Rubrica de psihologie: mirajul prietenilor mulți

O chestie cu care mă confrunt des în ședințe sunt clienții care afirmă că se simt singuri și că nu au prieteni. Mai mult sau mai puțin voalat le spun chestia de mai jos.

Marea majoritate a oamenilor are un maximum de 5 prieteni. Când ai 5 prieteni poți să spui despre tine că ești bogat, cumva. 90-95% din populația globului are sub 5 prieteni iar motivul e simplu: ne e extrem de greu să 1. găsim în proximitatea noastră oameni asemeni nouă și 2. să menținem relații sociale constante cu ei. Dacă ai 3 prieteni – de exemplu – șansele există ca la un moment dat unul dintre ei să se certe cu un altul; moment în care trebuie să adopți – poate – o poziție. Ceea ce duce la conflict. Din nou – șansele există să îți ceară doi prieteni în același timp ajutorul și să trebuiască să decizi cui îl acorzi. Din nou – asta duce la conflict și slăbirea relațiilor sociale dintre voi. De aceea majoritatea oamenilor au prieteni puțini, pentru că aproape imposibil să păstrezi multă vreme mulți oameni la un loc fără conflict. E mai ușor să păstrezi o prietenie cu două persoane decât cu 12 persoane simultan.

Doi la mână: chit că ne aflăm des în proximitatea unor oameni, cu timpul evoluăm diferit față de ei. Prindem alte gusturi de la TV, din ceea ce visăm, din ceea ce auzim de la alții. Asta duce la incompatibilități și – din nou – la conflict. Datorită evoluției personale fiecare o apucă pe alte căi la un moment dat. După niște ani, prietenul X parcă nu mai e compatibil cu ceea ce credem noi. Nu mai e ca mai demult.

Problema e că în filme totul pare însă roz. Vedem grupuri compacte de câte 8-14 oameni înțelegându-se perfect și ajungem să credem că așa e în realitate. Filmele și imaginea pe care alții o proiectează în societate ne fac să credem că e ceva în neregulă cu noi de nu putem și noi aveam 10 prieteni buni. Ori filmele doar romanțează niște lucruri precum sexul, dragostea, prietenia, viața de familie, dreptatea și altele, prezentându-le disproporționat de frumos în contrast cu realitatea. Nimeni nu face sex ca în filme, nimeni nu iubește ca în filme, nimeni nu are prieteni ca în filme. Chestiile acelea sunt acolo pentru că ne-ar plăcea să fie așa, nu pentru că așa e în realitate.

În realitate există patru tipuri de oameni cu ”mulți prieteni”:

  1. histrionicii – care sunt axați pe social și tind să vadă relațiile sociale ca fiind mai mult decât sunt în realitate și care îi numesc ”prieteni” pe amici;
  2. narcisicii – care au nevoie de oameni pentru a fi adulați, validați ori ajutați, dar care văd prietenia mai mult ca pe un troc social: ei te numesc „prieten” iar tu te supui lor;
  3. cei cu tulburare bipolară – care văd, la fel ca histrionicii, relațiile sociale ca fiind mai profunde decât sunt în realitate; care au nevoie de atenție constantă și supraevaluează abilitățile proprii și ale celorlalți;
  4. cei cu o experiență de viață limitată (cum ar fi copiii sau adolescenții) care folosesc greșit termenul de ”prietenie” pentru a desemna alte grade de socializare ori cei care folosesc cuvântul ”prieten” în scopuri pragmatice.

Încerc să spun că un grup mare de prieteni e greu realizabil și extrem de greu de păstrat în timp. Intervine viața: pe la 30 de ani – de exemplu – mulți se căsătoresc sau sunt deja în relații amoroase stabile; sau fac copii; sau se mută în alte țări. E greu să păstrezi relația ca înainte, oricât ai dori asta. Însă mereu vei da peste oameni care – exact ca tine – vor să cunoască alți oameni. Care vor și ei să discute cu cineva. Poate îți vor deveni prieteni, poate nu. Dar ciclul se poate repeta oricând. Se schimbă doar condițiile, odată cu vârsta: ce anume discutați, subiectele de interes, statutul social.

