Ăsta nu e neapărat un text mai tehnic, dar vreau să vă supun atenției următoarea întrebare: care considerați că este durata de viață a unui monitor? Când considerați că este momentul să-l pensionați și să treceți la unul care, finalmente, va afișa culorile corespunzător? Și vă zic acum de ce întreb, da’ să încep cu o poză.
Ăsta e biroul meu. Știu, am trei display-uri externe. TL;DR: ăla mare, aprins, e un LG Ultrafine 5K, nu știe decât Thunderbolt, deci nu e compatibil cu laptopul de la muncă, un Lenovo care corespunde politicii de companie, de unde și celelalte două monitoare (un 24″ și-un 27″) tot Lenovo. Alea nu contează, sunt niște petarde.
În stânga, e laptopul nou. În funcție de display-ul pe care citiți acest text, o să vă sară-n ochi că ăla din dreapta e mai „alb”, pe când cel din stânga e mai „roz”. Poză făcută cu mobilul, nimic spectaculos. Adevărul e că ăla din stânga nu e mai… roz, ci cel din dreapta e mai… verde.
Poza de mai sus e generică, doar ca să demonstrez ceva, dar aveam facebook-ul deschis pe unul și am zis să pun, comparativ, un alt tab cu facebook și pe celălalt. Iată, deci, un zoom:
Nu e prima oară când mă zăpăcește un panel LED care a fost intens folosit. Am pățit asta cam de fiecare dată când am schimbat laptopul. Similar, și cu ăsta nou (apropo de textul ăsta), mi s-a părut că „albul e prea cald”. Nu e prea cald pe cel nou, ci e corect, e prea rece pe cel vechi – în speță, monitorul.
Același lucru mi s-a întâmplat și când mi-au schimbat laptopul de muncă. În momentul de față, am acasă trei display-uri care îmi arată taskbar-ul de Windows cu trei nuanțe diferite de albastru. E frustrant pentru cineva care are, printre alte atribuții, și designul, dar na.
O demonstrație suplimentară, ca să nu zic c-am deschis Illustrator-ul degeaba:
Am folosit color picker-ul pe poza de mai sus. În dreapta, griul deschis e nuanța folosită de facebook pentru background. În stânga, sunt două nuanțe de gri diferite, una „caldă” (se vede în color picker că e spre mov), alta mai rece. În partea de jos, e zona din care am cules nuanțele. În dreapta jos, e modul în care ochiul meu percepe cele două griuri de pe cele două monitoare (bine, rozul ăla – sau ce-o fi – nu e atât de saturat, dar e tot o nuanță culeasă de pe un pixel).
În stânga, avem un display nou. În dreapta, avem un Ultrafine 5K folosit timp de trei ani jumate aproape zilnic, cu luminozitatea la 100% (știu, nu e OK, dar eu sînt mai special). Eh, și de-aici încep belelele. Pentru un utilizator obișnuit, căruia nu-i pasă de procentajul de alb din codul de culoare, e irelevant. Dar… calibrarea monitorului e importantă în cel puțin două domenii: foto și design.
Pe partea de foto, dacă aș edita o poză pe cel din stânga, ar arăta, probabil, mai aproape de realitate. De realitatea din print, mai degrabă. Dacă o editez pe cel din dreapta, o s-o suprasaturez, o să fie mult mai caldă, mai „galbenă” sau mai „roșie”. Ca fotograf, deci, cât de des trebuie să schimb monitorul ca să am culorile cum trebuie?
În a doua situație, ca designer, se complică lucrurile și mai mult. De exemplu, dacă eu desenez ceva pe monitorul din stânga și folosesc un „roz” mai închis, pe monitorul lui Vali s-ar putea să se vadă căcăniu și să mă înjure că sunt un designer prost. Dacă desenez același lucru pe monitorul din dreapta, s-ar putea să produc un roz care e prea strident pe monitorul din stânga. Sigur, mulți dintre voi nici n-or să observe diferențele dintre cele două nuanțe de gri de mai sus, but that’s not the point.
O situație de compromis ar fi să desenezi „pentru mobil”, dar și aici e o problemă. Cum îmi calibrez eu monitorul pentru toate display-urile, ieftine sau scumpe? Dacă îl calibrez pentru un Samsung de 400 lei, Vali o să mă înjure, că el se uită de pe iPhone. Dincolo de asta, cu cât trece mai mult timp, cu atât ledurile alea obosesc mai mult. O poză care-ți place azi o să arate aiurea peste trei ani pe același monitor.
