Motive pentru a te întoarce, sau nu, în România

De câteva zile am dezbateri cu un prieten dacă să se întoarcă în România, sau nu. Mai precis, în grupul lui majoritatea se gândesc serios să revină de tot în țară, unii au chiar proprietăți cumpărate în România, alții își fac bagajele.
Omul meu nu e în pătura de jos, e în clasa medie a „Vestului”. A lucrat prin mai multe țări, dar „buletinul” în are în Bruxelles, unde are și un apartament. Cumpărat acum mai bine de 10 ani, mai are doi ani de rate la el și devine „apropritar„. Nu l-am întrebat, dar bănuiesc că are și altă cetățenie decât cea română.
De cel puțin trei luni – iar gândul îl are de când a descoperit că poate munci online – vrea să revină de tot în țară.
Nu e din Vrancea, dar vrea să își facă „bază” acolo. Să cumpere o casă bătrânească, să se ocupe de plantat roșii, să prășească, să se dea cu Q5-ul din dotare pe dealuri… în general, să devină țăran. Vrea liniște.
Vrea liniște, pentru că Bruxelles i se pare groaznic de mizerabil, plin de imigranți – oricum, mult mai mulți decât erau în 2005-2007 când a ajuns el; că e, citez, „pipi pe la colțuri” și, în general, „s-a stricat Vestul.”
Bruxelles versus… casa babei Vrâncioaia.

E plin de case mari de vânzare în zonă. Prețuri și de 130.000 de euro.
Am râs.
– Cred că știi că alea sunt pensiuni făcute cu „programul sectorial de mă-sa-n cur”, a trecut perioada aia obligatorie în care nu ai voie să le înstrăinezi, acum e plin de anunțuri. Dar de ce, Cosmin, de ce e plin de vile de vânzare acolo, ți-ai pus întrebarea?
– Nu știu, Cristi, eu vreau casă bătrânească, ca a bunicii.
– Dar tu nu ești din Vrancea! N-ai tu treabă cu zona aia, nici nu știi cum e!
– E fratele meu mutat cu familia, am un fel de bază, cumva. Am familie acolo, fratele cu soția și copilul.
(…)
– Când mai am idei de achiziții în țara nu mai vin la tine. Mai mult îmi faci defavoruri decât favoruri
– De ce? Pentru că sunt realist?
– Nu. Că ești un pesimist și un trist prin definiție. Nu ai mai zâmbit de ani de zile.
– Ți-am spus realitatea. Fă ce vrei cu ea. Dacă e fratele tău acolo, e super.
– Soveja iar e fain. Liniște. Zonă ‘sinistrata’. În munți. Cool.
– Din câte văd pe olx, toți vând pensiuni.
– Yeap.
– E o zonă unde și-a făcut lumea pensiuni pe bani europeni. Au fost forțați X ani să nu le înstrăineze. Au trecut aia X ani. Toate sunt hardughii de case. Tu bănuiesc că vrei ceva micuț, discret, 3 camere max.
– Da. Casă mică, teren mare. Știu și asta cu banii europeni. Am avut consilier din BXL, în Belgia, pt fonduri europene. Ne a sfătuit să NU LUĂM pe bani europeni. Rămânem cu ele de gât.
– Exact ce spuneam inițial. Tu cauți ceva pe la 25k-30k. Iar asta, la banii tăi, sună bine. Ia-ți. Eu nu aș putea să îmi iau, încă. De ce? M-aș sinucide de singurătate. De asta par pesimist. Nu neapărat că nu îmi plac casele din sate… ci că știu cum aș trăi în ele: SINGUR. Iar asta mă omoară.
Dar de ce vând ăia pensiunile? Cum de le vând, din ce motive?

Discuția a continuat… L-am întrebat ce face cu copilul, când va trebui să meargă la școală. Cum va face, îl va da la „Vrâncioaia” la școală, când copilul are acum opțiuni de școală în Bruxelles? Mi-a spus că a calculat totul, totul e pus pe hârtie.

Să presupunem că omul meu are dreptate, că sunt „un pesimist și un trist prin definiție”, că nu am mai zâmbit de ani de zile.
Dați-mi în cap, striviți-mă cu motive pentru care ar fi o idee bună ca omul meu să lase Bruxelles pentru Soveja. Poate nu le văd eu.
În mod sigur sunt motive, pentru că din cercul lui Cosmin, majoritatea au bagajele făcute pentru România.
Eu vreau să mi le fac să mă car înapoi „afară”.

