Cunoașteți retorica pro-rusă actuală: ”dar pe copiii României de ce nu-i ajutați?”. Poate vi se pare ciudat de ce ar critica cineva pe un altcineva care ajută. Explicația psihologică e că oamenii se simt inferiori când văd că cineva face un act de caritate iar ei asistă la el. Îi face să se simtă prost că nu sunt ei cei care fac chestia asta. Așa că soluția lor e să-l tragă în jos pe acel om în loc să se ridice la nivelul lui. Și-l critică cu câte un ”dar nu mai bine…?”; să-i sublinieze că – totuși – ceea ce face nu e făcut așa cum ar fi făcut ei. Le menține stima de sine intactă. E mult mai ușor să critici de la distanță decât să faci ceva prosocial. Ești în siguranță, cumva. N-ai donat pentru refugiați, dar poți oricând să specifici cum ar fi trebuit să procedeze alții; așa – din siguranța relativă a tastaturii. Îți dă impresia că dacă tu știi cum ar trebui să stea lucrurile atunci ești în control. Și – din nou – e pansament pentru lipsa de acțiune a criticului.
Majoritatea oamenilor luptă zilnic să-și mențină stima de sine intactă. O facem cu toții. O facem când mergem drepți de spate pe stradă, când ne îmbrăcăm cu haine curate atunci când ieșim în oraș, o facem când ne spunem părerea despre politică chit că nu ne-a întrebat nimeni. Funcționăm mai bine când moralul ne este ridicat. Am un bun prieten care e electrician auto. Mi-a spus că ceea ce-l deranjează cel mai tare la locul de muncă e când vine proprietarul mașinii asupra căruia e aplecat și începe să-i dea sfaturi și sugestii ce și cum să facă. Proprietarul mașinii crede că dacă mașina e a lui atunci e îndreptățit să dirijeze lucrurile în direcția pe care el o crede bună. Prietenul ăsta al meu nu pricepe de ce atunci ar apela cineva la un electrician auto dacă oricum, deja, știe mai bine ce și cum trebuie făcut.
Aplicați asta peste ceea ce se derulează zilele curente în Internetul românesc: oameni care ascut retorica asta a lui ”dar de ai noștri de ce nu vă pasă?”. Dacă ați face un sondaj rapid ați vedea că absolut toți acei oameni n-au donat nimic pentru refugiați și nici nu o vor face vreodată. Ori pentru că n-au, ori pentru că nu pot, ori pentru că pur și simplu nu-i interesează. Indiferent de motive, intervine însă gândul acela al lui ”altul o face, iar asta mă pune într-o poziție de inferioritate”. Există două modalități de a ieși din acea poziție de inferioritate: să faci și tu ceva sau să critici.
A face ceva presupune efort. A critica însă nu presupune un efort. Și ce modalitate mai bună de a critica decât învelind critica într-un mesaj prosocial cum ar fi ”mie îmi pasă de țara mea”? Punându-i pe ”ai tăi” pe primul loc denoți solidaritate față de grupul social din care faci parte, așa că nimeni nu te poate ataca pe partea cealaltă – a indiferenței față de grupul celălalt. Chit că ”ai tăi” nu au nevoie sau au nevoie mai puțină de ajutor, punând interesele propriului grup social pe primul loc arată că-ți ”pasă” totuși.
Alt mecanism psihologic pe care l-am menționat mai sus este cel al lui ”eu știu mai bine”. Dacă-i spui celui prosocial că greșește în acțiunea lui pici prost în fața oamenilor. Dar dacă-i spui că greșește nu în acțiune ci în direcția spre care e îndreptată acțiunea, atunci crezi că e cumva scuzabil: nu negi valoarea acțiunii ci – ținând la propriul cerc social (românii ”tăi”, în acest caz) – îi semnalizezi celuilalt că ești informat cu privire la ceea ce trebuie făcut cu respectiva acțiune. Tu știi încotro e direcția. Este echivalentul omului de pe stradă care se oprește brusc în spatele unei mașini care iese din parcare și-ncepe să-i dirijeze vocal roțile; nu l-a rugat nimeni, dar contribuie cu ceva. Ori dacă contribuim cu ceva înseamnă că facem parte din grosul acțiunii celuilalt. Ajutăm. Dar îl și tragem în jos în același timp semnalizându-i că – deși ceea ce face e corect – acțiunea trebuie îndreptată spre alții. Așa ajungem la acel ”dar pe copiii României de ce nu-i ajută nimeni?” în contextul războiului din Ucraina. Oamenii care afirmă asta știu sigur direcția acțiunilor prosociale ale celor care depun efortul. Contribuie și ei, dar în același timp trag în jos binefăcătorii cu o dojană menită să asigure societate că 1. ei contribuie, 2. cunosc mai bine direcția și 3. critica lor e justificată.