Comparația de mai sus nu e tocmai după ureche. Ultrafine e singurul display la aceeași calitate cu Retina de la Apple. Sigur, laptopul nou e „XDR”, bla bla, are niște niți în plus, dar e tot un Retina. Diferența e că-i nou, că n-au ars becurile alea trei ani jumate pe el.
Ce e și mai simpatic, creierul se obișnuiește cu ce-i dai cel mai des. În cazul meu, s-a obișnuit cu monitorul folosit timp de trei ani jumate. Punându-l lângă cel nou însă… Și mai e o chestie: nu cred că aș putea să-l mai calibrez să fie cât mai apropiat de cel nou. Și asta din cauză că ledurile nu mai au aceeași putere ca înainte. Dacă, totuși, mi-aș bate capul, cel mai probabil s-ar pierde mid-urile, zona de shadows și blacks.
Sigur, eu pun problema, aici, ca un perfecționist. Că dacă monitorul meu nu e grozav, Vali o să-mi spună că sunt un designer ratat. Șamd. Dar întrebarea rămâne: care e durata de viață a unui monitor? Și cât de des vă schimbați monitoarele?
Prin 2010-ish am luat un Samsung de 27″, 1080p. M-a ținut aproape 9 ani, până i-a murit sursa de alimentare. Funcționează și acum pe la părinți, după ce m-a costat ~150 lei să-i repar sursa.
Totuși, am profitat de ocazie și am luat un Dell de 27″, 1440p.
După aproximativ 1 an de folosire, m-am trezit într-o zi cu o dungă roșie pe el. Am profitat de garanția Dell, am dat un telefon/mail la ei și mi-au trimis monitor nou la schimb – culmea și o generație mai nouă.
Fără să știu cum e politica Dell de garanție*, și așteptându-mă să rămân fără monitor o lună, dădusem comandă de alt Dell, tot 27″, 1440p, 165Hz de BF 2020.
Așa că acum am 2 monitoare de 27″, și mă aștept să mă țină cel puțin 5 ani înainte să mă gândesc să le schimb.
* Dell au o garanție și o procedură foarte mișto. Indiferent de ce are monitorul (chiar și un subpixel mort), faci cerere la ei și-ți trimit înlocuitor. Partea mișto e că întâi îți vine monitorul la schimb, după care a doua zi vine iar curierul să preia monitorul „mort”, ca să nu rămâi fără obiectul muncii.
@Znuff
Da, doar ca cel pe care ti-l trimit e refurbished.
😠
Eu am primit nou nouț, fabricat în Octombrie 2020 (eram în Noiembrie 2020 când am urmat procedura).
Ce să zic, poate am avut noroc. Tot e mai bine să primești ceva în schimb decât să stai săptămâni fără nimic cât e în reparație…
Primul meu LCD a fost un dell cu rezolutie 1280×1024, prin 2010 m-a prins febra dual monitor si am vrut sa cumpar un al doilea la fel ca primul; Am gasit atunci un model asemanator dar un pic mai nou, anul asta unul din ele n-a vrut sa se mai aprinda, l-am aruncat si nu l-am mai inlocuit, astept sa moara si asta sa cumpar 2 la fel. Faza misto e ca nu mai stiu care s-a stricat, primul, sau ala din 2010.
Eu am tot incercat sa lucrez pe monitor + laptop dar imi da mereu cu virgula. Asa ca e doar laptop, pe care il iau in genera pe sistemul: procesor decent, 17″ display (ca fac si web design pe el), placa video puternica, RAM cat de cat OK. Au inceput sa-mi placa Lenovo-urile in ultima perioada, asa ca asta am acum. De fapt un laptop de gaming, ca-mi place si sa am tastele luminoase. Schim tractorul doar cand crapa ceva, deci le tin intre 2 si 4-5 ani (recordul e 6, primul meu laptop un Fujitsu Siemens cum nu se mai fac :))
Imi place ca mai sunt oameni care inteleg utilitatea unui laptop cu display mare, de 17 inch si nu se axeaza tot pe mobilitate. La munca am primit pe post de desktop replacement laptopuri cu display de 14 inch, desi peste 90% din timp il petrecem la birou.
