O generație de învingători

Mă uitam la poza cu o miss-ceva (”Europe”, parcă) de la un concurs de frumusețe din România. Câștigase locul II dar avea banderola aia peste trup pe care scria mare ”MISS EUROPE 2021” și un ”1st” mare urmat de ”runner up” dedesubt. Un fel de ”prima după prima”.

Nu știu – mai demult lucrurile erau clare: locul I, locul II, locul III. Astăzi însă limbajul s-a mulat pe nevoile noilor generații. E o teamă teribilă în societate să nu care cumva să supărăm pe cineva. Nu care cumva să nu fim egali din absolut toate punctele de vedere. S-a ajuns până într-acolo încât adolescenții primesc premii doar pentru că au participat la cursă. Absolut toți. Toată lumea câștigă, nu mai pierde nimeni. Ești recompensat prin simplul fapt că ai fost acolo.

Poate părea frumos faptul că se încearcă mângâierea necondiționată a celorlalți dar adevărul e că – pragmatic și distant privind lucrurile – chestia asta îi face pe ceilalți să nu-și mai dea deloc silința. Exemplu practic: foștii mei colegi de la sociologie. La noi la examene trecea toată lumea. Dar nu oricum, ci cu minimum 8. Nota 8 era ”nota săracului” și se dădea atunci când în loc de răspunsurile la examen desenai omuleți pe foaie. Trecea tot poporul și am foști colegi care au terminat cu medii de 9,50 dar care habar nu au cine a fost Marx. Rezultatul e o generație de oameni care au terminat sociologia la Oradea dar care – de ar fi să lucreze în domeniu – n-ar putea supraviețui în Capitalism.

La fel – copiii de grădiniță sunt obișnuiți cu premii de complezență de mici, ajung la școală unde – din nou – învață devreme că nu e deloc nevoie să te străduiești, după care dau piept cu viața reală. Și ceva nu cuplează acolo și rămân șocați că nu primesc salarii groase de la primul job, ori că trebuie să lucreze intens 8 ore pe zi, ori că nu li se oferă mașină de lucru. Nu-i laudă nimeni. Ba mai mult – uneori sunt trași în piept de patron care îi arde la salariu pentru cea mai mică abatere de la reguli, cum ar fi 2 minute în plus în pauza de țigară. După cum e și absolut normal, fiind cadorisiți cu câștiguri necondiționate în tot ceea ce știau până atunci, concluzia pe care o trag e că – de fapt – ei ar fi capabili, dar lumea e rea. Patronul are ceva cu ei. Sau munca e nejustificat de grea. Ori nu e de ei. Ceva – acolo – să își explice de ce lucrurile erau într-un fel până atunci iar acum nu mai sunt.

De obicei le ia vreo 10 ani să priceapă că sistemul îi mestecă și-i scuipă tocmai pentru că așteptările lor sunt nerealiste. Că întreaga lor viață au fost prostiți că sunt câștigători, cot la cot cu ceilalți din grup. Că ar fi egali în minte și abilități și grad de cunoaștere; și că de fapt nu sunt.

Una dintre cele mai nasoale greșeli pe care părinții din generația asta le fac este să le spună copilului lor că nu e vina lui când greșește. Pentru că nu-l lași să dea cu capul de bârnă ci sari speriat să-l ferești și-ți pui palma acolo între frunte și lemn, să nu cumva să sufere. Iar mai apoi – când va pleca de acasă – nu va ști să se aplece și va tot intra cu capul în grinzi de fag până va ameți de tot.

E chiar OK să greșești. E OK să pierzi. Când greșești înveți pe pielea ta ce se întâmplă atunci când calci pe bec. Înveți despre consecințe și – implicit – cum să le eviți. Când pierzi înveți că așa e în orice competiție și că nu ai cum să le câștigi pe toate. Chestiile astea te formează ca om de timpuriu și clădesc determinarea în om; construiesc ceea ce denumim azi ”stimă de sine”.

Dă-le însă tuturor nota 10 pentru simplul fapt că s-au prezentat la examen și pentru aproape tot restul vieții lor nu vor mai înțelege ce se petrece. De ce tot pierd. De ce nu câștigă prin simplul fapt că merg la serviciu ori își clădesc o familie ori încearcă ceva.
Noile generații nu sunt obișnuite să piardă. Să fie pentru că cineva le tot pune peste piept banderole cu ”prima după prima” de teamă să nu le supere?

