Mă uit la o fază, acum că presa cere bani de la stat ca să nu mai fie jegoasă.
Cam 30% din știrile de pe siteurile serioase au o rețetă pe cât de simplă, pe atât de dubioasă și inutilă:
- un cineva cunoscut sau într-o poziție de autoritate declară ceva, de obicei un scenariu sumbru, un cataclism, o problemă mediu-majoră pentru toată țara.
- treci de titlu, citești primul paragraf (am uitat cum se numește jurnalistic, parcă șapou) și descoperi ca omul vorbește din cur și că ăla e un worst case scenario în care trebuie să se întâmple încă 2-3 nasoleli greu de întâmplat ca să apară ce zice el.
- renunți să citești mai departe.
Presa a mai făcut un articol, declaratorul s-a mai băgat în seamă, uneori pe bani, alteori nu, redactorul e bucuros că știrea lui face afișări, toată lumea e fericită.
Mai puțin fraierul care citește știrea. Pe el nu îl bagă nimeni în seamă. El a ieșit de pe site mai prost decât a intrat. Și, din nou, vorbim de site-uri serioase, nu mizerii gen Realitatea sau A3. Nu se întreabă nimeni la site-urile astea ce câștigă cititorul de pe urma unor știri de rahat, că nu dă bine să se întrebe.
lead? parca asa se numeste
Bine, dar astora din presa nu le pasa de cititor. Astora din presa le pasa sa faca bani. Cu orice pret. Deci integritatea/impartialitatea se duc pe pla cand e vb de $. Exemplu din Canada: a facut valuri o stire sapt trecuta cum ca unul de la CBC (al statului) isi avertiza colegii cum ca trebe sa fie favorabili Liberalilor (de stanga aici si cam la butoane de mult timp) ca sa fie platiti. Ce surpriza !
Of course, cpt Obvious. Normal ca trebe sa pupi mana lu ala care plateste cecurile, duh.
Presa scrisa/radio/TV a iesit de mult din zona informarii si a intrat in zona entertainmentului. Hai, maxim a infotainmentului. Pe scurt, nu informeaza, nu face analiza si sinteza, pentru ca nu foarta multa lume e capabila sa urmareasca niste idei in mod coerent. Nu mai avem timp de asa ceva. De obicei, aprindem televizorul ca sa ne relaxam si sa facem firegazing, nu sa ne angajam cortexul prefrontal.
Si atunci, presa se adreseaza unui public cat mai larg posibil, publicul emotional. Orice prost poate fi emotional. Oricine poate avea emotii (excluzand psihopatii). Oricine poate fi apasat pe butonul emotional.
Si ce provoaca emotie? Catastrofe, moarte, fenomene meteo extreme, razboaie, molime, lupta politica, religia, chestii pentru care poti fi un bun receptor, pentru ca nu e necesara parerea ta inapoi. Stai ca boul si primesti cu lingurita, te sperii sau te revolti, borborosesti in casa sau in bula ta si totul se repeta maine.
Fenomenele astea sunt ca drogurile, iti provoaca dependenta. Devine important sa mai aprinzi si maine televizorul, sa vezi ce catastrofe s-au mai intamplat. Nu vrei sa fii luat pe nepregatire. „Fear of missing out”. Trebuie sa fii in alerta. E un fenomen PSTD mai bland.
Sau viata ta e atat de plictisitoare, incat ai nevoie de soculetele astea mici din presa ca sa te simti viu.
Atentia noastra mica ne face sa consumam informatii in bucatele mici, ne face incapabili sa mai gandim coeziv, analitic si sintetic. Ni se da cu lingurita ca la bebelusi, pentru ca atat putem. Atat am ajuns.
Inchideti televizoarele, aruncati presa la gunoi. Vremurile ei de glorie au apus. Acum e doar o moara hodorogita, in mana unor baieti care sufla din trompete.
wtf – ai început o recenzie la Nightcrawler? :)))
Cele mai informative articole din presa din ultimele luni: „În cazul penal a lui X s-a dat sentința”; textul articolului: copy paste toată sentința.