@Andrei G: la fel și la noi dar pt mine are sens: la birou folosești unul sau mai multe monitoare externe, cum dorește fiecare, iar când ai un meeting, când e nevoie să pleci în delegație sau pur și simplu zi de zi când te cari cu el de acasă la birou și invers, e important să fie mic și ușor.
Ține și Lenovo de te plictisești de ele. Am un Lenovo legion de gaming ( luat nu neapărat pt gaming cat pentru specs și tastatura iluminata) de 5 ani. Merge ca în prima zi, fara nici un fel de problema ( doar un upgrade cu inca 8gb ram) . Desfăcut și curățat anual de mine, pasta termica încă neînlocuita vreodată. Încă se mai fabrica ” ca altădată”.
Lenovo e fosta divizie IBM Thinkpad. Sunt la al 3-lea Lenovo, de mai mult de 7 ani le folosesc. Primul Thinkpad l-am luat in anii 2000, cu jumatate din banii de bursa. In vremea aia $1,000 erau bani, cu $10,000 iti luai o garsoniera.
Placa video puternică e pentru web design?
Nu am să schimb marca până la moarte. Am un thinkpad x220 cu un i5 care cred ca împlinește un deceniu. Merge și merge și merge. Mi-a scăpat de câteva ori din mână. Merge. Până la urmă prin 2019 mi-am cumpărat un thinkpad 480s. Sunt nemaipomenit de robuste. Soția are un Dell XPS ceva, este bun dar am impresia ca-i prea șubred.
@dumy, pentru cei care au nevoie de monitor extern se justifica oarecum. Dar la mine majoritatea lucreaza direct pe laptop, nu se conecteaza la un alt monitor.
Iar cand lucram exclusiv de la birou, nu prea era cazul sa imi iau laptopul acasa pnetru ca nu aveam de lucru in afara programului sau in weekend.
Dap, sunt si eu ca tine cu 1 laptop + 2 monitoare. Unul l-am schimbat recent (in aprilie 2021) pentru ca pur si simplu cand il porneam dura extrem de mult pana pornea; am luat unul identic ca si dimensiune dar diferit ca marca de cel ramas (si pe care-l primisem, Samsung), asta nou e Asus, si laptop-ul Dell; desi rezolutia e identica la ochi se vede o diferenta intre cele 2 ecrane si intre afisajul laptopului asa c-am ajuns sa le dau cate o intrebuintare separata: pe ala nou un ochi la un podcasta / un live TV / o muzica YT, pe laptop activitatea principala si in stanga pe ala vechi daca e ceva ce-am nevoie sa vad mai in detaliu; nu stiu cat o mai tine cel vechi cat si cum a fost folosit, dac-o sa le schimb va fi si in functie de laptop, nu mai are rost laptop mai bine un mini desktop / tower etc si neaparat 3 monitorare (cand am facut pasul de la 2 la 3 si intr-o buna zi windows-ul a decis dupa un update sa nu mai vada decat 2 din 3 am vazut ce inconfortabil e doar cu 2. Acuma pentru ceea ce faci tu unde culoarea si toate astea au importanta cred ca singura solutie e sa ai 2 monitoare identice.
Prima data ti-as spune ca ai gresit butoanele si setarile.
Luminozitatea la 100% pe un monitor inseamna ca l-ai omorat cu zile din prima saptamana, dar na, e alegerea ta. In 18 ani de cand lucrez doar in chestii legate de culori, fie ele ptr print, web sau video, n-am tinut vreodata luminozitatea peste 50%, depinde de ce intensitate alegi la calibrare si ptr ce calibrezi (80-120cd/m). Nici n-am vazut pe nimeni cu luminozitatea la 100%, nici prin Romania, nici pe afara. Luminozitatea o setezi astfel incat sa obtii intensitatea tipului de calibrare pe care l-ai ales, ca doar e unul din pasii de calibrare. In 18 ani n-am vazut vreun monitor care sa necesite luminozitate de peste 50%, chiar si pentru 120cd/m, indiferent de cat de prastie ar fi monitorul ala…
Cu mbp-ul ti-as sugera sa dai o tura prin setari, s-ar putea sa ai night shift activat… La ce lumina ai in camera, e normal sa para mai cald, ca asta face night shift, in functie de ambianta pe care o ai…
Cat despre monitoare, in general, le schimbi atunci cand crapa sau Delta E la calibrare e prea mare, mai mare decat toleranta. Ca idee, in trei computere si 2 laptop-uri, cu 11 monitoare/ecrane in total, din generatii incepand de prin 2011, toate display-urile, calibrate lunar cu 3 x-rite diferite (unul de prin 2009, dar trimis anual la fabrica ptr re-certificare si recalibrare – caci, da, nu le folosesti ani de zile ci le recertifici si calibrezi dupa 12 luni, alt x-rite de prin 2014, trimis la fel anual la fabrica si unul de anul trecut, inca nu i-a venit vremea de trimis la fabrica), au culorile la fel. Monitoare si ecrane din 2011 incoace. Vreo 3 de prin 2011 (display-urile alea mate de 23 de la Apple, ultimele de acest gen), vreo 2 de prin 2014-2015, niste LG-uri, ecrane de iMac, doua la numar, 1 de prin 2016 si unul de anul trecut, un LG ultrafine 5k, un LG ultra-wide de anul trecut (49”, si care are un procent mai mic ca celelalte din spatiile de culoare, ca totusi e ultra-wide, doar ptr spatiu de lucru, nu ptr culori). Toate arata acelasi lucru, cu exceptia unuia din 2011 (23” mat apple), care are o usoara tenta galbuie, pentru ca cineva la o mutare mi-a incurcat alimentatorul cu unul de la un alt monitor de 20” tot mat, tot apple. Drept urmare 20”-ul s-a prajit, iar 23” a suferit o mica dauna la un circuit din cauza tensiunii prea slabe si l-am lasat asa, ca oricum nu vede decat mail-ul si ferestre de finder. Iar rezultatele calibrarii monitoarelor sunt aceleasi, intr-o toleranta de sub 0,5 Delta E, indiferent care din x-rite-uri il folosesc, ca de aia trimit x-rite-urile la fabrica ptr re-certificare si calibrare, chiar daca costa 150 euro/buc/an.
Da, exista probabil abateri de 1% intre monitoare care 99 de oameni dintr-o suta nici nu le vor observa, si eu le vad cu greu, si-am luat maxim de puncte mereu la testele de acuitate vizuala si cromatica (ca a trebuit sa le fac mereu datorita activitatilor mele si sa le pot arata). Iar diferentele alea nu le voi observa decat poate pe video, pe vreun material minim HDR (sau DV). Caz in care oricum nu mai conteaza monitoarele de mai sus, colorizarea o fac si o verific pe un Sony OLED PVM si pe un Flanders Scientific, iar conectarea lor la sistem se face prin altceva si nu mai conteaza placa video si ce gestiune video e din sistemul de operare, e bypassed.
Fair point. Dar ăla e modul tău de lucru. Eu nu pot cu luminozitate la 50%. Bine, și nici nu am nevoie de calibrarea de care ai tu nevoie (mai sus, exageram un pic de dragul argumentului).
Te obisnuiesti in maxim 2 saptamani… Daca nu 50%, atunci 60%, dar mai mult iti strici si ochii, nici nu vezi corect pe ecran si omori si monitorul (care oricum e deja omorat…:))).
Incearca o calibrare la tot pentru sRGB in Gamma 2.2. Daca ai x-rite, vezi ca pentru m1 trebuie sa folosesti iProfiler 3.4.0. Foloseste 3.3 pe PC. Imi zici daca dupa aia mai ai probleme.
PS (vezi ca nu ma deranjeaza cabluri de UK pe celalalt topic, ca am prize de UK in casa… si cand ma duc cu copilul prin UK tot am nevoie de stecher de UK)….
Adica night shift nu se seteaza si pe monitorul extern la fel ca pe display-ul laptopului?
Sorine, nu tot timpul functionarea night shift cu monitor extern e corecta, singurul workaround e sa scoti dupa pornire cablul din mac si sa-l bagi la loc (chiar daca in cazul de fata monitorul,ala e compatibil cu night shift). Teoretic da, practic nu adica. Cum cele doua display-uri nu sunt la fel din punct de vedere panou, iarasi mai sunt niste diferente, pentru ca night shift functioneaza pe baza unor tabele presetate, nu tin cont de caracteristicile display-ului… Nu au probabil aceleasi setari (nici n-ar avea cum, ca la mbp n-ai chestii pe care le are LG in meniu), una peste alta nu va da aceleasi rezultate. Daca resetezi display-ul si urmezi pasii de calibrare corect, da, ulterior e posibil sa ai aceleasi rezultate si cu night shift. Dar asta la nivel teoretic, pentru ca oricum, displayul de la mbp ala are up to 1600 nits iar LG-ul ala are 500 nits… si uite asa, iarasi mai bagi niste diferente si variabile…
Mie nu-mi pare a fi Night Shift activat, ci mai degrabă True Tone. Oricum, oricare ar fi, se pot dezactiva.
Da, e TrueTone acolo, nu suport Night Shift.
Eu am luminozitatea (backlight) la 70%. Am pus acum la 60% și, într-adevăr, nu e mare diferență, aș putea lucra cașa.
Adevărul e că am avut unele probleme, la prelucrarea pozelor. Pe monitor mi se păreau că arată foarte bine, dar pe print ieșeau mai întunecate decât m-aș fi așteptat. O să încerc să o cobor spre 50%, mai mult pentru asta, că monitorul are deja cam 10 ani…
Bre, un Spyder e sfant daca vrei fotografie si culori, altfel e la ghici.
Cum a zis si nene da mai sus, monitorul de grafica se schimba doar cand nu se mai poate calibra.
Monitorul de pisici si youtube….e ca dresurile de dama in care vopseai oua in comunism: i se gaseste si lui un rost :)))
Pe olx costa vreo 50 de lei calibrarea cu un Spyder, si merita.
Totusi, sunt mici chestii de fabricatie a panel-urilor, care fac ca doua monitoare, fie ele si din aceeasi serie, sa nu poata fi facute sa arate identic.
Aceasta dorinta de perfectiune la doua monitoare… am invatat ca e ca aia veche cu ceasurile: „Un om cu un ceas stie cat e ceasul, un om cu doua ceasuri nu stie niciodata cu exactitate cat e ceasul.”
Inclusiv firme mari de monitoare nu reusesc sa scoata paneluri identice, de la an la an.
–
„Care considerați că este durata de viață a unui monitor?”
Firmele mari le schimba cand ies din garantie: la fiecare 3 ani. Am avut supriza sa aud ca s-au vandut „prin firma” monitoare cu 300 de lei, ele costand si azi, noi, 1200 de lei. (Dell). Au trecut 3 ani, firma schimba totul, inclusiv computere, nu se complica.
Eu personal schimb monitorul doar daca „nu mai vede” = nu mai imi place ce/cum arata cu toate la maximum. Sau, daca se schimba drastic tehnologia si raman cu gura cascata printr-un showroom.
Altfel, verific ce fac cu mai multe monitoare (telefoane, laptopuri, monitorul 1 IPS, monitorul 2 TN), si aia e.
„Mai roz”, „mai verde”… m-am chinuit zile intregi sa calibrez un Dell, sa aflu apoi de pe net ca seria aia specifica era „mai roz”. Toata lumea se plangea ca panelurile alea sunt „pe roz” si nimeni (forum international) nu reusise sa calibreze corect. M-a stresat atat de tare chestia incat l-am schimbat cu totul. Am ales un monitor cu certificat de calibrare – vreo 6 foi cu grafice, semnate si stampilate de baieti ca e ok monitorul… macar atat.
Așa și eu, trag de obiecte până crapă. Telefonul îl schimb când, pur și simplu, nu mai poate. Aparat foto am un Nikon D40 luat acum vreo 15 ani. HDD-uri am și de mai mult de 15 ani, țin chestii neimportante pe ele, dacă crapă, crapă, oricum am redunanță la ce mă interesează.
Am o pereche de adidași la care s-a făcut talpa ”slick”, dar mai duce pentru mers la piață, la țară sau la sală.
„On average, a computer monitor will last anywhere from 30,000 to 60,000 hours. This translates to anywhere from 10 to 20 years of use, assuming it is being accessed around eight hours per day.”
Firmele mari le schimbă la 3 ani că atât e garanția pe produs. Nu-și bat capul, a ieșit din garanție, le vindem ieftin si schimbăm.
