de prin spitale (de spiritus românescus)

Ora de consultaţie la doctor. Lume pe scaun, lume în picioare, agitaţie, doctoriţa foarte bună şi foarte recomandată…

– Ce problemă aveţi?
– Mă doare urechea.
– Bun. Buletinu’?
– Păi…nu îl am la mine!
– Păi…dragă domnişoară, eu de unde ştiu cine eşti?
– L-am lăsat acasă.
– De ce? Câţi ani ai de umbli fără buletin la tine?
– 20. Dar are mama buletinul ei!
– Pai eu o tratez pe mama sau pe tine? La 20 de ani nu te-ai gândit că dacă te duci într-o instituţie s-ar putea să ţi-l ceară? Carnet de sanatate ai?
– Nu…
– Fuguţa la adus buletinul şi după aia consultăm…

La care maică-sa, într-un spirit românesc, încearcă să îi strecoare 5 lei. Asistenta se uită mirată şi îi închide uşa în nas.

(ora de consultaţie începe la ora 16.00, doctoriţa întârzie. un cuplu de suedeji, el internat în spital, ea nervoasă)
– Nu mai vine odată doctoriţa asta?
– Este încă în operaţie, de obicei termină după două ore, dar pot apărea complicaţii.
– Şi cât mai durează?
– Nu ştiu, poate o jumătate de oră, poate mai mult.
– (se întoarce către soţ) Eu nu mai am timp să o aştept. Las’ că venim altă dată!
– (eu amuzat către asistentă) Poate se duce la serviciu…
– (asistenta) Da, se plictisesc florile în piaţă…

 

(aceeaşi oră de consultaţie, aceeaşi doctoriţă ocupată)
– Domnisoară asistentă, haideţi odată, că nu mai pot aştepta!
– De ce?
– Păi stau aici de jumtăte de oră şi nu am intrat!
– Aşteptaţi să vă vină rândul. Unde vă grăbiţi?
– Păi nu mă simt bine!
– Nu vă simţiţi bine? Bun, de la ce secţie sunteţi? Chirugie 3? Dau telefon să vină asistenta să vă ia şi reveniţi când vă simţiţi mai bine. Că nu pot consulta pacienţi care se simt rău.
– Păi…să vedeţi, mă simt bine…
– Vă simţiţi bine sau rău?
– Bine!
– Adică mai devreme minţeaţi. Cum v-ar place să vă mint şi eu? Lăsaţi că vă consultă doctorita X peste 3 ore. La revedere.
(a dat telefon, a venit asistenta şi l-a luat)

(două doamne între două vârste discută pe scaun în sala de aşteptare la oftamologie)
– Ce ţi-a zis că ai? Cataractă? Mai vezi?
– Da, văd bine! Dar mi-a zis că tot trebuie operat.
– Nu te opera. Nu fi proastă! Dacă vezi bine, nu asculta de ea!
– Da, dar se pricepe, e recomandată de X!
– Zice şi ea aşa! Dacă vezi bine, nu te opera!
(eu intru în cabinet, îmi bagă un gel în ochi, mă aşează doctoriţa pe un scaun. intră “sfătuitoarea”, foarte mieroasă)
– (eu către doctoriţă, care ştiam că scrie o lucrare despre ochi) Dacă mai aveţi loc în lucrarea dvs., luaţi-o şi pe doamna, că se pricepe, mai devreme spunea unei paciente să nu se opereze!
– Cine, eu? Nu, nu doamna doctor!
– Nu spuneaţi dvs. mai devreme doamnei în vârstă să nu asculte de doctor şi să nu se opereze de cataractă?
– (neconvingător) Nu!
– (doctoriţa) De ce faceţi din astea, doamnă? Sunteţi doctor?
– Ziceam şi eu aşa…
(îşi ia moaca miloasă şi stă cu geanta în mână în timp ce doctoriţa îi întinde în silă o reţetă)

(şi cireaşa de pe tort: un tip foarte nervos, trece jumătate de oră, află că doctoriţa e în sala de vizavi la operaţie, tot nervos)
– Da’ nu mai vine doctoriţa asta odată?
(nimic. timpul trece, el bate pasul pe loc)