”Da – au donat. Da – au ajutat. Dar nu pe cine trebuie, iar eu le-am spus asta deoarece – uite – îmi pasă”. Face bine stimei de sine chestia asta în contextul în care știi că nu ai contribuit cu nimic real și vrei să eviți să te deranjeze vreodată gândul ăsta. N-ai contribuit pentru că – uite – doar i-ai spus celuilalt că direcția e greșită. Iar dacă direcția e greșită e de înțeles că n-ai donat și tu.
Tocmai ai scris profilul psihologic al româniei.
De curiozitate pune-l pe Vali să scrie in vreo lună un articol în care descrie cum a turnat un pahar cu apă și apoi l-a băut.
Să vezi câte comentarii se vor încadra la ce ai scris mai sus.
Încă o dată primul comentariu validează ce spune Coloja.
Ai fi putut scrie ‘profilul psihologic al unor români’ sau ‘profilul psihologic al multor români’. Ai ales să generalizezi punîndu-i pe toți românii la gramadă doar ca să ramîi cu stima intactă. În loc să apreciezi că sînt români care au ajutat, ajută si vor continua să ajute, ii duci în derizoriu cu ‘Tocmai ai scris profilul psihologic al româniei.’
Doar că articolul nu vorbea de generalizări deci nu știu de unde ți-a ieșit ție concluzia asta.
Păi nu e proverbul național, ‘să moară capra vecinului’ ?
Căutați pe YouTube canalul Dr România
Detecting The natcist’s pseudo empathy. Bei avea minusuri, darvei fi fel de partea buna.
Pot să generalizez în mod malițios și să afirm că în sensul creșterii stimei de sine, cei ce donează și o fac PUBLIC, suferă de tulburare de personalitate borderline și singura modalitate de a obține validare, este aceea de a-i avea pe alții la mâna lui sau mai neajutorați decât el, așa că postează peste tot ca să știe toată lumea că nu e el cel mai “prost din curtea școlii”.
„oameni care ascut retorica asta a lui ”dar de ai noștri de ce nu vă pasă?”. Dacă ați face un sondaj rapid ați vedea că absolut toți acei oameni n-au donat nimic pentru refugiați ”
De fapt nu au donat niciodata nici pentru „ai nostrii”. Ei nu doneaza de loc. Asa am inchis eu discutia cu cineva pe facebook. I-am spus : pai cine te opreste sa donezi la ai nostii. Doneaza.
Exact. Cei care critică nici nu se gândesc măcar să doneze sau să ajute
Anul trecut am donat o suma mare de bani unei familii sa cumpere lemne pt iarna. Familie cu 2 copii mici, barbatul bolnav, nu putea sa munceasca.
La o saptamana dupa, a facut live pe facebook de la un chef cu boxe de discoteca si prin comentarii numai „bossule” „mafiotule”… bip!
Pentru Big: Familie cu „2 copii mici”. Acei copii au nevoie de mancare si caldura. Ei nu cunosc cuvantul boss.
Si crezi ca faptul ca tacsu sparge banii pe petreceri si bautura o sa le umple burta si o sa le tina de cald?
Unde am stat pana anul trecut eram vecin cu unii (romani nu altceva) care isi imbracau copiii de la second hand dar ei treceau in fiecare dimineata cu cafeaua in mana de la colt si in fiecare dupamiaza cu un pet de bere. Si la fiecare 2 saptamani trageau un chef cu gratar, manele la blana si macar 2 familii invitate.
