Nu reciclarea e problema noastră

Acum 10 zile postam textul ăsta despre reciclare. Văd că are vreo 65.000 de afișări. S-a discutat mult pe net despre asta în zilele care au urmat. Cineva s-a dus chiar acum două-trei zile la o fabrică de reciclare, să vadă cum stau lucrurile. Iar lucrurile stau fix cum ziceam eu. Poate ceva mai rău: 86% din deșeurile selectate de noi merg la groapa de gunoi. Clipul are 15 minute – nu vă ia mult să-l vizualizați.

S-a discutat aprins despre plastic zilele trecute. Le-am auzit pe toate: că m-a plătit oculta să demoralizez oamenii, că există bacterii care mănâncă plastic și alea ne-ar putea salva, că putem recicla la infinit.

A spune că plasticul de fapt se poate recicla la infinit și a aduce ca argument în sprijinul ideii conceptul cum că peste plasticul vechi se toarnă plastic nou și – deci – ”reciclăm” e aberant. O oală din fier ruginit va trebui suplimentată cu alt fier pentru a fi reîntregită. Care fier tot trebuie minat, scos, sortat, prelucrat. Ceea ce tot la poluare duce. Dacă oala e topită, în condiție bună fiind, și returnată în formă de oală – da – deja vorbim de reciclarea metalului. După cum spuneam – cu plasticul nu e la fel. Practic la prelucrare își pierde niște calități și – da – dacă pui plastic NOU pe el îi reîntregești cumva structura moleculară. Problema am expus-o mai sus: plasticul ăla nou e tot petrol extras, tot prelucrare chimică, tot poluare. Iar când repeți procesul trebuie să adaugi tot mai mult plastic nou altfel integritatea moleculară slabă duce la plastic de proastă calitate. Ori de câte ori prelucrezi ceva din plastic din nou trebuie să adaugi tot mai mult plastic nou. Până ce ajungi, de fapt, să torni o oală nouă.

Iar bacteriile alea miraculoase care urmau să ne salveze de deșeuri? ”Mănâncă” doar PET. Care PET e cam 12% din plasticul aruncat la gunoi.

Dar problema noastră ca specie nu e plasticul. Că vă vine să credeți, că nu. Nici încălzirea globală. Problema noastră e că de când am construit primele orașe-cetăți și ne-am organizat în civilizații și culturi am cam început să consumăm alte viețuitoare pe scară largă. Și să circulăm unii printre alții.

De ce e asta o problemă?

Pentru că în fiecare secol dispar puțin mai mult de 100 de specii. Și aici nu mă refer la plante ci la animale – 85 de mamifere, 159 de specii de păsări, 35 de specii amfibiene, 80 de specii de pește. Ei – le-a luat niște sute de mii de ani de evoluție și le-am terminat în mai puțin de o bătaie de pleoape din timpul ăla. Alea nu mai revin. Alea-s duse pentru totdeauna. Gone. Poof! Îmi vine în minte tigrul tasmanian cu care mai avem o singură filmare alb-negru de acum 100 de ani. De speciile alea dispărute depind alte specii. De care depind altele. De care depindem noi.

Tot noi – oamenii – putem ajunge dintr-un capăt al planetei într-o singură zi. Facem Londra – Los Angeles uitându-ne la filme în avion. E nasol pentru că zeci de mii de ani am fost separați de continente și munți și mări. De aceea avem bagaje genetice diferite, culori diferite și diferite predispoziții la boli. Persoanele de culoare – de exemplu – sunt mai predispuse la boli de inimă decât restul oamenilor. Asiaticii nu rezistă deloc la alcool. Dar deloc. Am pasat pe alte continente și în alte populații gene care n-au fost pe-acolo niciodată. Copiii născuți din părinți cu strămoși din populații diferite primesc mai departe nu doar abilități genetice mișto dar și defecte genetice ori sensibilitate crescută la anumite boli. E motivul pentru care tibetanii pot respira mai ușor decât noi pe Platoul Tibetan, acolo la înălțime, iar noi ne sufocăm după 40 de minute și fugim după butelia de oxigen. Milenii de gene denisoviene au făcut ca tibetanii să poată procesa oxigenul rarefiat mai bine decât restul planetei. Dar tot denisovienii au pasat și niște gene nasoale în omul modern. Toate alea merg acum în populații care nu au un organism capabil să le facă față în mod eficient.

Să nu uităm de boli. Izbucnea ciuma în cutare oraș al Europei actuale acum 4000 de ani? Mișto – doar că cei din Asia, Africa, America și Australia nu erau afectați. Îți lua 5 de ani să ajungi la ei pe cal. Acum ne-a luat să împrăștiem eficient Covid pe fiecare pată de pe planetă cam cât timp? O lună? Două? Au stat indigenii din America de Sud și Nord milenii fără boli nasoale până au venit europenii și le-au dat rubeolă, rujeolă și banala răceală (pentru ultima noi având deja un sistem imunitar bine dezvoltat, dar ei nu).

Ce probleme mai importante decât plasticul avem? Cum ar fi faptul că 50% din locuitori planetei nu au acces direct la apă potabilă? Ori mâncare. Ori haine. Ori un acoperiș. Sau hai să vorbim despre cum au introdus coloniștii iepuri în Australia, acolo unde nu aveau prădători naturali, de au ras ăia tot și-au mers australienii cu puștile să facă curat. Ori despre cum sau introdus specii de pești din Asia în lacuri din SUA, de au distrus ecosisteme întregi necesare sturionului. Despre cum anumite insecte au devenit cu fiecare generație tot mai rezistente la insecticid, fix din cauza acelui insecticid, și cum au ajuns duse de trenuri și vase și avioane prin regiuni ale planetei unde au ras în două zile mâncarea pe un an a unei țări. Că țara aia semi-primitivă era obișnuită să alunge lăcusta cu miros de bălegar ars, iar mutantul venit din SUA găsea mirosul ca fiind chiar plăcut.

Mai nasol decât plasticul e faptul că tăiem păduri acolo unde n-ar trebui. Și n-o spun în virtutea ideii stratului de ozon ori a schimbărilor climaterice. O spun luând în considerare efecte care se resimt mult mai rapid: viituri, ecosisteme distruse care au dus la dispariția unor specii și afectarea gravă a altora, vânturi care acum nu mai erau barate de vegetație și care distrugeau culturi și case, dispariția unor surse de apă potabilă.