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

78 comentarii

  1. quality over equality.

    Comentariu apreciat.763
  2. Pai simplu, daca toata lumea stie ca nota 8 e echivalenta cu nota 4, atunci cand ai nevoir iti cauti in Oradea un psiholog de nota min 9.50

    Indecis. Tu ce zici?2518
    • @Mr Q: eu vorbeam mai sus de sociologie, nu de psihologie. Dar ca notă aparte: fosta mea colegă de cabinet a avut zece curat vreme de 3 ani. Bursă de merit – de-alea. Clienți pe an? 3-4. Notele nu spun prea multe despre un om. Dar apreciez împunsătura.

    • @Răzvan T. Coloja poate colega ta a păstrat psihologia ca hobby? Eu am terminat șefă de promoție dar după câțiva ani în domeniu mi-am băgat rapid picioarele și am fugit către IT. Și în domeniul meu se puteau face bani dacă aveam răbdare vreo 15-20 de ani să-mi fac o carieră. Dar nu-mi permiteam să stau pe banii părinților până atunci și pur și simplu am trădat cauza și m-am dus unde aveam un pic de independență. Și ca să râdem până la capăt, la zece ani distanță am lucrat, tot în IT, cu șefa de promoție din anul următor. Și ea trecuse pe IT după o tentativă de carieră universitară.
      Nu mai știu unde am citit, poate chiar aici, că trebuie să bagi mulți bani post-facultate pentru o carieră în psihologie. Dacă în facultate ai crezut că e suficient să tragi tare și să înveți, când dai piept cu realitatea te mai răzgândești. Nu știu pe câți îi mai ține pasiunea când n-au bani de chirie. Nu zic că-s cele mai bune decizii, dar se întâmplă.

      81
    • @bea: și fosta mea colegă de cabinet s-a orientat spre alt domeniu, dar cheltuielile impuse de profesie le-a suportat până la capăt. Cred că-i plăcea mai mult noul ei domeniu de activitate.
      Dar da – e costisitor și anevoios să devii psiholog în România – eu scriam chestia asta pe-aici.
      Eu am prins un start foarte OK cu clienții pentru că am scris o mulțime de articole de psihologie pentru diverse site-uri și reviste. Oamenii citeau, rezonau cu modul meu de gândire și mă sunau. Alți colegi au început foarte greu, că nu afla lumea de ei și își construiau greu clientela.
      Dar da – în IT e mult mai OK. Și pentru mine chestia cu psihologia e pe plan secund cumva, deci nu mă dedic nici eu 100% profesiei. Am însă colegi care o duc decent din asta. Nu mulți, dar sunt acolo.

  3. cand ditamai directorul NTT Data isi pune fiica manager si nevasta CEO . bag lupa daca mai scriu o linie de cod!

    Comentariu apreciat.8512
    • Ce poveste cu final fericit, probabil nu e singura 🙂

      133
    • Arde rau invidia, asa-i? Il acuzi pe om de nepotism in compania pe care el a infiintat-o… E treaba lui ce face, e o companie privata, nu ajutor social pentru cici. Te pomenesti ca voiai sa te puna pe tine CEO.

      Indecis. Tu ce zici?4736
    • NTT Data nu mai e demult o companie a vre unui director… Asadar comentariul tău e inutil.

      Comentariu apreciat.324
    • E o companie privata, dumbo. Faptul ca au cumparat-o japonezii in 2014 nu schimba asta, e treaba lor daca sunt de acord sau nu cu deciziile luate. Cat timp firma face profit pentru ei, ii doare in cur de parerea voastra pe internet.

      1213
    • si daca e privata? ia sa intrebam psihologul, ce parere au programatorii care vad ca li se da peste nas “nu e firma ta, treci si baga sclavule”. macar amazon da actiuni, stii pentru ce muncesti. aici muncesti pentru tot neam lu’ patron. si apoi vine si-ti da peste nas cu “valori”, “noi aici facem rachete”. cacaturi.

      59
    • Muncesti pentru salariu, nu pentru valori. “Macar amazon da actiuni”, pai du-te la amazon, ca nu te-a legat Metz cu lantul de birou. Tu te-ai dus voluntar la firma lui, ai negociat cu ei un salariu si ai acceptat sa livrezi ceva in schimbul acelor bani, acum ai pretentii de mostenitor al firmei. Cum ar fi sa ma trezesc acum cu instalatorul care mi-a montat chiuveta la baie ca ma trage la raspundere pentru cum am zugravit in sufragerie?
      Ia sa il intrebam pe domnul psiholog, ce ii determina pe it-isti sa considere ca li se cuvine mai mult decat ceea ce au semnat ei in contractul ala?

      165
    • cacat. și Metz e tot IT-ist. cat de spălat pe creier sa fii sa nu vezi distonanța?

      NTT Data practica nepotismul la una din cele 10 mari firme de IT din Cluj. Pe internet vorbeste de “valori”, “cultura” si alte cacaturi. nu scrie in niciun contract de ele. dar te astepti sa fi promovat ca esti bun, nu ca esti ruda.
      Eu daca as lucra acolo mi-as baga lupa. atat am vrut sa zic. sa faca codu cainele familiei.

      34
    • @Cici doar pe punctul asta“Macar amazon da actiuni”

      stii care e procesul de vesting al actiunilor in amazon? 4 trepte 5% la final de primul an, 15% la finalul celui de-al doilea, 40% al treilea si 40% al patrulea (de fapt aici e cam 20% la fiecare 6 luni incepand cu anul 3). O treapta de asta e considerata an complet, daca apuci sa termini cu succes anul, daca faci 11 luni ai 29 de zile nu iei nimic in primii 2 ani nu iei nimic, din anul 3 parca e la 6 luni.

      Stii cat e media de stat in amazon? Cam 14-16 luni statistic.

      De ce zic asta? Pentru ca din astea doua rezulta ca multi cam lasa marea majoritate a actiunilor la Amazon.

      (Si am atins doar cele doua de mai sus, nici nu am intrat in detalii despre PIP, work life balance, hire to fire si alte chestii https://www.yahoo.com/news/amazon-managers-hire-people-intend-131144081.html)

      12
    • bai, sunteti trulii! minte de sclavi…

      00
  4. “Că ar fi egali în minte și abilități și grad de cunoaștere; și că de fapt nu sunt.”
    asta e cea mai nasoală. e uimitor cât de mulți oameni sunt proști de-a binelea și când le spui asta sunt complet șocați. bă, te-au claxonat 3 mașini în drum spre casă, e clar că faci ceva greșit, problema nu e la ei, ești tu prost! NUUUUUUUU, CEILALȚI SUNT!!!!

  5. Comentariu ascuns de spiriduși!
    [Click aici]

    Comentariu nasol. 53130
    • Lumea evoluează pentru că e condusă de lideri, nu pentru că masele ar deveni mai istețe. Ai un „telefon deștept” pentru că un cetățean pe nume Steve Jobs s-a gândit că jucărica asta nu trebuie să fie folosită doar la apeluri și dacă nu era el aveai o cărămidă Nokia pe care o încărcai la 2 luni.
      Faptul că apare un Steve Jobs pe ici pe colo face să nu ne întoarcem încă în epoca de piatră. Dar oamenii sunt din ce în ce mai proști.

      Whatever the cause of the Flynn effect, there is evidence that we may have already reached the end of this era – with the rise in IQs stalling and even reversing. If you look at Finland, Norway and Denmark, for instance, the turning point appears to have occurred in the mid-90s, after which average IQs dropped by around 0.2 points a year. That would amount to a seven-point difference between generations.