Am stat 10 ani acolo, cand am luat casa copiii lor erau mici, cand am plecat erau aproape adulti. Ghici ce faceau? Aceleasi chefuri, gratare, beri si cafele ca parintii lor. Asta au invatat de la lipsurile copilariei, sa isi bata si ei joc de bani ca si parintii. Si dupaia imi scot mie ochii ca nu imi e mila de copiii lor cu haine ponosite…
Răzvan, dacă zici tu (aproape) tot ce e de zis despre subiectul discuției, nu mai e mare lucru de comentat, deci vizualizări vor fi, comentarii nu prea.
(să zic și eu ceva: adopți un cățel și te ocupi de el – „mai bine adoptai un copil orfan”. Eu zic ca e mai mult prostie decât răutate – se molfăie șabloane. Dă-i dracului, niște simpli dobitoci!)
Morning Glory, altfel o emisiune simpatica când pot s-o ascult pe YT. Se mobilizeaza si ei pe refugiati. „Doneaza sânge pentru Ucraina, fa-ti o poza si pune tagul #rockceva!”. De ce? De ce ar trebui sa faci asta? Si de ce ar trebui RockFM – altfel un post decent – sa-si faca autopromo cu asta? Ca sa ce? Sa-i incite pe oameni sa doneze sânge?
Apropo de subiectul poatării, Rock FM e de multă vreme implicat în chestia asta cu donatul de sânge. Cum ar veni, ajutau și pe alții.
Iar motivul pt care o fac acum așa cum o fac e două: da, nițel promo nu strică niciodată, mai ales dacă e pe pozitiv, așa; oamenii au nevoie de apartenență, și vor fi mai înclinați să se ducă și ei să doneze, dacă simt că vor face parte din povestea lu’ Exarhu / Rock FM.
Stiu, asta e textul lui fluture de ieri.
Exarhu l-a avut pe taica-su in spital, nu se gasea sange , au donat prieteni etc. Dupa povestea asta Exarhu a inceput campania Romania are sange de rocker la rock fm.
Campania cu donează sânge la rock fm este de cel puțin 4 ani. Răzvan a fost implicat chiar de la inceput. Au fost concerte , bikeri care au venit să doneze la centrul de transfuzii din București.
De Gamblin stiam ca e un analfabet româno-canadian, care vine pe aici doar ca sa-si trateze dorul de România.
Dar restul?
In textul meu de ieri nu am spus nicaieri ca e ceva gresit in a dona sânge, a face actiuni etc. Ce mi s-a parut mie stupid – si mi se pare si acum – e sa te fotografiezi (cum, unde, in vena, in fata centrului de donare?) si sa pui asta pe retelele sociale cu hastag #rockfmceva. Asta era partea stupida…
Nu ma deranjeaza promo-ul cu donat de sânge, ma deranjeaza ca au cazut si ei in extrema asta cu tag-uri, cu link, cu like, cu plm. De ce ai face asta acum? Nu ai suficiente momente, campanii, publicitati, sponsori (sunt gramada in Morning Glory) in care sa ceri „tag, like si subscribe”? Despre asta era vorba, dar de ce sa nu fie unii penibili daca doar asta stiu ei sa fie pe aici…
Eu am fost să donez după ce o prietenă și-a pus poză că a donat. Am întrebat-o în privat cum se face și m-am dus și eu.
Mai nou îmi anunț prietenii când donez și din când în când mai vin cu mine.
@Fluture, vrei o lume ideală în care lumea să facă chestii din motivele corecte. Dar noi suntem doar niște maimuțe sociale. Unii ne umplem portbagajul de ulei sau benzină din cauza unui zvon, unii donăm sânge sau conserve pentru slava ucrainei sau haștagul cu rock ceva.
Nu mă deranjează # așa cum nu m-a deranjat nici promoția cu bilete gratis pentru donatorii de sânge.
