Rubrica de psihologie: Mecanismul propagării ”Fake news”

Oamenii tind să creadă cele mai năstrușnice lucruri. Mediul online și – în special – rețelele de socializare au permis fiecărui om accesul nu doar la informație dar și la informație eronată. În acest text voi dezbate de ce fenomenul ”fake news” are atât de mare priză la oameni și de ce e aproape imposibil de stopat.

În primul rând, oamenii au tendința de a exagera. Mecanismul psihologic din spatele acestui fapt rezidă în ideea cum că ne dorim mereu să fim luați în seamă. Dacă cineva ne povestește că X e cam răcit, vom dori să transmitem informația mai departe. Problema e că ideea lui ”X cam răcit” e destul de fadă în sine. Vrem să transmitem ceva cât mai glorios. Dacă suntem mesagerii unei idei importante, cumva – prin alipire – devenim și noi importanți. Oamenii devin mai atenți dacă le transmitem informații mai importante. Mai mult – cu cât informația este mai ieșită din comun, cu atât oamenii o vor reține mai bine (în psihologie i se spune ”Efectul von Restroff”). Așa că pasăm mai departe informația sub o formă oarecum decorată, în ton de ”X e răcit bine de tot”. Cel care preia informația va adăuga la rândul lui un strop de fantezie, din aceleași motive enumerate mai sus, iar informația va ajunge mai departe sub forma lui ”X e răcit cobză și suferă”. Apoi asta se va transforma în ”X suferă deoarece are dureri”, apoi în ”A trebuit să meargă la spital deoarece nu mai rezista”, apoi în ”X e internat, posibil să aibă Covid”. Oamenii adaugă ceea ce cred ei că ar face informația mai valoroasă și o predau mai departe.

Dar nu toate informațiile se denaturează până ajung în forma știrilor false. Cele care totuși o fac au același lucru în comun: ideea prezentată este oarecum de ordinul fantasticului. Și aici intervine a doua problemă care menține stabilă propagarea de fake news: ținem mai bine minte acele povești care sunt ieșite din comun. Vom uita o amiază plictisitoare din copilărie, dar vom ține mai bine minte ziua în care ni s-a furat ceva. Ori cea în care am văzut o mașină de o culoare ciudată, ori un om care cânta în gura mare pe stradă. Cei cărora le vom istorisi povestea vor avea și ei tendința de a reține mai bine acele povești care sunt rupte de cotidian și au nu doar elemente atipice dar cumva fantastice. E motivul pentru care Biblia, Coranul și Bardo Thodol s-au transmis atât de bine pe cale orală. Scrierile sfinte ale marilor religii sunt presărate de elemente fantastice precum cai zburători, șerpi vorbitori, tufișuri de lumină ori cataclisme de proporții imense. Șansa de a întâlni aceste elemente în viața reală este nulă, așa că atunci când cineva le prezintă drept adevăr ni se pune imaginația în mișcare. Trebuie să ne folosim de ceea ce cunoaștem pentru a reprezenta noi concepte: luăm imaginea-prototip a unui cal, cea a unui cer și cea a unei păsări și le combinăm mental pentru a ne reprezenta ceea ce știm că-l reprezintă pe Pegas. Exercițiul în sine cere ceva mai mult efort mental decât a jongla cu concepte deja existente și uzate precum cel al unei case ori cel al unui coș cu mere. Prin urmare ideile acelea vor rămâne mult mai bine întipărite în minte. Așa iau naștere știrile despre marii magnați care se spală în sânge de copil ori cele despre vaccinuri create din creier de maimuță.

În al treilea rând ne place să facem parte din ceva special. Dacă suntem elemenți dintr-un grup care perpetuează ”fake news” și – mai mult – credem în ele, brusc suntem elita care are acces la informații de ultimă oră și care pot afecta un grup mai mare de oameni. Intrăm în rolul celui care trâmbițează în scopul de a salva mulțimea. Avertizăm, și făcând asta devenim un fel de salvatori. Mai mult – făcând asta ne solidificăm poziția de oameni care (ei, și doar ei) au acces la informații vitale. Suntem speciali, singuri împotriva curentului. Dintr-o dată avem un statut aparte și ținem la el deoarece ne diferențiază de restul omenirii care nu e atât de bine informată. Statutul acela aparte este atât de important pentru oameni încât nu renunță la el nici în fața dovezilor ci caută explicații alternative menite să-i mențină în rolul acela de salvatori și ”speciali”.

