Rubrica de sociologie: Oradea – date demografice

Ați tot auzit de Oradea pe-aici, de cele mai multe ori în contextul ”Bolojan”. Acum vreo doi ani am făcut o cercetare sociologică și-am adunat date demografice cu privire la oraș. Datele sunt preluate din bazele de date ale Institutului Național de Statistică (INS) și alte surse oficiale. Graficele sunt realizate tot de mine. Studiul compară Oradea cu alte orașe și analizează situația din mai multe puncte de vedere: natalitate, rata deceselor, imigrație/emigrație, număr locuitori, piața de alimente, imobiliare și altele.

Situat în partea de nord-vest a României orașul Oradea este un centru de dezvoltare regională într-o continuă expansiune. Conform datelor statistice culese de pe INS.ro populația măsura în anul 2011 223.718 de persoane. Întreg județul Bihor cuprindea la acea dată un total de aproximativ 575.398 de oameni, o parte din aceștia (351.680) cu reședințe în satele și comunele din împrejurimile municipiului Oradea ori în orașe mai mici precum Marghita, Beiuș sau Ștei.

Dacă în 2013 Oradea număra 223.718 persoane, în 2016 numărul acestora scăzuse cu 1525 de unități la doar 222.193 de oameni. În 2018 orașul mai pierduse câțiva locuitori și ajunsese la cifra de 221.861 de persoane în condițiile în care – conform acelorași statistici INS – România număra 22.194.000 de locuitori.

Vorbeam mai sus de dezvoltarea orașului și ajungem la cum Oradea a reușit să atragă în anul 2017 14,3 milioane de euro dintr-un total de 16,4 milioane de euro constituind fonduri comunitare UE destinate dezvoltării. Toți acești bani au fost folosiți pentru dezvoltarea unor proiecte locale, îmbunătățirea infrastructurii și dezvoltarea turismului (printre altele). Toate celelalte reședințe de județ din țară, combinate, au strâns doar 2,4 milioane de euro din totalul sumei, cu Bucureștiul atrăgând doar 0,2 milioane de euro (adică 0,033% din acest total).

INS raporta în 2014 o populație majoritar (69,65%) alcătuită din oameni cu vârste între 20 și 64 de ani (155.479 de locuitori) – acel segment capabil de a lucra și întreține restul populației orașului: 37.636 de copii, adolescenți și tineri cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani precum și 30.122 de vârstnici cu vârsta peste 65 de ani.

Numărul locuințelor a crescut din anul 2013 până în 2016, semn că orașul este în plină dezvoltare deși numărul populației este în scădere. În anul 2013 Oradea număra 88.328 de locuințe. În 2014 numărul acestora se ridica la 88.635. În 2015 numărul locuințelor crește cu peste 150 într-un singur an ajungând la 88.800 iar în 2016 la 89.126. Numărul locurilor de cazare destinate turiștilor a crescut și el ca urmare a unui influx de străini și vizitatori atrași de noua față a orașului. în 2013 se înregistrau 1850 de locuri de cazare în turism conform statisticilor oferite de INS și un număr de 156.396 de înnoptări. În 2014 se produce un salt spectaculos, locuințele temporare destinate turiștilor ajungând să atingă cifra de 2.687 cu un număr de 277.706 de înnoptări. În 2015 și 2016 numărul de locuințe destinate turiștilor scade cu câteva zeci dar numărul total al turiștilor care vizitează orașul crește la un spectaculos 360.432, respectiv 421.062 de vizitatori.

Legat de sistemul de învățământ, în Oradea raportul dintre universitățile publice și cele private este de 2:1. În 2017 învățământul liceal înregistra cel mai mare număr de elevi, urmat de cel preșcolar și cel gimnazial și primar. Existau peste 10.000 de copii înscriși în creșe și grădinițe și un total de 31.652 de elevi înscriși în sistemul de învățământ preuniversitar. La nivel universitar Oradea se bucura de 15.975 de studenți răsfirați pe nivele de învățământ superior variind de la licență la studii postdoctorale. Cât despre cadrele didactice, în sitemul de învățământ primar și gimnazial (și aici intră și cel special) activau 770 de cadre didactice. În cel superior activau peste 1000 de cadre didactice.