@fluture – pui poza si tag pentru ca apareneta la o comunitate/brand ii face sa actioneze pe niste oameni care altfel nu ar face-o. Acelasi lucru cu miscarea/mâncatul sanatos etc. Practic folosesti vanitatea ca un catalizator pentru o faptă bună/utilă. Nu-i cea mai morală chestie, dar nu merg lucrurile atât de bine in lume încât să ne legăm de detalii de-astea triviale
@KS – si, ti se pare ca e deplasat ca mie sa mi se para stupida chestia asta cu „tag, like si subscribe”, doar pentru ca tie – si altora – nu li se pare?
@bea – nu vreau o lume ideala, dar inca nu sunt pregatit sa aplaud maimutele sociale cu hastag in coada.
De ce o fi stupid ca Morning Glory cu Exarhu (cel mai ascultat matinal) si Rock FN sa faca o astfel de campanie? Cine sa faca? SC Pergole SA? Costel din Ciocogarla? :)) Prostut mai esti.
Gamblin, iti repet, pentru ca esti dobitoc si nu e prima oara, vii constant la posturile mele sa-mi reamintesti.
Campania de donare de sânge nu e stupida. Stupid mi se pare MIE sa ceri “tag, like, subscribe”.
Majoritatea comentariilor tale sunt despre mine, ce am mai zis, ce am mai facut, cat de prost sunt. Dar sa stii ca nu e vina mea ca ai tu o viata de cacat in Canada…
Majoritatea comentariilor tale sunt despre mine
:)))) mania persecutiei. Bine, nea pergola. Hai ca te las sa schimbi detergentul de la wc-uri in Franta, nu te mai persecut.
nea pergolă…
veceuri…
bă gamblin, pula mea, mi-e și silă să-ți spun cât de aiurea ești.
Bre, Fluture, io pricep ce zici. Mă bântuie și pe mine o chestie. Să zicem că vrem să salvăm pârșul de pădure (presupunem că toată lumea e de acord că ar fi mișto să salvăm pârșul de pădure) și se organizează balul de cleștar. Unde vin vedete intergalactice, gen Brad Pitt, și strângem 3 milioane de euro. Doar că, ce să vezi, ca să vină Brad Pitt & co. ne costă 2 milioane. Pe icre negre și plătit cetățeni care pot să-l aducă pe Brad Pitt și alții asemenea, care altfel n-ar fi venit nici bătuți cu șoseta udă și nici n-ar fi dat vreun leuștean. Cum ar veni, din trei milioane strânse din donațiile de la balul de cleștar doar unul ajunge la bietul pârș. Pe de altă parte, dacă nu făceam balul curului, strângeam doar maxim vreo 10.000 de euro pentru numitul pârș. Să mor io dacă mă prind cum ar fi mai bine.
Am pus un panseu de-al lui de ieri care se potrivea in oglinda cu postarea lui Coloja. M-a injurat, i-am dat doua smetii peste ochi.
Vai, ce abject am fost cu fluture… Saracul
Anyway, I know where the door is.
„bă gamblin, pula mea, mi-e și silă să-ți spun cât de aiurea ești.”
apai nush bre zoso..il lasi pe flutere sa fute posturi si comentarii pe aici, dar gamblin e de vina.
Nu e abject. E chiar amuzant. Mr pergola. am ras.
@stelica: da nici macar nu e de bani.
Sa zicem ca vrei sa ajuti pinguinu mic de Congo. Astia sunt simpatici.
Si…donezi bani. Tu fiind ceva vedeta plm. Si o faci in secret. Sa nu cumva sa auda alti oameni ca pinguinu mic de congo a fost ajutat si de tine!!! Ca daca anunti…te lauzi
Sau. De ce sa apelezi la chestii de sociologie si alte cacaturi d-astea cu capu. Alea in care e mai amuzant sa apartii de un grup. Si sa pui un tag amuzant. Tag pe care il vede si un prieten al tau, care nu urmareste vedeta X. Si te intreaba „auzi, care e faza cu pinguinu mic de congo”
Nu. Totu tre facut in secret!
eu zic că nu sunt situații comparabile. ucrainenii cu care m-am întâlnit (și în Ro, și aici, în DE) nu aveau nevoie de un ajutor anume, aveau nevoie să circule liberi prin spațiul Schengen. așa că presiunea pusă pe sistem era spre zero, virtue signaling fără cine știe ce bătaie de cap sau costuri semnificative. am întâlnit însă mulți copii „de-ai noștri” care aveau mare nevoie să simtă că trăiesc într-o comunitate căreia îi pasă de ei. și nu o zi pe an, ci 365 zile pe an. cred că va trebui să avem răbdare până când Zuckerberg, poate de plictiseală, se va hotărî că trebuie făcut ceva în legătură cu asta și doar atunci viața lor se va schimba. spiritul vremii. csf ncsf.