Un al patrulea factor care menține știrile false pe piață constă în faptul că nu toată lumea are capacitatea de a asimila și perpetua informații complexe. O lungă listă despre componența chimică a unui vaccin necesită oarecare concentrare și documentare pentru a putea fi înțeleasă. Lipsa de educație, lipsa de răbdare precum și dorința de a face informația mai atrăgătoare pentru alții dau naștere la știri care vorbesc despre vaccinuri cu extras de fetus și detergent. Oameni se pot raporta mai ușor la elementele cu care au contact periodic în alte calupuri de informație și vor tinde să le refolosească. Sunt mai accesibile, așa că înlocuiesc informațiile originale cu ceea ce cred ei că se potrivește mai bine în locul lor. Ceva la care se pot raporta fără efortul asociat documentării. Aici intervine și necesitatea oamenilor de a căuta mereu cea mai simplă rezolvare la o problemă. Din nevoia de a conserva energie vom alege mereu drumul cel mai scurt. Dacă drumul implică pași adiționali precum ”documentare” sau ”verificarea validității informațiilor” tentația va fi de a sări peste aceștia pentru a economisi timp și energie. Așa ajung studiile științifice să fie reinterpretate de oameni care nu pricep exact terminologia, dar doresc totuși să facă o postare pe marginea lor.

Basmele și legendele sunt în sine ”fake news” transmise la origini pe cale orală prin mecanismele de mai sus. Nevoia omului de a prezenta realitatea într-un mod fantastic a dus la perpetuarea unor povești precum ”Robin Hood” sau ”Robinson Crusoe”. Aici intervine și tendința oamenilor de a folosi extremele pentru a prezenta cât mai rapid un caz. Trecem peste elementele constitutive și neclare ale poveștii deoarece dorim să economisim timp și/sau le considerăm a fi irelevante. Dar, cum fără ele povestea devine fadă, umflăm ceea ce rămâne pentru a menține valoarea ei. Așa a ajuns Crusoe din matelot alcoolic un erou supraviețuitor sau cutare domnitor din sadic impulsiv în salvator al neamului. Știm că oamenii reacționează în mod sigur la extreme așa că le folosim des pentru a sublinia importanța informației. Eliminăm detaliile așa că povestea se transformă încet și e redusă la elementele ei constitutive principale, și acelea exagerate.

Fenomenul ”Fake news” e vechi de când lumea. Diferă doar mediul de propagare. Dacă înainte știrile false se transmiteau pe cale orală, ulterior s-au transmis în scris, apoi prin mijloace media. Cu cât mai mulți oameni au acces la aceste medii de propagare și – mai ales – la uneltele de creație din cadrul lor, cu atât vom avea mai multe știri false.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

25 comentarii

  1. Concluzie (personală): educația este cea mai bună apărare împotriva fake news, căci ne ajută să fim mai puțin credului.
    (Nevastă, zi-i lu’ ăla micu’ să lăse naibii telefonul mobil și să pună mâna pe o carte – dar nu Biblia, Robin Hood sau Robinson Crusoe :)))))

    00
  2. @razvan: ai multe typos in text; nu trebuie sa imi apara comentariul, dar corecteaza-le ;)

    00
  3. I-adevarat ca fenomenul fake news este vechi, dar mediul online nu este doar un alt mediu de propagare, ci a adus modificari calitative, de ex. multitudinea de surse posibile, viteza de propagare si reach-ul sunt elemente complet noi.
    Ele au determinat niste modificari structurale, respectiv
    – cresterea nr de fake news
    – devine tot mai greu sa discerni intre fake si real
    – utilizarea pe scara larga a fake news de catre actori cu agende malevolente, cum ar fi state („weaponizing”)

    Deci nu e aceeasi Marie cu alta palarie.

    00
    • Da, si in plus ai jucatori interesati direct de amplificarea si distribuirea unor mesaje care sa creasca engagementul, sa creasca reachul, sa creasca participarea. Pentru ca din astea ei fac bani. Si, drumroll, drama, exagerarea si ura vand foarte foarte bine.

