Mihai Eminescu chiar el

Cum spunea și Vali deunăzi, e ziua Poetului și e momentul să scrim ceva și pe tema asta. Și-mi permit să fiu eu ăla, nu neapărat ca să-l slăvesc pe om ci să mă lustruiesc pe mine că, uite, ce curajos sunt și ce deștept.

Până una alta, lăsând picanteriile cu sifilis și sărăcie, Eminescu chiar a fost un geniu, și există numeroase motive pentru care este idolatrizat de generații întregi de oameni care se doresc intelectuali. Practic omul a inventat limba română pe care o vorbim acum. La poezie a rupt, motivul pentru care par atât de simpluțe acum este pentru că e extrem de dificil să faci ceva simplu. Și e și mai dificil să faci ceva să pară simplu și să fie complex, nu o adunătură de rime. De-aia râzi când vezi Iv cel Naiv sau Flick domnul Rimă, alea-s simple și atât.

Dacă treci însă de poezii și ajungi la ziaristul Eminescu o să descoperi un individ atât de woke și radical extremist că ar spulbera cu discursul lui orice blebedoc ce emite acum opinii ca să ia un click în plus și niște like-uri. După ce citești ce a scris ăsta ca ziarist, nu-ți mai vine să fii tu clonă de CTP, că s-a mai scris. Am să presupun că la școala de jurnalism se predă Eminescu, deși bag seamă că nu. Uite un citat pe care o să-l recunoști, că l-ai citit de un miliard de ori în diverse forme.

Niciodata în țara noastra nu s-a vazut clasa guvernantă mai prosperă, mai gras retribuită și mai îngrășată ca clasa guvernantă de astazi, rasarită din pamânt fără să ne putem da sama cum, pe când generalitatea oamenilor de muncă sufere de strâmtorare.

Sau țineți minte când toată presa s-a făcut preș de bucurie la aflarea dezvăluirilor făcute despre școală de vlogărul Selly? Banalitățile alea pe care le știe orice absolvent de liceu?

Învăţători cari nu ştiu nici a scrie bine dau în mâna copiilor cărţi scrise într-o limbă pe cari ei n-o înţeleg şi-i pun să înveţe filă cu filă lucruri pe cari ei nu şi le pot închipui, încât, când băieţii au ajuns la capăt cu învăţătura, rămân cu capul plin de cuvinte al căror înţeles nu l-au ştiut niciodată şi, neputându-se folosi nici într-un fel de acele cunoştinţe moarte şi fără de preţ, rămân cu zilele încurcate şi tăind cânilor frunză, până ce, prin intrigi şi umiliri cari dărâmă şi restul de caracter ce le mai rămăsese dat de la natură, ajung persoane publice spre a continua asupra generaţiei viitoare sistemul vechi de stricare a minţii şi a inimei.

Iar despre progresiștii care vin de peste hotare cu idei noi, Eminul avea astea de spus:

Vin pătură după pătură în ţara noastră, cu ideile cele mai ciudate, scoase din cafenelele franţuzeşti sau din scrierile lui Saint-Simon şi alte altor scriitori ce nu erau în toate minţile iar formele vieţii noastre de astăzi au ieşit din aceste capete sucite cari cred că în lume poate exista adevăr absolut şi că ce se potriveşte în Franţa se potriveşte şi la noi.

But wait, there’s more:

Dar aşa ne-am dezgrădit, făcând drum lung unei civilizaţii pripite, unei pospăieli apusene care, în schimbul păturilor bogate ale brazdei noastre, ne împle cu trebuinţe de cari n-am fi avut trebuinţă; prin legiuiri de un caracter cosmopolit pe cari liberali obicinuesc a le numi „tot ce e românesc”, am făcut din ţara noastră o nouă Americă, în care se grămădeşte superfluenţa populaţiilor apusene, cărora le convine foarte bine teoria de „om şi om” de egalitate, libertate şi fraternitate pe socoteala noastră.

A, și îi știi pe șefii inteligenței, ăia care vorbesc de polarizarea societății din cauză de social-media că au citit ei două articole pe Medium?

În situațiunea politica și în condițiunea civilă ce s-a croit familiei române prin noile legi se simte de toti o stare de siluire si o anomalie, cu toata organizațiunea savantă a instituțiunilor, în toate raporturile sociale tradiționale, încât am ajuns sa nu credem în nimic stabil. Putem zice că nu este un singur om serios între noi, fie martor fie autor, în revoluțiunile ce ne-au agitat și ne agită de treizeci de ani, care să creadă în stabilitatea stării de lucruri în care ne aflam; nu este om care sa nu se întrebe când o sa se sfârseasca aceasta opera interminabila de schimbari care divizeaza din ce în ce mai mult societatea noastra în tabere ostile.

Bine, Eminescu scria și știri, poate îți par cunoscute știrile de genul ăsta:

D. Al. A. Macedonsky, fost director al prefecturei Silistra Nouă, în care calitate a comis escrocherii şi falsuri în acte publice (precum ne spunea o corespondenţă ce am publicat), în loc de-a fi trimis înaintea justiţiei pentru acele acte scandaloase spre a-şi lua pedeapsa meritată, printr-un decret ce publică „Monitorul” de azi vedem cu mirare că e numit administrator al plăşii Sulina din jud[eţul] Tulcea.

Omul era preocupat și de consumerism și oamenii care-și cumpără rahaturi în rate:

Ţăranul e învitat de speculant la cîrciumă, i se arată spre cumpărare lucruri pentru femeie sau pentru copii şi i se spune că, dacă el nu are mijloace spre a le cumpăra sau spre a ospăta la nuntă sau la botez pe vecini după obiceiul de la ţară, i se vor da pe credit lucrurile şi băutura. Astfel se suscită trebuinţe pe care ţăranul nu le poate satisface din mijloacele ce are. Pentru aseminea trebuinţe se contractează datorii, se stipulează dobînzi pe lună, pe săptămînă, se răfuieşte socoteala din timp în timp, se adaogă şi se socotesc dobînzi la dobînzi, se stipulează clauză penală şi apoi se prezentă creditorul şi debitorul la notar spre a încheia un act sau se cere debitorului o poliţă. Actul ce constată datoria cuprinde o sumă care reprezintă de mai multe ori suma primitivă datorită.

Și fine print-ul de pe contractul de credit:

Forma ce o preferă speculantul pentru constatarea datoriei e poliţa; se cere debitorului o poliţă; acea formă e plăcută speculantului fiindcă ea ascunde manipulările uzurare, apoi din cauza procedurei sumare şi din cauză că debitorul în general nu e în stare a se înfăţişa la tribunalul depărtat comercial spre a face contestaţiile. Ani munceşte ţăranul cu nevasta şi copiii spre a scăpa de creditor, însă adeseori în zadar. Dar era o margine pentru speculanţi care prezerva pe ţărani. Speculanţii fiind, precum vom vedea, în cea mai mare parte izraeliţi, ei nu puteau a-şi însuşi imobilele debitorilor lor si erau ameninţaţi de legea contra uzurei.