Asa e. Dupa ce ai mers cu autobuzul/masina o zi sau doua, cu frica in san ca o sa iti iei o racheta in cap, apoi inca 20 de km pe jos cu copiii dupa tine la -10 celsius pana la vama, asteptat la vama o zi, practic nu mai ai nevoie de nimic – doar sa circuli liber prin spatiul Schengen :))
ai perfectă dreptate. călătoria lor, pentru cei mai mulți dintre ei, a fost haotică, neprevăzută, stresantă – îți dai seama că au lăsat în urmă cam tot ce aveau acolo fără să știe dacă la întoarcere (dacă va fi una, când va fi una) vor mai găsi ceva. dar sunt oameni maturi și bine echipați să se descurce acolo unde ajung. un copil sărac nu poate face asta, nu are nicio șansă să devină un adult independent și responsabil dacă comunitatea nu îi dă nicio șansă. eu nu am spus că atenția acordată ucrainenilor este inutilă. am spus doar că sunt probleme distincte și ca gravitate, și ca necesar de resurse. ucrainenii sunt mult mai simplu de ajutat.
bine. si in astea 3 saptamani, ce ai facut pentru copiii saraci din romania? sau nu te-a lasat zuck?
v-a apucat acum grija copiilor saraci din romania, pana acum ziceati ca sunt tigani si ca au locuri speciale la facultate. csf ncsf
eu îi susțin pe toți politicienii care sunt dispuși să ia în serios problema. pentru copiii din România, eu nu pot face mare lucru decât să-mi plătesc impozitele. dar nu aș protesta dacă guvernul ar decide, zic eu, TVA de 23%, fiindcă nevoie de bani.
ok. deci fara sa arunci cu putin cacat in directia unor care au nevoie de ajutor, nu puteai sa ii sustii in continuare pe politicienii care fac sau vor face ceva pentru copiii saraci din romania. acum ii sustii mult mai bine.
Joker, cum nu poti face mare lucru? Ca bancile merg si dinspre diaspora spre Romania, majoritatea asociatiilor au Paypal etc. Se poate dona bine merci, pe incercate, de oriunde, daca iti pasa chiar. Ca donezi pentru caini vagabonzi, pentru o familie saraca sau copii bolnavi de cancer, numa’ sa vrei, ca poti.
@dojo. în România (eu aici trăiesc, nu în diaspora, sunt doar plecat câteva zile) sunt câteva sute de mii de copii vulnerabili. inițiativele individuale sunt bune, însă nu au cum să se substituie unei politici coerente a guvernului. cunosc destul de bine țara asta și sunt suficient de bătrân încât să nu înțeleg chiar deloc de unde provine lipsa asta completă de solidaritate. o fi specificul național, să ne urâm unii pe alții, să nu ne pese. chiar dacă cam toți își dau seama că de fapt ne auto-sabotăm.
Aha, deci inițiativele individuale nu au nicio șansă, deci nu donezi pt ele, dar arunci cu kk în alții, care donează unde vrea au ei chef, că de ce nu donează la acele inițiative individuale care nu au nicio șansă.
Logica ta ar trebui să fie în ghips de sus până jos.
Prin inițiativele alea individuale au fost ajutați oameni, s-au schimbat destine.
În ultimii doi ani a existat o campanie de strângere de fonduri pt un copil cu o boală rara care avea nevoie de 2 milioane euro. 2 fucking milioane euro, ai zice că n-aveau nicio șansă. Campania a reușit.