      Tocmai ce-a iesit un whistleblower in fata cu mii de documente sifonate de la facebook, in care arata ca analizele platite de ei au gasit toate astea, si n-au implementat chestii care sa combata fenomenul, pentru ca stirile mai calme, mai informate si mai fara ura duceau la o participare scazuta => profituri mai mici pentru ei. Un fel de awful everything.

      00
  4. Cumva tangential si legat de vaccin: nu mai convinge nimeni pe nimeni, vremea vorbelor a trecut. E vremea actiunilor si a regulilor aplicate la sange. In primul rand nu ar mai trebui sa existe vreo institutie(nu birturi si nunti) in care sa poti intra nevaccinat: scoli, spitale, primarii, etc. Nu ai certificat de vaccinare, mergi acasa !

    00
    • fakenews-ul functoneaza in ambele sensuri: asa cum vaccinul nu are chipuri nici nu cad oamenii din picioare pe strazi; asa cum nu-ti cresc solzi pe piele de la vaccin nici nu mor 99% din infectati

      00
  5. Statutul acela aparte este atât de important pentru oameni încât nu renunță la el nici în fața dovezilor ci caută explicații alternative menite să-i mențină în rolul acela de salvatori și ”speciali”.
    Asta este chintesenta, e greu sa recunosti ca ai gresit , ca ai batut campii , ca ai fost manipulat folosit, preferi sa mori de covid decat de rusinea de a recunoaste ca ai fost prost.

    00
  6. Daca vreti sa vedeti situatia „fake news” pe platformele sociale sa va uitati la playlistul asta, e fascinant.

    https://www.youtube.com/watch?v=qOTYgcdNrXE&list=PLjHf9jaFs8XVAQpJLdNNyA8tzhXzhpZHu

    00
  7. adevarul e ca nici nu e necesar un efort prea mare sau o poveste inteligenta la modul in care 8 din 10 oameni inghit orice

    00
  8. > În al treilea rând ne place să facem parte din ceva special. […]

    In paragraful asta ai descris miscarea qanon la perfectie. Am un amic care ii urmareste de cand erau pe 4chan, si vad in el fix transformarea de care vorbesti. Fain. Scary, dar fain de vazut de la distanta, ca la zoo.

    00
    • Clar este fascinant sa urmaresti asa ceva, de la distanta. Ca o referinta, ruleaza pe HBO Experimentul Standford. Te poti pune usor in pielea psihologului interpretat de Billy Crudup: observi, te fascineaza, nu te mai poti opri din privit, dar, la un moment dat, este imperios necesar sa intervii

      00
  9. Vreti fake news de cea mai buna calitate?
    Cine a condus armata romana la Canae?
    Consulii Lucius Aemilius Paullus si Gaius Terentius Varro.
    Primul facea parte din elita politica a Romei, iar al doilea era ceea ce am numi azi un politician populist, provenit din plebei.
    Toate cartile de istorie il critica pe Varro pentru ca pierdut lupta si pentru ca nu a condus armata romana la victorie.
    Toate cartile il omagiaza pe Aemilius ca un erou ce a cazut in lupta.
    Ce uita lumea e ca istoricii romani scriau pentru elite, pentru ca plebei erau analfabeti.

    Unde statea conducatorul unei armate din perioada istorica a Cannae? In partea dreapta.
    Unde a decedat Aemilius? In partea dreapta.
    Cine propaga fake news de 2000 de ani? Toti istoricii care insista ca sursele sunt corecte.
    Da, sunt corecte, dar aveti cap ca sa ganditi?

    Dupa 2237 ani un fake news ramane un fake history.

    00
    • Cam 70% dintre „grozaviile” facute de Ivan cel Groaznic sunt fake news suedistaneze .
      Vestea buna e ca nu s-au oprit nici acum ,vezi fb.

      00
  10. Apropo de fake news și subiectul zilei – gheiț, cipuri în vaccin, 5G etc – ia uite cum face fact checking Reuters și după aia se miră lumea că rata de vaccinare e la pământ: https://www.reuters.com/article/factcheck-grapheneoxide-vaccine-idUSL1N2OZ14F

    „Pfizer told Reuters its vaccines do not contain the material. VERDICT – False. Pfizer said their COVID-19 vaccines do not contain graphene oxide.”

    00
  11. NOU
    #19

    Cred că exemplul cu „vaccinurile conțin fetuși” nu e unul din cele mai bune, in cadrul articolului.