– Mda, ea stă acolo la cafele şi noi aşteptăm aici ca proştii!
(încă 2 minute, doctoriţa iese brusc din sală cu sânge pe mănuşile chirurgicale şi se adresează colegei)
– Vino repede că a apărut o problemă!
(de pe mănuşă i se scurge o picatură de sânge în mijlocul culoarului, dar nici asta nu reuşeşte să îl impresioneze pe nervosul nostru)

România 2007

Cele de mai sus ar putea părea exagerate. Nu sunt. N-am avut prea mult de-a face cu spitatele. După accidentul din mai însă,
am petrecut mai multe zile în spitalul Floreasca. Am fost tratat excelent, toţi doctorii amabili, asistentele dornice să
ajute şi înţelegătoare cu situaţia pacienţilor. Sau poate că doar mi se pare mie să văd partea plină a paharului.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

39 comentarii

  1. astea sunt amintiri de cand ai fost tu in spital?

    la mine la fostul doctor de familie stateai cate 3-4 ore ca sa intrii, sau reveneai a doua zi ca se termina programul.

    mai nou tre sa faci telefonic programare cu cel putin o saptamana inainte, asa ca daca ai ceva grav esti liber sa mori linistit acasa intre timp.

    00
  2. Mama mea lucreaza in spital (asistenta). Stiu ce inseamna sa fii acolo, sa vezi suferinte… Am lucrat si eu in spital, dar la Oficiu de Calcul (lol). Adevarul e undeva la mijloc. Sunt si oameni neoameni, sunt si oameni care isi fac meseria cu profesionalism si o conduita corespunzatoare.
    Eu ii vad pe oamenii astia care traiesc din sangele si matsele noastre un fel de jandarmi. Daca nu fac – de ce nu fac. Daca fac – de ce fac. Cred c-asa am fost noi invatati ca doctorul e o specie inutila de spagar, uitand ca de 17 mentalitatile “noului val” s-au mai schimbat. Deh, mai dureaza ceva 🙂

    00
  3. spre norocul meu nu am avut interactiuni cu spitalele dar am fost cu mama mea cand si`a rupt piciorul pe la consulatii si radiografii si toata lumea se poarta frumos. doctorul care i`a pus ghipsul a fost atat de atent si politicos si calm mai ales, avand in vedere ca la usa lui erau o tona de oameni, e mare lucru sa`ti mentii calmul cand se deschide usa din 5 in 5 min si`si baga careva capul si`l intreaba daca a terminat ca pe el il doare mai tare…

    00
  4. Tu oricum vezi jumatatea goala a oricarui pahar, cred ca si unei sticle pline ochi i-ai gasi o lipsa pe undeva. Acu’ vro 3 ani jumate m-am rasturnat cu masina pe Bucuresti-Constanta, am ajuns la spitalul din Calarasi. Oamenii aia si-au dat silinta, au facut tot ce s-a putut, cu mijloacele ( precare, de ev mediu aproape ) pe care le aveau. Bine ca am scapat doar cu o zgirietura in virful capului, cusuta la ei si re-cusuta la Plastica la Urgenta. Da’ ideea e ca oamenii s-au purtat frumos.

    00
  5. din pacate am tot fost prin spitale, nu pentru mine. si-am vazut atat partea aia cu doctorii care nu te baga in seama fara ceva in buzunar, cat si partea cu oameni nerabdatori, neintelegatori si care cred ca doctorul e pus acolo in ciuda lor. sunt convinsa ca sunt cauze, motivatii, explicatii multiple, dar sunt al naibii de deranjante ambele situatii.

    00
  6. zoso, ce zici tu se intampla numai in unele din marile spitale din capitala si poate in alte mari orase din tara.
    in rest, e jale.
    Am un amic al carui tata a trebuit sa faca operatie pe cord la Tg Mures.
    I-au luat 15 milioane doar ca sa il transporte cu ambulanta de la Bucuresti.
    As putea sa scriu un roman cu experientele cunoscutilor mei, in care sa iti expun cealalta jumatate, care e mult mai mare.
    Tot respectul pentru doctorii care intr-adevar isi fac treaba cum trebuie.
    Dar, in rest, cum ziceam, e jale.
    Sunt si pacienti cum zici tu ( foarte multi ) dar doctorii, in general, nu se comporta deloc cum s-au comportat cei din experienta ta.

    00
  7. Nu ai incercat cu o cafea ? sau nu mai e la moda .