Ceea ce nu pricep mulți oameni e că problemele de mai sus nu au o rezolvare imediată. Că reciclatul selectiv și panoul solar sunt fix ca doza de Cola fără zahăr pe care o bei după ce ai halit două pizza și o găleată de KFC. Pentru că – chipurile – bei fără zahăr să nu te îngrași. Eficiența actuală a panourilor solare e de 20% (în cazuri ideale). Habar nu aveți cât de ineficientă e încă tehnologia pe ramura asta. V-o scrie unul care și-a făcut singur convertor de la panou de 16V la output de 12V și care știe ce e ăla MPPT. Închipuiți-vă cum ați echipa voi 30 de apartamente dintr-un bloc cu 4 etaje din Cluj cu energie solară. Că locul pe acoperiș e limitat și poate e un alt bloc înalt fix lângă și face umbră. Gândiți-vă cum ați folosi voi panouri solare în Belgia unde plouă aproape constant. Energia regenerabilă e încă la nivel de ”proiect hobby”. Iar de n-ar fi, problema următoare constă în faptul că absolut toate brevetele pentru baterii DE ORICE TIP sunt deținute de conglomerate care au ceva de-a face cu industria petrolului. Litiu-ion, nichel-cadmiu, plumb-acid, gel – toate. Nu doar asta, dar bateriile actuale sunt încă ineficiente. Sunt mari, grele, tehnologia nu a avansat într-un pas rapid iar toate bateriile alea poluează mai ceva decât plasticul din casa voastră. Cu acidul din ele nu ai ce să faci. Îl îngropi undeva ”pe altădată”. Așa cum se face acum.

”Dar nu se poate, trebuie să facem ceva, vrem soluții”.

Soluții nu avem. E – din păcate – fix atât de simplu. Ăsta e răspunsul real. Dacă ar fi existat soluții, cineva le-ar fi aplicat. Am fi trimis containere de deșeuri toxice spre un capăt al Căii Lactee și aia ar fi fost. Am fi aruncat butoaie de reziduuri acide pe Neptun. Doar că – repet – ne este încă extrem de greu să trimitem un om pe Lună și să-l aducem viu înapoi.

”Dar nu se poate, ceva sigur se poate face”.

Mnu. În punctul ăsta deocamdată nu. Desigur – facem farfurii din frunze uscate și presate, mai un pai din oțel inoxidabil, mai o hidrocentrală. Toate astea la un loc sunt acea doză de Cola Zero cu care ne mângâiem că ”totuși facem ceva”. Nu că ar fi rău; că e un început. Doar că trebuie să înțelegem că e un început cu efecte neglijabile, cu toate campaniile glorioase care ne asigură că începem să trăim mai verde, că s-au cumpărat containere noi, că Tesla, că mâncare bio. Bănuiala mea e că nepoții noștri ne vor înjura non-stop dacă vor avea norocul să ajungă până la vârsta vorbirii. Un scenariu și mai plauzibil e că ne vom certa pe ultimele fărâmituri de resurse așa cum face Rusia acum cu Ucraina (care are gaze destule, se pare). Țările mari vor canibaliza țările mici. Țările și mai mici vor fi cadorisite cu tot gunoiul țărilor mari, ca până acum. Și după ce vom fi rămas undeva sub două miliarde (un scenariu extrem de optimist) cineva, undeva, va începe să facă ceva. Doar să nu credeți că o va face din dragoste pentru noi sau natură. O va face din lipsă de resurse. Din necesitatea consumului, cum ar veni. Așa cum facem noi toate astea azi, în mod conștient, tot din necesitatea consumului. Ar fi maro viața fără tabletă în mâna copilului ori cu un laptop din zinc.

Încerc să zic că nimeni nu va vâsli sub un soare dogoritor până în partea cealaltă a lacului dacă barca are motor cu benzină. Nici eu, nici voi, nici copiii noștri, nici copiii lor. Suntem consumatori. Și la fel cum ursul nu plantează un nou tufiș de mure iar lăcustele nu vin înapoi cu grăunțe de grâu după ce ți-au tuns lanul, nici noi nu suntem prea diferiți. Ce e mai rău e că suntem și 8 miliarde (în creștere).

Viitorul nu e roz.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

97 comentarii

  1. si cand te gandesti ca totul a pornit de la un clip pe YT.

    00
    • @Anda: Actually clipul e făcut după ce scrisesem eu articolul de acum 10 zile.

    • ce clip?

      00
    • @emil: era un link în text. Uite-l aici: https://www.youtube.com/watch?v=En5IcBX-O7U
      Spune acolo că 86% din ce aruncăm noi selectiv ajunge buluc la groapa de gunoi.

    • @ Coloja: poate ca ar fi bine sa clarifici ca procentul ala de 86% e valabil pt noi ROMÂNII. Pt ca in alte tari mai rasarite din lume procentele de reciclare sunt 50-60%. Deci pana la urma problema noastra suntem de fapt noi, nu principiul general al reciclarii, care e INDISCUTABIL bun. La fel cum bune sunt si eolienele, fotovoltaicele si consumul rational, randamentul lor a crescut, e ceva mai bine acu decat cu 10 ani in urma, lucru care nu prea reiese din articolul asta maxim de depresiv.
      Asa cum suntem noi cu reciclarea in 2022 era si Italia acum vreo 12 ani. Cum au rezolvat problema? Fiecare are saci cu cod de bare personal, livrati de firma de gunoi din zona, pt fiecare tip de deseu reciclabil in parte. Cine pune ceva aiurea – amenda (exorbitanta). Doar ca acolo exista si cineva care colecteaza amenzile inainte sa se prescrie. Deci din nou, problema e cu românii, nu cu reciclarea.
      In rest, un articol depresiv. Din nou. Nu prea esti ok. Ai mai trecut si tu pe la psiholog in ultima vreme?

      00
    • @Jean Bonbon:

      poate ca ar fi bine sa clarifici ca procentul ala de 86% e valabil pt noi ROMÂNII

      Clipul e făcut la un centru de sortare din România, în română, cu angajați români și despre deșeurile din România aruncate de români. Dar înțeleg că – cumva – nu era clar pentru tine că procentul specificat în el e valabil ”pt noi ROMÂNII”. Ok – voi fi mai atent.

      In rest, un articol depresiv. Din nou. Nu prea esti ok. Ai mai trecut si tu pe la psiholog in ultima vreme?

      Articolul nu poate fi depresiv. Poate fi deprimant eventual.
      Din nou – a scrie ceva despre problemele cu care ne confruntăm nu înseamnă că autorul ”nu e ok”. Dar mișto gluma cu psihologul; n-am mai auzit-o.

  2. Nu ma asteptam la asa atitudine nihilista din partea unui psiholog.

    00
    • @Zarax: faptul că sunt psiholog nu înseamnă că văd automat totul în roz. Ar fi absurd.

    • nu, dar na’, e ca si cum mecanicul la care te duci are mereu masina stricata :))

      00
    • @Zarax: Tu te așteptai bănuiesc să fiu pozitiv 100%, tot timpul, fără discriminare, și să vorbesc doar despre lucruri bune și roz. Așa îți închipui tu că e un psiholog? Veșnic pozitiv? Că vorbim blând când cerem pâine la brutărie, că dormim pe canapele, că citim doar despre dezvoltarea personală? Cam cum te-ai aștepta ca mecanicul ăla să locuiască în atelier și să vorbească doar despre motoare. Ori ca un medic să nu fumeze și să își cântărească atent caloriile; altfel nu e medic de-ăla adevărat.
      Înjur, blestem ca orice om. Ascult metal, râd la ”Family Guy” chit că ăla se lovește la cap pe ecran. Dar nu fac astea în cabinet, că ar fi absurd. La urma urmei profesia mea nu mă urmărește până acasă ori când fac baie. La fel cum nici mecanicul tău nu merge acasă să repare alte mașini după un program de 8-10 ore.
      Poate nu e vina ta. Poate e puzderia de motivaționale postate de psihologi pe Facebook. Poate alea te-au făcut să crezi că ”așa suntem noi” – placizi și veșnic blânzi, murmurând un ”și cum te face asta să te simți?” când se bagă câte unul în fața noastră în timp ce stăm la rând.
      Acceptarea necondiționată are loc doar în cabinet. Uită ce-ai văzut prin filme, că nici brutarul nu mănâncă exclusiv pâine și covrigi.

    • Omul ne baga in depresie ca sa ne trateze dupaia. Ca dentistii care dadeau bomboane copiilor!

      00
    • NOU
      #12

      Păi da de ce mai repari oamenii dacă oricum o să moară în curând?;)))))))

      00
    • Prefer varianta lui Carlin : The planet is fine … , the people are fucked.

      Mai degraba il vad ca fiind realist dupa ce observ atitudinea politica generala. Schimbari vor fi, doar ca vor fi lente pana reuseste cineva sa faca bani din acele „solutii” momentan „inexistente”.

      00
    • nu mi se pare nihilism, cam asta este realitate.

      Avem probleme grave iar faptul ca exista nebuni ca Putin sau Xi Jinping nu ajuta prea mult. Eram mai aproape de o strategie comuna acum cinci ani decat suntem acum, mai ales dupa tensiunile dintre Taiwan si West Taiwan.

      Asta pe langa companiile care au grija sa fie shareholderul multumit, no matter what.

      00
    • @zarax
      Nu are niciun sens ce spui.

      00
  3. La aceasta Ora a Pamantului 80% din ceea ce bea si mananca omenirea este propriul kkt si pishat reciclat.

    00
  4. Build back better. The Great Reset. Klaus Schwab.

    00
  5. oricum ne-o merităm

    00
  6. Revolutia genetica, in niste sute de ani oamenii devin hibrizi, energia este luata in principal din expunerea la soare si cateva procente din mancare clasica adica insecte frunze alge (nimic animal).

    00
  7. Life always finds a way to prevail. Sper ca macar copiii nostri sa fie feriti, cat de cat, de realitatea sumbra pe care o expui. Ca sa ajungem la 2 miliarde ar trebui sa se intample ceva apocaliptic.

    00
    • ne-am obisnuit ca in timpu vietii noastre sa fie cat de cat pace, prosperitate, „avans” tehnologic, uitand ca de mii de ani oamenii s-au hackuit fara remuscari si alte probleme de constiinta, cum spunea cineva, razboaiele sunt cele mai mari generatoare de crestere economica si „reconstructie” ulterioara. Ne oripiliam ca rusii rad tot si nu ramane nimic in urma, intrebarea e cum ar fi un WW3 acuma, presupunand ca nu se folosesc arme nucleare ca nu mai ramane nimic dupa, decat probabil 2-3 norocosi cu 3 capete care mananca reziduuri nucleare sa supravietuiasca.
      In primul razboi mondial au murit 16 milioane in al doilea 66 milioane si distrugerile imense de proportii – sunt curios cat s-au duce acuma cu avanssurile tehnologice pe plaiurile vanatorii si e mia ramene dupa.
      nu o s amia fie razboi niciodata… aham, sure…

      00
    • atâta doar că „Life always finds a way to prevail” nu înseamnă obligatoriu că și omul va găsi o cale să prevail

      00
  8. De fiecare data cand aud dezbateri de genul asta imi amintesc de George Carlin… planeta supravietuieste lejer si cu plastic pe ea.

    00
  9. Bre.
    Consumul absurd nu e o chestie dezvoltata natural in societate ci e o nevoie artificiala impusa din ratiuni pur economice.

    Mai tii minte becul care putea sa arda 100 de ani ?
    Frigiderul Fram de la bunica care inca raceste dupa 60?
    Am un aparat foto Smena din plastic care arata ca nou tot dupa 60 de ani desi pe Dslr-ul de acu 10 s-a „topit” cauciucul.
    Primii bocanci de munte „de firma” m-au tinut 11 ani, acelasi model a tinut doar trei.
    Mai vad pe munte corturi facute in anii 80.

    Copacii din care e facuta casa de la tara cred ca au crescut de 3 ori in suta de ani de cand e construita.

    Societatea nu a cerut „fast fashion” si „uzura morala”. Nu a cerut sa lupte pentru „right to repair”.

    „Se poate” ce zici tu ca nu se poate, dar nu „se vrea”.

    Iar aia care fac lobby sa nu ” se vrea” au mare grija sa ne faca sa ne invinovatim.
    Cu colegi de-ai tai si articole ticluite savant care ne spun ca „suntem prea risipitori” ca vrem nevoi de baza.

    N-o sa renunte nimeni la a se imbraca, dar nu alege haine care se duc dupa trei spalari pentru asta.
    Chestie rezolvabila din pix, standarde de calitate si legi…dar nu le da nimeni.

    „And in the end the age was handed
    The sort of shit that it demanded”

    00
    • Din pacate societatea A CERUT fast fashion. Daca nu ar exista tipul asta de manufactura/comert multi angajati ar fi someri acum si nu ar avea ce manca si multi ar umbla in zdrente

      00
    • Bre, nu stiu cum e cu somajul in China dar cred ca ar vrea si copiii aia la scoala…numazic.

      00
    • @Bruta: societatea nu a cerut fast fashion. Si fast orice: electronice etc. Acest model fast a fost promovat prin ”influenceri” si inainte de Social Media erau actori, erau reclame TV, in reviste etc. A fost vanduta ”fericirea” ca de asta cumpara oamenii. A fost atat de promovat acest model fast ca oamenii au inceput sa consume ca asta este norma, normal.
      Iar faptul ca lucrurile nu mai tin ca pe vremuri iar nu a fost cerut de noi. Nu am cerut ca la aceeasi firma mare cu produse sport pantofi sport si rucsac cumparat prin liceu au tinut cate 10 ani – nu am avut numai o pereche, evident, cam trei odata si nu port numai pantofi sport, dar oricum, am aruncat ca se tocise talpa, spalati mereu la masina. Rucsacul l-am dat de plictiseala. Iar ce am cumparat in ultimii ani dupa doua spalari se desprinde talpa, se strica, se desprind chestii, rucsac stricat in doua luni. Luate de la reprezentanta. Am patit asta cu doua firme mari.
      Aproape toate sunt facute acum sa le tot inlocuiesti. De voie sau de nevoie. Doar cateva companii mai fac produse durabile si mie acestea imi plac, nu vreau ultima moda. Dar vreau sa am cateva bune si sa nu simt ca am fost prostita, mai bine iau un no name si asta e daca tot se strica imediat. Dar acestea nu sunt confortabile, asa ca tot la brand te duci, din fericire mai sunt cateva care nu au devenit prea raspandite si inca fac produse bune si durabile. Dar nu am cerut noi sa se strice totul imediat.