    Citisem fugitiv o știre că Planned Parenthood vinde părți și țesut din copii avortați către diferite centre de cercetare și am găsit linkul de mai jos:

    https://www.factcheck.org/2015/07/unspinning-the-planned-parenthood-video/

    Deși articolul dezbate daca Planned Parenthood a făcut profit sau daca a fost etic / legal, in cadrul acestuia se specifica că premiul Nobel în medicină in 1954 a fost acordat echipei de cercetători care au reușit să facă un vaccin anti poliomielită, folosindu-se de țesut din celulele cultivate din rinichii fetușilor.

    Un alt exemplu, tot din cadrul articolului, este Leonard Hayflick ce a creat vaccinuri împotriva rujeolei, rubeolei, zona zoster și alte boli, folosindu-se de țesut din copii avortați, pe la inceputul anilor 1960.

    Articolul concluzioneaza prin Arthur Caplan, bioetician la Universitatea din New York că în ultimii ani: „celulele fetele nu mai sunt mare lucru în știință”. Ceea ce lasă loc de interpretări, de unde, probabil și așa zisele „fake news”.

    00
  12. Merge și una din zilele noastre „vaccinați-vă, că altfel muriți” 😉

    00
  13. Mai e ceva: dorinta de a face bine. Sincera. Adica faci share la ceva care crezi ca este util pentru ceilalti.

    Majoritatea fake-newsurilor prezinta nenorociri. Daca te poti pune in locul omului ( sarac cu duhul) care da share la „ai grija la vaccin ca are 5g”, poti crede ca el chiar isi doreste sa-i scape pe aia din lista lui de Fb de nenorocire. Cu informatiile pe care le are, el chiar e ingrijorat pentru sine si prietenii lui (virtuali).

    Acum cateva luni incercam sa imi conving un prieten sa se vaccineze, si el pe mine sa nu. Amandoi cu cele mai bune intentii.

    El ca nu e testat,serul si ca o sa damblagesc, eu ca : decat nimic mai bine ceva netestat. Si ajunsesem sa ne trimitem tot felul de articole pe fb, whatsap si pe toate gaurile ingrijorati realmente de prostia pe care o facea alalantu. Am convenit sa abandonam aceasta discutie, ca cum a supravietuit prietenia 10 ani, o sa supravietuiasca si de acu incolo.

    00
  14. Exemplu recent de fake news: Cursa NASCAR, multimea in cor „F*ck Joe Biden!”. Comentatorul sportiv: „Sounds like Let’s go, Brandon!”

    00
  15. Mai e de vina si alt fenomen: oamenii au auzit ei ceva dar n-au inteles prea bine si, vorba raposatei bunica-mea, „surdul n-aude dar la potriveste”. Asa era cazul unei vedete autohtone care a zis „polutie” la „poluare”.
    Prin anii ’90, pustan fiind, am auzit o conversatie de mosnegi la frizerie cum ca „In Irlanda, daca te prinde furand iti taie o mana”. Oamenii auzisera ceva de Iran probabil, si aia era falsa oricum, pentru ca probabil se intamplau de astea in Arabia Saudita si in mintea romanului aia sunt toti o apa si un pamant.
    Acum vreo 15 ani un coleg de munca imi spune ca citez „romanii au inventat o racheta cu apa” (apa contine hidrogen, si romanii corigenti la chimie stiu asta). Era de fapt cu apa oxigenata si nu era inventie romaneasca, apa oxigenata e „monopropellant”, o substanta foarte instabila folosita de mult in astfel de scopuri (apa oxigenata care se gasea in farmacii pe vremuri era foarte diluata).
    Scepticismul fata de vaccinuri a aparut in urma unui studiu (gresit) care cica descoperise ca UN trivaccin ar provoca autism si recomanda sa se administreze 3 vaccinuri simple in loc (firma unde era angajat tipul producea vaccinuri de alea simple). Si de la aia s-a ajuns la paranoia de acum.

    00
  16. Super articolul, nu o să le mai spun că sunt cretini, ci că asupra lor se aplică perfect ”Efectul von Restroff”!
    Se vor simți si mai importanți !

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG, de la Finestore, de la PORC sau de la Aceeași Mărie.

Pun clipuri pe Youtube

Top articole

7 zile