În acest episod e vorba de 4 mașini închiriate pe timp de iarnă în SUA în 4 state diferite, de la aceeași firmă cu cele 5 de data trecută. Fiind o țară foarte mare, vorbim de climate diferite, mergând până la fenomene meteo extreme: de la soare pe cer și temperaturi de 10-15°C, în numai 2h cu avionul poți ajunge la zăpadă și temperaturi polare.
Mașinile închiriate din acest episod reflectă și acest detaliu, mai ales că în SUA în zonele urbane sau în suburbii nu există o cultură a pneurilor de iarnă și nici măcar a lanțurilor. Condițiile extreme sunt abordate prin achiziția unor mașini mari de tip truck, jeep sau SUV; garda înaltă, pneurile mari și transmisia integrală sunt considerate suficiente pentru a trece iarna. Există o urmă de adevăr aici: toate mașinile pe care le-am văzut derapate sau accidentate pe marginea drumurilor (sau la televizor în emisiuni cu substrat lacrimogen) au fost de „categorie mică”, foarte probabil cu pneuri uzate. Dar hai să trec la subiect.
Prima mașină a fost un Chevy Equinox 2019 cu motor 1.5 turbo de 170CP, model cu start-stop și AWD. Am avut-o pentru doar 2 zile, incluzând dimineața de după o ninsoare nu foarte abundentă, dar venită după o ploaie înghețată. Cu emoțiile de rigoare legate de pneurile de vară (da, nici măcar pneuri mixte nu avea), am ajuns la destinație fără probleme. Mașina este mare: după standardele europene, un SUV mare; după standardele americane, un SUV mic sau mediu. Poate transporta 4 adulți cu tot cu bagaje fără improvizații sau înghesuială.
Fiind un model de bază, nu am sesizat prea multe accesorii de confort. Climatizare fără zone și fără selecție de temperatură, pilot automat cu butoane pe volan și scaun șofer reglabil din 2 sau 3 joystick-uri situate pe laterală. Totul extrem de intuitiv, dar nu cât să dea impresia vreunui răsfăț. Frâna în schimb mi s-a părut extrem de sensibilă (sau violentă), posibil specifică mărcii. Pe distanța (nu foarte mare) condusă de mine a avut un consum mediu de 9.5%, destul de bun cred eu pentru clasa ei. Verdict: mașină mai degrabă masculină, „de făcut treabă” și cam atât. Bună de transportat oameni și unelte la lucrări, între anumite limite.
A doua mașină a fost o Toyota CHR 2019 cu motor de 2 litri, cutie CVT și 144CP teoretici. Mașina este un „ceva” care nu este nici cal, nici măgar: spațiu interior cam cât o Corolla, dar înălțată ca un SUV și cu pneuri de 17. La o primă vedere, deloc practică: în portbagaj încap cu greu 2 valize mari (sigur, cu un pic de imaginație), dar nu mult altceva. Pasagerii din spate stau cu genunchii în piept și dau cu capul de „pragul de sus” la intrare sau la ieșire. „Tableta” centrală răspunde lent la comenzi și e complicat de navigat, cu multe apăsări de butoane. Manetele sunt clasice Toyota, un pic ne-natural de manevrat pentru cei veniți de pe alte mașini – pilotul automat se reglează cu o mică manetă în spatele volanului, ștergătoarele se operează invers etc.
Ce mi-a plăcut totuși la ea a fost faptul că este comodă, extrem de comodă. Forma mai ciudată are avantajul stabilității la vânt lateral; am alergat-o într-o zi cu zboruri anulate pe motiv de vânt și a stat pe șosea mult mai bine decât m-aș fi așteptat. De asemenea pilotul automat adaptiv cu radar pentru „urmărirea” mașinii din față – găsit de mine doar la Toyota – este absolut genial, mai ales că distanța de urmărire poate fi reglată dintr-un buton de pe volan.
Ce am mai remarcat a fost funcția anti-accident, mașina îți spune să frânezi dacă estimează că te apropii prea repede de mașina din față. Prietenul „iutub” mi-a arătat că mașina nu frânează singură, deci funcția e bună doar pentru cei cărora le lipsește o femeie cu gură mare și plină de indicații pe locul din dreapta. Cât am condus-o eu, în special pe autostrăzi americane, a consumat 9% – cam mult, zic eu. Verdict: uh…
A treia mașină: un Buick Encore 2018 cu 60,000km la bord, înmatriculat la 2 state distanță. Vorbim de un SUV mic după standardele americane, cu portbagaj nu foarte încăpător. Modelul pe care l-am primit eu era mai degrabă intermediar (spre deosebire de modelele de bază date de obicei la închiriere), cu elemente interesante de confort gen tapițerie de piele, volan încălzit, scaune încălzite și cu memorie a reglajelor, climă bizonică și trapă. Se pare că avea și AWD, asta dacă nu i-a fost lipită pe nașpa sigla din spate, altfel nu există niciun buton prin instrumentar pentru a opera această funcție. Motorul: un 1.4 turbo cu 138CP – zic eu prea puțin pentru cele 1.5 tone greutate – mașina „opunând rezistență din toate puterile” la urcările de pante sau la accelerări. Până acum a fost singura mașină care să piardă viteză în rampă pe pilot automat – sigur, nu mult, dar lag-ul de la accelerare era totuși mult prea evident.