Rata șomajului este mai mare în rândul locuitorilor de sex feminin, conform rapoartelor INS din 2017-2018. Lunile august și ianuarie ale ambilor ani înregistrează cele mai înalte rate ale șomajului în orașul de pe Criș iar iunie și octombrie cele mai mici rate ale acestuia.

Începând cu 2007, vreme de 10 ani rata emigrării din municipiu a fluctuat înregistrând cel mai scăzut nivel în 2010 când efectele Crizei Financiare începeau să se stabilizeze. În 2016 însă, cel mai probabil din cauza instabilității politice a țării, rata oamenilor care au plecat definitiv din oraș a fost cea mai ridicată (undeva pe la 240 de persoane care și-au schimbat domiciliul). Imigrația înregistrează cel mai înalt punct al ei în 2009 (135 de persoane) după care scade treptat la 65 în 2014 (cel mai scăzut punct) și crește rapid până în 2017 la aproape 110 persoane cu domiciliul permanent ales aici.

Natalitatea se menține constantă în Oradea, în jurul cifrei de 2000 de nou-născuți anual. 2009 a fost anul cu cea mai înaltă rată a natalității din perioada 2007-2017 iar 2011 și 2013 anii cu cea mai scăzută rată. Media copiilor născuți morți în această perioadă se menține între 5 și 10 indivizi pe an, cu 2014 înregistrând cea mai scăzută rată a mortalității la naștere iar 2012 și 2015 fiind anii cu cea mai ridicată rată a nou-născuților morți (11 în fiecare an). Rata per ansamblu a deceselor (mortalitatea) se menține și ea stabilă, în jurul cifrei de 2000.

Din 2007 și până în 2013 rata căsătoriilor din Oradea scade treptat apoi crește din nou timid până prin 2016 (conform statisticilor INS Bihor). Cel mai slab punct al divorțurilor îl înregistrează anul 2007, după care Criza Financiară – declanșând probabil neînțelegeri la nivel de cuplu – determină tot mai multe persoane să divorțeze. Numărul acestora se triplează în 2010 și 2011 la un aproximativ de 550 de divorțuri pe an.

Nivelul de trai al urbei poate fi determinat indirect de costul alimentelor în comparație cu alte mari orașe din țară. Costul grâului, al fasolei, cartofilor, merelor, laptelui, oului de găină și al brânzeturilor este cu mult mai scăzut decât în centre precum Timișoara, Cluj, Brașov, Galați sau București, cu toate că suprafața intravilană a Timișoarei, Iașiului și Galațiului este similară cu cea a orașului Oradea (în jurul cifrei de 5500 de hectare). Ca suprafață intravilană și extindere a acesteia doar Clujul, Brașovul și Bucureștiul depășesc Oradea din municipiile enumerate anterior.

Datele oferite de INS și INSSE la acel moment erau complete doar până în anul 2017, dar evoluția per ansamblu poate fi analizată pentru a realiza predicții pentru anii de după 2017. Pandemia a schimbat însă puțin datele în anii recenți. În ce măsură – nu știu; n-am fost curios să verific INS după ce-am făcut analiza de mai sus acum ceva vreme. Dar – în mare – cam asta e situația în Oradea și Bihor. În caz că vă bate gândul să vizitați orașul, să vă mutați aici ori să începeți o afacere în Bihor, datele de mai sus poate vă vor fi de folos.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

50 comentarii

  1. Eu am 550 de divorturi numai la mine in bloc

    Comentariu apreciat.730
  2. Sunt curios care-i scopul postului. Face Razvan curat prin calculator si a zis sa arunce ce nu-i mai trebuie? Pare asa, ceva foarte random si fara sens…hai sa va prezint cateva date despre Oradea. Nu intereseaza pe nimeni, in afara de cativa oradeni.

