Nu ştiu de ce, dar e una din expresiile care mă enervează.
„ştiam eu că …”
Nu, nu ştiai, tocmai ţi-am spus. Presupuneai. Nu ştiai. Dacă ştiai, nu mai era nevoie de mine să îţi spună. Urăsc oamenii care se dau mai importanţi şi mai destepţi decât sunt, când de fapt ţipă prostia în ei. Urăsc oamenii care îşi dau impresii când de fapt nu ştiu pe ce lume sunt. E ca în Sopranos…
– I knew Vito is gay. i called it a long time ago!
– When?
– I never said it, but i knew
Stfu, bitch!
ce descrii tu acolo reprezinta majoritatea societatii, so why the fuck bother !?
e o problema aici. mintea umana nu ofera o solutie, ci mai multe simultan, adesea foarte multe. din acest motiv, in momentul concretizarii, majoritatea dintre noi uitam ca solutia partiala presupusa printre multe altele de noi nu era nici probata, nici pe deplin justificata, ci doar propusa. distanta este mare, dar dorim intr-un fel sa aratam ca ne-am gandit la ea.
cred ca de cele mai multe ori e vorba de o exprimare gresita, care prin autocontrol s-ar putea traduce in „am luat in calcul”, „m-am gandit la asta”. desigur, sunt si cei care intentionat, cu toate ca stiu exact ce se intampla, abuzeaza de acest truc. acestia insa sunt prea putini si adeasea suficient de vicleni pentru a nu`ti da timp de astffel de dezbateri.