Știi cum e, evreii conduc lumea și controlează băncile. Și aici ajungem la antisemitul Eminescu. Marele poet este și unul din cei mai mari antisemiți din istoria noastră. N-ai idee cât de mare. Ca să facem țară, UE acelor vremuri ne-a promis că ne recunoaște independența doar dacă recunoaștem și noi că evreii pot fi cetățeni ai țării (articolul 7 din Constituție). Eminescu furibund împotriva acestei idei, are zeci de articole în care spune că cel mai rău lucru din țara asta sunt ovreii. Nu le citez pe toate, că luăm un miliard de amenzi.

Dar practic Eminescu avea argumentul “ei au scăpat de evrei iar pe noi vor să ne facă să-i ținem aici”. Știi, cam cum circulă ideea asta cu suedejii în societatea noastră actuală.

Și dacă iar aveți chef să faceți virtue signaling pe chestiunea suedejă cum ați făcut la articolul meu precedent, stați liniștiți, a făcut-o sărbătoritul de azi before it was cool:

Dar nu numai în Moldova, ci şi dincoace de Milcov ţăranului nu-i mai prisosesc mijloacele spre a-şi ameliora condiţiile traiului. Sărăcia, reaua alimentare, locuinţa rea, nu pot decît să aibă influenţă asupra mortalităţii. Faptul marei mortalităţi a populaţiei rurale şi prin urmare descreşterea populaţiei în genere e constatat de un cunoscător al vieţii populaţiei rurale ca I. Ionescu (Agricultura Putnei, p. 138). Mizeria esplică şi imoralitatea crescîndă din an în an în România.

Toate astea într-un stat care nu sprijină afacerile private, ai auzit de asta, ai citit pe undeva treaba asta? Ai citit:

Industriaşul şi comerciantul român, nesusţinut prin nici o măsură de statul pentru care plăteşte contribuţii şi îndeplineşte tot felul de sarcini, neavînd mijloace şi neputîndu-şi-le procura în lipsă de adevărate institute de bancă, a trebuit să renunţe la industrie, la comerţ şi, ca să nu piară, a trebuit să se facă funcţionar, fie oricît de rău plătit.

E mișto să călătorești prin scrierile lui Eminescu. Omul a scris tot ce scriu opinologii noștri acum. Era hater de meserie, dar avea grijă să-l tămâieze pe Maiorescu. E perceput ca și conservator că scria la ziarul lor, dar nu e chiar așa, tipul are și niște articole de socialism și egalitarism de te doare bila, îl face pe Rogozanul muci. Dar e și greu de citit când vezi cât de mult ura evreii, adică chiar ți se urcă părul pe spate. Hitler nu-i ura atât de mult cât îi ura Eminescu.

În fine, dacă aveți chef să citiți toată presa de acum scrisă în urmă cu 150 de ani, uite aici o colecție de articole.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

75 comentarii

  1. Comentariu ascuns de spiriduși!
    [Click aici]

    Comentariu nasol. 3562
    • Era. Chiar era.

      Câțiva încă nu au citit cartea lui Fritz Stern, Aur și fier: Bismarck, Bleichröder și clădirea Imperiului German (Gold and Iron: Bismarck, Bleichröder, and the Building of the German Empire) și nici nu cred că a fost tipărită de cineva de la noi, tradusă în română. Dedică un subcapitol, „Rumania: The Triumph of Expediency”.

      119
  2. am citit volumele de publicistică, o dată în liceu, o dată la facultate, după ce mi-a zis o profă că era și jurnalist, nu doar poet.

  3. Să nu uităm nici de manelele romantice scoase atunci când Eminescu nu avea parteneră:

    „Cum mă trece…”
    (1871 – 1872)

    Cum mă trece cald şi frig
    Când mă ţii de bumburig.
    Tu dă-ncoace mascarara
    Să mi-o joace bumbarara.
    Cum mă trece-nfiorează
    Când mă ţii de bumbarază,
    De tăşulca care-ţi suge
    Tot vânatul care fuge
    Şi din pulă şi din coi
    Când dai curul înapoi.

    Sau celebra ”Șezi călare” în care poetul își arată la modul liric admirația pentru sexul frumos și plăcut:

    „Şezi călare…”
    (1880 – 1882)

    Şezi călare drept în dop
    Şi să mergem în galop
    Ohohoi cum salt [cu] gust
    Şi te zvârl din pulă-n sus
    Şi te prind în pulă iar,
    Dilce fată ca un dar.
    Stai, drăguşă, iar mă salt!
    C-acu vine celălalt
    Moment dulce când de rod
    Tu mă sugi, eu mă slobod
    Oh, apără-te, cum nu pot
    S-intru-n tine, dragă, tot,
    Să mă bag în pizdă-adânc,
    Dinăuntru să te mânc
    [Să mă bag în pizda ta
    Dulce fată, fata mea!]

    Prin versul ”Tu mă sugi, eu mă slobod” se simte lupta internă a geniului cu muza sa și chinul liric prin care trece în comuniune cu natura, patria și crezul demiurg.
    Mai găsiți și alte poeme de bordel din gară aici.

    Comentariu apreciat.1340
    • Mai era și aia cu

      “Iar tu sergent de stradă
      Cu fluierul la gât
      Mai suflă-n pizda mă-tii
      Să-ți treacă de urât”

    • Eminescu, vine intr-o seara la Mite Kremnitz acasa si gaseste budoarul gagicii ocupat.Drept replica zice:
      “N-am venit sa-ti tulbur somnul,
      Nici sa-l …ut in …ur pe domnul.
      Am venit sa-mi iau paltonul,
      Palaria si bastonul.”

      Legenda spune ca domnul era Caragiale!

      Comentariu apreciat.432
    • Nu degeaba Eminem si-a luat porecla dupa Mihail.

      Comentariu apreciat.593
    • cand maestrul foloseste cuvantul “pula” (si/sau restul categoriei), este poezie, este arta, este admirabil.

      cand noi, pulimea cum ar zice artistul, folosim aceleasi cuvinte, suntem badarani, grobieni, meritam schingiuti in piata publica.

      orice alt comentariu cred ca este de prisos.

      211
    • Slabuțe astea, cautati “Spovedanie”.

