Am făcut pentru electricienii de pe blog un test. Am testat ce e mai bine: să folosim cleme rapide sau lipitură cu fludor, la legăturile în instalația electrică.
Primul test, clemă OBO de 24A și conductor FY de 2,5 mm2, ținute la un curent de 24 A, (curentul nominal al conductorului e 24A).
Rezultat: clema e mai caldă cu 8 grade decât lipitura.
Al doilea test, am mărit curentul la 30 A, clema e mai caldă cu 17 grade decât lipitura.
Bonus test, fire răsucite nelipite, versus fire lipite, 21 grade diferență.
Concluzie: sunt bune și clemele, dar cum zice o vorbă din bătrâni "lipitura e sfântă".
Incearca si o clema cu surub, macar ca o curiozitate. Cred ca va fi aproape de lipitura
Au facut altii si nu e. Se pare ca e tot in zona. E pe youtube, mi-e lene sa-l caut acum.
Concluzie: la consumatori mari, lipitura e sfântă.
PS de ce nu ai incercat si cu morsete cu șurub și plăcuță, dacă tot te-ai pus sa experimentezi ?
I-a dat probabil că iese mai bine cu regletă cu șurub, decat oricare din cele două variante.
PS2 In primele 2 imagini, de ce este conductorul mult mai cald la clemă inafara zonei de înădire ? La cea lipită cu cositor, distribuția temperaturii în conductor pare uniformă.
PS3 care este curentul nominal al clemei ? Oarecum am dubii că o clemă pt 2,5 mmp este pe 24A. Iar in circuitele casnice pe 2,5 se pun sigurante de 16A.
PS4 ai degresat firele înainte să faci torsadare ? Ca la lioire cu fludor presupun că da.
E foarte complicat să măsori corect temperatura obiectelor diferite cu un senzor/cameră infraroșu, pentru că materialele diferite emit IR diferit chiar dacă sunt la aceeași temperatură (vezi emisivitate). Așa că într-o poză cu camera IR poți avea două obiecte care au exact aceeași temperatură, dar, fiind din materiale diferite, o să apară cu temperaturi diferite.
La obiectele metalice e și mai fun, pentru că reflectă IR de la alte obiecte din jur (ca o oglindă). De-aia e pus heat shrink pe lipitură.
Deci ca sa masoare cat mai corect trebuia ca suprafața să fie din același material ? Ideal și bun conducător termic
E mai cald ca să întrebe curioșii
Le-am trimis si eu mai demult la electricieni niste masuratori facute cu electrometrul(4 fire, triax cu guard, etc) pe sample-uri de 10cm imbinate cu cleme vs lipite unde reiese clar rezistenta mai mica la cele lipite. Chiar rezistenta mai mica decat sarma intreaga(ai totusi un volum mai mare in zona lipiturii). Nu te poti certa cu ei – mai apare si argumentul ca se topeste cositorul cand se incalzesc firele si tot felul.
Dacă se ajunge la topirea cositorului, modul de îmbinare este ultima problema.
Normal, e vorba de densitatea de curent pe suprafata de contact/transfer…
De-asta la ce depășește 16A se face circuit dedicat și se aduce direct din tablou, fără îmbinări.
Sunt o gramada de teste pe Youtube care prezintă avantajele clemelor vs lipitura cu cositor. Contează și cum se prezintă legăturile in timp.
Cred ca indicat un test mai amplu cu mai multe variante: clema no-name, clema obo, clema wago cu presare, clema wago cu levier, morseta cu surub, torsadare simpla, torsadare cu lipitura.
Pana la urma lumea ar trebui sa inteleaga un lucru extrem de important: clemele nu au aparut pentru ca sunt mai bune decat lipitura, ci pentru ca sunt mai eficiente. Se lucreaza incomparabil mai repede cu ele, elimina simtitor factorul eroare umana, sunt demontabile si refolosibile. Si peste toate astea, sunt suficient de bune. Cata vreme respecta normele in vigoare in Romania, dar si in restul altele mai severe din alte tari europeine, vor fi mereu de preferat metodei clasice.