    00
  8. partea plina care ar fi? sa fi bolnav de cancer si sa te plimbe dintr-o parte intr-alta si inainte si dupa operatie fara sa-ti spuna nimic? sa trebuiasca sa stea cineva nopti la rand langa tine, pentru ca asistentele de la reanimare nu au nicio treaba si se fac ca nu aud nimic cand pacientul din salonul de langa, singur fiind, striga disperat cate o ora sa vina cineva si nu il baga nimeni in seama? sa fii tratat ca si cum nu ai mai avea nicio sansa? sau sa ti se dea sa faci 5 tomografii si rmn-uri intr-un an (mult prea mult ca sa nu mai fi afectat si de radiatii) si 3 dintre ele sa iasa prost pentru ca aparatele merg numai cand vor. cam asta este partea plina a paharului… si spun asta din experienta ultimului an si ceva, prin spitalele bucurestene

    00
  9. Eu cred ca s-au dat bine pe langa tine doctoritele si asistentele ca stiau ca esti zoso si ca sa nu le critici imediat pe blog te-au tratat regeste :))

    Despre spitale nici nu vreau sa vorbesc mai ales despre unul din constanta sau ambulantele din constanta care sunt unele de acum 30ani si nu au un minim de chestii care puteau salva/prelungi viata tatalui meu:(

    00
  10. nu ti se pare,,,au inceput si la noi sa se poarte mai civilizat si sa nu mai faca diferente intre oameni,,,,oricum,sunt pe drumul cel bun!..nasul ce-ti face?…ai apucat sa-l vezii?..:P

    00
  11. Era prin ’88, aveam 5 ani, aveam fractura deschisa, si zaceam pe-un pat in spitalul de copii din Oradea. Am stat cateva saptamani, timp in care medicul care se ocupa de mine gasea fel si fel de motive ca sa nu ma opereze. Abia dupa o spaga generoasa si-a facut meseria. De atunci n-am prea mai dat prin spitale, in schimb am auzit intamplari d’ale cunostitelor, oameni care erau lasati sa moara, pentru ca nu plateau pentru o nenorocita de operatie, oameni tratati cu scarba si sictir de niste doctori prea plini de ei, si asta doar ca erau niste oameni de la tara, care nu luau atitudine ci lasau capul in jos. Nu zic, lucrurile s-au schimbat, sunt si-acum, cum probabil erau si-atunci doctori care-si fac meseria, si care-si trateaza si cu respect pacientii. Pan’ la urma sunt si ei de-nteles, dupa ce vezi 2 oameni murind nu prea mai ai chef sa fii cu zambetul pe buze.
    Si ca o concluzie la fel cum spunea cineva mai sus, exista oameni si oameni, lucrul bun cred ca e faptul ca s-au schimbat proportiile. Cred ca acum sunt mult mai multi medici de bun simt, decat acum.. sa zicem.. 10 ani.
    ROMANIA FTW! 😀

    00
  12. Eu nu inteleg de ce in general oamenii sunt asa inversunati impotriva celor care (incearca sa) le fac(a) bine… E adevarat ca orice padure are uscaturi, e adevarat ca sistemul e cateodata tampit, ca nu e intotdeauna cum vrem noi… Dar eu zic ca majoritatea medicilor sunt oameni dedicati. Cateodata par abrutizati, insa eu stiu ce inseamna pacientii. Multi nu au rabdare, cred ca afectiunea lor e unica, cea mai grava, etc, si e normal, insa trebuie sa vada si ce se intampla pe partea cealalta, pentru ca ei sunt sute si doctorul e unu. Nu mai vorbim de pacienti nesimtiti care distrug, fac scandal, mizerie etc, pentru ca sunt destui. Iar faptul ca doctorii accepta atentii nu cred ca e de condamnat, sincer. Este insa inadmisibil sa ceara, si cei care fac asta nu sunt demni de profesia lor.
    Ma bucur ca ai dat si de lucruri bune in experientele pe care le-ai avut. Intotdeauna vor fi si bune si rele. Ideea e sa le vezi obiectiv.