      10
    • asa, n-am adunat cate manute rosii speram, dar pentru recunoasterea efortului celor care au catadixit totusi sa le acorde o sa vin si cu partea a doua.

      daca creatiile de mai sus sunt cu adevarat asa exceptionale de ce nu sunt predate la calsa a 10a, o data cu restul operei magnificului poet? ca nu e ca si cum adolescentii de clasa a 10a ar fi in majoritatea lor virgini (si la propriu, si la figurat).

      si daca consideram ca sunt totusi capabili sa inteleaga chestii precum epigonii, luceafarul si (fragmente de) memento mori, poate, doar poate, ar fi capabili sa inteleaga si capodoperele astea.

      si oricum, daca niste adolescenti nu sunt totusi capabili sa le inteleaga, de ce voi toti baliti in fata lor exact ca niste adolescenti (si aia virgini)?

      21
  4. Urmeaza brancusi si e aniversare cu mai mult fast.

    136
  5. Vin pătură după pătură în ţara noastră, cu ideile cele mai ciudate, scoase din cafenelele franţuzeşti sau din scrierile lui Saint-Simon şi alte altor scriitori ce nu erau în toate minţile iar formele vieţii noastre de astăzi au ieşit din aceste capete sucite cari cred că în lume poate exista adevăr absolut şi că ce se potriveşte în Franţa se potriveşte şi la noi.

    Cioloși (azi dimineață la cafea cu Macron): fmm dă reacționar Eminescule!

    Comentariu apreciat.4011
  6. Comentariu ascuns de spiriduși!
    [Click aici]

    Comentariu nasol. 2785
  7. Daca cuiva i-a trezit interesul povestea cu evreii si cum au influentat societatea romaneasca, mi s-a parut interesanta “SPITALUL” de Paulescu (merita citita cu “vreo 3-2 grame de sare” – autorul avea niste preconceptii serioase). Eu cred ca merita studiat mai atent de ce era asa de multa ura in perioada aia.
    Legat de poetul in cauza, mi se pare amuzant ca pentru a fi cineva reprezentativ pentru o societate, mai ales cea romaneasca, se aplica legea asta: “da, a scris opera romaneasca, dar era curvar”, “dar, a scris opera, da avea sifilis”, “dar, a descoperita insulina, dar ura pe cine nu trebuie” – e cel putin dubioasa lentila prin care trebuie sa vedem acum trecutul.

    Comentariu apreciat.349
    • Ce sa facem, tara mica, mai inapoiata, n-am avut bani de pedofili.

      Comentariu apreciat.456
    • Eu pot un exemplu sa iti spus ce am auzit pe viu grai de la om batran, ca prin moldova, in vremuri nasoale, veneau si vindeau bunuri la suprapret. Erau speculanti a unei nenoriciri(suna cunoscut?). Personal, nu am o preconceptie despre ei.

      53
  8. Apai eu zic sa il inlocuim cu unul mai semit, sa nu ne facem de ras.
    P.S. Poate recomanda cineva carti cu articolele lui, si cele anti-semite? Idem si pentru Caragiale?

    102
  9. Din păcate, când am făcut eu liceul, se punea accent mai mult pe poezie, proză doar prin clasa a XII-a, parcă. Și era destul de greu să găsești materiale suplimentare. Dar a fost genial.
    Era de râs că nu prea dorea nimeni să explice de ce a murit, auzeam doar “a murit nebun”, parcă i-ar fi știrbit cu ceva opera.

    Comentariu apreciat.253
  10. tin minte ca prin facultate am citit gradina lui saadi si-am ramas interzisa cand am remarcat ca sunau identic el si Eminescu, inclusiv imageria si ideile, una peste alta, fie traducatorul era as in eminescolimbaj, fie eminescu a copiat la perfectie saadi, chiar si asa tot ne-a lasat ceva mai frumos decat restul corifeilor

    196
    • Iar dacă citești Mahabharata o să vezi că e un capitol acolo foarte simpatic care seamănă foarte mult cu începutul din scrisoarea I. Eminul mai făcea și de-astea.

    • da, stiu, daca sap mai adanc in amintiri, cred ca pe saadi l-am citit prin liceu fiindca am fost curioasa sa verific sursele lui de inspiratie, asa am descoperit filosofia si cred ca de-atunci m-a lovit si morbul orientalistic, am si o amintire furmoasa legata de eminescu: in noaptea de dinaintea unui examen important pentru calea mea l-am visat cum imi dicteaza ce sa scriu, la examen am primit exact subiectul dictat de el, cand am inceput sa scriu, in fata ochilor aveam paginile dictate de emin, le-am copiat si am primit cea mai mare nota cu felicitari pentru originalitate si metaforica, eminul s-a asigurat ca n-o sa-l uit niciodata

      Comentariu apreciat.598
    • cool story, sis

      Comentariu apreciat.264
    • a fost o palma morala venita de dincolo sau artificial creata de mintea mea, era perioada in care descoperisem ca discursul meu interior e mai bun si mai de calitate in alte limbi si vroiam sa uit cat mai repede limba si natia romana.
      Limba asta in forma in care am ajuns noi s-o studiem si natia asta asa cum e ea, cu bune si cu rele, nu le-am fi avut daca n-ar fi fost 2-3 indivizi care sa se priceapa la copiat si s-au priceput atat de bine, incat dupa cateva sute de ani inca n-am gasit variante mai stralucite, dovada actualitatea lui Eminescu dupa atata timp.

      95
  11. Parca nu citim acelasi text. Oricat ai intoarce din condei, mie tot mi se pare foarte conservator si deloc antisemit.

    Indecis. Tu ce zici?2513
  12. Dacă Eminescu ar fi trăit astăzi:
    – ar fi semnat pentru “Fără penali în funcții publice”.
    – ar fi eliminat pensiile speciale.
    – ar fi desființat inspectoratele școlare, pe care le știa bine.
    – ar fi vrut să construim mai repede autostrada A8, pentru a ajunge mai repede de la Iași la Viena.
    – ar fi reformat radical TVR, SRR și CNA.
    La mulți ani, Mihai!
    Mulțumim pentru moștenirea primită de la tine!

    Iulian Bulai USRPLUS :)

    Indecis. Tu ce zici?2415
    • Cum era aia cu epigonii? Gasesti o celebritate si te faci ca o lauzi ca sa-ti promovezi propriile tampenii? Ma scuzati daca gresesc, ca am facut mate-fizica.

      Comentariu apreciat.373
    • Nț. El a fost inspector școlar în 3 județe…

      83
    • Vrem o “scoala ca afara ” ?

      2015 – Universitatea din Siena, Italia (master în rel. internaționale și diplomație culturală)
      2014 – Institutul de Diplomație Culturală, Berlin, Germania (student de schimb)
      2014 – 12 – Academia Națională de Arte din Oslo, Norvegia (master în arte vizuale)
      2013 – 12 – Academia Centrală de Arte din Beijing, China – (student de schimb)
      2013 – Beijing Global Village School, China (curs intensiv de limbă mandarin)
      2012 – Universitatea de Limbă și Cultură din Beijing, China – (școala de vară)
      2011 – Universitatea din Lisabona, Portugalia – (student Erasmus)
      2010 – Institutul de Limbă și Cultură Italiană, Firenze, Italia – (școala de vară)
      2012 – 09 – Academia Națională de Arte din Oslo, Norvegia – (licență în arte vizuale)
      2009 – 08 – Școala de arte Einar Granum, Oslo, Norvegia
      2007 – 04 – Liceul Romano-Catolic «SF. Francisc de Assisi», Roman

      518
  13. Încă una buna
    https://web.facebook.com/bulaiiulian2016/posts/3579821285471824
    A uitat sa spună ca legaliza iarba

    72
  14. De politichie zici? Să ne aducem aminte de ”banala” Scrisoare a III-a, versurile de după puncte-puncte care nu erau tipărite prin manuale… De ce oare?

    62
  15. Foarte fain articolul!

    În lucrările lui jurnalistice Eminescu avertizează cu privire la direcția în care se indreaptă societatea și țărănimea. Pentru perioada de după, o radiografie foarte faină a societății o face și Liviu Rebreanu în Răscoala.

    122
  16. Salut!
    Eu nu am înțeles niciodată “problema evreiască”. Cînd vor să îi scuze antisemitismul, unii scriu că Mihai Eminescu și-a “luat” ideile în timpul studiilor la Viena, că cică erau trendy la vremea aia.

    Eminescu a trăit în timpul unor prefaceri statale grozave: mica unire din 1859, războiul de independență de sub turci în 1877.

    Și tot nu se leagă: de ce erau europenii (includ aici românii) împotriva evreilor la timpul ăla? Că evreii erau educați, nu dădeau în cap la oameni.

    Care e secretul? Că pînă mai scoate Radu Jude vreun film de “iepocă” poate înțeleg și eu.

    Scrie ziarul Adevărul acum o săptămână că “Germenii antisemitismului au fost sădiți încă din Evul Mediu în toată Europa. Comunitățile evreiești nu aveau voie să dețină pământ în proprietate și nu beneficiau de alte drepturi. S-au orientat spre negustori, cămătărie, sectorul financiar -” bancar sau medicină și tot felul de meșteșuguri. În Europa medievală evreii erau priviți cu neîncredere și uneori ură de catre populația autohtonă, în special de păturile sărace. Și asta în condițiile în care mulți ajungeau datori pa creditorii evrei sau efectiv nu priveau cu ochi buji averile strânse în special de bancherii și negustorii evrei”.

    De asta erau urâți? Că erau bogați și românii săraci, că Eminescu?

    Nu înțeleg și pace….

    Comentariu apreciat.286
    • evreii știau să facă business și prosperau. românii nu știau, beau banii și apoi îi urau pentru că de ce sunt ei săraci și evreii au bani.

    • După reforma agrară de la 1864, s-a desfințat oficial iobăgia însă terenurile agricole au fost împărțite cam aiurea. Țăranii au primit în mare prea teren puțin și mai prost. Astfel deși era oficial abolită iobăgia, țăranii erau nevoiți să lucreze și terenul boierilor (pentru o cotă parte) pentru a-și asigura supraviețuirea.
      Boierii și-au cam băgat picioarele și au preferat să folosească arendași ca și interemediari pentru administrarea terenul în timp ce arendașii plăteau o sumă fixă pentru închirierea lui. La un moment dat aprox 40% din totalul terenul agricol era administrat de arendași iar majoritatea erau evrei și cam trăgeau pielea de pe țărani ca șă scoată profit. Ca să-ți faci o idee una din mariile familii de arendași de la vremea aceea – Fischer dețineau aproximativ 75% din terenul arabil din vreo 3 județe din Moldova.

      Pe scurt supărarea mare a fost că au venit străinii și s-au îmbogățit în România trăgând pielea de pe omul de rând adâncindu-i și mai mult în sărăcie și mizerie.

      Comentariu apreciat.493
    • Mai multi factori:

      • Cand a ajuns revolutia industriala pe la noi, orasele au devenit cool pentru elite datorita existentei curentului, canalizarii si deszvoltarea divertismentului. Boierii incep sa se mute din mosii la orase dar au nevoie in continuare de administratori pt teren. In Moldova s-a nimerit ca un grup de evrei sa fie exilati din Rusia cam prin acelasi timp (cum se intampla prin pura coincidenta in mai toate tarile pe unde s-au asezat). Fiind un grup de imigranti care stiau sa citeasca si sa administreze afaceri, o parte din evrei au fost pusi ca arendasi la mosii sa stoarca cat mai mult din tarani.
      Cu timpul taranii din Moldova au inceput sa asocieze imaginea asupritorului cu cea a evreului. Prima revolta a taranilor a pornit in Moldova si avea caracter anti-semit pana s-a transformat in anti-boieri.

      • Evreii care nu au prins loc la arenda, s-au ocupat in mare parte cu camatarie si crasmarie, in mod special cu facut de tarie, taranii Moldoveni fiind prea prosti sau prea saraci sa se ocupe cu distilerie. Cu timpul crasmarii au devenit un fel de camatari mai mici datorita placerii taranilor de a bea pe datorie, plata ajung sa fie facuta cu bucati din terenul prosti…taranilor asupriti. In mod normal, evreii care facea asta erau la fel de bine vazuti cum sunt al de Goldman & Sachs astazi.

      • Diferentele religioase, populatia fiind adepta a principiului Crestin de a da in cap oricarui grup de persoane care nu e cum suntem noi. Nu ajuta nici faptul ca esti invatat de mic ca evreii ti-au rastignit mesia-ul.

      • Cum zice Vali mai sus, Evreii s-au profilat pe munci mai intelectuale si mai bine platite, iar ciuda romanilor pe cei ce o duc mai bine de cat ei o chestie genetica. Vezi usurinta cu care s-a inhaitat la exterminarea burgheziei pana sa-si dea seama ca toata tara is va pierde terenurile nu doar Boierescu cu alea 100 h futu-i piza masii ca doar are de unde sa dea. Vezi usurinta cu care se fura de la patroni acum. Vezi cum au inceput sa fie injurati cei plecati in strainatate ca n-au ramas aici sa suga pula PSD/PDL timp de 20 ani ca noi.