Doar ca o speculatie personala , cred ca unii electricieni sunt impotriva clemelor si dintr-o frustrare profesionala, intrucat deschid posibilitatea de DIY intr-un domeniu in care nu este deloc indicat.
Nu-i vorba de frustrare, e vorba de a lua foc sau nu. De aceea in domeniul naval clemele rapide (in reglete) se folosesc doar pentru semnal (sa zicem max 1 amper) iar restul legaturilor cu papuci tip inel, nu spadă, sertizati.
Că acasa mai uita Maricica de conexiunea cu cleme si baga pe aceeasi linie masina de spalat si statia de calcat rufe si pfff, ce miroase a plastic ars…
Sa ne intelegem, nici clemele nici torsadarea lipita cu cositor nu sunt concepute sa te salveze de un tablou “pictat” de un electrician facut la fara frecventa. Maricica ar trebui sa ramana vorbind singura pe intuneric in momentul in care baga al 2-lea consumator pe circuit, nu sa apuce sa miroase plastic sau cositor ars.
Poti incerca si o clema cu pasta?
Dar alt tip de clema?
Txs
Pot încerca orice, atâta timp cât găsesc de cumpărat la magazin, dar nu cred că are prea mare relevanță. Pe ce circuit e curentul de 24 A un timp mai mare de 30 minute?
@Costi, pe circuit de încărcare EV
@Beacon, La circuitul de incarcare EV nu folosesti asa ceva… Eu le folosesc doar la prize de maxim 16A, si iluminat. Si doar cu Wago, nu ma complic cu OBO si alte minunatii dinastea.
ps: cu cleme WAGO in circuit am folosit un aparat de sudura. Nu au avut absolut nimic.
Ai masurat si empiric (cu deștul) diferenta de temperatura? Ma gandesc ca senzorul de temperatura n-o fi la fel de precis la lipitura aia rasucita de (~ un cilindru de 5 mm diametru) vs o clema plata de 1 cm latime. Suprafata masurabila e mult mai mica in primul caz.
Mai bine 2 degwte direct in priza? :)))
@sorin, am lentilă macro care poate măsura un picior de tranzistor de 0.2×0.4 mm, e o cameră FLIR.
Normativul ce zice?
Facem noi masuratori irelevante acasa, cu indicatoare si nu dispozitive de masurat calibrate, si stim mai bine.
Da, posibil lipitura asta in particular sa fie mai rece la curentul nominal prin fir, imediat dupa instalare. Clema e consistenta adica toate conexiunile sunt la fel, si e verificata si sa ramana consistenta in timp.
Corect, eu m-am distrat, dar legea e lege, nu e nici o autoritate să verifice ce au făcut doreii în privat.
As fi foarte interesat de un test pe cleme rapide WAGO. Nu de alta, dar personal la casa in doze am peste tot WAGO.
Consumatorii pe cleme sunt normali: bec, prize, frigider, tv, whatever. Plita, cuptorul, AC-urile au legaturi directe in panou. Fire de 2.5mm.
Eventual as putea sa revin cu un reply, tocmai mi-am adus aminte ca am termometru pe laser si as putea masura temperatura in doze, in sarcina.
Nu există termometru pe laser. Laserul e acolo ca să-ți dea direcția pentru senzorul IR – practic o cameră IR cu un singur pixel.
@mmm – perfect corect. Am gandit una, am scris alta. Mersi de corectie.
Concluzia este greșita, pentru ca nu tine seama de un aspect foarte important – cele doua metale (fludorul este un aliaj) au coeficienți de dilatare diferiți. În timp, după mai multe cicluri de încălzire – răcire, apar fisuri și contact imperfect, ceea ce poate duce chiar la incendiu. La clema, unde contactul este mecanic, acest lucru nu se întâmplă.