După mai mulți ani de activism social și organizări de evenimente, o gagică pe nume Cristina Hurdubaia a înființat o asociație. Unul din motto-urile ei: puțin + puțin + puțin = mult. Povestea că a primit inclusiv donații de 5-10 lei, sume insignifiante. Dar adunând sumele poate susține un centru de zi pt copii undeva prin Vaslui, sprijină lunar mai multe familii vulnerabile cu alimente și produse de strictă necesitate sau un anumit tip de ajutor țintit până se pun pe picioare, oferă sprijin pt cursuri profesionale, găsirea unui job, etc.
La un moment a sprjit o familie ajutând pe doamna casei să se opereze de o miopie imensă, pe care o avea de foarte tânără. La puțin timp după operație femeia, la aproape 50 de ani, și-a găsit singură un job și își poate sprijini familia.
Inițiativele astea private inutile schimbă vieți și destine.
Și pot să pun pariu pe ce vrei că cei mai mulți din ăia care au donat pt Ucraina donează și pt „ai noștri” într-un fel sau altul: donație recurentă pt sms pt ceva când plătesc factura de telefon, redirecționarea fracțiunii de impozit, campanii, chestii, socoteli.
@AB. crezi că dacă strigăm unii la alții ne înțelegem mai bine? eu nu cred asta. nu am spus nimic din ce spui tu că am spus. trăiesc în România și nu am nevoie de Eurostat să aflu că țara asta are o problemă uriașă cu sărăcia. astăzi, acum. și problema asta va fi adresată doar atunci când vor fi suficient de mulți cei care înțeleg asta și suficient de vocali încât să rezulte de aici politici publice coerente. una-i una, alta-i alta.
Sunt de acord că țara asta are o problemă uriașă cu sărăcia, dar cred că le pot face pe amândouă: și să fiu vocală pt că autoritățile să ia niște masuri coerente, dar și să sprijin în particular cum pot până când masurile alea or să fie implementate.
Problema nu e de vocalizare, problema pusă aici pe tapet e că unii comentează „de ce îi ajutați pe ăia și nu ii ajutați pe ai noștri?!”
Tu zici că nu-i ajuți pe ai noștri pt că ar trebui s-o facă statul în mod organizat pt ai ajuta pe toți. Și că ar trebui să cerem statului s-o facă mai cu talent.
Între expunerile din ultimele 2 fraze e o sincopă. Deși par a fi conectate, ceva nu se leagă.
Hai sa ii fac eu pe aia sa se simta prost:
Am donat zilele astea o suma de bani pentru cei din Ucraina. S-au cumparat niste produse, au ajuns acolo unde trebuie.
I’ve done my part.
Mee too 😉
Noroc cu matchingul de la corporatie care a transformat donatia de cateva zeci de dolari in peste 100 de dolari. :))
I-am donat unui ucrainian un troller, cara sarmanul dolarii in saci negrii folositi la impachetat baxurile de tigari.
Am donat si niste mii de lei si pentru romanii sarmani, din inflatie!
Ah, am donat recent 500 lei politiei, sa faca si ei sarmanii planul de amenzi mai usor, fara sa se certe cu interlopii.
Mi-am mai amintit una. Unu ce imi datoreaza bani nu-mi mai raspunde la telefon, dar am vazut ca a facut o donatie pe facebook. Eu o trec tot la lista mea de donatii!
EU NU AM DONAT! Nu am ajutat nici un copil ucrainean și nici altă nație. Am citit tot de pe aici ca un nesimțit am mai și comentat din când în când, dar NU AM DONAT NIMIC.
Nu ii obliga nimeni sa doneze. Dar bunul simt ii obliga sa taca.
Astia care au reusit sa plece din Ucraina sunt in mare ok. Iti trebuie resurse gen masina, bani de dormit ici colo, sa te poti sustine cu tot cu ajutoare cateva luni de zile din resurse proprii. Am vazut prin filmele puse de Cetin cu zdrobiti de bombe multi amarasteni ce nu par a avea cum sa plece de acolo: nu ai masina, traieste de la o luna la alta, unde poti sa pleci ? Si asta sa fie o lectie de viata: razboi, molima, cutremur, etc… iti trebuie bani cash sa poti pleca si trai minimal cateva luni de zile cel putin. Cati din voi isi pot face acum bagajul si pleca si autosustine un 3-6 luni altundeva ? Cu toate ajutoarele bani eu cred ca trebuie bani de prep(uite o idee de articol): benzina, masina se poate strica, te poti imbolnavi, copilul se poate imbolnavi, mancare, tampoane, cartele de telefon, spagi… orice rahat costa mult la o familie cu tot cu ajutoarele ce le poti gasi pe drum… alea daca ai noroc !