      • Toate de mai sus cumulate cu faptul ca erau usor de identificat ca grup, deci usor de facut un inamic din ei. Vezi cum acum problema tarii e ca tiganii fura portofele si se fut dar politicienii care fura milioane de euro primesc or ridicare din umeri si un “astia suntem, ce sa-i faci”

      Comentariu apreciat.307
    • Imprumutul banilor cu dobîndă nu era agreat de doctrina crestina si musulmană (pt ăştia e si azi. Poate ne spun colegii din iuchei despre ofertele băncilor pt musulmani). Evreii, cum ai spus şi tu, cu asta se ocupau, pt că nu aveau dreptul de a deține proprietăți.

      192
    • “Interdicţia cametei de către cele trei mari religii monoteiste (iudaism, islamism şi creştinism) a contribuit în mare măsură la complicarea şi disimularea practicilor financiare medievale. Marjorie Grice-Hutchinson a studiat cu mare atenţie interdicţia canonică a dobânzii şi implicaţiile acesteia. Ea subliniază că evreilor nu li se interzicea acordarea de împrumuturi către cei de altă religie; astfel se explică motivul pentru care, cel puţin pe parcursul primei jumătăţi a perioadei medievale, majoritatea bancherilor şi finanţiştilor din lumea creştină erau evrei.

      202
    • Evreii spre deosebire de romani, erau/sunt uniti. Aveau imprumuturi la dobanzi preferentiale, eucatie financiara mult peste taranime, aveau club select (cam cum sunt penticostalii – ajutoare din congregatiile mai bogate, unitate, etc.). Pe vremea aia era mult mai evident la nivel de individ, acum poti vedea ceva asemanator la relatia dintre Israel si SUA.
      Mie personal mi-e tare greu sa cred ca era doar o lupta de clasa: bogati vs saraci. Ortodoxismul clar avea un rol (rusia si-a expulzat evreii). Dar nu cred ca decisiv, vezi germania. All in all – noi chiar ne-am comportat ok cu ei, comparativ cu alte natii.

      236
    • Opinia oficiala e ca anti-semitismul este o boala care afecteaza inexplicabil diverse persoane. Nu se cunoaste leac in afara de cenzurarea, excluderea din societate sau arestarea acelor persoane. Uite Mel Gibson, mare vedeta, super apreciat, dintr-o data a luat virusul.
      Opinia neoficiala este interzisa prin lege.

      117
    • Evreii aveau succes, coeziune sociala adica aia bogati ii ajutau pe copiii saraci, cultura a invatarii, tu sa fii avocat ca acolo sunt banii, etc, foloseau sistemul de pile mai bine ca romanii, etc

      Romanii saraci nu.

      75
    • Aka cum a zis zoso.

      27
    • Din considerente istorice pe care antevorbitorii mei le-au enumerat deja, evreii faceau comert. Activitatea de comert/intermediere este mereu vazuta cu ochi rai (de unde si ideea de “biznita”) de catre societate. Inclusiv Vali da cu hatereala in orice platforma care doar “agrega” chestii, si nu produce continut. Fix ce face si un magazin pana la urma.
      Ideea cu religia si bancile/imprumuturile este secundara, f. putini evrei in romania aveau ca obiect de activitate camata.

      115
    • Am asa o pornire impotriva creditului de la un salariu la altul, creditului cu buletinul si ceva si cu imprumutul pe caiet a la Groapa lui Eugen Barbu. Nu pricep eu cum sunt benefice pentru individ si societate. Daca am ceva impotriva Provident si Nutu Camataru sunt antisemit?!

      183
    • Evreii în cultura lor, au câteva particularități interesante care duc la succesul și aparenta fază cum că conduc lumea.

      La o scară mai mică aș zice că e similar cu românii care emigrează în SUA sau alte țări și se descurcă mai bine ca nativii de acolo. E cam același fenomen. După ce ai trecut prin niște experiențe traumatizante care te-au învățat să te descurci (noi am avut comunismul, la ei au fost altele și mai multe de-a lungul istoriei) înveți să te descurci și vezi altfel oportunitățile.

      Mulți românii plecați, acolo unde sunt, au aceleași reflexe. Copilul să facă școală, să ajungă să fie cineva acolo, îi toacă capul mereu. La fel, sistemul de ajutorare gen se ajută unii pe alții dacă pot, române hai că e alt român acolo care are nevoie de un instalator, cunosc pe unul acolo sau dincolo, și se creează așa cumva din exterior aparența că uite ăștia cum progresează.

      Cel puțin în SUA am observat fenomenul ăsta la comunitățile de români (eu am fost în cele creștine, recunosc), unde dacă o familie se muta acolo, imediat alți români cumva le găseau de lucru imediat, nu trebuiau să facă job-hunting ca americanul de rând, altul care era agent imobiliar le găsea o chirie cât mai convenabilă, combinații din astea de ajutorare care din exterior pot da senzația de conspirație.

      Așa se ajută și evreii între ei doar că evident la alt nivel.

      Comentariu apreciat.232
  17. Si inca o chestie – teoria aia a relativitatii pe versuri:

    La steaua care-a răsărit
    E-o cale-atât de lungă,
    Că mii de ani i-au trebuit
    Luminii să ne-ajungă.
    ….
    Poate de mult s-a stins în drum
    În depărtări albastre,
    Iar raza ei abia acum
    Luci vederii noastre,

    Icoana stelei ce-a murit
    Încet pe cer se suie:
    Era pe când nu s-a zărit,
    Azi o vedem, şi nu e.
    ….
    Porni luceafărul. Creşteau
    În cer a lui aripe,
    Şi căi de mii de ani treceau
    În tot atâtea clipe.

    Un cer de stele dedesubt,
    Deasupra-i cer de stele –
    Părea un fulger ne’ntrerupt
    Rătăcitor prin ele.

    Sau despre facerea universului:

    Dar deodat-un punct se mişcă… cel întâi şi singur. Iată-l
    Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl!…
    Punctu-acela de mişcare, mult mai slab ca boaba spumii,
    E stăpânul fără margini peste marginile lumii…
    De-atunci negura eternă se desface în fâşii,
    De atunci răsare lumea, lună, soare şi stihii…
    De atunci şi până astăzi colonii de lumi pierdute
    Vin din sure văi de chaos pe cărări necunoscute
    Şi în roiuri luminoase izvorând din infinit,
    Sunt atrase în viaţă de un dor nemărginit.

    Comentariu apreciat.343
    • vai, stai asa, ca de chestia asta se leaga vreo 3 filme pe yt cu conspiratii, si daci, si noi suntem centrul universului

      413
    • deloc. doar ca omul stia ce spune

      193
    • La steaua si Luceafarul spun ca viteza luminii e “f. mare”, ceva ce era cunoscut la momentul respectiv, de vreo” doar” 200 de ani cu precizie. Teoria relativitatii (care oricum a aparut mai tarziu), e altceva. E de respectat Eminescu ca “era citit”, dar sa nu exageram.

