa se întindă pe 1.5 m în jos unde sa dea de un strat permeabil? Asa se explica de ce am pus furtunul cu apa într-o gaura din aia și nu se umplea deloc?

      00
    • Raider, la ai mei sunt crapaturi mai mari decat alea din poza pe teren care nu a fost folosit pentru agricultura (i-as zice virgin daca nu s-ar pisa câinii pe el).

      Ai dreptate cu rotatia culturilor: îi tot zic lui tata sa puna rosiile in alta parte dar imi spune ca unde ii zic eu nu are apa sau ca e pamantul intelinit si nu poate sapa (a pus undeva pentru prima oara si a iesit un kkt. orice i-as spune acum imi serveste exemplul ala).
      Solul la ei acum e ceva gen beton prafos, nu poti sa sapi sa ingropi un soarece.

      20
    • Google “studiu geotehnic orasul” și găsești tot felul de firme care livreaza. Pentru studiul separat si specific pedo,
      google “studiu pedologic orasul”. Asta livreaza OSPA, de regulă cu profesori si laboranti de la diverse universități.

      20
    • qooqle: da, există posibilitatea să stai pe o dolină umplută cu sol degradat și apa ta să mearga în pânza freatică. Exista posibilitatea să stai pe marginea dolinei si apa ta să meargă la vecini … există “n” posibilități. Pe partea de pânză freatică ar trebui să existe undeva niște hărți generalizate pentru zona unde stai, mai pescuiesti informații de la geologul care ți face studiul după ce acesta caroteaza. Evident, informatiile respective nu s panaceu universal dar îți poți face o idee despre morfologie în urma acestora. Daca substratul e umed, ce a ieșit, unde e”sus” și unde e “jos” ca sa folosesc termeni în context.

      Abordare fără studiu: îți faci un calcul, vezi ce vrei să cultivi (mărunțișuri intr o grădina de 10-15 ari) și bagi graderul. Aduci pământ, nivelezi și tratezi stratul, după un an treci la culturi de fixare (aici deja poate o dau de gard, dar lucerna din cate știu fixeaza azotul și nu e mare amatoare de apă) unde mai pui ca are nevoie de tasare ca sa tii umiditatea sub radacini. Dupa aia, fun.
      Acuma …soluție mai ieftină …e in funcție de zona ta. Plante cu rădăcini pivotante care se duc jos după apă …poate vie? Nu s agronom dar în locul tău as folosi terenul pentru așa ceva decat să investesc miliarde în refacerea solului. Pomicultura are ramuri diverse, sigur e un pom pe undeva care merge bine în condițiile pe care le ai tu. Nu vezi rezultate decât în câțiva ani dar costurile s mult mai mici.

      30
    • Merci Raider pentru sfaturi, de abordările astea practice avem nevoie pentru nivel de hobby pentru terenuri de 10 poate pana la 50 ari.
      Cam cum spui tu am procedat și eu cu diferența ca negăsind un tractor cu scarificator am adus pământ de pădure am arat în toamna iar primăvara am trecut cu freza. S-a mai schimbat puțin structura, dar nu fantastic.
      Apoi am plantat trifoi pitic pe care îl tund regulat cu o mașină de tuns iarba fără sac colector. Cum ai spus tu se fixează azotul dar aduc și aport de materie organica. De 4 ani fac asta și parca ușor ușor se schimba spre bine, probabil peste alți 6 va fi mulțumitor. Vom vedea.

      30
    • @RAIDER Pai tu stii cata tuica bei de 1500 de lei? :)

      00
  16. NOU
    #57

    Au început niscaiva proiecte de relansare a iritațiilor din vremea lui Ceașcă, depinde pe unde s-a ajuns cu ele…

    54
  17. Apa pe Dunare e… sa ti trimit poza cu statia de pompare din captul Canal Plantelor?

    141
  18. Salut,

    Am o casa de vacanta la Comana, Giurgiu si cu ocazia pandemiei stau acolo din martie. Primavara a fost foarte ploioasa pentru zona asta. Au fost 2 ploi torentiale. Din mai pana azi a plouat de 7 – 8 ori, o data torential, in rest destul de putin.
    Pe un teren de 3000mp am 2 asemenea crapaturi in zone unde nu pot da cu plug/freza, zone de flori.
    In rest, unde am gazon si il ud cu aspersoare, in gradina si livada nu am asa ceva.

    Vorbeam aseara cu un prieten care are parintii la Harlau si se plangea ca nu a plouat acolo deloc. Ca aici la mine macar sap un put de 20 – 40m si dau de apa, dar in zona de deal ca acolo cat sa sapi sa dai de apa si ca e foarte nasol.
    La fel si la langa Focsani unde locuieste pe perioada pandeniei, nu a plouat.