Sa nu exageram, vreo 24ppm la aliaj si vreo 17ppm la cupru, o diferenta aproape neglijabila, confirmata de diverse studii care au urmarit potentialul de fisurare la diverse imbinari in industria electronica
Ia tu un aparat electronic vechi de minim 20 de ani si vezi cate lipituri cu probleme gasesti.
@radu iti arat niste scule de la HP din 86 fara probleme la lipituri si in parametri…cel mai mult am avut probleme la aliajele fara pb.
Victor in anii 90-2000 reparam televizoare, am vazut destule lipituri cu defecte. D-aia normativele nu se fac pe experiente punctuale si experimente facute de amatori.
@Radu stiu ce zici. Am avut destule probleme de la lipituri reci, dar cauza principala a fost lipirea incorecta sau aliaj prost. La o lipitura corecta, se aplica matematica(si studiile) care spun ca e mai conductiva decat clema si nu sufera de probleme de expansiune diferentiala. Exista un mare scandal pe tema asta dupa introducerea ROHS unde chiar NASA a publicat un post-mortem de la probleme cu aliajele fara plumb si alte chestii. Ca idee, voyager inca merge si e cu plumb. Autorul a masurat corect. Este rezultatul ce il vei obtine si prin calcul. Nu este deloc un „experiment facut de amatori”.
Autorul a masurat corect ce anume? Temperatura conexiunii la 5 minute de la instalare? Cui ii pasa?
Instalatiile se fac sa suporte cicluri de incalzire racire timp de zeci de ani. Experimentul autorului nu ne zice nimic despre ce se intampla in timp, si aici e problema cu lipitura, ca nu se stie cum tine in timp, si la fel cum zici si tu, depinde prea mult de mana electricianului, de aliajul folosit, de temperatura letconului, prea multe variabile, in timp ce clema e produsa industrial, in parametrii controlati, care sunt constanti chiar daca sunt inferiori unei lipituri individuale facuta perfect.
@Radu nu zice nimeni sa nu folosesti cleme – vezi ca si acolo e plin de mesteri care nu dezizoleaza destul, nu baga firele destul, cleme contrafacute si tot felul de vicii. Atat ca dpdv electric si termic e superioara lipitura. Si da, diferenta aia la 5 minute, cu o incarcare mai mare poate duce la topirea clemei si la un mic deranj.
@Marius, înseamnă că dacă ți se încălzește telefonul, îți cad piesele de pe placa, în buzunar. Dar țevile de cupru de la centrala, lipite cu Sn97Cu3 ce fac? Sar din perete la 70 grade?
@Costi – nu iti cad piesele din telefon, dar am avut 2 laptopuri la re-balling pt cipsetul video – de ce oare? Țevile de cupru nu se trag prin perete, ci pozate ;), și ca idee am mai văzut cazuri în care la îmbinare supura.
@Victor – voyager nu are ciclul încălzire/răcire, temperatura în circuit e constanta.
Metalele au prostul obicei de a obosi – adică supuse constant unor cicluri de încărcări sub valoarea maxima, se produc microfisuri în structura lor ce duce la cedarea lor. De aia avioanele sunt retrase și reciclate după un anumit număr de cicluri de decolare/aterizare (mai bine spus presurizate – depresurizare) sau cablurile lifturilor sunt schimbate după un anumit număr de ani.
Poti sa faci o legătură prin lipire la un circuit care nu va avea încărcarea maxima, însă la un circuit cu încărcări constante și repetate către maxim este periculos – ajungi sa ai contact imperfect datorită microfisurilor în lipitura, ce produce arc electric – care nu iti declanșează protecția din tablou (decât dacă ai AFFD) și iata riscul de incendiu (ca idee am avut la mașină becul de poziție ce a avut contact imperfect și a topit soclul – 12V și curent de sub 1A).