Mi se pare profund greșit ‘retorica pro rusa’. Am dus campanii și strângeri de fonduri pentru copiii de care are grijă părintele Dan Damaschin, cu mult timp înainte de pandemie și de război și tot s-au găsit oameni să îmi spună ‘dar în orașul tău nu găsești? Ce-ti trebuie sa mergi până la Iași?’ sau shoebox la muncă și aceeași frază ‘dar nu mai bine îți găsești o familie langa tine decât să dai așa? Știi tu sigur că ajung la copiii aia de la SOS Satele României?’
Am avut in cercul meu de apropiați până și oameni care au ieșit din campania umanitară daca nu s-a cumpărat fix ce au vrut ei.
Pentru oamenii ăștia nu e vb de ajutor, milostenie sau cum vrei sa ii zici, e vb despre ce zice imaginea lor societății când ei donează sau ii arată pe alții cu degetul.
Îndrăznesc să spun că în unele cazuri e vb de narcisisti, cunoscând foarte bine tipologia asta.
Știți cărei chestia nasoală? În ultimi 3 ani mi-am dat seama că viața mea de până acum se poate schimba într-o săptămână. De la șmecherul orașului la stat în cort (bine ironic vorbind și nu prea).
Când trece coșmarul ăsta? Mai lipsește să aterizeze extratereștrii… WTF… Chinezii aveau dreptate că-i mai bine sa fi un câine în timpuri bune de at un om în timpuri „interesante” 寧為太平犬，不做亂世人.
Acum mă bag în pat și mâine este 17.03.2019…..
Chestia nasoală spare când oamenii apropiați încep ca in articol. Nu-s (nu erau) de felul lor xenofobi însă „sunt prea mulți”, „câți sa mai ducem” și tipicul „ce-i cu… bătrânii, tineretul, săracii noștri”. Fuck, in același timp dau share-uri la câni și pisici pierduți care caută o masă și o casă.
Sunt complet decepționat! Trebuie ajutat cât poți, la maxim… Nu ști când ajungi și tu să cauți ajutor pe la străini!
Aș avea un expl. de la primă mână, îmi vine sa bocesc…
Au ieșit mai mulți ruși în St Petersburg! La asta mă aștept, să iasă cât mai mulți încât poliția doar să privească.
http://twitter.com/i/status/1504555950929166340
Chit că e postat ieri, clipul are vreo 10 zile vechime cel puțin. Din păcate.
Dat fiind ca in Rusia sunt vreo 700,000 de politisti care pot fi mobilizati oricand i se scoala lu’ Putler , o sa fie nevoie de mult mai multi protestatari.
Plus inca vreo 300,000 de „forte speciale” care nu sunt chiar toti trimisi la razboi.
Mai mult decit toti nesimtitii de care vorbeste articolul ma deranjeaza ca sint trecuti automat la”retorica pro Rusia”. Argumentul cu copiii saraci l-am intilnit de prea multe ori in timp, acum este despre cum tot felul de comentatori ingramadesc tot ce nu trece standardul lor personal de virtute, care este binenteles inalt, chiar perfect, ca sa amuteasca, rusineze unele opinii, cu care nu neaparat sint de acord. Am vazut pe net liste intregi cu deviationisti care ar trebui sa infrunte mînia ayatolahilor bunului simt. Puritatea maxima, unisonul, mîntuirea.
„Explicația psihologică e că oamenii se simt inferiori când văd că cineva face un act de caritate iar ei asistă la el.” – e una din variante.
Cealalta varianta e tocmai cand oamenii au lucrat cu anii la cauze asemanatoare si e frustrant sa vezi selectivitatea aplicata. Orfanii nostri, femeile noastre abuzate, valurile de refugiati deja refuzati, etc. Dar da … acum lumea se mobilizeaza, desi pentru altele nu s-au mobilizat.