      00
    • @Bruta, daca te gandesti la bunastarea angajatilor si la faptul ca fara consumul asta exagerat oamenii ar ramane fara locuri de munca, exista o rezolvare simpla: treci la saptamana de lucru de 4 zile si egalizezi cererea si oferta.

      00
    • Ăsta e rezultatul acțiunilor vînzătorilor de iluzii.

      00
    • @Mirela

      Ba noi am cerut fast fashion.

      Acum te plangi ca nu mai gasesti haine care sa tina, ca astea domina piata, dar uiti ca nu au aparut peste noapte, ci treptat si au aparut deoarece NOI am preferat sa cumparam ieftin si prost.

      Nu factorii de influenta au sustinut aceste produse, ei si-au facut treaba de promovare, ci noi, care LE-AM cumparat si le cumparam.

      Zici ca ” Doar cateva companii mai fac produse durabile si mie acestea imi plac, nu vreau ultima moda”.
      Atunci de ce majoritatea cumpara produse fast, cum le denumesti tu si nu de la aceste companii ?

      Hai sa ne asumam ce trebuie sa ne asumam, adica TOT.

      00
    • frigiderul Fram de la bunica…. ai mei au avut un frigider Fram, și l-a cumpărat mama dintr-un CAR înainte de căsătorie, alături de alte chestii pe care începuse să și le cumpere pt o gospodărie proprie, cu/sau fără un bărbat în ea.
      frigiderul ăla a ținut vreo 25 de ani, doar spre finalul vieții lui vara se strica mâncarea în el. el răcea cum răcise și pe vremuri, funcționa, n-avea nevoie de freon sau mai știu eu ce, dar că vremea o luase razna și verile erau mult mai calde decât pe vremea tehnologiei cu care fusese el făcut.

      00
  10. Un psiholog care se da cunoscator a tot ce se intampla pe planeta de la parameci pana la navete spatiale dar face dezacorduri de genul: ” Ei – le-a luat niște sute de mii de ani”
    Mda….

    00
    • ei – interjecție
      1. Exclamație care introduce, însoțește, întărește sau exprimă o întrebare.
      1.1. Introduce o întrebare la care se așteaptă un răspuns afirmativ, aprobarea unei atitudini sau expresia unei admirații.

      Unde e problema, dude?

      00
    • @Deea: lasă-l, că eu am râs. Rar se mai împușcă oamenii în picior în halul ăsta pe-aici.

  11. @Razvan. articolul tău demonstrează doar că aparținem unei specii predispusă mai degrabă către inteligență decât către înțelepciune. tot ce spui aici este corect, dar [conjuncție adversativă; haha] când spui că evoluția ține de noi le acorzi oamenilor o importanță pe care ei de fapt nu o au. facem multă gălăgie, dar o facem noi între noi, fără să modificăm ceva semnificativ în schema mai mare a lucrurilor.

    viitorul nu este nici roz, nici albastru, nici altcumva din simplul motiv că acolo sunt tot felul de întâmplări care nu s-au întâmplat încă și despre care, în consecință, nu putem știi mare lucru. suntem haotici – și cât timp oamenii rămân haotici și impredictibili, mai este o șansă.

    sau, la un moment dat, când norocul oamenilor pur și simplu se va fi terminat, Natura va nota un alt experiment eșuat și o va lua de la capăt altcândva, altundeva, altfel. vorba fizicianului: hydrogen, given enough time, turns into people.

    00
  12. Am mai spus si la precedentul post , industria fashion e unul din marii poluatori ai planetei. Aveți oo sa le spuneți femeilor sa nu își mai ia atâtea tzoale și să nu le mai schimbe în fiecare an ? 😀

    00
    • Omule, crezi că ni s-a urât cu viața, sau că vrem să mai vedem păsărică doar in poze?

      00
    • Ok am înțeles, mulți pampalai, sclavi ai piersicutelor, dar feministele nu au ceva de spus ? Pe ele nu le afectează poluarea, încălzirea globala, faptul ca țoalele de fast fashion sunt facute de fete,femei, plătite mizerabil, în condiții deplorabile ? Și ca foarte multe din cele nevandute sunt pur și simplu aruncate ? Ca se poluează masiv la producerea lor ? 🤔

      00
  13. Eficienta reala a panourilor solare este curent 33~35%, in cazuri de prototipuri experimentale trece si de 40%.

    Daca ai gasit pe shop doar panouri „proaste” cu 20% nu inseamna ca nu exista tehnologie mai buna si ca nu s-au facut progrese.

    00
    • @Saelex:

      Eficienta reala a panourilor solare este curent 33~35%, in cazuri de prototipuri experimentale trece si de 40%.

      Mi-aș dori cu adevărat să ai dreptate. Dar din păcate nu trece de 22% nici în cele mai bune cazuri. Vezi aici. Dar dacă ai un link spre ceva comercial de 33-35% eu unul sunt chiar curios.

    • Sa nu uitam sa luam in calcul si faptul ca in zilele foarte toride eficienta panourilor solare poate scadea si cu 20%, adica de la 22% sa ajunga la 18%.
      Desi pare ciudat, eficienta maxima a celulelor solare este undeva pe la 25 de grade (temperatura interna).

      00
    • Este o diferență mare între eficiența modelelor din comerț si cele din laborator

      00
  14. Nu reciclarea e problema noastra, ci nihilismul :)

    Acuma la modul serios, eu VREAU sa iau cola la dozator, sirop + sifon. Exact asa cum procedeaza turcii la all inclusive.

    Daca acolo se poate, aici de ce nu? Ma duc cu un pet de plastic, ca intr-adevar sticla e mai grea, dar ma duc de 20 de ori cu acelasi pet.

    Plus o taxa de 2 lei pe pet, ca sa sanctioneze lenea, si aia e.

    Numarul peturilor se poate reduce cu 80%.

    00
    • iti faci acasa daca chiar ai chef. Apa filtrata + SodaStream + „sirop” (practic un concentrat, ca multe nu au zahar) tot de la SodaStream sau de unde vrei. Au si oficiale facute cu Pepsi/Cola/7Up/etc, si clone similare.

      00
    • @obositu, sistemul cu SodaStream este foarte scump. Ajungi sa platesti pentru un sifon mai mult decat pentru apa minerala imbuteliata la sticla.

      00
    • @Andrei G, dar poluezi mult mai puțin, nu? Și e valabil ce ai zis tu pentru sucul făcut cu acel concentrat, unde, într-adevăr, e mai scump decât să iei Cola.

      La apa minerală sunt doar avantaje:
      – semnificativ mai puțin plastic (consumam aprox. un bax de apă la 0.5 pe săptămână)
      – nu mai trebuie să cari, depozitezi, reciclezi sticlele de apă minerală
      – îți faci sifonul atât de acidulat pe cât îți place

      00
    • @obositu, pentru sifon simplu pretul este similar cu cel al apei minerale carbogazificate.
      Prima data este investitia initiala de 400 de lei (dar putem sa ignoram asta).
      Apoi te costa 60 de lei umplerea buteliei de CO2, care ajunge pentru aproximativ 50 de litri de sifon, adica 1,2 lei/litru. Presupunem ca ai si un sistem de filtrare al apei de la chiuveta, mai ai si de acolo 0,1-0,2 lei/litru (costul filtrelor, ingnorand investitia initiala).

      Adica ajungi sa platesti pentru o sticla de 2 litri in jur de 2,8 lei.

      00
  15. „Iar lucrurile stau fix cum ziceam eu”……bravo! ai dreptate…asa si?

    gata? le-ai rezolvat pe toate, sau mai un pic de analizat/verificat?

    00
  16. Plasticul nu se recicleaza si nimic nu o sa se schimbe daca nu se iau masuri la nivel de guverne, dar cum se face lobby mult la forumurile de schimbai climatice unde se polueaza cat un stat mic intr-un an de la avioane private si staff si altele nu o sa se intample nimic de fapt pana ce nu o sa fie vreo criza. Si atunci o sa vedem ce facem, ne vom descurca cumva, cati ne vom descurca si alea est.
    Cred ca noi vom prinde aceste vremuri, nu va fi peste ”n” generatii. Sa nu uitam ca Japonia va deversa apa toxica de la Fukushima si sunt multe, multe probleme peste tot, probleme mari cu poluarea. Si venim noi cu paiul de hartie si credem ca salvam ceva.
    Am putea salva daca ar fi produse durabile, daca nu s-ar mai arunca mancare, daca nu s-ar mai consuma inutil (fast fashion) etc. Dar asta nu o sa se intample.
    Ma deranjeaza ipocrizia pe care o vad la cei care promoveaza ”climate change” si ei polueaza cat orase intregi. De fapt masurile sunt numai pentru mase, numai noi sa nu mai mergem cu masinile, sa nu mai facem x si y, ca daca vedeti ce s-a mancat la Glasgow – fructe de mare, carne mult peste nevoia de om, au fost articole, dar ei acolo discutau despre cum sa mancam noi greieri si gandaci.
    Ipocrizia asta ma enerveaza, la cei care predica si ei fac taman pe dos, in rest, cei care nu predica, treaba lor ce fac.

    00
  17. China era cel mai mare importator de „reciclabile”. Au pus pauză, lumea se chinuie să scape de plastic pe unde poate.

    https://www.forbes.com/sites/kenrapoza/2020/11/29/china-doesnt-want-the-worlds-trash-anymore-including-recyclable-goods/

    00
    • Asta din cauza ca nici restul globului nu mai vrea produse chinizesti facute din plastic de proasta calitate. Si de la ei se cere o calitate mai buna, deci nu prea mai au ce face cu plasticul nostru.

      00
    • China, Malaysia, Filipine, de cativa ani multe tari au pus stop si de aceea vin la noi o gramada de gunoaie de prin Europa. Uita-te unde a trimis inapoi cargouri intregi Filipine si Malaysia acum cativa ani: Canada, Franta, Germania, UK, tarile scandinave… multe din ce nu mai absorb tarile astea uriase ajung la noi acum, am devenit groapa de gunoi a Europei

      00
  18. Nu inteleg hate-ul si dispretul domnului Coloja la adresa bacteriilor mancatoare de plastic. Cand am pomenit de ele in comentariul la articolul precedent al dansului pe tema reciclarii, nu am pretins deloc ca „ne aduce salvarea”. Am spus doar ca e o noua tehnologie care ne-ar putea ajuta. Din punctul meu de vedere, chiar daca „mananca” doar PET-urile, adica 12% din totalul plasticului care trebuie reciclat, tot este un pas inainte, 12% e mai mult decat nimic.
    In ceea ce priveste partea cu calatoriile, ce propune domnul Coloja, sa ne intoarcem la epoca de piatra? Sa nu mai iasa nimeni din satul/orasul sau?Ca si in Antichitate s-a calatorit mult, Alexandru cel Mare a ajuns din Macedonia pana in India cu armata sa, legiuni romane pana la granita Chinei, cartaginezii aproape de Capul Bunei Sperante.
    Oamenii trebuie sa calatoreasca, descoperirea Americii de catre Columb a adus o gramada de lucruri bune pentru noi europenii, de la aur pana la legume si fructe. Sigur, pentru bastinasi lucrurile au fost nasoale, dar sa vedem si partea buna a lucrurilor. Aztecii, de pilda, practicau canibalismul ritualic, omorau cam 20.000 de oameni anual in sacrificii sangeroare. Toate astea au disparut dupa venirea spaniolilor si impunerea crestinismului. O sa imi sariti in cap acum cu Inchizitia, dar daca lasati prejudecatile la o parte, sa stiti ca lucrurile nu au fost deloc atat de „negre” pe cat ne inchipuim. Pentru cine nu crede acest lucru, il invit sa citeasca scurtul articol al lui Ioan Petru Culianu „Inchizitia? Cel mai bun tribunal din lume!” aflat in volumul „Pacatul impotriva spiritului”. Omul a fost istoric al religiilor, ucenic al lui Mircea Eliade si stie ce spune.
    Au adus eurpenii boli in America, boli care au decimat populatia? Da, e adevarat, dar sa ne amintim ca si europenii fusesera victime ale Marii Ciume din 1346-1353 care a decimat populatia Europei. Ciuma adusa din Asia, pe navele genoveze care calatorisera in Asia. Apropo, dezastrul a fost atat de mare pentru ca „din cauza schimbărilor climatice din Asia, rozătoarele au început să fugă din pajiștile uscate în zonele mai populate, răspândind boala” spun savantii azi (Tignor, Robert et. al. Worlds Together, Worlds Apart, Volume 1: Beginnings to the 15th Century, New York, 2014, p. 407).
    Schimbari climatice de care nu putea fi invinuit omul atunci (a nu se intelege ca neg schimbarile climatice de astazi, care au loc in mare parte din vina oamenilor).
    Deci, trebuie sa calatorim, cu toate riscurile e decurg de aici , de la banala intarziuere/anulare a zborului cu avionul, la altele mai rele (nu le mai insir aici, le-a enumerat deja domnul Coloja).