    In schimb la munte, mai ales in zona Apuseni a plouat in draci.

    La Comana pot zice ca am observat o cantitate de zapada din ce in ce mai mica de la an la an. Dar macar a nins cel putin o data un strat de minim 15 – 20 cm, nu stiu ce ciclon din Mediterana vine pe aici. In alte zone mai nordice nu a nins deloc.


    Comentariu apreciat.292
  19. Vorbeste un agricultor neamt cu unul romanesc. Romanul, amarat, ca lui nu-i iese nimic pe camp… Neamtul nu intelege.
    – Cum ma, cartofi, grau, porumb, astea…nimic-nimic nu iese?
    – Nu iese ba neamtule nimic, daca iti zic. Suntem necajiti, vai de capul nostru :(
    – Cum ma, daca ari, pui samanta, prasesti, faci irigatii…nu iese nimic?
    – Aaaa..pai asa da, ar iesi…


    Comentariu apreciat.513
    • dureros.

    • Groaznic. Oare ce e de facut? :-)

      30
    • @killroy Pentru taranul sarac? Nimic. Omul are deja tabieturile lui, pe care cu greu le mai schimbi. Orice munca a pamantului pentru el va fi la nivel de anul 200 d.Hr. (poate cu exceptia pesticidelor). Adica mult efort pentru nimic.

      Pentru taranul mai instarit sau chiar fermier? Conditii stabile din partea statului si legislatie care sa includa masuri de sustinere a agriculturii.

      00
  20. Am si eu cratere din alea in curte, aparute asta iarna. Nu stiu exact de la ce sunt (de udat udam gazonul si a si plouat din martie pana acum, campul e verde inca in zona).
    Cred ca nu doar lipsa apei e problema, mai e si umiditatea redusa din aer – fata de alti ani, vara asta mi s-a parut ca e mult mai putina roua dimineata.
    Iarna asta nu am invelit smochinul, nu a patit nimic. E plin de fructe (nu am cu ce sa compar, e tanar, e primul an cand rodeste) dar toti care au, zic ca anul asta e productie mare de tot.
    Ce sa zic… om vedea, in loc de gazon si patrunjel o sa plantam agave in curte

    101
  21. Presimt ca in urmatorii ani cosumul de peyote in sudul tarii va creste. Vom creste dor cactusi

    61
  22. Irigatiile si agricultura moderna nu are treaba cu noi romanii ortodoxi.Noi ne rugam la marelel Boss sa ploua, avem alta tactica.

    85
  23. Las și eu câteva sfaturi pentru grădinărit la nivel de hobby pe un sol argilos ca acesta.

    La plantarea pomilor se recomanda dublarea dimensiunilor gropilor de plantare și umplerea lor cu un alt sol mai afânat.
    Dacă nu puneți alt sol, acesta se va compacta la loc în câțiva ani și rădăcinile se vor dezvolta greu, vor ieși la suprafață în căutare de aer și apa iar pomii nu vor fi bine ancorați în sol.
    Puteți merge direct pe pomi cu portaltoi care dezvolta rădăcini în partea superioara, dar cu araci/țevi de sprijin și irigare prin picurare. Cireși pe portaltoi Gisela 5 este un exemplu.

    La mine au mers cel mai bine merii, piersicii, prunii.

    Gutuii și Perii se îmbolnăvesc de focul bacterian dacă nu apuci să-i stropești în fix în perioada de inflorire.

    Vișinii și cireșii s-au dezvoltat binișor, însă am pierdut 8 bucăți când a plouat prea mult și a baltit apa mai mult de 3 zile.

    Caisii arata bine, viguroși, flori multe, dar din cauza ingheturilor târzii din primăvară nu leagă fructe.

    Migdalii merg binișor și nu sunt pretențioși.

    Smochinul, oricât l-am protejat cu folie tot a înghețat în partea de sus și nu apuca sa se coacă fructele.

    Zmeura s-a dezvoltat foarte bine dacă am udat-o. Trebuie rarita des pentru ca se indeseste foarte repede, favorizând apariția mucegaiurilor.

    Pe partea de stropire, cele mai importante sunt stropirile la negru din ferestrele iernii cu sulfat de cupru și ulei horticol. În vegetație am folosit Atonik și Cropmax și ajuta mult. Mai pun îngrășământ Terrafertil care este gunoi de păsări tratat termic în cuptor pentru a-i reduce volumul.

    Pentru irigare am mers inițial pe tub de picurare pentru gardul viu și zmeura iar pomii îi udam manual cu furtunul. Se spune ca pomii ar trebui udați mai rar și cu o cantitate mare de apa, dar la mine nu a funcționat asta. Pe lângă timpul pierdut cu udatul, nici pomii nu se dezvolta asa bine. Cred ca apa se ducea prin crăpăturile alea oriunde numai la rădăcină pomului nu. Asa ca am trecut la irigare prin picurare cu picuratoare de 8L/h la fiecare pom. Pompa este conectata la o priza programabila ce poate fi controlata din telefon. Acum este setata sa irige 2h / zi.


    Comentariu apreciat.270
    • nu stiu de ce dar de cateva saptamani consum videoclipuri din state/uk referitoare la gradinarit ‘no-dig’, practic nu se foloseste deloc solul datorita compactarii si al buruienilor si atunci se asterne un strat de compost pe care se face insamantarea direct. Nu e nevoie de rotatia plantelor, irigarea se reduce cu cel putin 1/3 iar rodul este mult mai consistent. La fel, o alternativa fiind si paturile suprainaltate.

      Apoi mai sunt solutii de plantat legume sau chiar pomi fructiferi in ghivece cu ‘auto-udare’, construite din materiale extrem de simple. Puteti cauta ‘Gardening With Leon’ pe Youtube, mosul este o enciclopedie in domeniu si tot ce face este sa ajute si pe altii sa obtina recolte frumoase.

      Sunt fascinante tocmai pentru ca ma vad si eu facand asa ceva la tara undeva fara sa am acele cunostinte si studii geologice .. etc fara de care cultivi buruieni in loc de legume mai ales pe soluri dificile ca cel din imagine. Singura chestie e ca nu stiu de unde gasesti compost organic de calitate, asta daca nu ti-l faci singur ca sunt videoclipuri si cu asta.

      91
    • Copacii în ghivece e posibil sa nu treacă de o iarna geroasa.
      Raised-beds sunt în lucru, am făcut unul, mai fac unul și apoi comand o mașină de mranita amestecata cu pământ vegetal. Am găsit ceva oferte pe olx. Mranita sau compost este cam același lucru.

      21
    • @qooqle, pai tocmai ca fiind în ghivece poți să-i pui la adăpost pana trec nopțile cu posibil îngheț.

      00
    • Ma scuzați ca nu m-am prins la ce te referi. Eu am avut 2 meri columnari în ghiveci. Îi țineam într-un balcon închis și nu le-a mers prea bine. Se vede într-una din pozele de mai sus ca tocmai adusesem ghivecele la teren să-i plantez în pământ.

      20
  24. Solutia, adus un primar tanar care sa acceseze fonduri europene si sa aduca irigatiile in sat.

    Sau votat PSD in continuare si batut clopotele ca stim ca batutul clopotelor aduce ploaia.

    Sau… nu stiu daca Vali o stie pe asta dar mie mi-au spus niste rude ca au dat rusii cu rachete in giurgiu si au alungat norii….m-am dus la somn.

    120
    • Ce buni sunteti voi cu fondurile euroene, pocniti din degete si gata vin fondurile. Intelege termenul de cofinantare. Daca ai o comuna prapadita succes sa accesezi fonduri, nu ai din ce plati 10% cofinantarea iar guvernele prefera sa directioneze tona de bani spre centrele mari nu spre sahara romaneasca.

      410
    • Nu s-au redirectionat cand s-au facut bugetele nu stiu cate miliarde de pa sanatate si educatie catre primarii? De acolo

      10
    • Ba da dar tu stii ca bugetul este pe capitole? Banii nu au fost pe investitii in asfalt ci pe sanatate, protectie impotriva covid etc… deci succes sa ii muti.

      00
    • In sanatate la primaria din Slatioara nu nu exista nici dispensar? Sau Bunesti sau eu stiu prin ce alte sate am trecut azi care nu au nici o urma de doctor?

      10
  25. https://link.springer.com/article/10.1186/s40663-018-0138-y?fbclid=IwAR07VSVqp34OEJqHrwqMVncrVTfXWNJgrMXZzJxtDSKSQVcObEorAgsDLTw

    Irigatiile functioneaza pana la un punct. Daca tot scoti din stratul freatic si ai evaporare puternica pana la urma il seci. Daca scoti din rauri/fluvii se consuma multa energie la urcarea apei catre cote mai mari. Solutia cred ca e plantarea de paduri/spatii naturale lasate in pace si ciclu de utilizare agricola de minim 75-80 de ani. Am stupii in zona descrisa de Vali un pic mai la est. De cateva ori a plouat slab fix langa padure si inca 1-2km. Cum incepea terenul agricol se oprea si ploaia. Fenomen similar in zona de campie din Arges vazut de mine zeci de ani . In satul cel mai apropiat de o padure maricica ploua mult mai des la fiecare nor de furtuna. Padure . Multa Padure.

    20
    • Pai cum altfel mai facem agricultura exhaustiva pentu a exporta cereale si faina si a importa coca congelata ? :))

      00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Ultimele articole

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link sau de la PCGarage prin acest link.