    00
  13. Mi-a povestit un fost amic odata exact cum sta realitatea in spitalele romanesti: cu operatii facute degeaba “ca sa mai invete si internii”, cu spaga pentru orice ridicare a mainii de catre doctor, cu oameni morti in operatie si declarati ca decedati abia dupa cateva ore, la reanimare, ca nu existe ancheta de la minister (daca le moare omu’ in operatie se face ancheta), cu atata sictir si plictiseala si bataie de joc incat imi venea mie sa vomit, care doar ascultam si nu traiam respectivele lucruri. In Romania daca ai o pproblema de sanatate mai serioasa o optiune care nu este de neglijat este sa mori linistit la tine acasa, decat sa ai acelasi sfarsit batjocorit prin spitale (daca nu ai bani suficienti de dat spaga la asistente, la medici rezidenti, la doctorul care te opereaza, la anestezist, la reanimare samd.). Salariile mici si le compenseaza de cateva ori (cei mai de jos) sau de cateva zeci de ori (cei ce opereaza, doctorii mai mari) prin spaga (v-ati uitat vreodata in parcare, sa zicem la Spitalul de Urgenta Floreasca? de unde credeti ca sunt acele Porsche Cayenne sau BMW seria 5? Din donatii? Sunt ale pacientilor? Yeah right!). Nu neg ca exista si oameni in spitale care isi fac meseria cum trebuie, dar procentul lor tinde rau de tot sa fie subunitar. Este uimitor sa observi transformarea unui om caruia ii era rusine sa ia si 1 leu spaga (inainte de angajarea ca medic) catre cel ce asteapta spaga ca pe un mod de viata, nu ii pasa de durerea pacientilor nici cat negru sub unghie, si isi face planuri in functie de cate zeci de milioane va lua din spaga luna viitoare…catre moto-ul “da-l dreq daca nu are bani, poa’ sa moara relaxat…sa astepte!”. Cu atata placere as da si nume daca ar exista vreo sansa sa se schimbe ceva…unfortunately, that’s highly unlikely.

    00
  14. Am patit-o si eu . De o luna si ceva tot ma tarai prin spitale din cauza unei hernii de disc.
    Uitati cam ce am patit eu :

    ( sper sa nu fie o problema ca am postat link )

    00
  15. @ mArius: salvarea e pentru urgente, nu e taxi! nu-i poti cere sa te duca in alt oras, ar trebui sa existe alte solutii (elicopter, etc) si acestea sa fie acoperite de asigurare.

    @ zetu: daca ai dreptate si puteai fi operat de la inceput, de ce nu ai luat atitudine? ai zis/facut ceva? nu cred ca inainte de ’89 se facea asa ceva, atunci oamenii erau mai stiintei dedicati decat acum si nici nu aveai ce face cu banii… oricum, gandeai foarte profund pentru 5 ani, felicitari! ce-ar fi sa renunti la prejudecati?

    @ dan: scuza-ma, dar vorbesti prostii!

    @ zoso: ma bucura faptul ca ai inteles ca a generaliza e gresit, ca nu toti medicii sunt blazati, nesimtiti, “interesati”…

    eu sunt primul care recunoaste ca sentimentul antimedical e indreptatit (chiar daca orice generalizare e gresita!) si cred ca acest lucru ni se datoreaza in primul rand noua, medicilor, insa sa nu ne amagim, sunt responsabili si restul, toti cei care nu zic nimic, care continua sa nu ia atitudine, sa accepte sa fie tratati astfel.

    oricum, as vrea sa va reamintesc ca si noi suntem medici cam 8-16 ore pe zi, in rest suntem oameni obisnuiti, ne lovim de aceleasi probleme, de aceeasi atitudine (caci astfel de persoane exista in toate domeniile din pacate!). trebuie doar sa nu acceptam si sa speram ca numarul lor va fi din ce in ce mai mic!

    00
  16. @doctorescu, ceea ce-am povestit eu in comentariul precedent mi-a fost relatat de-ai mei parinti. Care mi-au povestit prin cate-au trecut in perioada respectiva. Pana si-acum il injura pe medicul respectiv. Si pan’ la urma cred ca sunt indreptatiti s-o faca, erau disperati, eu pe pat, iar medicul gasea scuze sa nu ma opereze, asteptandu-si partea. N-am fost un caz disperat, dar totusi, ceea ce-a facut medicul spune multe despre calitatea lui ca om. Culmea, ca in alea 6 luni cand am fost cu picioru-n pioneze si-am dat prin spital, ai mei au dat si peste doctori cu bun simt, care n-au acceptat nici un stimulet material, sau daca l-au acceptat, l-au acceptat dupa ce-si facuse treaba ca la carte! Si.. crede-ma, nu am prejudecati legate de medicii romani, doar ca s-au intrecut niste limite ale bunului simt. Una e ca la sfarsitul operatiei/consultatiei, tu ca pacient, sa-ti manifesti recunostinta fata de medic printr-o suma de bani, si asta ca e acea operatie/consultatie sa-ti fie conditionata de-o suma de bani.