    00
    • @XYZ:
      1. Eu nu te atacasem pe tine. Nu atacasem pe nimeni, de altfel. Habar n-aveam că scriseseși tu ceva pe tema asta.
      2. Nu e nici ”hate”, nu e nici ”dispreț”. Subliniam doar că bacteriile alea nu-s cum se vehicula pe-aici (nu știu de către cine, așa că nu te simți atacat) cum că alea mănâncă orice plastic. Că erau oferite drept soluție fără să amintească nimeni că alea halesc doar PET.
      3. La chestia cu călătoritul ai înțeles greșit. Eu nu ofeream soluții. Eu doar subliniam prezentul. Faptul că emit o idee nu înseamnă automat că m-aș gândi cum să opresc eu traficul aerian al planetei și să readuc omenirea în epoca de piatră.
      4. Mișto faza cu ”noi, europenii, am omorât 80% dintr-o populație dându-le boli, DAR ȘI NOI AM SUFERIT, CĂ ȘI NOI AM AVUT CIUMĂ”. Da – am avut – dar nu de la ei, lol.

  19. In Belgia sunt foarte foarte multe panouri solare puse pe case si pe acoperisul firmelor, hangarelor etc. Eu sunt printre singurii din cartierul meu care inca nu are panouri. Am incercat sa pun acum 2 ani, dar trebuia sa astept minim 6 luni. Intre timp am investit in alte imbunatatiri ale casei, iar acum nu am posibilitatea financiara sa pun panouri. Mai repede as pune doua bazine ptr apa de ploaie de 10 sau 15 mii litri. In scurt timp devin oricum obligatorii si la renovare, la ridicare casa noua sunt deja. Ca tot ziceai ca ploua des, din pacate nu mai e asa. Locuiesc de 10 ani in Brugge si vad multe schimbari pe toate planurile. Lergat de ploi, au cam incetat de vreo 5 ani sau mai bine. Clima e mult mai rece decat in Romania, e drept, dar seceta e chiar o problema aici.

    Legat de ce esti obligat sa mai faci la o casa noua, e sa pui printre multe altele, ventilatie in toata casa si camerele, tot felul de izolatii de minim o anumita dimensiune care va fi 100% verificata in timpul constructiei de persoane acreditate de la primarie, bazine ptr colectare apa de ploaie sunt obligatorii la casa noua, si la alegere inca o sursa de energie eco. Aici multi opteaza pentru panouri solare, fiind mai ieftine decat o pompa de caldura.

    Reciclam cat de mult posibil, avem saci ptr gunoi menajer si au introdus si saci ptr gunoi biodegradabil din bucatarie ( asta ultimul de curand, nu esti obligat inca sa faci asta, asa ca aruncam in sacul de bucatarie tot) , saci ptr plastic, hartie data separat, sticlele marcate cu in simbol se duc la magazin si primesti 10 centi pe bucata, celelalte nemarcate le duci singur la containerele specal montate in cartiere, si separate pe transparent si restul. Geamuri sparte sau alte tipuri de sticla nu au voie in containere, fiind colectate individual odata pe luna, si ar trebui puse intr-un container de plastic inchis pe care il primesti/cumperi de la firma de reciclare.

    Gunoiul menajer se ridica saptamanal, plastic si hartie la 2 sapt.

    Sacii sunt marcati cu numele primariei si firma de ii colecteaza, pretul lor fiind destul de mare, iar cei mai scumpi fiind cei de gunoi menajer.

    Pentru iarba, plante, radacini, crengute etc ai saci de hartie 20 bucati ptr 10 euro. Max 15kg in fiecare sac. Sau poti plati abonament ptr container de plastic. Crengutele pot fi taiate la 1m lungime si legate in snopuri de max 50cm grosime si nu f grele. Legate obligatoriu cu sfoarta naturala.

    Alternative la cam tot in afara de gunoi menajer: exista container park de stat in fiecare oras sau regiune unde poti merge sa arunci ce ai, gratis sau contra cost in functie de ce ai si pe baza de buletin. Plata doar pe card la aparate. Sau container park privat si arunci ce vrei si cat vrei, cat mai bine sortat. Preturi oarecum rezonabile, dar in functie de gunoiul aruncat. Aici platesti cash sau card.

    00
    • si eu am venit aici sa intreb daca sunt singura cu panouri solare in Belgia, si cu factura la curent/gaz negativa datorita lor.

      apreciez totusi nuantele aduse in articol, clar viitorul nu e roz. si tocmai pentru ca e atat de complicat si situatia se schimba foarte rapid – exact cum belgienii au ajuns sa se planga de seceta in fiecare an.

      00
    • Inca se mai „intoarce controul” cand injectezi electricitate in reteaua publica de zici ca ai cu negativ? Intelesesem ca s-a incheiat cu asta anul trecut. Sau te referi ca ai putin de plata pe factura sau iti restituie banii platiti in avans?

      Eu asa am inteles, ca nu mai scade ca in anii trecuti curentul utilizat de tine din retea, atunci cand injectezi la randul tau in retea.

      Asta ma tine putin in loc si nu vreau sa pun panouri prea curand. Ar fi avantaj doar daca stochezi curentul in baterii sau il folosesti pe timpul zilei, dar noi cum lucram de la 7 la 18u, nu stam pe acasa si nici nu are ce sa consume in afara de frigider si chestii marunte. Curentul consumat in perioada actuala, totul led, aparate moderne care consuma putin, plita pe inductie de 380V, imi permit sa-l platesc fara nici o problema.

      00
    • ar merge un guest post aici pe temele astea, cred ca le poti dezvolta si mai mult

      ce tare ar fi daca un guest post de-asta s-ar face de la vreo 5-6 persoane din diverse tari, sa intelegem si in ro cam spre ce ajungem in 15 ani fortati de legislatia europeana

      00
    • Nu se intoarce contorul, ca e digital, dar inca primim bani pentru energia impinsa in retea. Doar ca nu mai e un raport 1:1, il vindem mai ieftin decat il cumparam.

      00
    • si da, avem si baterie, deci vara nu consumam aproape nimic + masina electrica pe care o pot incarca acasa pe costurile angajatorului. Deci cei mai intreprinzatori belgieni vand energie ori angajatorului, ori provider-ului, chiar daca nu e la fel de interesant cum era odata, cand se invartea contorul in sens invers.

      00
  20. Acu’ te-ai gasit sa dai articolul asta! In timpul „Nezisului” – avem treaba nene, nu stam noi de reciclari.
    Cu mana pe cravata promitem si ne luam angajamentu’ ca ne ocupam, da’ dupa „conced” .
    Din nou „pup”.

    00
  21. Și eu am o filmare cu dinozauri de acum 66 de milioane de ani, chiar le duc lipsa și nu prea pot dormi noaptea din cauză că au dispărut.

    00
  22. Cred ca postarea dnului psiholog e un exercitiu bun pentru contracararea pozitivitatii toxice impinse de corporatii (bacterii lingatoare de plastic). Si rolul unui psiholog nu e sa te drogheze cu „positive vibes” cum cred unii de mai sus, ci sa alinieze filtrul intern cat mai mult cu realitatea obiectiva.