    Comentariu apreciat.6622
    • Păi ori se vorbește des de Oradea pe blogul ăsta, ori am postat asta doar pentru a te deranja pe tine. Pick one. Dacă o alegi totuși pe ultima – îmi pare rău și data viitoare voi fi mult mai atent ce postez. N-aș vrea să-mi forțez norocul cu tine.

    • @Cristian, dacă te deranjează așa tare, ai întotdeauna opțiunea de a trece peste. Doar nu vrei să facă un sondaj înainte de fiecare articol, nu? Uite, mie mi s-a părut interesant articolul, deși nu am mai fost în Oradea de hăt ani că am și uitat cum arată.

      Indecis. Tu ce zici?1819
    • Razvan, pai ne-ai cam deranjat! Si vorbesc la plurar fiindca sunt convins ca suntem multi. Intram aici pentru ca citim posturi interesante, utile, inclusiv ale tale. Iar acum ne-ai irosit, printr-o postare destul de lunga, pretioase minute de pierdut vremea pe net. Respecta-ne Razvane!

      Indecis. Tu ce zici?2442
    • Sunt total de acord cu ce spune Cristian. Si eu ma simt deranjat. Urmatoarea postare este despre o masina din 2021 si eu de abia imi permit un topor. Cica: “blog despre feșăn, topoare, mașini și imobiliare”, dar de mult nu am vazut un review la un topor.

      152
    • Păi în materie de topoare îți pot recomanda de la Fiskars, Gerbera, decente la preț, calitate. Sau poți să te duci spre unele mai scumpe, dar care costă: Urnieta, Hultafors, Gransfors Bruk. Ori poți lua ceva făcut manual de la un meșter local. Mi-am făcut cado recent de la Ionel Surcel o toporișcă mișto, făcută manual.
      Legat de mașini: n-am eu bani de toată mașina, dar d-o ușă tot fac rost.

      92
  3. no amu fa si pentru clujeani bucata asta de sociologie! Sa vedem cum sta treaba pentru acesti mitici ai Ardealului 😉

    Comentariu apreciat.326
    • Fusei recent pe la Cluj, că aveam bani de dat pe motorină și vreau să profit un pic de concediu.
      Fain oraș, mișto oamenii, oportunități de agrement, tot ce vrei. In schimb îi scump, scump ca foamea și aglomerație. Îl pot compara lejer cu București. Am fost și prin Florești să bag o cafea cu o cunoștință și e durere în comuna aia. Față de acum 3 ani când am ajuns pe acolo cu treburi, acum mi se pare mult mai aglomerat și mai sufocant.
      Nu am ajuns prin Oradea, însă sper ca anul ăsta să văd ce și pe acolo. Să văd ce a făcut Bolojan pe acolo.

      Indecis. Tu ce zici?246
    • Clujul e o mare “gogoasa”.

      Infrastructura zero, mega specula imobiliara – Caritas 2, asfalt vopsit si muuulta mandrie exagerata – “superioritate”.

      Stau in Cluj de cativa ani, dar ca turist intr-o zi ai vazut totul: 1-2h Cetatuia, 1h Parcul Central ( mini parc), 3-4h Centrul vechi, 1-2h Gradina Botanica, iar in rest… trebuie sa bei ca sa vezi si altceva.

      Orasul este blocat pe orizontala din lipsa infrastructurii. Tirurile intra prin oras pe BULEVARD, iar tramvaile circula pe acolo FARA refugiu… un om a murit pe trecere calcat de Tir cand alerga dupa tramvai… Bulevardul Muncii.

      Cineva apropiat a scos la vanzare un ap 2cam, 49mpu, semidec, 119k euro negociabil.

      O agentie i-a recomandat 110k euro sa vanda, iar alta i-a sugerat sa ceara mai mult de 119k euro.