    00
  17. @ doctorescu: daca eu vorbesc prostii inseamna ca la fel vorbea si medicul de la Chirurgie care mi le povestea cu nonsalanta.

    00
  18. @ Jalane, esti intr-o mare eroare. Toti batraneii aia din spitale au niste copii, care se ocupa de ei, care vin si baga cate 10 lei in fiecare zi in buzunarul asistentelor si poaet 50 de lei in buzunarul doctorului, doar ca sa-l bage-n seama la vizite. Si da, sunt medici care au ales meseria asta pentru ca le place sa ajute oamenii, sau pentru ca ei chiar cred in ceea ce fac, dar mai sunt si altii care au ales-o pentru bani.

    00
  19. @Dan: adica noi trebuie sa credem ca un chirurg ti-a zis tie ca “mai bine mori linistit la tine acasa, decat sa ai acelasi sfarsit batjocorit prin spitale”? Macar pentru faptul ca orice medic traieste de pe urma pacientilor pe care ii trateaza si nu ar fi zis asa ceva (nu mai vorbim de faptul ca a depus un juramant si fiind medic, se presupune ca ii pasa de oameni; doar nu l-a obligat nimeni sa faca meseria asta atat de grea nu?)!! Daca intr-adevar ti-a povestit asa ceva, atunci in primul rand, dupa cum ziceam, “orice padure are uscaturi” si probabil era vorba de una; exista destule, le stiu si eu pe unele. Intr-al doilea rand mai bine ti-ai forma singur o opinie si ai expune-o pe a ta, nu ce ai auzit.
    Cat despre “spaga”, e un subiect mult prea larg de dezbatut. Am mai zis ca este condamnabil sa ceara, nu si sa primeasca daca li se ofera, in conditiile date de sistem, si imi mentin parerea. Stii ca un medic rezident (dupa 6 ani de facultate si inca cativa de stagiu), la 30 de ani (deci la varsta cand ar fi cazul sa nu mai stea cu ai lui, sa isi faca o familie, copii…) primeste 5 milioane de lei IN MANA? Crezi ca se poate trai cu banii astia?
    Si te-as invita eu intr-un anume spital, sa vezi cum 3/4 din pacienti sunt batrani vai de capul lor, de la tara, care in mod sigur mai mult de 5 oua nu au ce da. Multi nici nu prea au pensie. Si toti sunt operati si tratati la fel, fara sa se tina cont de originea sociala. Asta cu “da-l dreq daca nu are bani, poa’ sa moara relaxat” este o mare exagerare si inventie. Sunt foarte putini medici care gandesc asa, desi dupa cum am mai zis, intotdeauna vor exista elemente negative peste tot.

    00
  20. Seara buna’
    Ma bucur ca Zoso n-a generalizat pareri negative. Se petrec si lucruri bune la noi. mai multe sau mai putine, dupa cum ai noroc.
    Despre doctori si avantajele/dezavantajele lor sunt multe de spus.. la fel si despre pacienti, ministerul sanatatii si firmele de farmaceutice… dar important e sa schimbam ce putem, nu sa ne impartim in tabere si sa ne omoram intre noi.
    Iar daca vi se pare nasol sistemul sanitar din Romania.. uitati-va la “Sicko” al lui Michael Moore.
    You have no ideea…

    00
  21. @ Jalane: ce mi-a povestit respectivul urmeaza in fraza de dupa elementul de punctuatie numit “doua puncte”. Si mi-a spus ce se intampla in spitalele prin care trecuse, nu ceea ce facea el. Nu era el singur “uscatura”. Mai departe mi-am permis sa-mi spun parerea…scuze ca nu am pus ghilimele la citat. Cat despre spaga si salarii mici…fratilor, dar cine va pune sa va faceti doctori? Stiind ca veti avea respectivele salarii…faceti-va dreq toti contabili si specialisti in marketing.