    00
  23. Animalele vulnerabile dispar oricum, poate dacă le protejezi dispar peste 50-100 de ani. Dar omul a produs și el specii domestice mulate pe nevoile lui. Mișto articolul. Te-ai gândit să faci canal de yt?

    00
  24. Nu, tu ziceai că degeaba ducem deșeurile reciclabile la pubelele speciale că ei le iau la grămadă și le duc la groapă. Măcar acum ai înțeles că totuși ajung undeva unde cineva pe sortează pe bune?

    00
  25. Probabil cel mai bun text de l-am citit in ultima vreme aici. In ceea ce ma priveste cred ca fac tot ce-mi sta in putinta sa nu consum ‘excesiv’:
    1) temperatura in casa si iarna e cam 19C. Am un consum de gaz de mai putin de 500m3 pe an; curent 1200 kwh pe an; am o casa f bine izolata
    2) tot dar absolut tot ce inseamna deseu reciclez: PET reciclez, non-pet plastic si ambalaje le duc la punctele de colectare, sticlele le returnez, cartonul si hartia sunt ridicate anume si resturile bio le arunc in sacii biodegradabili la deseul bio
    3) merg cu trenu si nu cu avionul cam 90% din calatorii si n-am masina. As vrea sa elimin avionul complet dar nu prea pot. nu pt vacante in honolulu ci pt ca daca vreau sa vin pana la Timisoara cu trenul iti blestemi zilele.
    4) nu am waste de mancare aproape deloc.
    5) nu folosesc ulei de gatit deloc

    stau in Elvetia si infrastructura permite tot ce e descris mai sus. Oriunde altundeva unde infrastructura nu permite e aproape imposibil.

    00
  26. Imi amintesc de o mica ipocrizie a magazinului Mega Image.Cautam la un moment dat pahare de plastic de unica folosinta si nu am gasit decat ceva din carton eco pentru hipsteri, la pret de lux, iar cineva de acolo din magazin mi-a spus cu un ranjet prostesc ca ei incurajeaza protectia mediului, mai putin plastic…bla ..bla de astea. Cand m-am uitat mai atent pe rafturile lor era plin de ambalaje de plastic atat la produse alimentare cat si la produse nealimentare dar ei salvau mediul ca vindeau niste pahare de unica folosinta din carton eco la pret urias, deci muie acestor ipocriti eco. Mai nou au la casa de marcat pungile acelea mai mici care nu stiu ce plastic eco de fita este si care se rup insant si miros a pisat.
    Sunt total de acord cu autorul articolului.

    00
  27. Ce scrii tu aici era valabil acum 10 ani, intre timp s-au mai schimbat lucrurile, take a look: https://www.cleanenergywire.org/news/germanys-energy-consumption-rising-renewables-share-falling-2021

    In Germania, regenerabilele sunt 40% din totalul de electricitate, din care 8,8% solar.

    Legat de eficienta panourilor solare, da, in ultimii 10 ani eficienta panourilor produse in masa a crescut de la 15 la 20% (23%) iar pretul a scazut la un sfert dar deja exista tehnologii ce promit 40% eficienta (nu productie de masa), deci viitorul suna bine… timp sa avem sa-l punem in aplicare.

    00
  28. Problema e ca ne batem joc de toate din jurul nostru si apoi ne miram.
    Ni se ofera produse in mii de forme de ambalaje nestandardizate, din cele mai ciudate materiale, ca sa-si creasca vanzarile bazandu-se pe lenea noastra, si apoi tot noi (inclusiv cei ce vand) tipam ca poluam.
    Ne cer sa sortam deseurile dar trebuie sa faci o facultate sa intelegi toate acele semne (cati romani stiu semnificatia lor?).
    Ne chinuim sa montam panouri solare si este asa de frig de la aerul conditionat in unele cladiri ca trebuie sa te imbraci. In Spania a trebuit sa se dea o lege cum ca n-ai voie sa ai usa deschisa daca folosesti aerul conditionat.
    Lista poate continua, dar problema nu este la colectare, ci la cei care ofera. Nu la cum producem energie, ci cata consumam aiurea.

    00
    • Ai uitat de mama soluțiilor pentru o lume curată, populată de oameni frumoși.
      ,,Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez le-a cerut vineri oamenilor care lucrează atât în ​​sectorul public, cât și în cel privat să se descurce fără cravate, ca o modalitate de a economisi energie.,,

      00
  29. NOU
    #77

    Am vb cu Elon sa ne duca pe Marte cand se umple de plastic!

    00
  30. O mica remarca de fascist gramatical: in romaneste „a mina” inseamna a pune mine intr-un loc, pentru ca rusul beat care trece pe acolo sa sara in aer. Resursele naturale se extrag (eventual din mina sau baie). Gata, scuze de off topic.

    00
    • @Sans Hosen: Yep – ai dreptate. Cred că am citit prea multe știri crypto pe Twitter în ultimii ani și-am rămas cu chestia asta cu ”minatul” în minte.

    • *minéz v. tr. (fr. miner, cuv. probabil celtic). Sap o mină: a mina o stîncă. Sap, rod încet-încet: apa minează pămîntu. Fig. Consum, ruinez încet-încet: boala l-a minat, Jidaniĭ minează patria.

      sursa: Scriban (1939)

      00
  31. Am dat scroll doar ca sa va scriu asta: azi e vineri, nu lasati frustrarile si „stirile apocaliptice” sa va strice weekendul.

    Cei care gandesc prea mult sunt vesnic nefericiti.

    00
  32. Eu zic ca la o rata de colectare a deseurilor de 8%-9% si o rata de reciclare de 75% (zice la un moment dat in clip ca 25% din ce se colecteaza, nu poate fi reciclat) e ok-ish.
    Ok, se pot mari cifrele alea cu o rata de colectare mai mare. Dar nici chiar asa de gri, cum ai prezentat tu situatia in articolul trecut, nu mi se par lucrurile.

    00
  33. Lumea stie cand si de ce apare norul de lacuste dar putini stiu de ce dispar norii de lacuste. Explicatia este simpla: la un moment dat devin asa multe lacuste incat nu mai au ce manca si mor de foame. Asa ca nu va faceti griji, planeta ne va „autoregla”. :D Numarul de oameni de 8 miliarde s-ar putea sa nu fie cel mai bun indicator al canibalizarii planetei. Indienii au intrecut chinezii la populatie dar nu poti sa compari un amarat ce are o carpa pe el si traieste cu coji de cartof si bea apa din Gange cu un european sau american ce schimba masina electrica la 5 ani, isi face casa de 200 mp, are 3 dulapuri de haine in care nu mai intra ca e prea gras dar care chiar si gras arunca 20-40% din mancarea ce o cumpara de la supermarket. Trebuie sa devenim mai minimalisti si sa scadem consumul asta idiot(care culmea ne-a si ridicat economic).