Cu cât socializezi mai mult cu oameni din afara sferei tale de confort, cu atât cresc șansele să fie mai bine. Asta deoarece sfera aia de confort se bazează pe niște principii mai vechi; ori lumea e în continuă mișcare. Eu – de exemplu – nu mai pot socializa cu rockerii așa cum o făceam la 16 ani. Dar pot socializa cu utilizatorii linux, sau poate amatorii de filme SF. Mereu găsești o nișă plină de oameni pe undeva. Ideea e să încerci să-i abordezi; chiar dacă eșuezi. Că din 10 vreo 2 tot vor fi interesanți.

Nu vă luați după ceea ce vedeți prin filme. Nu interpretați distracția unui grup de 20 de persoane într-un local oarecare drept ”sunt prieteni”. Atunci, pe moment, există o sinergie între oamenii aceia. Dar e temporară. Sunt amici sau colegi.

E cumva normal să-ți dorești să ai mulți prieteni. A avea mulți prieteni corelează cu ideea de a fi pus la adăpost în caz de necaz. Înseamnă că ai de unde alege în caz că e nevoie de ajutor. Că poți apela la înțelegerea și suportul mai multor oameni și că îți vor fi validate stima de sine și ideile mult mai des. În realitate însă ideea unui număr mare de prieteni nu e sustenabilă pe o perioadă mare de timp. În funcție de cultura din care facem parte ni se schimbă ideile și – odată cu ele – părerea despre oameni. Brusc, prietenii de acum ”x” ani nu mai sunt compatibili cu ceea ce am învățat în ultima vreme. Nu mai avem aceleași gusturi, ori poate s-au mutat în alte locuri, ori poate nu mai au timp de noi. E normal să fie așa. E semn că putem începe să socializăm cu alți oameni.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

36 comentarii

  1. Perfect!
    Asta este 1:1 ce simt eu și cum este in realitate. Gașca veche se numesc prieteni din inerție. Toți au alte stiluri de viață, alte interese și cei mai important (ptr mine) alte valori (chiar și diametral opuse). Relația cu ei nu mai este ca înainte, “ce faci?” nu interesează pe nimeni de fapt. Ce funcționează sunt petrecerile. Anul acesta am fost la o onomastică din Gașca veche, după trei beri eram din nou adolescenții din discotecile anilor 90 sau călătorii inter rail 1993 vara. Cu bere fost oarecum foarte mișto.

    Comentariu apreciat.1316
  2. Si daca esti in cealalta extrema, cu 0 prieteni?

    Comentariu apreciat.1034
  3. Frumos articol pentru o zi de duminica.

    Comentariu apreciat.465
  4. „90-95% din populația globului are sub 5 prieteni” e echivalent cu „marea majoritate a oamenilor are un maximum de 4 prieteni”

    Indecis. Tu ce zici?1732
  5. N-ai prieteni, ai doar cunostinte. La un momentat, vei realiza asta, din varii motive.

    Comentariu apreciat.978
    • Te inseli… poti avea prieteni
      Acum vreo 5-6 ani am fost intr-o belea mare… nu prea aveam la cine apela din cunostintele actuale si am apelat la cei 3 prieteni vechi. Vechi in sensul ca nu ne vazusem de minim 8-10 ani. Si 2 s-au oferit sa ma ajute.
      Si ca idee, si dupa acesti 5-6 ani, tot nu am reusit sa ne vedem…
      Deci prieteni poti avea… eu cel putin am 3… e putin conform articolului dar eu ma declar multumit

      Comentariu apreciat.877
  6. Comentariu ascuns de spiriduși!
    [Click aici]

    Comentariu nasol. 487
  7. Comentariu ascuns de spiriduși!
    [Click aici]

    Comentariu nasol. 1653
    • Ăștia sunt camarazi de luptă, boss
      Prieten înseamnă un pic mai mult decât un munțoman iscusit

      Comentariu apreciat.594
    • Când creasta are 10-20cm și hău in stânga e 150m, iar în dreapta 200m, iar dacă aluneci/pici intr-o parte el sare în cealaltă sa te salveze eu cred ca e mai mult decât un mutoman iscusit. Spun de mers în tandem, nu filat asigurat.