Trebuie menționat că nu am închiriat-o în cele mai bune condiții meteo, anume după o furtună de zăpadă; multe drumuri erau incomplet curățate, acoperite cu zăpadă în diverse stadii de bătătorire. Mașina a avut tendințe de derapaj minor la viraje mai strânse (pneuri de vară!), dar nici nu am intenționat să îi aflu limitele, mai ales după ce am văzut rezultatele a 3 accidente pe autostradă, asta doar între aeroport și hotel.
Ce mi-a plăcut totuși la ea – pornirea rapidă (instant) la -19C și încălzirea rapidă; am putut să plec cu ea la drum dimineața devreme în doar 2-3 minute. Consum aproape 12%, poate nu neașteptat ținând cont de condițiile destul de dificile – temperaturi foarte scăzute, zăpadă și gheață pe drumuri. Verdict: mașină de oraș de dus copilul la școală.
A patra mașină: un Nissan Sentra 2019 cu 8000km făcuți deja în 3 luni, închiriată într-un stat unde iarna înseamnă multă ploaie. E un sedan mic după standardele lor, cu motor de 1.8 litri / 124CP și cutie CVT. Destul de similară cu o Toyota Corolla la dimensiuni și la comportament pe șosea, dar nu numai: modelul de bază a venit cu jante de oțel cu capace de plastic. Poziția la volan mi s-a părut înaltă, mergând până la senzația de dat cu capul de plafon; nu, nu era din reglajele scaunului fiindcă în final m-am obișnuit cu ea. Ce mi-a plăcut foarte mult a fost motorul silențios și accelerația consistentă la turații mici; sigur, după apăsarea butonului „Eco” lucrurile s-au schimbat un pic în această privință.
Ce ar fi de menționat: spațiu în spate surprinzător de mare, la fel și portbagajul care cred că poate ține 2 valize mari și câteva accesorii pe lângă. Pilotul automat este un pic neintuitiv de operat și fără feedback legat de viteza fixată (un buton și un mic joystick cu 2 poziții pe volan). La modelul de bază am găsit – neașteptat – funcția anti-accident, anume avertizarea vizual-auditivă când te apropii prea repede de mașina din față. Ce e de remarcat e că avertizarea vine la un volum sonor relativ scăzut și nu atât de „intrusive” ca la Toyota. Lipsa oglinzilor încălzite a complicat un pic condusul pe ploaie, mai ales la viteze mici. Consum record – 6%, cel mai mic din câte mașini am închiriat până acum. Verdict: mașină de flotă sau de închiriat, chiar foarte potrivită pentru acest rol.
În loc de concluzie: climatul din SUA este mult mai imprevizibil și cu mai multe fenomene extreme decât în Europa iar autoritățile nu au nicio problemă în a închide drumuri sau de a anula zboruri, chiar și cu oamenii încolonați la poarta de îmbarcare. Însă în general drumurile devin practicabile în maxim o zi după o ninsoare abundentă, la fel și aeroporturile revin la un regim normal de funcționare destul de repede.
Safe travels everyone.
Meanwhile pe meleagurile noastre :))
martie 2019. brr.
Frumos si bine povestit. Mai asteptam si alte asemenea relatari
Clima aia bizonică de pe Buick face toți banii
Am doua curiozitati: care au fost categoriile selectate in momentul rezervarii, gen compact, intermediate etc? Si cum se proceda la pickup, iti dadeau ei masina sau o alegeai tu dintr-o parcare?
In afara de pretul mare, mi-a placut foarte mult sa inchiriez masina in SUA. Cel mai mult mi-a placut ca ai toate asigurarile incluse in pret si nu se mai suedejeste nimeni daca vrei asigurare de nu stiu care cu 20 euro pe zi, ca in europa. Sau faptul ca mi-am ales masina din parcare, dar cica se poate numai la anumite locatii.
nu sunt autorul, dar masinile sunt din gama compact. La ridicare depinde de firma. La Alamo mi s-a dat posibilitatea sa aleg din mai multe marci din categoria respectiva.