    00
    • Faza e ca cei cu un standard foarte ridicat de viata nu vor sa renunte la el.
      Prefera sa forteze cat mai multi oameni in saracie ca sa traiasca ei bine.

      Am putea ajungem la un trai echitabil pentru majoritatea populatiei, chiar fara a fi necesare masuri de stat totalitar, dar nu se vrea.

      E mai facil sa bagi bocancul in gura si sa ameninti cu batul decat sa operezi un stat eficient cu precizie chirurgicala.

      00
  34. Domnule Coloja nu m-am simtit eu atacat, m-a deranjat doar tonul dispretuitor cu care ati tratat problema respectiva (a abacteriilor respective).
    In privinta celor 80% de indigeni americani ucisi de „bolile aduse de europeni” sunt multe de spus, exista inclusiv studii care arata ca multi au murit din cauza unor epidemii ale unor boli deja existente acolo, dar nu insist pe directia asta, ca am deveni offtopic.
    Imi asum ca am inteles eu gresit ce ati dorit sa spuneti in privinta calatoriilor.
    Nu sunt un tip conflictual, apreciez articolele in care se dezbat probleme serioase.

    00
  35. esti un pic cam pesimist, daca ar fi sa facem un exercitiu si sa luam in salturi de 20 de ani cam orice moment din ultimii 200 de ani, am gasit crize peste crize peste crize. surpriza este ca ce acum 60 de ani era o criza existentiala este problema usor de rezolvat acum, ideea este sa avem rabdare si sa nu exageram cu problemele create planetei

    citisem un studiu si explicau unii ca pamantul ar putea sustine undeva la 100 miliarde populatie daca resursele ar fi utilizate optim, si asta fara a genera probleme de mediu, etc. in schimb la modul actual de abuz o sa urcam maxim in 12-14 miliarde din cauza cresterii masive de populatie din africa. inca 30 de ani pivotul este Asia dar apoi o sa se duca pe Africa unde o sa avem cel putin 3 tari cu populatie de 1 miliard (peste vreo 30-50 de ani)

    00
    • Care sunt cele 3 tari cu probabilitatea de a avea 1 miliard ? Eu nu vad sub nicio forma probabilitatea asta, nici macar Nigeria cea mai mare cu 160 milioane nu are cum sa ajunga la 1 miliard in 50 ani!
      In plus tinerii se duc spre oras, care ghici ce? La oras nu prea mai fac urmasi! Si chiar si daca ar face nu ar avea resursele necesare de a hrani 1 miliard, nu au nici acum la cati sunt!
      Natura ne corecteaza, nu exista la nesfarsit, nici macar in Asia, candva cei noi nu vor mai face asa multi urmasi!
      Din lipsa resurselor populatia va scadea peste tot!

      00
  36. Cea mai buna investitie cu energie solara sunt boilerele cu tuburi vidate heatpipe presurizate. Din aprilie de cand l-am instalat nu am mai bagat boilerul electric in priza si il pot folosi pana prin noiembrie cand incepe sa dea inghetu. Cu temperatura care o acumuleaza in timpul zilei seara fac lejer 3 persoane duș.

    00
  37. Totul are un inceput si un sfarsit. Asa si cu pamantul de sub picioarele noastre probabil.

    00
  38. „De speciile alea dispărute depind alte specii. De care depind altele. De care depindem noi.”

    De oamenii aia saraci lipiti depind alti oameni, de care depind altii, … (etc) de care intr-un final depind elitele care-i vor pe toti de sub nivelul lor morti, ca le strica privelistea.

    00
  39. Pe scurt, spui ca ne indreptam catre o distopie. Bine, suntem in plin proces, e doar o chestiune de timp pana cand se concretizeaza… cam sunt de acord cu tine…

    Doar ca eu mi-as dori o utopie, cam ca in Star Trek – nu zic, nici acolo lucrurile nu sunt chiar OK, dar ish – insa cam greu de ajuns acolo.

    Cine stie, poate vin extraterestrii, sau poate ca nu!

    00
  40. NOU
    #92

    Eu spun ca stam bine. Adica ursul se mai si caca dupa ce mananca mure. Si ghici ce? Semintele nu ies digerate.

    00
  41. Eu zic ca e o diferenta mare intre:
    86% din selectam noi ajunge la groapa dr gunoi
    Si
    86% din gunoi ajunge la groapa de gunoi.

    In interpretarea ta, 86% din tot ce adunam in sacii de reciclabile ajunge la groapa de gunoi, dar in clipul din care citezi se refera ca doar 14% din totaluri deseuri ajung la reciclare(nu ca nu sunt reciclabile).

    Gresesc?

    00
    • Credeam ca sunt singurul care s-a uitat la clip si a inteles despre ce era vorba :))
      Da, in clip spune ca 86% din gunoiul total ajunge la groapa de gunoi, ca reciclam ceilalti 14%.

      Si tot in clip explica clar cum 25% din deseul sortat nu poate fi reciclat si ajunge la ardere. Asta inseamna ca 75% din ce am sortat pentru reciclare chiar se recicleaza, in cele 11 fractii diferite.

      00
  42. Am citit odata ca, comparand consumurile energetice, o familie europeana sau americana cu doi copii este echivalenta cu o familie din Africa sau Asia cu 30 pana la 80 de copii!

    00
  43. Discutiile astea sunt foarte bune si foarte necesare si iti multumesc pentru ca iti faci timp si le publici.
    Cred ca este nevoie sa ne schimbam mult mentalitatile, nu doar ca indivizi ci, mai degraba, ca specie.

    Ori ne vindecam ca specie ori murim ca indivizi.
    Mi-a trecut prin minte formularea asta inspirat fiind de discursul antrenorului jucat de Al Pacino din „Any Given Sunday”.
    „And either we heal, now, as a team, or we will die, as individuals.”

    Pentru mine este clar ca lucrurile vor fi urate, din multe puncte de vedere.
    Dar cei care vor supravietui ar face bine sa-si schimbe modelele de interactiune cu ei insisi, cu alti oameni, cu alte vietuitoare si cu planeta; atat cu planeta aceasta cat si cu oricare altele pe care vom ajunge.
    Pentru ca este clar ca modelul acesta de exploatare a resurselor este ineficient.

    A aparut de curand o lucrare foarte misto coordonata de Seth Godin, The Carbon Almanac.
    Au si ceva si online thecarbonalmanac.org
    Ce este foarte util este ca ca au publicat notele de subsol pentru fiecare articol din carte.
    Le-au pus pe sait si pot fi accesate gratuit https://thecarbonalmanac.org/footnotes/
    Din ce am citit eu pana acum materialele nu dau o senzatie de speranta falsa ci mai degraba sunt un indemn la actiuni concrete.

    Si da, si autorii lucrarii sunt de parere ca nu reciclarea este problema noastra.

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.

Pun clipuri pe Youtube