Apoi clema aia este făcută din materiale ignifuge, nu se topește la 32A (și așa cum știm, pe priza maxim 16A) ci undeva peste 60A (e plin YouTube-ul de filme cu astfel de experimente).
Trebuie avut in vedere si faptul ca inainte de fludor, conductorii sunt torsadati intre ei, deci va exista un contact chiar daca fludorul se microfisureaza. Clemele Wago sunt foarte eficiente – foarte corect. Ambele conexiuni sunt ok daca sunt facute corect si daca se distribuie consumul pe cat mai multe circuite.
Aoleu, ce de comentarii, o să încerc să răspund la fiecare în parte, dar până atunci dau un răspuns scurt aici:
@mmm are dreptate, pe lipitură e pus termocontractabil negru pentru că metalul reflectă radiația și camera FLIR măsoară greșit, dar și în doză lipitura e izolată cu termocontractibil. Eu când măsor tranzistoarele pe placă vopsesc placa cu negru mat.
@sorin, nu e măsurat empiric, e cu o sculă de 20 000 euro, îmi măsoară și urmele de pași pe podea
@Trl pe clemă scrie 2,5 mm2, 24 amperi, nu am încerca cu riglete cu șurub că nu e nimeni nebun să lege în doză cu așa ceva.
Firele nu le-am curățit pentru că oricum se oxidează in aer, dar în realitate nu vad un electrician care să facă asta.
Legat de ce firul e mai cald in afara clemei, plasticul are rol de radiator, conduce și el puțin căldura, iar izolația firului e mai izolatoare termic și firul se încălzește mai mult.
Clemele sunt folosite pentru rapiditate, și eu folosesc in cazuri particulare, de exemplu am folosit cleme Wago cu 4 intrări sa leg in doza, AC-ul, centrala, și un detector de gaz. Dacă stăteam să lipesc muream încet.
@Costi, aia cu pasii e un exemplu prost, alea de 200+ euro vad destul de clar pasii, de fapt acum ai sub 300euro scule comparabile cu alea de 3000 doar ca le lipsesc niste chestii si daca le scapi pe jos risti sa ramai fara scula.
sunt curios ce folosesti daca poti lasa link
@NIX asta e scula:
https://www.comtradestore.com/products.php?product=Flir-62101%252d0301–T440-High%252dSensitivity-Infrared-Thermal-Imaging-Camera%2C-Temperature-%252d4%C2%B0-F-to-2192%C2%B0-F-
am inteles bine? in primul caz ai masurat temperatura prin carcasa de plastic respectiv banda izolatoare? wtf? pe langa calitatea de izolatori electric cele doua materiale au si calitatea de izolatori termic, fiecare cu capacitatea sa termica.
studiu complet inutil, ba chiar periculos pentru amatorii de diy care nu au dat in viata lor pe la orele de fizica.
zic sa nu uitam ca un izolator termic este doar un conductor termic prost…la echilibru tot se ajunge
Am măsurat după 30 minute.
Multumim!
Acum sa o luam practic. Pe clema scrie ca rezista la 24A. Deci organul de siguranta trebuie sa fie mai mic sau egal altfel nu ai voie sa le folosesti. In caz de suprasarcina 30A in cazul testat de tine clema va rezista un timp t1 pana se va topi. Organul de siguranta in caz de 30 A va decupla in timpul t2( asta poate fi si o ora (e un bimetal care se incalzeste si decupleaza cand ajunge la o anumita temperatura)). t2 e intotdeuna mai mic decat t1 si temperatura la care decupleaza bimetalul e mai mica in comparatie cu temperatura la care se topeste clema. In cazul in care ai des pe un circuit suprasarcina si decupleaza siguranta e indicat sa verific clemele pentru ca se degradeaza in timp sau sa schimbi modul de alimentare a consumatorului care provoaca suprasarcina. E nepractic sa lipesti firele in instalatii electrice comune si chiar sa folosesti cleme cu surub cand aceste wago au fost testate si super testate. Totul e sa le folosesti corect. Scurteaza foarte mult timpul de realizare a unei instalatii. La sfrasit trebuie facute masuratorile de rezistenta (electrica) care iti arata daca exista contacte imperfecte si care pot fi corectate.
Hai că, deși mi-e lene, o să masor rezistenta conexiunii cu o punte RLC să vedem ce iese.
Sau pui AFDD-uri, că tot sunt obligatorii conform noului I7
Masori degeaba. Nu e nevoie. 24A e foarte mult la un circuit unde folosesti conexiuni de orice fel. Am auzit mult chestia asta cu „am bagat cablu de 2,5 ca sa reziste” dar se uita un lucru. Contactele prizelor suporta max 16A (alea bune si nu chinezariile din piata de la rusi) iar cele de intrerupatoare max 10A. Astea inseamna ca degeaba ai tu cablu care suporta 24A pentru ca siguranta trebuie sa aiba maxim 16/10A in functie de ce mai ai pe circuit (prize, intrerupatoare).
@AndreiofB … nu omule, nu asa. „rating”-ul ce-l vezi tu pe prize si prelungitoare nu are nicio treaba cu ce se intampla acolo. Contactele – o bucata de cupru de 1cm poate sa iti „suporte” 1000A ca nu disipa destul cat sa se incalzeasca semnificativ(tot ce conteaza e rezistenta si capacitatea de disipare, am niste simulari facute in solid pt cabluri daca vrei…). I^2R. In continuare, „siguranta” aia de 16A nu decupleaza fix la 16A ci, undeva la 32A decupleaza in 2 minute. Siguranta decupleaza „instant” in regim de „scurtcircuit” adica (in functie de curba, 3,5,10x curentul nominal).
@ Victor. Comform diiagramei https://www.schutzschalter-online.de/images/Texte/Zeit-Strom-Diagramm_fur_Leitungsschutzschalter.jpg
Un automat B16 la un curent de 32A decupleaza intre 20s si un minut. In cazul prezentat de autor 24A intre 1 si 4 min.
Multumim din inima!
:)))))))
n-au mai zis nimic influenceritzele sau de ce citesc asta?
Ca să nu mori prost
influencer fun doar pe patreon, cu tier de 10€.
Ca să se evite toată discuția asta nu este mai bine să se folosească circuite separate pentru consumatori mari și astfel să nu mai ai dileme cu ce să faci conexiunile în doze?
Da si nu, multa lume are impresia ca un aer conditionat e consumator mare, cand el trage vreo 800W. Altii zic ca masina de spalat rufe/vase necesita dedicat…cand tu speli pe eco 40C.
Daca faci la toate aparatele mari circuit dedicat ai costuri mari aiurea la cablaraie. Fiecare cat isi permita sa aibe incredere in matematica…
Victor, nu zici rau tu acolo, dar daca nu le faci dedicate, si peste niste ani schimbi saraciile, si vor fi mai insetate de curent, ce te faci? Te bucuri ca ai scutit cateva sute de lei la renovsre, punand mai putine cabluri, sau te „feliciti” ca dai iar gauri si zugravesti/plachezi cu diverse chestii dupa ce ai inlocuit cablurile subdimensionate? Sincer, mie personal nu mi se pare o cheltuiala prea mare niste zeci de metri de conductor mai ok.
@Victor, dacă te-ai zgârcit la circuitul dedicat, sigur te-ai zgârcit și la aparatura din tabloul electric cât și la meșterul care îl face, și e suficient odată sa vina soacra pe la tine și sa pună mașină de spălat la 90 de grade (ca nu știe ea cu astea moderne) și sa mai dea și cu aspiratorul (pe acelei circuit) și apoi sa te intrebi de ce a luat foc tabloul.
@Marius: masina de spalat rufe (a mea cel putin, un LG de 9kg) are rating de 2100W pe care ii consuma doar cat incalzeste apa (adica 10-15 min la un ciclu de 1.5-2 ore), in rest se invarte la 150-200W chiar si cand centrifugheaza. Aspiratorul Karcher are 1000W. Total circuit 3100W, adica aprox 13,5A din 16… te rog detaliaza unde ia foc tabloul in cazul asta, ca jur ca nu inteleg.
Am văzut într-o garsonieră de 30 m2 in tablou cu 20 de siguranțe, am râs.
Când se proiectează o instalație de mai ține cont și de coeficientul de simultaneitate, adică câți consumatori sunt porniți în același timp pe un circuit.
Ba da Shoric, dar lumea se zgarceste la chestile care tin de siguranta si sunt ieftine (un automat B16 e 2 €) si dau banii pe gresie din marmura de Carara si faianta de antracit mat. De exemplu in mod normal in o garsoniera de 30 mp ai avea in bucatarie doar 9 circuite (3plita+ cuptor,1masina cafea,1fierbator apa,1frigider,1 masina spalat vase,2 circute prize pt diverse). Apoi mai avem 2 circuite pentru iluminat. 1 masina spalat. 1 baie diverse. 2 circuite pt prize. Deci 14 sigurante. Cam asa proiectez eu conform normelor din Germania (din vde 0100 si din 18015)
@Soric – mi-am facut (aproape) singur instalatia de curent la casa undeva intr-o tara din vest (da, a trecut certificarea pe bune). Intr-adevar, pentru consumatorii mari (gen masina de spalat, uscator, masina de spalat vase, frigider, cuptor, plita electrica) esti obligat sa ai circuit separat fara niciun alt consumator pe el.
@Victor – Decizia/proiectarea nu se ia pe baza a ceea ce faci tu de obicei, ci worst-case-scenario. Daca nevestii ii vine deodata sa „fiarba” rufele la 60C pentru ca … Mai bine bagi 1000 EUR in plus in „cablaraie” decat sa-ti ia foc sau sa ai alta belea cand ti-e lumea mai draga …
@Arthur – sa zicem ca masina de spalat s-a defectat si circuitul de incalzire merge in continuu …
@ miticosul: exclus, la cati senzori are masina, da instant eroare si nu porneste. Dar presupunand prin absurd ca totusi ajunge asa cum zici. Ce se intampla cu o retea de 16A daca are consum constant de 9A de sa zicem 2-3-4 ore pana te trezesti tu ca de ce naiba nu e gata masina de spalat? Iti zic eu, nimic. Chiar nimic.
@Artur – imi pare rau, nu ai inteles. Atunci cand proiectezi un circuit mergi oarecum pe worst-case-scenario: ai bagat un aspirator in priza, mai ai 3 veioze, un TV si masina de spalat stricata, toate pe acelasi circuit. Si din cauza asta, toti consumatorii mari e bine sa fie separati. Inteleg, si eu am fost oarecum frustrat, dar mi-am dat seama ca la final e tot spre binele meu: nu spal intotdeauna pe ECO la 40C.
Pe unde frec eu menta, esti obligat sa iti pui in regula instalatia electrica (centrala, etc). In regula – adica certificata de un inspector autorizat. Nu neg, sunt si ei oameni si probabil ca pot fi mituiti, dar in general nu prea se baga sa puna pixul pe ceva ce pot fi trasi la raspundere mai tarziu. Vin, iti umbla prin toata casa si verifica fiecare priza. Masoara pana si impamantarea, rezistenta cablurilor, schemele si schitele care sunt puse la dosar …
Masina aia de spalat cu mii de senzori e facuta tot de oameni. Si ele se pot defecta … Si apoi, nu-i poti obliga pe toti sa-si cumpere Miele de 3000 EUR cand ei isi pot lua un Albalux de la bunica de 50EUR ca oricum, tot la 40C spala.