      Sursa

      Indecis. Tu ce zici?4025
    • In primul rand nu vad vreo boscorodeala in ceea ce spune autorul. Pur si simplu sunt prezentate niste fapte ce sunt recurente in anumite medii. Problema cu generatia de invingatori vine din acel political correctness ce a fost avansat la greu in ultimii ani. Mai precis in ziua de azi este mai bine sa fi un mediocru, decat un om genial sau talentat. Te vei putea integra cam in orice mediu si cel mai important nu te vei diferentia fata de restul. Cunosc situatia de copii ce efectiv le este rusine cu faptul ca sunt inteligenti si le merge mintea. Si asta se intampla, pentru ca efectiv nu se pot integra in mediul in care ei se invart.
      A doua chestie foarte nasoala si pe care o vad promovata la greu este fix acel instant gratification in orice ar face un copil, respectiv scoala si tot ce inveti trebuie sa fie distractiva si nu frustranta. Chestia asta ma sperie, intrucat o sa tot apara generatii de inadaptati sociali pentru care o sa trebuiasca sa scriem instructiuni de folosire a vietii lor. Oameni ce la prima chestie noua se vor bloca si nu vor sti ce sa faca sau cum sa reactioneze. Si in fond daca ar fi fenomen izolat nu m-as speria, dar ii tot vezi cand iesi prin oras, la cumparaturi sau altele.
      Nu stiu daca pandemia a inrautatit situatia fata de ce era inainte sau nu. Tot ce stiu este ca din ce in ce mai multi inadaptati sociali au inceput sa apara si parca lucrul asta ma cam sperie.

      Comentariu apreciat.5213
    • @xtz:

      Coloja, no offense dar se pare ca ai facut degeaba psihologie/sociologie

      Bun – de la tine nu mă așteptam la un alt fel de comentariu. Nu că ai fi subiectiv; așa ești tu. Dar întrebarea mea este dacă un psiholog/sociolog îți scrie niște chestii, tu din ce poziție anulezi chestiile alea? Că nah – și eu pot zice ”nu” la absolut orice – de la muștarul pe bază de miere și până la genetica dromaderilor. Dar în cazul ăsta cum argumentezi logic poziția ta?

    • Comentariu ascuns de spiriduși!
      [Click aici]

      Comentariu nasol. 1853
    • Cand specialistul in marketing Steve Jobs lansa iPhone, Nokia N95 avea deja de doi ani chestii la care iPhone va fi visat câteva generatii mai tarziu, gen GPS, accelerometru, WiFi sau 3G.

      Comentariu apreciat.5310
    • @xtz:

      Si prietenii mei zic la fel despre copii lor.

      Ai întâlnit om să zică despre fiu-său că ”e cam nătâng și rămas în urmă”?
      Așa mă gândeam și eu…
      Proba nu se dă când e copil. Proba se dă pe la 20 de ani și după. Până atunci e genialul tău și viitorul planetei iar tu aplauzi cimpanzeic la calificative; că uite ce spermatozoid mișto a nimerit primul la ovul.
      Referitor la argumentele tale de mai sus – sunt de tipul ”părerea mea e că…”. Zero validare logică, doar un fel de ”eu zic că e altfel”. În altă ordine de idei vezi că realitatea e cu totul alta: geme piața de tineri care locuiesc cu părinții la 30+ și care o trag la rindea pe la Kaufland cu diploma lor în Drept. Aia cu zece curat. Desigur, tu ai auzit de la alți părinți altceva, cum că micuții lor sunt avansați în chestii. Eu cred că ești puțin cam rupt de rezultatele la Bac și capacitate din ultimii ani. Alea merg în jos, nu-n sus ca fiul tău.

    • “Eu cred că ești puțin cam rupt de rezultatele la Bac și capacitate din ultimii ani. Alea merg în jos, nu-n sus ca fiul tău.” Pe bune? Uiti ca pe vremea ta lua toata lumea bacul? Nu zic ca tu nu erai in stare sa iei bacul, dar sa fim seriosi, pe vremea noastra, cei de 40+ ani, se lua bacul pe banda rulanta , hai sa nu ne cacam pe noi, stiu o groaza de indivizi care nu erau in stare sa lege 2 vorbe si luau bacul. Fix exemplul asta te-ai gasit sa mi-l dai ca sa imi demonstrezi ca ai dreptate?

      “Ai întâlnit om să zică despre fiu-său că ”e cam nătâng și rămas în urmă”?” Dude, chiar nu-mi laud copilul, dar cand eu am inceput sa vorbesc la 3,5 ani si el la 2,5 ani, cand el face niste chestii super interesante din plastelina si eu faceam chestii basic din plastelina plus alte multe chestii pe care nua m timp sa stau sa le insirui aici, asta inseamna ca e mai prost ca mine?