„Bibliografie” recentă despre România, despre care prietenul meu spune că texte din acestea ajung în presă pentru că presa din România e tristă.

Gândaci filmați mișunând în frigiderul unui supermarket din București, a doua zi după dezinsecție

Bucureștean, mi-am permis extravaganța să iau trenul spre Arad: după 15 ore, am ajuns mai aproape de Dumnezei

Un nou incident pe linia de tramvai. Circulația, blocată în Capitală după ce o șină s-a dilatat și a ieșit din asfalt
Un bărbat a fost rănit într-un tramvai al liniei 19 după ce o bucată de șină a intrat prin podeaua vehiculului. Incidentul a avut loc în stația de pe strada Nerva Traian. Victima este un bărbat de 54 ani, rănit la piciorul stâng, anunță brigada rutieră.

VIDEO | Octavian Berceanu: La Bolentin sunt peste 10 hectare de deșeuri / La Sintești localnicii spun „uite primim bani sau la 10 familii, o oaie”, dar depozitați, faceți afaceri în continuare, lăsăți și pe alții să depoziteze

Proiecții pesimiste: În București, declinul populației va ajunge la aproape un sfert. Depopularea va avea dimensiuni dramatice. În toate județele, populația va scădea considerabil, doar Iași scapă

Pe vremea cand eram Guest Author, am scris textul acesta:
Flori și gunoaie – o Românie a contrastelor

Plusez: 30 de secunde filmate de mine acum doi ani, din goana mașinii. Am și 30 (300, 3000) de poze, făcute din goana bicicletei, pe alte drumuri. E la fel:

Plus reportajul de mai jos, făcut chiar în Vrancea

– Problema e clar la tine. Cauți astfel de știri pentru a-ți susține teza. Ieși din registrul… obișnuitului.
– E știre de azi, de pe site de știri. Nu le caut eu.
– E la tine problema. Chestii diverse se întâmplă. Crezi că nu sunt accidente stupide și în Italia, Belgia, Franța? Asta e starea și inteligența jurnaliștilor. Cretini. La ce te aștepți? Asta nu înseamnă că nu sunt chestii de acestea care nu se întâmplă și în alte părți.

Later Edit: copiez un comentariu

Dacă scoatem banii din discuție – e clar că va putea să stea ok într-o casă bătrânească într-un sat din Vrancea – nu asta e problema, CE VA FACE zilnic, și ce va face “în mediul înconjurător” timp de încă 40-50 de ani cât mai are de trăit? (nu bea, nu fumează, face sport – ar putea prinde lejer 80-90 de ani).
Problema nu e de bani, e de “entertainment”, și de chestii din astea gen spital, școală la copil, supermarket… poate și un teatru, de ce nu?
Uitați-vă pe hartă unde e Bruxelles, la 300 de km de Paris, plus alte orașe din zonă, și comparați cu Soveja, zona extinsă.
De ce oameni cu… practic, toată Europa la câteva ore de mers cu mașina, vor să schimbe starea în care se află? Glasul pământului?

Later edit2:

Cunosc un cuplu de pensionari din București care au dat 11-12.000 de euro pe o casă bătrânească într-un sat din Teleorman. (alții dau atât pe un sfert de mașină, pe o roată)
În primul an el a fost agricultor pe bune, a muncit de a rupt, apoi și-a dat seama că el cosumă puțin, și ei se pot întreține chiar și numai cu pensia lui. Nu mai plantează legume, muncește mai puțin. Are doar pomi și găini. Doamna a umplut curtea cu flori, o plăcere. Ceapă, cartofi, porumb, făină de grâu – astea le cumpără din sat. Prețuri „sătești”. De exemplu, 10 lei kilu’ de porc tăiat în dimineața cu pricina. S-au adunat mai mulți cu bani, a tăiat un localnic porcul. Au carne.
La țară nu mori de foame, asta e clar. Nu există să mori de foame în sat, mai ales când ai ceva chef de muncă, și ai casa ta, a ta.
Vorba e ce faci în timpul zilei, tu venind după 15 ani de „afară”… te întreții cu oamenii din sat?
Are internet în sat. Fibră! (sat la șosea, la DN). Cât poți sta pe net, și ce discuți când vrei să „socializezi”? Ce se discută la o socializare cu români în Bruxelles (grup de ITști, medici, angajați la Comisia Europeană), și ce discuți la o socializare în sat, tu fiind ăla noul? Zoon politikon… timp de încă 40 de ani.

Later edit 3: Poza cu care e ilustrată Soveja pe wikipedia: