Reciclări – situația în România (2020)

Pentru că la mine în oraș nu sunt insule unde se poate recicla, am fost la marginea orașului să duc niște reciclabile, la centrele de colectări de la marginea orașului.
Dar nu m-am oprit doar a le duce, ci am stat de vorbă cu un operator de acolo.
Am înregistrat o parte din discuție. Mai puțin de 2 minute, destul de importante.
Foarte bune și pentru alegeri, că vin alegerile!

Cu cine votez? Cu cineva care poate explica de ce se întâmplă asta, și de ce dracu’ nu accesăm tot ce dau europenii ca bani pentru proiecte în reciclare.
Proiecte cu/despre reciclări pe fonduri europene. Câte au fost. Câte sunt în plan, ce ați făcut, ce vreți să faceți?
Momentan, e pe minus treaba. Serios, e pe minus! Ascultați.

 

Acum, „compilați” ce spune omul, cu stirile astea:

Incendiu puternic în Chitila, lângă fosta groapă de gunoi. Locuitorii au fost avertizați prin RoAlert
07.08.2020
Un incendiu puternic a izbucnit vineri dimineață în localitatea Chitila, lângă fosta groapă de gunoi. Focul s-a extins la stive de mase plastice, gunoi menajer și vegetație uscată, pe 7000 de metri pătrați.

Groapa de gunoi a Braşovului este aproape plină
În ultimii 10 ani două celule ale singurului depozit de gunoi cu o capacitate de aproximativ două milioane de tone au fost umplute cu gunoi. Una dintre celule este plină ochi şi urmează să fie închisă definitiv, în timp ce a doua este plină în proporţie de peste 80%. Astfel că, administratorii companiei de salubritate au decis să construiască deja o a treia celulă. Şi asta pentru că deşeurile se înmulţesc văzând cu ochii.

Bucureștiul, transformat într-o enormă groapă de gunoi. Soluţia primarilor: taxe noi
Pe lângă problema închiderii gropilor de gunoi, autoritățile gestionează prost și curățenia localităților, spun activiștii de mediu.
În timp ce alte țări europene câștigă bani din gunoiul produs, la noi se reciclează doar 6%. În lipsa unor contracte ferme şi în lipsa unor penalizări, zeci de milioane de tone de deșeuri rămân pe străzi și în spațiile verzi.
România produce, anual, aproape 300 de milioane de tone de gunoi.

Gândesc să fac niște clipuri din astea, „de alegeri”, cu probleme reale, cu întrebări reale:
– Domnule politician, Europa e disperată cu reciclările, se alocă fonduri multe în direcția asta. Cum de România scade DE ZECE ORI prețul pe niște materiale reciclabile, încât centrele de colectări nu mai vor să le primească? Cum de e clasa politică românească atât de incompetentă, încât într-o Lume în care se bate zilnic monedă pe efectele poluării, la noi e invers? Cum de reușiți, domnilor politicieni?

Apropo, un munte de gunoi biodegradabil (coji de cartofi, de pepene, coji de ouă) își micșorează volumul în timp. În mod natural, prin putrezire. Poate fi și aici o discuție despre cât gaz metan se recuperează din gropile de gunoi… dar acum vorbim despre gropi de gunoi care se umplu. Cu ce? Metalul poate că ruginește, în ceva ani. Plasticul rezistă 500 de ani, sticla rezistă mii de ani.
Cu ce se umplu gropile de gunoi? Până când? Ce soluții sunt? Cum vede politicul (local sau central) povestea asta?

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

20 comentarii

  1. 40 di bani plus 45 di bani fac în lumea mea 85 di bani…di carton zic.

    00
  2. Nush unde trăiești tu dar la mine în sat în România se face reciclare mai ceva ca-n UK

    00
    • De exemplu, am trait 15+ ani in Bucuresti.
      (despre subiectul gunoiului pregatesc un alt mic articol, cu multe poze)

    • la mine in sat s-a asfaltat. gunoiul se ia o data la 2 saptamani, doar menajer. cine arunca la sat ce e deja biodegradabil? dar pantofii vechi ce fac cu ei? plasticul? metalul?

      00
    • Asa si trebuie. Ca de nu treaba e nasoala.

      00
    • @cici: Alea se arunca in raul de langa sat, nu stii? Plutesc la vale si nu mai sunt problema ta. Raul ar fi chiar curat daca nu ar fi nesimtiitii din satul de mai sus care arunca si ei.

      00
    • Cici, îl pui separat. Daca nu e separat, nu se ridica, daca e prea mult iar nu se ridica, daca îl arunci ai grija sa nu te vada ca îti iei amenda … asta în România, da!

      00
    • pot sa amendez eu primarul ca nu recicleaza?

      00
  3. Cert e ca trebuie sa incepem sa reciclam masiv. Ca de nu ne vom ineca in gunoaie. Ma batea gandul la un moment dat sa incerc sa accesez niste fonduri UE pentru un centru de reciclare. Eventual o mica linie de produs europaleti din plastic.

    00
  4. Sa vedeti ce toxic poate fi levigatul rezultat in urma descompunerii gunoaielor!!!Levigatul un lichid care a trecut masa de deseuri, extragand substanțe dizolvate sau în suspensie din materialul respectiv. Nitrati si nitriti si nu numai. Metale grele in concentratii masive. Si ce miros greu suportabil poate genera.

    00
  5. 50 de bani pe doza/sticla/pet garantie in pretul produsului(gen suc cu 1 leu petul, acum 1.5 lei petul) cu plata inapoi la automate speciale, totul implementat pe bani europeni si ai scapat de aceasta problema cu sticle/pet/doze plus de asta mai ajuti si societatea cu bani injectati unde este nevoie.

    PS: S-ar putea face astfel si promotii de genul, masa calda pe 20 de peturi + alte produse date tot pe reciclabile. In maxim 5 ani ai rezolvat problema materialelor reciclabile de calitate, dar nu se vrea pentru ca trebuie implementat si de ce sa faci ceva cand poti sa nu faci.

    00
  6. Recilarea, până la urmă, se ajunge la două-trei situații:

    – prima, reciclare normală, unde se pigulesc materiale ce pot fi reutilizate pentru altă dată;

    – a doua, reciclare lichidată, unde nu se mai poate recicla ceva normal (din cauza deteriorării…) iar acestea trebuie arse într-un cuptor/cazan adaptat pentru așa ceva;

    – a treia, reciclare comercială, unde trimiți (vinzi) mai departe în țări de unde se extrag materiale pe care nu le poți recicla.

    Noi, în România…

    00
  7. Nu ai reciclare pentru că nu ai ce face cu produsul finit.
    1) Sticlă – este un singur procesator, care nu are ce face cu marfa rezultată, fiindcă nu ai local o fabrică de sticlă iar exporturile sunt greu de făcut. Mai dau ceva ca material pentru agregate de construcții.
    2) Plastic – este un procesator mare de PET, plus mulți mici, care au mori de tocat și mașinuțe de injecție. Câte furtune, ligheane și pâlnii poți vinde? Într-o vreme se exporta la greu în China, acum se pare că nu prea că s-a saturat acolo piața.
    3) Hârtie/Carton. Trăiască Vrancart. Dar, producția de ziare a scăzut spre inexistență, producția de cărți, caiete etc la fel.
    4) EEE – ai un singur procesator (același grup ca la 1 și 2).

    Faptul că nu se colectează selectiv ci sunt amestecate toate face ca deșeurile reciclabile să fie necorespunzătoare proceselor tehnologice și să necesite lucrări prealabile – spălare, curățare, care cresc costurile și fac un business oricum nerentabil și mai puțin atrăgător.

    Greșeala este că pornește de la celălalt capăt al ciclului și se poticnește pe parcurs că nu ai ce face cu el mai departe. Trebuie pornit invers.

    00
    • Problema cu exportatul in China este strict legat de conditiile impuse de ei, pana acum cativa ani importau orice… acum importa doar pet-uri curate maxim si atunci e destul de greu pentru cei care le exportau sa indeplineasca cerintele.

      00
  8. Romania devine incet si sigur o groapa de gunoi; in vest, deoarece multe companii si-au luat angajamente sa foloseasca anumite procente de materie reciclata in produsele noi, este cerere importanta pentru PCR (post consumer resin), care o face cateodata mai scumpa(datorita procesului de sortare, tocare, reciclare, filtrare, curatata) decat materia prima virgina. S-a ajuns sa se obtina certificari „pharma grade” pentru animite materiale provenite din reciclare, deci piata si oportunitati exista.Ia sa vad ca si in Romania producatorii ce folosesc multe materii plastice (si care teoretic platesc o taxa in functie de cate deseuri pun pe piata) sunt incurajati sa foloseasca materii prime reciclate.

    Iar statele, prin politica promovata, incurajeaza acest gen de business. In Romania incurajam aruncatul petului de bere gol pe marginea drumului, dupa folosire.

    00
  9. Este prea complicat si prea putin metan se degaja la o groapa de gunoi ca sa fie captat. Nu e rentabil.

    00
  10. Baieții deștepți care sug de la stat au multe afaceri cu gunoi si trag tare sa stea lucrurile asa.
    Nu mai gasesc link-uri, dar tin minte ca la „„„”Romania Te iubesc!” era un tip acum vreo 3-4 ani care avea stație de reciclare și stătea cu ea închisă pentru că primarul locului nu îi dădea aprobări pe tot felul de motive inventate.
    De asemenea, în sectorul 5 Primăria obliga cu japca orice firmă să aibă contract cu nou înființata companie de gunoi a ADP sector 5 sau ceva similar.
    Până să ajungem noi la probleme pe care le are toată lumea, adică rentabilitatea reciclării și găsirea de produse cu adevărat utile făcute din materiale reciclabile, la noi trebuie rezolvate probleme de mafie și rea voință.

    00
  11. După voce pare să fie Cristi C de pe youtube. Ciulmaua aia de ciuperci cum o face el iese minunat.

    00
  12. Situatia din Canada:
    Dupa ce statul a sponsorizat firmele de reciclari, au introdus taxe de „reciclare”, materialele sint colectate frumusel si trimise in Asia daca ajung acolo si nu sint aruncate in ocean.

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.