    00
  22. “Medicina nu aduce multi bani decat daca esti un medic foarte cunoscut si/sau lucrezi in privat. In rest…”

    @ Jalane, din pacate masinile din parcarile spitalelor din Romania te cam contrazic. Una e cat ia doctorul pe hartie, si alta e cat castiga el luna de luna. Lucru pan’ la urma normal. Dar te rog io, nu le mai plange de mila doctorilor, ar trebui sa le plangi de mila batraneilor despre care ziceai mai sus. Fereasca D-zeu sa nu mai aiba pe nimeni, si sa fie nevoiti sa.. manance mancarea din spital, c-atunci e grav.

    00
  23. @zetu: in “mare eroare” nu am cum sa fiu pt ca stiu sistemul din interior, nu din exterior 🙂 in primul rand chiar sunt batrani asa cum i-am descris eu. Intr-al doilea rand si tu ai dreptate, unii au copii. Insa mi-am spus pozitia despre “spaga”. Nu stiu daca esti sau nu de acord cu mine…
    Si sa stii ca sunt foarte putini cei care se fac medici pentru bani. E mult mai la indemana sa faci o facultate mai scurta si mai usoara, care sa iti permita sa ai pe urma o meserie mult mai bine platita si cu mai putin stres si responsabilitate (drept, ase, jurnalism). Medicina nu aduce multi bani decat daca esti un medic foarte cunoscut si/sau lucrezi in privat. In rest…

    00
  24. NOU
    #24

    ba dane cum a zis si colegul doctorescu vorbesti prostii.
    titulatura de intern nu mai exista de o gramada de ani.
    deci dupa parerea ta si a poamei de rezident de care vorbesti se face un intreg protocol operator numa ca ” sa invete” internul ceva?
    pai ai tu idee ce implica asta?
    la fel cu ancheta de la minister (care e o tampenie crasa).
    nooo, da ne dam interesanti pe blog la zoso, poate mai atragem si noi un vizitator-doi.

    00
  25. @zetu: le plang de mila celor care sunt in situatia de a provoca mila… Chiar zilele trecute vorbeam de faptul ca intr-o zi obisnuita, nu mai ramane de mancare la spital pentru medicii de garda pentru ca atat pacientii internati, cat si apartinatorii lor, dar si medicii rezidenti, se bucura la o farfurie de mancare spitaliceasta… Si asta e trist… Ca oamenii vin sa ceara de mancare si daca au, si daca nu au dreptul (spre ex pacientii care se externeaza nu ar avea dreptul la masa din ziua respectiva, si totusi merg sa manance, iti dai seama k nu ii refuza nimeni.. iar rezidentii nu au dreptul la masa decat contra cost sau ce mai ramane, daca ramane ceva, si totusi vin…). Si unii si altii sunt de plans…

    00
  26. @ dan: ma indoiesc ca exista un om care poate afirma asa ceva, indiferent ca e medic sau nu…

    @ zetu: regret experienta neplacuta si cred ca in aceste cazuri trebuie luat atitudine, astfel de oameni trebuie sa dispara din medicina!
    – cei care vor bani din medicina pleaca in alte tari, nu raman aici.
    – stii ce masini au medicii specialisti din alte tari cu pregatirea, vechimea si volumul de munca al medicilor romani?
    – nu cred ca e nevoie sa le plangi de mila nici pacientilor, nu-si bate nimeni joc de ei. insa nu confunda dorintele si asteptarile lor cu realitatea din spital. aici medicul nu are ce face. poate ca nu comunica suficient (si nu o spun ca o scuza dar multi medici, din cauza volumului mare de munca, nu mai au timp/putere sa explice) si unii raman cu impresia ca din cauza ca nu i-a dat ceva…

    00
  27. – Ziceam şi eu aşa…
    (

    00
  28. Omg.. n-am crezut c-o sa traiesc s-o vad si p’asta. Michelle, daca n-as sta in Romania si n-as sti ce se-ntampla, as fi gata sa te cred, ca nenorocitu de pacient intra-n cabinetul medicului, il saluta c-un “salut ba”, isi serveste cafeluta care-l asteapta aburind, isi salta picioarele pe biroul doctorului, isi aprinde o tigara dupa care-l intreaba pe doctor “What’s up, doc?”.
    Acum sa revenim cu picioarele pe pamant. Am vazut zeci de oameni simpli, abatuti, cu privirea in pamant, stand spasiti in fata medicului, care pe hol, le vorbea cu nesimtire, ridicand vocea la ei. Poate au si ei dreptate, oamenii nu sunt intotdeauna cei mai inteligenti, dai peste unii care intreaba ceva de 10 ori, esti obosit, stresat, etc. Dar totusi.. anumite lucruri nu se cad.
    Cat despre postul tau Michelle, e.. utopic. N-am vazut in viata mea un pacient care sa-si trateze de sus medicul.