      129
    • Mă repet, ideile astea sunt din Mahabharata, pe care Eminul a furat studiat-o cu atenție.

    • Asta cu “furat” e relativ in arta, pana si in scoala romaneasca se prezenta faptul ca toti se insipirau din niste idei (vezi mitul zburatorului, basmul ala popular cules de nu stiu ce neamt care sta la baza lucefarului, etc). Problema e ca nici in Mahabharata nici in Eminescu nu e vreo teorie a relativitatii, ca p-aia a descoperit-o un baiat cu matematica si fizica nu cu condeiul si vioara.

      212
    • Eu îmi explic prin faptul că omul avea acces la informațiile tehnice ale vremii, probabil și la Vienna care era un centru major universtiar în lume, și-a făcut relații.

      Fiind om inteligent probabil a înțeles conceptele (care la vremea aia erau doar teoretice) și și-a permis să jongleze cu ele-n poezie.

      72
  18. Foarte bun articol. Da, omul era genial, foarte interesant si interesat de multe domenii.

    Mi se pare fascinant cum oameni foarte inteligenti sau chiar geniali (cum erau cam toti junimistii) se puteau insela atat de tare in anumite privinte. Ideea ca ne-am fi putut dezvolta strict ca economie agrara este evident gresita acum, dar nu era asa cu 150 de ani in urma. Ar trebui sa ne indemne la mai multa retinere ideologica. Daca Eminescu, Iorga sau Maiorescu au gresit atat de spectaculos, cine ne credem noi ca sa fim atat de siguri ca ideologia noastra e cea corecta?

    La fel in privinta evreilor, limitarea cetateniei in functie de religie pare acum idee pe care pana si Trump ar considera-o exagerata. Dar nu ii putem judeca pe cei de atunci cu valorile de acum. Si, evident, apare intrebarea cum ne voi privi cei de peste 100-150 de ani.

    1612
    • @Serban, potențial agricol avem doar ar trebui să fie exploatat. Și la IT suntem promițători, deci ar merge și oarece simbioză. Sună cam utopic: o agricultură bio modernă, asistată de AI, cu sisteme de irigații complexe și roboți care să preia majoritatea sarcinilor?
      Imposibil nu ar fi dar din păcate..

      103
    • Apropo de asta, de la Eminescu citire: “stejarul crește unde-i pământul bun, buruienile cresc pretutindeni”

      122
    • limitarea cetateniei in functie de religie pare acum idee pe care pana si Trump ar considera-o exagerata

      De aia le-a dat cu flit unor țări musulmane?

      17
    • @gabi Nu exista nici o tara pe planeta asta care sa aiba un nivel ridicat de trai doar din agricultura. Pur si simplu productivitatea este prea mica in agricultura, iar mecanizarea si autmatizarea fac ca un procent din ce in ce mai mic din populatie sa se ocupe de asta. Toate tarile dezvoltate isi subventioneaza agricultura, si ca sa o poti subventiona ai nevoie de alte sectoare ale economiei care sa iti aduca bani pentru subventie.

      Culmea e ca am si fost implicat (relativ periferic) intr-un startup din USA care lucra in domeniul asta, IT in agricultura (deja se pot face chestii foarte tari). Fata de un eventual startup in acelasi domeniu cei din SUA au cateva avantaje competitionale foarte greu de compensat: suprafete mari, ferme mari, mai bine capitalizare, acces la o piata probabil 100x mai mare decat Romania, o piata mult mai integrata decat piata UE, o singura limba, salarii mari care oarecum impun automatizarea.

      In general automatizarea si robotizarea sunt mai interesante economic si mai profitabile in tarile cu salarii mai mari. Acum vreo 10 ani imi explica un director de aici ca nu are nevoie de niste chestii mai avansate intr-o aplicatie, cu banii necesari pentru ele putea angaja pe cineva pe 2 ani care sa faca manual partea respectiva, si care mai poate face si altceva. Pe termen scurt omul avea oarecum dreptate.

      @Cristian Da, Trump ar fi vrut sa poata bloca in functie de religie, dar nu a putut. Ce a facut a fost sa blocheze intrarea refugiatilor din anumite tari, majoritar musulmane. Nici nu a incercat sa introduca religia ca factor, se stia ca daca ar fi fost ceva legat de religie ar fi fost invalidat in justitie. Ce era la noi pe vremea lui Eminescu erau oameni nascuti in Romania, cu multe familii stabilite aici cu 50-100 de ani inainte, in conditii legale pe atunci. Cand a aparut conceptul de cetatenie la noi oamenii astia au fost exclusi.

      42
  19. P-asta l-avem. Nu a fost altul mai bun.
    Si ar trebui in continuare citit si studiat pana cabd va fi interzis de tot si i se vor vor darama statuile si arde cartile.

    Comentariu apreciat.365
  20. Aaa, eftimie, acest fin critic literar.
    Sper ca ai scris articolul asta asa la misto, ca si cum ai da cu un băț intr un stup de albine.
    Unde i antisemitismul in ce ai citat? Conservatorism extrem pe alocuri da, dar sa nu ne hazardam.

    1012
    • @Irod: măi – io aș fi ultimul care-i ia apărarea lui Eftimie dar aici greșești. Eminescu ERA antisemit. Să ne delectăm cu acest text cât se poate de clar în evidențierea urii lui față de evrei:

      O seminţie care câştigă toate drepturile fără sacrifici[i] şi muncă e cea evreiască. […] Ce servicii au adus omenirii îndărătnicul şi egoistul neam evreiesc? Ocupându-se pretutindenea numai cu traficarea muncii străine, alegându-şi de patrie numai ţările acele unde prin deosebite împrejurări s-a încuibat corupţie, ei urmează în emigraţia lor pe pământ tocmai calea opusă omenirei întregi. Căci neamurile reîntineresc dinspre răsărit la apus. Evreii merg dinspre apus spre răsărit. […] Dar oare în ce constă corupţia socială, acest element care-l atrage pe evreu c-o putere elementară? Ea consistă în despreţul muncii, care cu toate acestea e singura creatoare a tuturor drepturilor. când munca unei clase într-un popor nu mai ecuivalează drepturile de care ea se bucură, atunci acea clasă e coruptă, atunci ea trăieşte din traficul unei munci străine, atunci ea samănă cu evreul, care nicăiri nu face altceva decât precupeţeşte lucrul străin. […] Evreii fac din jurnalistica europeană ceea ce au făcut din băuturile spirtoase la noi – otravă. Ei au încercat a otrăvi şi literatura germană cu acele scrieri pe cari oamenii c-un simţământ mai firesc le numesc francezo-ebraice, ci au introdus uşurinţa pariziană în discuţiile cele mai grave, veninul în relaţiile sociale; în Austro-Ungaria sumuţă popor contra popor, în Germania confesie contra confesie şi ginte contra ginte. […] C-un cuvânt evreul nu merită drepturi nicăiri în Europa, pentru că nu munceşte; […] evreul s-ar asocia cu orişicine împrotiva poporului românesc.