      Dupa 6 luni, apul e inca la vanzare…

      Clujul din “exterior” este precum reclama de la Hamburgher de la McDonalds… de la distanta e fermecator, dar dupa ce stai aici realizezi “teapa”.

      Toamna asta planuiesc sa ma reintorc la Bucuresti… mandria ardeleneasca si “orasul de 5 stele”… nu degeaba l-au votat de 3 ori primar pe Funar.

      Cine nu stie, e gagiu ala de vopsea bancile in tricolor si stia sa “mangaie” inimile clujenilor.

      Comentariu apreciat.566
    • nu vopsea doar bancile, si tomberoanele. si clujenii votau…

      91
  4. Principalul avantaj al orasului e pozitia sa geografica. Zone faine cu munti la o ora de condus, autostrada care te leaga de Europa, ape termale si sector agricol important si productiv la 2 pasi ( mai ales spre nordul judetului). Orasul in sine e mai putin placut fata de acum 5-7 ani, desi pare mai curat si nou. E un oras relativ ok pt famili cu copii. In rest e plictiseala mare.

    Comentariu apreciat.375
  5. Misto facute graficele, felicitari. Ar fi interesant de facut la fel si pentru restul oraselor, tocmai pentr a vedea unde exista o corelatie cu trendul national si unde nu.

    184
  6. Offtopic si-mi cer scuze: e vreun medic pe-aici? Sa-si dea cu parerea? Nu doresc o consultatie, vreau sa stiu unde pot reclama faptul ca fiu-meu apare ca ar avea ovare si uter pe rezultatele analizelor medicale….

    Comentariu apreciat.273
    • @Nae: La Colegiul Medicilor filiala județeană. Cu copii după analizele în cauză. 😉

      181
    • Multumesc.

      21
    • Și dacă are ?

      93
    • și dosar cu șină.

    • @mirco: le gaseam pana acum.
      @Vali: cum poti sa te duci la medicul pediatru si ala sa iti ceara tie analizele in loc sa bage CNP si sa aiba totul in cutia aia alba? Cum e posibil sa iti dea concediu medical si sa taie cu pixul pe el greselile si sa completeze corect tot cu pixul? Cum mortii mamii ei de tara si de hoti am ajuns in situatia asta?

      190
    • NOU
      #24

      @Mirco: pentru că mizeria aia numită Casa de Asigurări de Sănătate e doar un paravan pentru furtul banului public în folosul politicului, pentru că rețeaua medicală românească de spitale și dispensare medicale e praf, pentru că majoritatea absolvenților de medicină alege să profeseze-n restul Europei, pentru că-n România un proaspăt medic specialist e șomer în lipsa unui post șamd.

      Comentariu apreciat.250
    • Păi îl faci userist.

      14
  7. Pe partea de turism, atentie la un indicator care nu e pe INS: taxa hoteliera.
    Gasesti in buget sau, mai bine, in executia bugetara.
    E 1% din pretul cazarii.
    Ma uit si eu mai incolo la asta.

    121
  8. Cifrele referitoare la fondurile europene sunt total eronate. Autorul a uitat cateva zerouri.

    30
  9. Degeaba băi, dacă n-ar fi Oradea, voi restul orașelor ați muri de foame :))

    165
  10. Cam scumpi cartofii de toamna in Brasov… sunt curios de fenomen, avand in vedere apropierea de campurile de cartofi din zona.

    51
  11. Ieri m-am intors din concediu din vest. Dupa ce am condus pe drumurile nationale din Ungaria si am ajuns in Oradea am simtit ca am dat de civlizitatie

    133
  12. M-am uitat pe executiile bugetare si am corelat cu numarul de innoptari de pe INS

    2016 = 723.633 lei incasati la bugetul local la 31 dec / 421.062 innoptari = medie de 171 lei / innoptare
    2017 = 807.549 lei incasati la bugetul local la 31 dec / 407.225 innoptari = medie de 198 lei / innoptare
    2018 = 1.408.316 lei incasati la bugetul local la 31 dec / 459.210 innoptari = medie de 306 lei / innoptare
    2019 = 1.685.346 lei incasati la bugetul local la 31 dec / 394.789 innoptari = medie de 426 lei / innoptare
    2020 = 1.092.808 lei incasati la bugetul local la 31 dec / 199.998 innoptari = medie de 546 lei / innoptare
    2021 = 567.872 lei incasati la bugetul local la 30 iunie / ? innoptari

    Banii inseamna 1% din costul cazarii ( doar al cazarii ). Inmultiti si aflati cat au lasat turistii doar pentru cazare in Oradea.
    Si … uite ce frumos au crescut preturile la cazare!