Asigurarile nu sunt incluse in pret cu exceptia celor obligatorii (parca doar liabilty) si daca ai vreun accident si nu ai asigurare te costa reparatia masinii si pierderile pe care compania le are ca nu poate sa inchirieze masina. De regula majoritatea oamenilor rezolva avand un credit card care ofera asigurarea la masina (reparatia masinii si pierderile companiei). Problema e ca americanii sunt cam procesomani si cum asigurarea de liability e la nivel minim te poti trezii dat in judecata si sa ai de platit ceva bani.
Daca si-n America sint preturi mari la inchiriere….depinde de unde inchiriezi-te duci la Avis sau Hertz,te jupoaie,mergi la Trifty sau Enterprise,e pe nimic.Si vorbim de aceleasi masini,nu clase diferite
Jesus, as vrea sa vorbesc cu autorul, nu cu pareristi. Cer prea mult?
Cardurile de credit din Nord America folosite la inchirierea de masini includ automat si asigurare fara sa fie nevoie de a mai cumpara asigurare de la firma de unde ai inchiriat masina .
Sentra am inchiriat si eu, au incaput lejer 2 trolere mari, 2 mici si 2 ghiozdane. Senzorul ala de proximitate mai bine nu era, ca mi-a cazut un pietroi de pe munte fix acolo, si mi-a aratat malfunction in bord pana am dus-o inapoi. La vant mi s-a parut destul de instabila, prin Nevada ma clatina vantul ca pe tir.
Iar legat de cultura lanturilor.. depinde. Eu nu am fost lasat sa intru intr-un parc national in California pana nu mi-am inchiriat. Si mai sus nu am fost lasat pana nu le-am montat. 4×4 fwd sau lanturi!
Dodge Grand Caravan luat de la Alamo. Ieftin, tinand cont ca l-am luat din Seattle si lasat in LA. Motor d-ala de 3.6, consuma doar ca te uitai la el :))). Tinut pe Eco, mergea ca o caruta. Dar am fost 3 adulti + 3 copii adica 4 trolere d-alea uriase, inca unul mic si 3 ghiodane mari. Toate incapeau in portbagaj, pana sus e adevarat. Iar in masina loc berechet, avea 3 randuri de scaune iar copii se roteau intre ei ca pe strada.
Plus o multume de spatii de stocare, efectiv incapea o casa intreaga :). Plus AC-ul, simplu da’ d-ala de inghetau maselele. Si avea guri de ventilatie pana in spate…
o sa ma injure multa lume da-mi asum…. pe mine ma zgarie pe creier consumurile alea scrise cu „%”…9.5% din ce?
Frate benzina se vinde la galon ( 3.78l ) nu la litru 9.5% inseamna 32 mile la galon care este un consum bu. la standardul american.
9,5l/100km inseamna 24-25mpg. 32mpg se apropie de 7l/100km. Pentru calcule aproximative se tine cont ca 15mpg e aprox egal cu 15l/100km. Deci 30mpg e cam 7.5l/100km.
Si nu mai bagati procente in rezervor in loc de combustibil ca vi se ard scaunele de la supape.
@zoso, chiar si aici la tine au aparut postacii tipici de forum ce critica orice. In fine, e doar parerea mea. Acum, am vazut motor 2.0 benzina si 144 cai, in timp ce se blameaza si se distruge diesel-ul. Am o masina de 3 luni la vanzare, nici macar un telefon.
Asta cu consumul exprimat în % e ca la ăia care zic „salar”
Numai masini urate dupa standardu european bizonicule .
Citesc fiecare articol despre masini pina cind dau de consumul in procente. Acolo ma opresc. Cine da astfel consumul unui motor, n-ar trebui sa scrie articole despre masini.
dar e simplu.
cumperi 100 de litri de combustibil si calculezi cat la suta a consumat masina.
buc-constanta- 250 km , consum 20%.
@Psionics… cum ar zice francezul, elementary, my dear watson.
Care este diferenta intre 9% si 9l/100km ca doar nu este 9% din 100 de kile de morcovi?
Nu-i 9% din 100kg de morcovi, dar nu e nici 9% din 100km, ci 9 litri pentru fiecare 100km parcurși. % folosești când vrei să exprimi cât din rezervor ai consumat. E ceva de soiul vroiam, trebuiesc sau fortuit. Știm ce vreți să spuneți, dar tot greșit rămâne.
Daca la un drum de 100 km consuma 6 litri dintr-un rezervor de 60 l, înseamnă că a avut un consum de 6l/100km sau 10% din rezervor.
De aia e greșit să exprimi consumul in litri la 100km folosind semnul „%”…da’ ce să le explici târleților
Wtf, e vorba de consumul la suta de kilometri. Că e o prescurtare, că nu e corect… Ce probleme au unii. Cine naiba nu înțelege când spui că mașina consumă 8 LA SUTĂ?
Sa fi…sa fii… Detalii, bagă-ți pla!