Am măsurat și cu ohmmetrul, clema are 1,67295 mohmi iar lipitura are 0.80396 mohmi, adică de două ori mai mică.
https://ibb.co/y88ZqHc
https://ibb.co/BLYvSz0
cu scula asta:
https://www.bellnw.com/products/keysight-e4980a
Nu stiu cum ai masurat dar nu contest asta, ci sper ca iti dai seama ca diferenta dintre valorile astea e atat de mica incat conteaza doar in electronica
Dacă calculezi puterea disipată la 24 A o să ai 0.5 W versus 1W, transformați în căldură. Dacă ai 5 cleme într-o doză, ai 5W, care contează.
Da Costi. Asa e cum zici tu. E ca in problemele alea in care Ana are 300 de mere si te intrebi ce naiba face cu ele. Daca in circuitul ala ai 24A inseamna ca ai un cosumator de 5,5kW iar pierderea aia de 1W e nimic. Daca ai 5 conexiuni cu cleme in doze intr-un circuit in care ai constanzlt 24A e o problema grava in proiectarea acelui circuit. Daca e un singur consumator atunci e recomandat sa aiba un cablu direct, fara intrerupere de la siguranta pana la el sau printr-un comutator automat. Daca sunt mai multi consumatori mari atunci ar trebui separati. La combinatia plita+cuptor nu se folosesc cleme de exemplu ci doze in care conexiunea se face cu surub
@Costi nu ar trebui sa ai cleme de legatura la un astfel de consum ci un circuit dedicat; Plus ca lipiturile sunt strict interzise in instalatiile rezidentiale; se accepta doar prindere mecanica. PS: un conductor de cupru de 2.5 mm2 are o rezistenta de 7.x (7 virgula ceva) mili Ohmi per metru; unul de 4mm2 are 4.x mili Ohmi per metru.
@Costi cum ai masurat rezistenta clemei? Daca tot ai asa scula sugerez sa masori rezistenta unui conductor de 20cm de exemplu apoi sa-l tai in doua, il prinzi cu clema si apoi sa masori iar ca sa vedem diferenta adaugata de clema. Daca ai masurat asa e bine.
Cine zice că am 5 cleme pe un circuit într-o doză? Dacă sunt 5 cleme de la 5 circuite care au fiecare 24A, 5,5 kW? Un consumator trifazat de exemplu, un instant Ariston de 18kW, 6 kW/fază.
https://www.emag.ro/incalzitor-instant-apa-ariston-aures-pro-18-eu-3520040-18-kw-1-mpa-7476747/pd/DKLJHXMBM/?utm_campaign=share_product&utm_source=mobile_dynamic_share&utm_medium=android
Ce cleme sunt? Ai încercat și cu Wago?
Mă gândesc că indiferent de metoda de prindere (cleme, reglete, fire lipite sau răsucite), atât timp cât suprafața de contact este mai mare decât secțiunea cablului n-ar trebui să se încălzească mai mult decât cablul în sine.
Clemele wago sunt bune (pentru electrician). Se lucreaza repede si curat, corect. Dar pe mine ca beneficiar nu ma intereseaza asta, doar sa am un lucru de calitate care sa tine mult in timp.
O legatura torsadata pe lungime de 5 centimetri are o suprafata de contact mult mai mare ca orice clema wago. fara comentarii..
Eu prefer ca sa am o legatura standardizata facuta corect de fiecare data, decat sa am 35 lipituri corecte si 3 facute prost ca electricianul se grabea sa plece si sa ajunga la amanta ca aia mai e acasa doar 2 ore…
profit de articol si intreb daca e cineva pe aici care s-ar baga sa faca instalatia electrica la o casa in bucuresti? ceva decent, nu SF_uri
Atentie la ce definesti ca decent, ca astia p-aici iti pun cate o siguranta la fiecare priza. Eventual la tot ce depaseste 1kW deja se pune si diferential… Asta li se pare lor decent….
@maxp O să te coste ceva mai mult, să iei în calcul AFDD-uri pentru fiecare cameră destinată dormitului. Sunt obligatorii, conform legii, începînd cu această lună. Și sunt cam 700 – 1000 de lei bucata.