    21
  13. Pentru mine, un oras fain e un oras fara gropi.

    Oradea nu e orasul ala.

    225
    • Sa nu uitam de capacele de canalizare puse fix inaintea rotilor si cu diferenta de nivel. Cam in tot orasul asa sta treaba. Si chestiile astea sunt deranjante pentru locuitori. Lauda lui Bolo la Tv uita sa mentioneze aceste detalii. In rest, da, avem centrul ala misto si tramvaie noi.

      92
  14. Cit Maghiaru Estem la Oradia?

    130
  15. Asta cu fondurile europene m-a lovit un pic. Stiam ca Oradea e fruntea dar …. wtf. Restul tarii doarme.

    141
  16. Oradea Air, baieti. Nu am inteles de ce nu a reabilitat Bolojan drumurile din oras si de ce trebuie sa simt cate un canal sau o groapa in rinichi in 90% din timp, acuma am inteles, Oradea Air.

    92
    • Iar fitza fitzelor va fi cand Bolojan & Birta vor cumpara niste aer proaspat din Alpi, sa-l elibereze prin centrul orasului, sa simti ca esti in Davos. Doar pentru turisti, ofcors, pulimea va respira aer de santier. Si ala cu taxa.

      111
  17. Oradea s-a dezvoltat mult in ultimii 30 de ani, cu toti banii bagati in dezvoltare, investititii de la EU si private din pacate e in top la cele mai mici salarii din Romania , asa ca nu o face prea atractiva pentru relocare.

    81
  18. “Dăcât” cu gropi la Oradea, mai bine cu gunoi ce pute-n stradă și duș la lighean. 🤣🤣🤣🤣
    M-aș muta-n favela numită Bukkake, dar primaru’ Vienei mi-o zâs să șed blând. 😎

    35
  19. Populația … OradIei!?

    02
    • @done8989: Da – așa e corect. Ceea ce se termină în vocalele ”ea” se transformă în ”iei”. Vezi ”Turcia”/”Turciei”. Excepție e ”Tulcea”/”Tulcii” pentru că litera ”c” e mai ușor de tranziționat în limbaj direct drept consoană decât ”d” care e mai dur și ar delimita foarte bine ”Orad/ii”. ”Groenlanda”/”Groenlandei” e permis pentru că nu se termină în două vocale legate (ea) ci într-una singură (a).

    • Aaa, așa cum e și la Buftea!

      00
    • Iar Turcia nu se termină în “ea”, ci în “ia”

      00
    • Fix din sursa ta citare:

      Din păcate, din motive necunoscute, nici DOOM, nici DOOM2 nu indică forma „oficială”, astfel că se folosesc ambele variante de genitiv, inclusiv în acte oficiale! În orice caz, fiecare poate folosi varianta pe care o crede corectă

      QED. Să nu ne legăm de detalii.

  20. Eu am o curiozitate..orasele acestea burgheze din Ardeal cum stau cu salariatii? Cati sunt la privat si cati la stat? Ca tare ma tem ca datele statistice refeeitoare la economie se cam schimba. O reducere a veniturilor bugetarilor si sa vezi cum fasolea are alt pret.
    * aia cu plecatul o ai o ai doar oficial. Majoritatea romanilor nu aunt plecati la munca in strainatate. Da stau acasa si muncesc. Aha.

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Ultimele articole

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link, de la PCGarage prin acest link sau de la Finestore.