      Indecis. Tu ce zici?1033
  8. Segmentarea prietenilor in cazul meu o percep astfel:
    1. Am 3-4 prieteni din perioada liceului-facultății, oameni cu care ma văd destul de rar, familiile noastre nu sunt neaparat intr-o relație apropiată, dar de fiecare data simțim ca suntem acolo unul pt altul. Este ca un fel de legătura formată intr-o perioada “pura” sau “naiva” a vieții și care este foarte puternica.
    2. Prieteni cu care ma văd des și cu care fac vacante și planuri, 4 la număr. 2 câte 2, adică 2 dintre ei sunt in situațiile de conflict descrise, dar între ei și atât, fără sa fi fost pus sa aleg ceva.
    3. Prieteni de ocazie, sau prieteni cu interese punctuale. Relația este strânsă, exista toate elementele de prietenie, dar relaționarea se realizează punctual pe interese comune. De exemplu un prieten este pasionat de una numit joc, de care și t și eu, interacțiunea noastră se rezuma 90% la acest punct comun.
    Acum întreb, înțeleg greșit noțiunea de prieten?
    Aceste situații descrise de mine se pliază pe formatul prieteniei? Sau doar cei de la pct 2 sunt prieteni?

    1113
    • Cei de la punctu 2 de sunt diferiti de cei de la punctu 3? Inlocuieste vacante cu „un anumit joc” si e tot aia. S-ar putea ca cei de la punctu 1 sa-ti fie cu adevarat prieteni, nu bag mana in foc doar ‘suspectez’.
      1. Sa presupunem ca ai un an mai prost si nu iti permiti sa mergi in vacanta cu cei de la pct. 2, crezi ca te-ar ajuta din propria initiativa? Crezi ca dupa ai mai fi frecventabil?
      2. Sa presupunem ca ai avea nevoie de cineva sa te ajute la niste mutat de mobila. Care din 1, 2 sau 3 s-ar baga?

      Ce vreau eu sa zic ca e greu de definit Prietenul pentru ca o situatie din cele 2 de mai pot ruina intr-o dupa-amiaza o prienenie intinsa pe ani de zile. In acelasi timp s-ar putea ca amicul de la pct.3 sa fie singurul care apare la mutatul mobilei si sa devina el unu din cei maxim 5 prieteni. Complicat rau…

      242
  9. Eu am 127 de prieteni. Pe Facebook. Mă iubeşte lumea, ce mai…

    Comentariu apreciat.712
  10. Eu am zero prieteni adevărați.
    Toți „prietenii” apropiați pe care i-am avut în trecut nu făceau altceva decât să-mi ceară bani împrumut din care pe mulți nu-i mai vedeam înapoi sau ma chemau să-i ajut la mutat de mobilă. Ieșirile la bere nu au nicio valoare ca alea pot sa le fac oricând și cu necunoscuți prin cluburi ori cu membrii familiei.

    Comentariu apreciat.874
  11. Bun.
    Bun bine.
    Acum trebuie să și priceapă cineva ceva 🙂

    117
  12. Prieten pe care să te bazezi ca te ajută când dai de greu? Adică e bun si folositor, sau cum?
    Mă leș?

    Prieten e ăla pe care-l iubești ca pe iubita/iubitul tău. Ăla care te bucură fără sa scoată o vorbă, fără să-ți bată la ușă – ajunge să-ți amintești ca există.

    Da, e greu să ai mulți prieteni.

    Indecis. Tu ce zici?2311
  13. Citisem undeva ca prieteniile au tendinta sa se erodeze dupa 5-10 ani. Cam asta e perioada dupa care intervin schimbarile de lifestyle mentionate in articol.

    Evident sunt cazuri si cazuri, dar cam asta am observat si eu in jurul meu…

    135
  14. Cine are nevoie de dusmani cand ai prieteni?

    80
  15. Chiar discutam acum cateva zile cu prietenii mei cei mai vechi despre treaba asta, ei sustinand ceea ce spui si tu.

    Faza e ca ei au un anumit stil de viata: mers la job, mers acasa la nevasta si eventual copil, netflix, somn. Niciodata nu dau niciun semn, rar mai ies pe undeva in afara de excursiile cu familia. Daca vezi viata asa, normal ca e greu sa mai ai prieteni.