Cred ca monitorul cumpărat anul acesta e primul meu monitor cumpărat de nou. De pe vremea monitoarelor cu tub și până anul ăsta, am avut numai monitoare sh…
Tl.dr. pt editare foto/design stiam ca trebuie sa faci echilibrare la monitor macar 1data pe an, cu cat esti mai ocd cu atat mai des lol. Oricum dupa vreo 2-3ani isi pierd toate din calitati, iar cam pe la 5 ani deja nu prea mai e aceeasi scula, de asta depinde cat de bine se poate aseza in parametri si nevoi, il schimbi dupa garantie, in garantie, la 3 la 5 cand ai chef haha, evident conteaza si cat de utilizat si abuzat e, cam ca la orice
Când crapă…
Am lucrat în tinerețe la un importator de produse nec în România și de atunci am dezvoltat o preferință pt monitoarele lor nec din gama medicala, asa ca odată la 4-5 ani, imi iau unul. Am și un monitor de gaming, primit cadou, destul de bunicel (mid range) dar sincer tot nec-ul îl prefer. Prețul e cam prohibitiv pt nec dar…nu sunt faraon sa ma ingrop cu banii :))
Modelele din gama medicala au o calitate superioara a imaginii? Eu stiam ca in general sunt gandite sa fie foarte rezistente in timp, dar ca nu este neaparat nevoie sa fie calibrate perfect.
Ar trebui să aibă, dacă e monitor „de chestii”. Citisem la un moment dat despre niste plăci video care costau foarte mult, deși nu prea puteai juca jocuri cu ele.
Păi de ce atât de scump?
Reproduc perfect tonuri de negru, foarte important pentru chestii medicale, unde o pată gri poate insemna cancer.
Interesant, mi-a rămas în cap explicația.
Acum, banuiesc ca si unele monitoare medicale sunt „mai altfel”… nu ca noi, acasă, am avea mare nevoie de aceste performanțe.
Probabil vorbești de faptul că placa video oferea 10 biți per canal de culoare, în loc de doar 8 biți cum era în mod tradițional.
Monitoarele medicale au parte și de un control al calității mai riguros pentru că nu vrei ca imaginea să fie alterată de pixeli defecți. La monitoarele tradiționale se mai acceptă. Dacă nimerești unul prost, ghinion.
Pentru Bucuresti + imprejurimi se poate inchiria un calibrator de monitor https://www.rent.f64.ro/product/calibrite-colorchecker-display-plus/.
Pune-ti bani de un Eizo ColorEdge CS2740 si problema cu culorile e rezolvata. Calibrarea se face in hardware (in monitor) si se pastreaza cu dispozitivele pe care le folosesti. Aditional iti recomand si un calibrator HW pe care sa il folosesti pentru recalibrarea culorilor, macar odata la cateva mii de ore.
Panel led IPS cred ca a ramas cel mai indicat atunci cand vrei culori naturale, cand faci design grafic foto print etc.
Pe langa aceasta trebuie sa stii ce faci. Culorile au un cod in spate, RGB pt culori de lumina, CMYK pt tipar (cerneala) asa poti sa controlezi ceea ce faci nu doar vizual. Daca tu albul r 255 g 255 b 255 il vezi roz, si monitorul si placa video sunt pe setari default, mai bine schimbi monitorul cu unul IPS, nu cred ca merita calibrat…
De abia postarea nr. 34 zice de Ips… Trist.
Revin cu o recomandare. Folosesc de multi ani monitoarele de la DELL, IPS seria P (nu S). Au culori naturale, nu exagerate si pretul este f ok comparativ cu EIZO.
Un programator adevarat se descurca si fara monitor.
Cartele sau teleprinter / teletypewriter / TTY pentru pentru cei slabi de înger.
Daca nu are monitorul nici o problema si sunt happy, atunci o data la 5 – 6 ani, numai ca sa updatezi tehnologia.
Daca esti designer, lucrezi in photoshop, illustrator, etc. (intelegi ideea) si nu ai un monitor cu acuratețe cromatică cât mai aproape de 100%, din păcate munca ta va fi degeaba si apreciata gresit.
Am un Asus de 24 inch încă de prin 2015 pe care l-am forjat 2 ani în wfh și nu simt nevoia să-l schimb.
Destul de rar. 7 8 ani dar am mers la mai mare. Acum am 3, si pentru ce activitate am sunt mega suficiente . Un LG, un ViewSonic si un Iiyama, cam la 27” toate. Am luat niște brațe de suport si așa am optimizat spațiul.
Vali nu o sa te injure, ca Vali nu e prost. Vali intelege ca doua persoane diferite vor vedea culori diferite chiar si pe acelesi tip de monitor, cu aceleasi setari.
Daca te intereseaza / conteaza atat de mult acuratetea iti iei un „pantonar” si te duci frumos cu el la Vali. Sau va calibrati amandoi monitoarele profi de mii de euro cu colorimetre de mii de euro.