Probabil ca sunt off topic, dar ăsta e blog de bricolaj, deci ceva îmi spune că scriu unde trebuie :).
L-am delegat pe soț care a delegat sarcina mai departe unui meseriaș bun la toate, să facă o cușcă nouă pentru câine. A făcut-o: mare, frumoasă, cu terasă, confort sporit. Plouă în cușcă.
M-am hotărât să o izolez eu însămi, am studiat materiale educative pe youtube, știu ce-mi trebuie (polistiren, plăci de material lemnos, capsator pentru lemn, capse și ceva cutter de traforaj) și ce trebuie să fac. M-am împotmolit la capsator.
Trebuie ceva cu baterie/încărcător (n-am acces la o priză). Și nu știu cât de mari trebuie să fie capsele. Îmi recomandați voi un capsator potrivit sarcinii? Să nu fie scump, presimt că este o activitate once in a lifetime. Mulțumesc.
Un test dorelistic complet irelevant din care se pot trage DOAR cele mai gresite concluzii.
Totul, absolut totul intr-o instalatie electrica pleaca de la DIMENSIONAREA CORECTA. Printr-un 2.5mm plin amperajul recomandat este de ~20A daca se ia in considerare pozarea prin pereti/tubulatura + camasa. Niciodata nu te duci cu incarcarea pana la limita superioara, ca sa ai loc de eventuale varfuri. Daca faci o ghiolbaneala pur romaneasca, desigur, poti sa faci instalatie cu 2.5mm prin care o „arzi” cu 32A. In timp poti sa arzi pe bune.
Astfel, intr-un circuit electric DIMENSIONAT CORESPUNZATOR, temperatura in punctele de conectare este IRELEVANTA.
De asemenea, lipiturile reprezinta o metoda de lucru arhaica ce nu poate produce rezultate REPETABILE atat ca executie pe moment cat si ca performanta in timp.
Vorba asta „din batrani” contribuie la nivelul general retrograd al societatii romanesti. Motiv pentru care nu mai fac parte din ea.
Omul a folosit un curent de 30 A cu toate ca in specificatile clemei scrie max.24. Ajunge la o temperatura de 65C si se ingrijoreaza fara sa citeasca tot in specificatile clemei respective ca partea izolanta (plasticul) rezista pana la 105 C. A reusit sa dejuce mitul clemei propovaduit de oculta electricienilor. Inca un succes romanesc dupa motorul cu apa.
@AndreiofB am vrut sa-i dau 50 A dar mi-a fost lene sa dau jos sursa din dulap. Era mai frumos aici pe blog daca puneam si niste fum sau plastic topit.
Ce spui nene că nu sunt rezultate repetabile cu lipitura ? Părerea ta. La aliaje cu Sn-Pb desigur. Că și-au găsit unii să o frece eco și să strice bunătate de aliaj în loc să lucreze la reciclare e partea a doua.
Cu alte cuvinte, lipitura pare să fie o opțiune mai eficientă pentru legăturile din instalația electrică în situații în care curentul poate fi mărit și apar tensiuni termice mai mari.
Care este scopul postului dacă lipiturile nu sunt permise conform normativului?
Dezinformare pe gratis?
Pai cum nu ai inteles. Sunt unii care dezvolta niste chesti pentru a fi o legatura mai sigura si mai usor de facut. E folosita cu succes, daca e folosita comform specificatile producatorului. Vine un specilaist si face niste teste de laborator si ajunge la concluzia ca nu sunt bune. E mai bine cum se facea pe vremuri. Rosile nu mai au gust. Capsunile nu mai sunt ca la tarani. Ce e aia sa folosesti tractor cand calu sta degeaba. Clasice.
partea cu mai sigură este discutabilă, încă nu au trecut proba timpului. Mai ușor de pus în operă da, clar, dar asta nu se traduce în vreun avantaj pentru client.