Rubrica de sociologie: Oradea – date demografice

Ați tot auzit de Oradea pe-aici, de cele mai multe ori în contextul ”Bolojan”. Acum vreo doi ani am făcut o cercetare sociologică și-am adunat date demografice cu privire la oraș. Datele sunt preluate din bazele de date ale Institutului Național de Statistică (INS) și alte surse oficiale. Graficele sunt realizate tot de mine. Studiul compară Oradea cu alte orașe și analizează situația din mai multe puncte de vedere: natalitate, rata deceselor, imigrație/emigrație, număr locuitori, piața de alimente, imobiliare și altele.

Situat în partea de nord-vest a României orașul Oradea este un centru de dezvoltare regională într-o continuă expansiune. Conform datelor statistice culese de pe INS.ro populația măsura în anul 2011 223.718 de persoane. Întreg județul Bihor cuprindea la acea dată un total de aproximativ 575.398 de oameni, o parte din aceștia (351.680) cu reședințe în satele și comunele din împrejurimile municipiului Oradea ori în orașe mai mici precum Marghita, Beiuș sau Ștei.

Dacă în 2013 Oradea număra 223.718 persoane, în 2016 numărul acestora scăzuse cu 1525 de unități la doar 222.193 de oameni. În 2018 orașul mai pierduse câțiva locuitori și ajunsese la cifra de 221.861 de persoane în condițiile în care – conform acelorași statistici INS – România număra 22.194.000 de locuitori.

Vorbeam mai sus de dezvoltarea orașului și ajungem la cum Oradea a reușit să atragă în anul 2017 14,3 milioane de euro dintr-un total de 16,4 milioane de euro constituind fonduri comunitare UE destinate dezvoltării. Toți acești bani au fost folosiți pentru dezvoltarea unor proiecte locale, îmbunătățirea infrastructurii și dezvoltarea turismului (printre altele). Toate celelalte reședințe de județ din țară, combinate, au strâns doar 2,4 milioane de euro din totalul sumei, cu Bucureștiul atrăgând doar 0,2 milioane de euro (adică 0,033% din acest total).

INS raporta în 2014 o populație majoritar (69,65%) alcătuită din oameni cu vârste între 20 și 64 de ani (155.479 de locuitori) – acel segment capabil de a lucra și întreține restul populației orașului: 37.636 de copii, adolescenți și tineri cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani precum și 30.122 de vârstnici cu vârsta peste 65 de ani.

Numărul locuințelor a crescut din anul 2013 până în 2016, semn că orașul este în plină dezvoltare deși numărul populației este în scădere. În anul 2013 Oradea număra 88.328 de locuințe. În 2014 numărul acestora se ridica la 88.635. În 2015 numărul locuințelor crește cu peste 150 într-un singur an ajungând la 88.800 iar în 2016 la 89.126. Numărul locurilor de cazare destinate turiștilor a crescut și el ca urmare a unui influx de străini și vizitatori atrași de noua față a orașului. în 2013 se înregistrau 1850 de locuri de cazare în turism conform statisticilor oferite de INS și un număr de 156.396 de înnoptări. În 2014 se produce un salt spectaculos, locuințele temporare destinate turiștilor ajungând să atingă cifra de 2.687 cu un număr de 277.706 de înnoptări. În 2015 și 2016 numărul de locuințe destinate turiștilor scade cu câteva zeci dar numărul total al turiștilor care vizitează orașul crește la un spectaculos 360.432, respectiv 421.062 de vizitatori.

Legat de sistemul de învățământ, în Oradea raportul dintre universitățile publice și cele private este de 2:1. În 2017 învățământul liceal înregistra cel mai mare număr de elevi, urmat de cel preșcolar și cel gimnazial și primar. Existau peste 10.000 de copii înscriși în creșe și grădinițe și un total de 31.652 de elevi înscriși în sistemul de învățământ preuniversitar. La nivel universitar Oradea se bucura de 15.975 de studenți răsfirați pe nivele de învățământ superior variind de la licență la studii postdoctorale. Cât despre cadrele didactice, în sitemul de învățământ primar și gimnazial (și aici intră și cel special) activau 770 de cadre didactice. În cel superior activau peste 1000 de cadre didactice.

Rata șomajului este mai mare în rândul locuitorilor de sex feminin, conform rapoartelor INS din 2017-2018. Lunile august și ianuarie ale ambilor ani înregistrează cele mai înalte rate ale șomajului în orașul de pe Criș iar iunie și octombrie cele mai mici rate ale acestuia.

Începând cu 2007, vreme de 10 ani rata emigrării din municipiu a fluctuat înregistrând cel mai scăzut nivel în 2010 când efectele Crizei Financiare începeau să se stabilizeze. În 2016 însă, cel mai probabil din cauza instabilității politice a țării, rata oamenilor care au plecat definitiv din oraș a fost cea mai ridicată (undeva pe la 240 de persoane care și-au schimbat domiciliul). Imigrația înregistrează cel mai înalt punct al ei în 2009 (135 de persoane) după care scade treptat la 65 în 2014 (cel mai scăzut punct) și crește rapid până în 2017 la aproape 110 persoane cu domiciliul permanent ales aici.

Natalitatea se menține constantă în Oradea, în jurul cifrei de 2000 de nou-născuți anual. 2009 a fost anul cu cea mai înaltă rată a natalității din perioada 2007-2017 iar 2011 și 2013 anii cu cea mai scăzută rată. Media copiilor născuți morți în această perioadă se menține între 5 și 10 indivizi pe an, cu 2014 înregistrând cea mai scăzută rată a mortalității la naștere iar 2012 și 2015 fiind anii cu cea mai ridicată rată a nou-născuților morți (11 în fiecare an). Rata per ansamblu a deceselor (mortalitatea) se menține și ea stabilă, în jurul cifrei de 2000.

Din 2007 și până în 2013 rata căsătoriilor din Oradea scade treptat apoi crește din nou timid până prin 2016 (conform statisticilor INS Bihor). Cel mai slab punct al divorțurilor îl înregistrează anul 2007, după care Criza Financiară – declanșând probabil neînțelegeri la nivel de cuplu – determină tot mai multe persoane să divorțeze. Numărul acestora se triplează în 2010 și 2011 la un aproximativ de 550 de divorțuri pe an.

Nivelul de trai al urbei poate fi determinat indirect de costul alimentelor în comparație cu alte mari orașe din țară. Costul grâului, al fasolei, cartofilor, merelor, laptelui, oului de găină și al brânzeturilor este cu mult mai scăzut decât în centre precum Timișoara, Cluj, Brașov, Galați sau București, cu toate că suprafața intravilană a Timișoarei, Iașiului și Galațiului este similară cu cea a orașului Oradea (în jurul cifrei de 5500 de hectare). Ca suprafață intravilană și extindere a acesteia doar Clujul, Brașovul și Bucureștiul depășesc Oradea din municipiile enumerate anterior.

Datele oferite de INS și INSSE la acel moment erau complete doar până în anul 2017, dar evoluția per ansamblu poate fi analizată pentru a realiza predicții pentru anii de după 2017. Pandemia a schimbat însă puțin datele în anii recenți. În ce măsură – nu știu; n-am fost curios să verific INS după ce-am făcut analiza de mai sus acum ceva vreme. Dar – în mare – cam asta e situația în Oradea și Bihor. În caz că vă bate gândul să vizitați orașul, să vă mutați aici ori să începeți o afacere în Bihor, datele de mai sus poate vă vor fi de folos.