Oare la servite fac la fel? Trebuie servitorul să modifice servita pentru fiecare trust de presă, altfel se trezesc cu articole identice?
Niste reporteri dibaci au dat acum de domeniul lui flutur, de nu stiu cate hectare.
Pe bune?!?! Acum a picat din cer?
e ca la baronul de focșani. DNA nu ii găsește casa, dar toată lumea știe…
E cum e treaba cu curvele si drogurile: toata lumea stie de pe unde se pot procura, mai putin politia.
Evident ca treaba asta se aplica si in alte domenii cum ar fi averile politicienilor.
Ce sa intelegem? Sa te informezi doar de la https://stirioficiale.ro/?
Ce te faci cand personajul de la punctul 1 e chiar iohannis? „Azi la sarbatori / maine la inmormantari” . Sau crainicul dezastrelor, medicul catastrofelor transformat in catastrofa medicilor, domnul raed arafat?
Iar fraierul care citeste stirea suntem de fapt toti. Toti care avem nevoie de declaratie pe propria raspundere ca sa iesim din casa.
postacii n-au somn si nici pauza. Bravo băeț, va vindeti viitorul pentru banuti. GG
anonim, nu ti-e Jena sa îți hrănești copiii mâncând căcat de asta?
Sper sa prind o lume in care stirile sa fie livrate cu un minim de bun simt, adica sa fie titluri gen „S-a intamplat asta” si sa intri sa citesti de ce. Nu ce vedem acum „SOC! NU O SA-TI VINA SA CREZI. DA CLICK ACUM!!”
Păi, de-aia e presă, să pună presiune pă cititor, nu-i așa?
Acuma, în audiovizual (că cine mai citește presă scrisă?!), se remarcă totuși o modulare de tonalitate în transmiterea mesajelor venite de sus. Dacă până mai acum câteva zile era un singur mesaj de interes public, cu o voce ca de dispeceră de taxiuri, ei bine s-a mai nuanțat un pic, mesajele având și o muzică în fundal (cam ca la „Din dragoste” cu Mircea Radu) vocile tonalități mai calde ca să scadă și pulsul ascultătorului…
În schimb, din punct de vedere vizual, jumătate din ecranele televizoarelor sunt ocupate, deasupra burtierelor, de o grafică care prezintă cum ar arăta virusul văzut la microscopul electronic, acel balon cu multe trompe (cam ca bombele antisubmarin cu senzori magnetici) care îmi aduce aminte de campania de informare despre HIV de la sfârșitul anilor 80 (care venise imediat după cea de la mijlocul aceleiași decade, cu ciuperci nucleare peste tot, când credea Ceaușescu că o să ia premiul Nobel pentru pace), culmea, atunci ca și acum, focarele principale de infecție fiind tocmai stabilimentele administrate de stat, atunci orfelinatele – acum spitalele.
Văd asta la toate posturile întreținute de diferite instituții centrale sau locale (Digi, Pro, B1… că pe celelalte nu le urmăresc)
Prezintă Cosmin Stan o bâlbâială de-a lui Velea în legătură cu posibilitatea de a sta în carantină acasă, pe proprie răspundere (Act. nr. 629/ 15 Aprilie 2020 cu modificarea și completarea ordinului 414: Art.1 Alin.(2)„Se instituie măsura de carantină la domiciliu… numai în situația în care spațiul permite carantina individuală sau condiții de separare completă de restul locatarilor din același domiciliu pe bază de declarație pe proprie răspundere…) după care adaugă prezentatorul, prezentând ca un profesor la tablă, niște elemente care n-au legătură cu subiectul, și cu concluzia răstită (nu rostită) că „ar fi mai bine să nu veniți de Paște acasă”…
Ce nu înțeleg, de ce astfel de materiale de presă nu au într-un colț al ecranului simbolul (P) sau (Șp), (Șpg) etc etc