    00
  29. @Dan: nu stiu de ce vorbesti la persoana a doua plural, eu nu sunt nici medic, nici doctor, nici macar studenta la medicina. Doar cunosc sistemul din interior, nu vreau sa intru in mai multe detalii daca se poate. Nu tot ce zice cineva e si adevarat, poate exagera etc. Daca a zis el asa, si el s-a lovit de niste ilegalitati, nu inseamna ca e peste tot asa. Si am impresia k tu ti-ai format indirect opinia. Btw, “interni” intr-adevar nu se mai foloseste de muuult 😛 rezidenti….

    00
  30. E nasol sa fii medic tanar in Romania.
    Cu medicina traiesti bine doar daca ai pedigree.. sau nenumarati ani de munca in spate.
    Putina lume stie asta cand intra pe poarta spitalului.. Cati pacienti stiu ca rezidentul care-i ingrijeste are salariul minim pe economie ? sunt singura categorie care NU intra la capitolul “studii superioare” al legii cu cei 880 lei… Si nu se traieste din spaga pt ca spaga se opreste mai sus.
    Masinile din parcari, daca le numara cineva sunt mult mai putine decat doctorii din caldire. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca unele sunt ale directorilor sau managerilor.. care nu-s doctori, dupa cum chiar al nostru ministru e absolvent de ASE.

    Asta nu ne da dreptul sa refuzam a trata pacienti.
    Dar nici sa arunce tanti Aglaia cu pietre cand intra pe usa cabinetului.. pt ca i-a spus ei vecina ce nasol s-a purtat nu-stiu-cine cu ea.
    Exemple negative se gasesc probabil in orice spital, in orice oras, in orice tara. ba chiar in orice profesie.. daca vrem.

    Nici pacientii nu sunt cei mai educati.
    Si cred ca asta a incercat sa ne spuna blogul. Daca-l tratezi pe cel din fata ta cu bun-simt ai sanse sa ti se raspunda cu aceeasi politete.
    Recomand o carte de bune maniere in saloanele de asteptare.

    00
  31. @ Jalane, eu vorbeam de oameni simpli, nu de parlamentari, senatori etc. Iar de stat la coada, recunosc, e enervant sa stai cu orele la coada in momentul in care esti in suferinta, ca doar nu te duci acolo din plictiseala. Am vazut cazuri cand oameni cu o mana rupta stateau pe hol, albi la fata, si doctorul statea la glume cu asistentele. Il privea in scarba, si-i spunea sa astepte. Da, daca respetivu era un personaj important era tratat de urgenta. Cat despre treaba cu portaru.. ce sa-ti zic, nu cred ca sunt pacientii cei care-l imbrancesc, si rudele pacientilor. Hai sa facem un exercitiu de imaginatie. Cineva din familia ta ajunge in spital, esti anuntat si te duci repede la spital, unde apare un nene care nu-ti da voie sa intri, care n-are nici intelegere sa te asculte, pai nu-ti vine atunci sa dai cu el de toti peretii?

    00
  32. Zetu, de sus nu, dar nesimtit da. Pacienti care sunt revendicativi, ca ei vor sa fie vazuti ACUM! Ca ei sunt parlamentarul X si ca nu pot astepta ca orice om la coada! Sau ca nu li s-a dat destula atentie, sau nu stiu ce… Unii pacienti imbrancesc portarul care nu ii lasa sa intre cand vor… Trust me, sunt si ei foarte dificili. Bineinteles ca destui sunt normali, ca orice om venit la medic… necajiti, speriati, si e datoria doctorului sa ii linisteasca cat poate. Cu ceilalti insa, cu greu te poti comporta la fel…

    00
  33. @Jalane, tu daca suni la o companie de telefonie, la relatii cu clientii, si aia-s imbecili si nu-ti rezolva problema, nu te enervezi si ridici tonul? Daca te duci intr-un magazin unde esti tratat ca o zdreanta, nu te enervezi, nu incepi sa faci scandal? Eh.. vezi.. in cazurile astea e normal sa iei atitudine, pe cand daca iei atitudine in spitale, esti prost crescut, si badaran. Pan’ la urma tot de-o prestare de servicii ai parte si-n spital, si ai tot dreptu sa fii nervos. Da’ de cazurile in care medicii au uitat ba un pansament, ba naiba mai stie ce prin pacienti, ai auzit? Da’ de Ciomu, ai auzit?