      Ecce homo. Ecce demiurgul naționaliștilor de azi.

      70
    • Razvan, eu n am gresit cu nimic referitor la articol si la textele citate acolo.
      Altfel, e corect ce spui, poate criticul nostru literar ar fi trebuit sa publice textul mentionat de tine. Adica daca facem un articol si vrem sa insinuam ceva, s-avem argumente solide, nu?
      Nu ca eram vreun fan al poetului national, dar ganditi va si in ce perioada a scris asa ceva si ca, dupa doar 50 de ani de la moartea lui mihai, ghici ce?

      53
    • @razvan știu ca nu e etic, moral și economic sa fii antisemit. Dar de ce e asa? Nu încurajez sau critic, doar întreb. De ce e bad juju sa fii asa? Vorba aia, era înainte de tragedia nemțească. E cel puțin dubios. Și e mai ok sa desconsideri decât sa cauti sa înțelegi?

      33
    • @DanValjan: permite-mi să-ți explic de ce nu e doar ”ne-frumos” să fii antisemit dar dă dovadă și de lipsă de intelect:
      Eu pot să-l urăsc pe X pentru că e hoț. Mi-a furat bicicleta, mi-a făcut un rău direct; e OK să-l urăsc. Pot să-l urăsc pe X pentru că votează cu PSD. În opinia mea alegerea PSD e nasoală pentru nație, subiectivă sau nu. Pot să-l urăsc pe X pentru că violează. Sau că scuipă pe stradă. Pot să-l urăsc pe X că e biciclist, că mi s-a pus mie pata pe bicicliști. Că ascultă manele.
      Nu pot să-l urăsc e X pentru că e negru. Sau evreu. Sau ungur. E ilogic să fii rasist, xenofob, antisemit, sexist.
      Pentru că numitorul comun în primul set de exemple e că X a ales el, cu bună știință, să facă ceva. Să fie cumva. În al doilea set de exemple nu a fost alegerea lui să se nască evreu, ungur, iranian, femeie sau negru.
      De aceea e dovadă de intelect scăzut să fii antisemit: incapacitatea de a pricepe că a te naște evreu n-a ținut de tine ci de factori din afara sferei tale de control. La fel cum tu te-ai născut român și n-a fost vina ta că nu te-ai născut – să zicem – norvegian.
      Să furi, să violezi, să pedalezi, să înjuri – astea sunt acte conștiente care țin în foarte mare parte de caracter. Caracterul e singura structură a personalității pe care ți-o formezi și modelezi și singura asupra căreia ai control. Poți alege să nu scuipi sau să nu violezi. Nu poți alege să nu te fi născut negru. Sau femeie.
      Și-acum: să urăști pe cineva pentru ceva asupra căruia nu a avut control e ilogic, stupid și e dovadă de IQ scăzut în cele mai multe cazuri. Pentru că dacă eu afirm că urăsc oamenii de 1,84m înălțime sau pe cei care poartă 38 la picior ar zice lumea că-s cretin-bocnă. Că lumea înțelege că ăla de 1,84m înălțime nu prea a avut chestii de spus în a ajunge la înălțimea aia. Ergo nu e vina lui.
      Vrei să urăști pe cineva? Urăște-i caracterul infect. Asupra ăluia are control aproape total. Nu-l urî că s-a născut rrom sau bulgar sau asiatic. Nu-l urî că e evreu; că nu e vina lui, n-a fost decizia lui.
      Dar e decizia ta pe cine urăști. Ei – aia ține de caracter.

      Comentariu apreciat.240
  21. Iaca nu s-au schimbat prea multe in ultimii 140 ani.

    93
  22. Din cate stiu, evreii nu aveau statut de cetateni si nu aveau voie să posede pamant. Aveau ca mijloc de trai profesiile liberale, comertul și mestesugurile, intrucat nu toti erau Rothschilzi. Comunitatea ii sprijinea pe cei care doreau sa invete, pe ideea ca nimeni nu poate sa-ti ia ce ai in cap.