    Nu trebuie insa sa fie asa! Sunt de acord ca necesita efort sa mentii aceste relatii, insa acel efort poate fi facut. Personal am alte doua grupuri de 8-15 persoane care fac aceste eforturi si ne vedem mereu, vorbim, mergem prin alte tari si asa mai departe. Printre ei sunt oameni extrem de ocupati, care muncesc mai mult decat clasicul 9-17 si au responsabilitati mari (uneori ma surprind si pe mine cum isi fac timp). Depinde ce este important pentru fiecare.

    Eu le recomand tuturor celor care nu au timp de socializare sa se apuce de sport si de mancat sanatos. O ora de sport pe zi iti elibereaza vreo alte 3. Vei avea mai multa energie, poti sa dormi mai putin, nu te mai omoara mahmurelile, etc.

    Ps: Nu inteleg ce legatura are evolutia cu prieteniile vechi. Ma doare in cur daca un prieten e homofob sau ii plac manelele. Poti fi apropiat de oameni chiar daca au conceptii diferite despre viata. Chiar tu spui ca e bine sa cunosti oameni din afara sferei de confort (lucru pe care il sustin 100%)

    87
    • Apropos de evoluție: am o prietenă veche de 20+ ani, sunt încă vreo 95% sigură că dacă i-aș cere ajutorul, mi l-ar oferi. Și eu aș face asta pt ea.
      În ultimii cca 10 ani a devenit religioasă, iar în ultimii 5 de-a dreptul habotnică. Eu nu, chiar dimpotrivă.
      Asta s-a coroborat și cu faptul că după căsătorie și 2 copii, s-a mutat într-o comună lângă București și-mi lua 2+ ore, 3 metrouri și un microbuz doar dus. Apoi eu m-am mutat din București.
      Influența religiei s-a întins în multe aspecte ale vieții și gândirii ei astfel încât devenise inconfortabil pt mine să stăm de vorbă.
      Efectiv simțeam că nu pot să-mi exprim ideile, gândurile, părerile (la modul general, nu reprosându-i ei ceva) pt că simțeam că ar fi lezat-o și mi-ar fi ținut o predică (chiar mi-a ținut), plus insinuări că greșesc și altele.
      Simțeam că nu mai pot fi eu însămi, mă cenzuram chiar mai mult decât în viața profesională, față de șefi imbecili.

      191
    • @ab sigur, asta e de inteles, dar as zice ca asemenea transformari radicale sunt mai degraba cazuri izolate.

      30
  16. cine e in londra, uk si are chef de o bere/suc?

    113
  17. eu nu (mai) am niciun prieten, dar nici nu sufar din cauza asta (nu sunt sociabil din fire).
    cred ca problema e la mine… oare in ce „categorie” ma incadrez?

    50
    • Un pic introvertit, un pic asocial. Probabil. Nu e nimic rău în asta. 🙂
      Nu sunt foarte departe. Noroc că am găsit oameni cu care să împart un hobby și, din fericire, principii similare de viață pe ici pe colo prin punctele esențiale și alții care insistă (la modul decent și nu foarte intruziv) să țină de mine.

      Dacă ar fi strict și exclusiv după mine, în viața privată aș fi o pustnică și m-aș bucura de fiecare minut. 🙂
      Trebuie să recunosc totuși că e extrem de plăcut să primești ajutor când îți arde buza. 🙂

      40
  18. În general persoanele care au nevoie să fie validate și cu o stimă de sine scăzută, au nevoie de alte persoane de unde și „calitatea” de persoană sociabilă. De aici rezultă că o nevoie generează o…calitate.

    21
  19. Sunt foarte curios de cele 4 categorii. Oare e nevoie de cate un articol mai detaliat pentru fiecare categorie sau ar ajunge unul pentru toate? Sau lasa niste surse de informare despre ele, desi din explicatiile/articolele tale se intelege mai bine despre ce vorbesti.

    30
  20. de la o varsta, poti sa iti faci prieteni si daca apuci sa cununi sau sa botezi pe cineva, vreun cuplu..poate din obligatie, dar te apropii..pot sa fiu prieten si cu cumnat-miu de exemplu, mi se pare o chestie faina, daca ma inteleg bine cu el, chiar daca sunt rude iti pot deveni prieteni apropiati..

    02

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.

Pun clipuri pe Youtube