    00
  34. Normal ca nu mergi in spital de plictiseala, insa nu esti buricul pamantului, deci astepti… Mana rupta nu e deloc o urgenta, decat daca e fractura deschisa. Iar daca e o urgenta, nu il lasa nimeni sa moara, sau invalid ca sa faca glume… Si sa stii ca nu e tratat neaparat mai repede daca e persoana importanta, depinde si de gravitatea cazului…
    Sunt si pacienti, si apartinatori care sar la bataie la asistenti, la portari. Un tip din showbiz i-a tras o palma unei asistente de a aruncat-o peste un birou…
    Si nu, nu ai voie sa intri intr-un spital cum vrei tu, ca-n branza. Exista reguli sanitare, de obicei de carantina permanenta, si asa e si normal. Am intrat intr-un salon si am vazut cu ochii mei apartinator care pusese o plasa din aia de rafie, de la tara, pe care o pusese si prin tren pe jos, pe PERNA pacientului operat la ochi. Pe urma se intreaba de ce fac infectii in spital 😐 Sunt tot felul de chestii…si greseli de ambele parti..

    00
  35. Este o prestare d servicii dar una ft speciala, pt k dak iti pica netu nu mori, dar dak iti “pica” ficatul cam da.. Si sigur k am auzit d erori medicale, ti s-a parut tie k nu am nuantat deloc toata treaba?

    00
  36. sa iei atitudine nu inseamna sa urli, jignesti, injuri, palme, pumni… iar faptul ca esti nervos nu e o scuza!

    si da, exista “discriminare” in spital: urgentele intra primele (dar medicul stabileste care e adevarata urgenta, ca daca-i intrebi pe pacienti toti sunt urgente), apoi personalul medical (caci si la ei poate asteapta zeci de oameni la usa…), apoi pila de la director/sef/etc (de, asa-i peste tot) – recunosc, aceste persoane imi displac cel mai mult! – iar apoi in ordinea venirii.

    acele cazuri sunt totusi exceptii! ce-ar fi sa vezi si partea plina a paharului?

    00
  37. @doctorescule, cand ajungi in spital, esti tratat ca si cum ti s-ar face un favor ca te baga cineva-n seama, cand vezi ca pana si-o aspirina tre’ sa ti-o cumperi de la farmacia din colt, pai ai tot dreptu sa fii nervos si iritat. Iar de dat cu pumnu si de injurat.. n-am auzit. Sunt cazurile izolate, in care ori oamenii erau beti, ori erau de etnie roma. Dar de aici, si pana la a poza, tu ca si cadru medical in victima, e un drum lung…

    00
  38. nu prea ai inteles… mai incerc o data: TU spuneai ca esti indreptatit sa te enervezi, ridici tonul, sa fii iritat etc daca nu ti se rezolva problema, nu ti se da aspirina sau mai stiu eu ce. pai ce treaba are medicul ca spitalul nu are bani si nu are medicamente? ca dotarea e aproape inexistenta? [si aici exemplele pot continua] si de ce trebuie sa suporte o asemenea… atitudine?

    oricum, de aici si pana la a victimiza e cale lunga. daca ma intrebi TU pozezi in victima. regret experientele nefericite (daca au fost si nu vorbesti din auzite), insa gresesti generalizand de la cateva observatii empirice, sporadice si asupra carora nu ai experienta.

    si ca sfat, poate ar trebui sa schimbi medicul la care mergi…

    00
  39. Am intrat pe un site din Romania care vinde suplimente de crestere in inaltime,miam luat inima in dintzi si am comandat produsul pe 3 luni si dupa 4 saptamani am crescut 1 cm,este incredibil,eram foarte sceptica in privintza acestui produs ,parca ma simt si mai bine acuma,poate de la arginina,ca si dinaia contine,sper sa o tina tot asa si sa mai cresc vreo 3 cm,sa nu ma lase balta acuma.Apropo am 19 ani,profesoara de aerobic,168 cm,acum 169 :))))..peste 3luni 172,sper…..:)

    00

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link, de la PCGarage prin acest link sau de la Finestore.