    113
    • @Till: ai dreptate. Evreilor le era interzis să aibă pământ sau anumite afaceri. Nu doar în România dar și în alte părți ale Europei. Era modul autorităților și al Statului de a se asigura că nu apar cartiere de evrei sau nu se mută un evreu lângă preacinstitul creștin. Era totodată un mod de a-i determina să părăsească locul.
      Max Weber a fot unul dintre clasicii sociologiei. Cartea lui de căpătâi a fost ”Etica protestantă și spiritul capitalismului” în care explică geneza capitalsmului: deoarece protestanții negau divinitatea prin Biserică (drept intermediar al acesteia) și puneau mare preț pe virtute și ideea că lui Dumnezeu îi plac oamenii fără vicii, atunci când făceau profit era împotriva credinței lor să procedeze ca oamenii vremii și să-l distribuie pe barbut, alcool și prostituate. Așa că-l reinvesteau în afacerea lor, că aia era OK din punct de vedere al credinței lor. Luna următoare – la fel. Iar peste un an aveau o afacere mai prosperă; mai mulți cai, mai mulți angajați, mai multă materie primă. Produceau mai mult, deci vindeau mai mult, iar tot profitul îl reinvesteau în solidificarea și prosperitatea afacerii. Protestanții au devenit atfel extrem de bogați și-au pus bazele capitalismului. Asta așa – ca scurtă explicație a ideii principale din ”Etica prostestantă…” a lui Weber.
      Dar tot Weber afirmă în aceeași carte că evreii, fiind persecutați încă din cele mai vechi timpuri, li s-au pus o serie de restricții cam oriunde încercau să se stabilească. Fie erau mânați în gulag de către italienii din provinciile Italiei de azi care îi forțau să poarte o cușmă galbenă și să reintre în cartierul lor la lăsarea serii (sună cunoscut?), fie li se interzicea să aibă magazine în orașe sau pământ la țară.
      Așa se face că evreii, ca să nu moară de foame, s-au orientat spre camătă. Un fel de bancheri mobili. Asta din mai multe motive: nu necesita sediu, deci nu încălcau legea; lucrau cu bani, ceea ce le permitea să poarte afacere la ei mereu; mai important – creștinilor le era absolut interzis de către biserică să practice camăta, privită în acele timpuri ca fiind ceva impur și practicat de renegați ai societății. Creștinului nu-i era interzis să se împrumute de la cămătar dar îi era interzis să fie EL cămătar. Perfect petru evrei, că ei nefiind creștini au devenit cam cu toții cămătari. Religia lor fiind strictă cu privire la vicii (aproape la fel ca ideologia protestantă) au reinvestit în afacere. În plus, nicio prostituată nu primea evrei, niciun creștin nu juca jocuri de noroc cu evreii iar barmanii nu vindeau alcool evreului. Așa că au devenit tot mai bogați, reinvestind banii de camătă dați cu dobândă în a fi capabili să ofere împrumuturi tot mai mari. Apoi tot mai mari. Cam tot ce era duce sau conte se împrumuta de la evrei, că știa că ăia au bani.
      Asta a avut două efecte: 1. evreii au devenit foarte bogați și 2. evreii au devenit foarte detestați pentru că erau bogați. Ceea ce le-a strâns cercul cultural și social și mai mult, ei ajungând să depindă unii de alții și mai tare ca înainte, ca să-și apere valorile culturale, sociale și de identitate și ca că facă față presiunii creștinilor majoritari. Așa că și-au dat seama că le trebuie și mai mulți bani dacă vor să poată supraviețui într-o Florență ostilă (de exemplu). Și-a investit în educație superioară. Că și-au dat seama că e cam util să știi latină și germană și franceză și aritmetică și economie dacă vrei să împrumuți eficient bani. Și-au trimis copiii să studieze în țări în care le era permis evreilor accesul la învățământ. Unii au rămas acolo, stabilindu-se în locuri unde viața era mai OK pentru ei, dar păstrând legătura cu familia.
      Și așa au dezvoltat bancherii filiale: tatăl primea scrisoare de la contele X din Franța, trimitea porumbel către fiu cu suma și ”ok-ul”, fiul dădea bani cu împrumut contelui francez și se asigura că ratele curg. Acționa ca o filială străină a băncii rincipale care era tatăl; sau unchiul; au bunicul.
      Așa au ajuns și-n România să fie înstăriți: aveau rude care reinvesteau în afacerile celor din România și-i finanțau, după modelul neoprostestanților de azi. Necheltuind câștigul pe vicii, reinvesteau, devenau mai bogați, își trimiteau fiii în străinătate și unii nu veneau de acolo bancheri dar poate veneau medici. Sau avocați. Oricum – mai educați și mai cultivați. Ceea ce cam stârnea invidia și ura populației care IAR le impunea restricții. Cum evreii nu plecau nicicum, apărea câte un Eminescu să vorbească despre cum vin valori occidentale să corupă ortodoxul român și patriot. De vină erau – desigur – evreii; acești deja-paria ai societății care, cu toți banii lor, nu se puteau apăra din punct de vedere social (și chiar _legal_ uneori), ei devenind ținte sigure și țap ispășitor pentru toate relele comunității și societății.
      Cum evreii tot nu plecau (între noi fie vorba nu prea aveau UNDE pleca, că erau excluși de peste tot) și rezistau presiunii majorității, ba ajungeau tot mai înstăriți, se apela la violență. Sau politică.
      Fiind educați dar nefiindu-le permis să dețină pământ, evreii au devenit avocați, jurnaliști, medici, bancheri. Profesii liberale în mare parte dar mai toate necesitând studii temeinice. Educația le-a asigurat supraviețuirea și continuitatea microsocietății lor. Și da – cumva e adevărat ce spui mai sus: că nimeni nu le putea lua ceea ce aveau în cap. Educația era ceva sigur, ceva ce le garanta acces la forurile superioare ale societății unde puteau stabili relații sociale bazate pe similitudine intelectuală, grad de educație ori chiar pe breaslă (avocații cu avocații, medicii cu medicii). Și era bine ca medic evreu să fii prieten cu ceilalți medici creștini. Că dacă se întâmpla ceva și țăranul venea să dea cu sapa la tâmple, sărea medicul creștin să-i ia apărarea celui evreu pe considerente de ”vezi că ăsta-i de-al meu”.
      Asta a mers până când a intervenit ideologia (fascistă, nazistă, comunistă, juche). Că ideologia trece de relații sociale, breaslă și educație și vede în alb și negru: ăia ”buni” și ăia ”răi”; ăia ”de vină” și ăia ”inocenți”.

      140
    • “…carte că evreii, fiind persecutați încă din cele mai vechi timpuri, li s-au pus o serie de restricții cam oriunde încercau să se stabilească”
      Azi se numeste integrare in societate.Nu se integrau cum nu se integreaza prea mult nici azi preferand sa traiasca separat de populatia autohtona dupa regulilesi cutumele lor.cauza? Religia?
      In spania inchizitiei cand evreii ce nu au parasit spania si au fost de acord in schimb sa se crestineze, practicau pe ascuns religia lor.Trisau dar religia le permitea.Si la musulman e la fel religia le permite sa se declare crestin daca face asta dintr-un interes.In rugagiuni trebuie ramana musulman.
      Marele ganditor Hagi pe cand era proaspat jucator in italia dupa caderea comunismului a fost intrebat de un reporter: ei cum e ? v-ati adaptat in strainatate? – Hagi: sigur cum sa nu, romanul se adapteaza usor se integreaza. Nu am vazut un roman sa nu invete limba tarii de adoptie, sa poarte clop de paie sau sau orice port popular pe strazi in occident.Sau sa creeze cartiere enclave sa traiasca intre ei intre ei.

      71
    • @Dorul: Cam nico minoritate etnică sau religioasă nu se integrează în societate ci caută să-și apere valorile culturale, sociale și religioase. E în firea oricărei minorități, altfel se ajunge la asimilare și n-ar mai fi ”minoritate”.
      Maghiarii din HarCov fac la fel. Rromii – la fel. Românii din Toronto au enclavele lor. Evreii – la fel. Musulmanii – la fel. Există câte un China Town în Sanfrancisco, Melbourne, Londra, Roma, Amsterdam… E cumva normal să te grupezi cu ”ai tăi”. Le cunoști bine cultura și felul de a fi, te simți ”ca acasă” în loc să fii brusc trântit în mijloc de străinătate.
      Există comunități de români la sud de Dunăre, de moldoveni din Rep. Moldova în Iași, de ucrainieni în Sighetu Marmației și sate de sași în sud-vest. Cultură cu iz german în Brașov, comunități maghiare aici în Oradea unde populația orașului e alcătuită în proporție de 24% din maghiari. Tot aici în Bihor avem cartiere de rromi (”Str. Italianei”) și sate de rromi și maghiari prin apropiere (Santăul Mic, Diosig, Rontău).
      E cumva normal că și evreii s-au grupat așa în orașe, de când lumea.

      50
  23. “…e ziua Poetului și e momentul să scrim ceva…”
    Scrim vine de la scrima,sportul ala cu floreta?

    15

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link, de la PCGarage prin acest link sau de la Finestore.