Si da, am telentul de multitasking. Pot sa critic ipocrizia, chiar daca acum 3 saptamani am gazduit o familie de refugiati si am donat, etc, pe la ai mei la Suceava in fiecare saptamana se perinda oameni in tranzit, etc. Asta pentru ca faceam aceeasi chestie si in varful crizei refugiatilor sirieni (apropo, dislocati tot de rusi care stiau ca vor migra spre europan, cred ca e un pattern acolo), am gazduit o familie, voluntariat pe la centre de primire din Berlin, etc.
Doar ca atunci intrebam un prieten din Ro daca poate gazdui si el o familie in casa de vacanta neutilizata de ani. Nu, ca nu-s conditii, ca ii e rusine ca n-a pregatit nimic, o luna asa, doua, trei, etc. Azi, imediat, cum sa nu, si-a luat liber o saptamana sa pregateasca tot ce trebuie.
Plm, tot oameni care au nevoie de ajutor sunt.
Ba da, serios acuma, fara legatura cu razboiul, ”pe copiii României de ce nu-i ajutam?”.
Acum e clar, Ucraina are nevoie de ajutorul nostru (si al tuturor) mai mult decat niciodata.
Dar in vremuri de pace chiar suntem dezastru la capitolul asta.
Nici macar olimpicii nu primesc cine stie ce ajutor. Nici moral, nici financiar, nici social.
Suntem o tara in care, daca are ghinionul sa se nasca avand un handicap vizibil, un roman este condamnat sa devina cetatean de mana a treia.
Cel putin daca nu are noroc sa aiba vreun talent iesit din comun care sa fie descoperit la timp de vreo vedeta.
Cei cu handicap mai putin vizibil au „norocul” de a fi tratati oarecum ca oameni, dar de mana a doua, incompleti, pe care toata lumea-i intreaba „ce-i cu tine? ai doua maini si doua picioare, care-i problema?”
Dincolo de donații (fiecare face ce vrea cu banii lui, eu donez pt pisici și animale aflate în dificultate, de exemplu) și dincolo de autopromovare pe rețele sociale, este vorba și despre foaaarte mult virtue signaling, ipocrizie și dubla măsură.
Fix din acest motiv mi-am dezinstalat aplicația de LinkedIn de pe telefon. Efectiv am obosit și mi s-a scârbit de toate idioatele alea care își puneau poalele în cap pentru refugiați dar pentru amărâții din România nu au ridicat un deget, nu s-a făcut nicio campanie de strângere ajutoare pe LinkedIn.
Îmi aduc aminte cum 12 ani m-am chinuit sa îmi găsesc loc de muncă în Timișoara ca să mă pot muta din București.
Și nimeni nu m-a băgat în seama, cu toată experienta mea și 2 limbi străine cunoscute la nivel avansat! Dar pt refugiați… Imediat se deschid porțile firmelor multinaționale din Timișoara și nu numai, cred că îi angajează direct, fără interviu. O mulțime de inițiative și platforme și proiecte și comentarii, acum se inghesuie toți virtuoșii din HR ca să ii angajeze la ei.
Asta în condițiile în care ani la rând, pe romani i-au refuzat constant, pt că „cer salarii prea mari și au pretenții” astfel încât la ora actuala mai bine de 4 milioane de români au fost nevoiți să își găsească loc de muncă în străinătate. Pentru că în țara lor nu au mai avut loc.
Sunt atatia tineri si oameni de peste 50 ani care stau de peste un an fara loc de munca din cauza acestor virtuoase HR iște care se entuziasmeaza și pun osul la treabă numai când e vorba de ajutat străini. Și câștigat capital de imagine pentru brandul personal bineînțeles.
#ipocriti cu gulere albe.
#doublestandards
Scârbă și lehamite de toată ipocrizia!
Ai punctat bine. E bine de mentionat si ca banii aia nu sunt de la stat, ci primiti de la UE si s-au ambalat oamenii aia degeaba. @Razvan Coloja: o alta explicatie n-ar fi egoismul ridicat si empatia scazuta?
Bine zis. Suntem inconjurati de multa ipocrizie.