      Stii care e problema ta? Suferi de aere de superioritate. Si nu sunt primul de pe aici care vede asta. Si nu pierzi nici un prilej sa ne arati noua cat de citit, educat si intelijent esti. Inclusiv in postul asta. Dar faza e ca multi au inceput sa se prinda cum sta treaba cu tine si de aia au inceput sa te ia la misto pe aici. Ca problema e ca te supralicitezi. Ai facut psihologia, deci stii mai bine ca mine ca cei care doresc cu orice pret sa-si arate inteligenta tradeaza de fapt complexe legate tocmai de aceasta inteligenta si stima lor de sine scazuta.

      Hai sa luam analiza pe text. Ce avem noi direct din al 2-lea paragraf:

      “Nu știu – mai demult lucrurile erau …” Adica din ciclul de cuvantari ale lui bunicu’ “pe vremea mea…”

      “Astăzi însă limbajul s-a mulat pe nevoile noilor generații. ” Adica din ciclul “tinerii din ziua de azi…”

      Deci ce vad eu in postul asta? CLISEE, CLISEE si iar CLISEE obosite in care autorul sufera de sindromul “urasc generatia tanara ca mie mi-a trecut tineretea si nu se mai intoarce” genul de mentalitate de adult care prinde si sparge mingea copiilor doar pentru ca nu suporta mucosii. Plus gimnastica mentala in a deminstra ca omenirea nu evolueaza doar ca autorul sa-si valideze aerul de superioritate intelectuala.

      Indecis. Tu ce zici?5060
    • Cristian Banu, e ok, IQ-ul este un construct artificial.

      103
    • Ahahaha ai tras concluzia ca vom fi salvati pentru ca fecioru-ti face “chestii” smechere din plastilina, wow cat am ras.
      Credeam ca zici si tu ca-i la pregatitoare si stie deja sa citeasca inainte sa inceapa sau ceva.

      No offense dar LOL.

      Comentariu apreciat.5713
    • @xtz:

      Uiti ca pe vremea ta lua toata lumea bacul?

      Parcă discutam despre generația asta nouă, nu a mea. Dar și așa comparația e deplasată. Faptul că lua pe vremea mea bacul cam oricine nu-i face nici mai proști, nici mai răsăriți pe cei din generația mea. Doar trecuți de bac indiferent cum ar fi fost. Dar
      tot pe vremea mea nu aveam camere de filmat, știi? Acum că alea există, generația actuală își arată adevărata capacitate.

      Dude, chiar nu-mi laud copilul, dar cand eu am inceput sa vorbesc la 3,5 ani si el la 2,5 ani, cand el face niste chestii super interesante din plastelina si eu faceam chestii basic din plastelina

      Recunosc că am râs la faza cu plastilina. Dar într-un ton mai serios: vârsta la care începe copilul să vorbească și ce face el din plastilină nu sunt predictori prea buni. Gen… încă-și mâncă mucii – știi? Poate și-i mănână el mai galant decât alți copii, dar la vârsta lui ce face din plastilină e irelevant. Iar dacă ar fi, ar ține cam 90% de imaginație, nu de IQ, rezolvarea de probleme și alte atribute. În plus – ciudat cum tu mai ții minte ce făceai din plastilină (chestii ”basic”, desigur) când eu nu-mi amintesc nici măcar cum îi chemau pe colegii mei din generală, d-apoi din grădiniță. Gen… de pe la 6 ani în jos e cam totul blank, că se păstrează în memorie doar evenimentele cu un impact emoțional extrem de puternic. O fi fost cu plastilina aia ceva poate…

      Stii care e problema ta? Suferi de aere de superioritate. Si nu sunt primul de pe aici care vede asta. Si nu pierzi nici un prilej sa ne arati noua cat de citit, educat si intelijent esti. Inclusiv in postul asta. Dar faza e ca multi au inceput sa se prinda cum sta treaba cu tine si de aia au inceput sa te ia la misto pe aici. Ca problema e ca te supralicitezi.

      Ce crezi tu despre mine e irelevant. La fel cum irelevant e ceea ce cred alții care se semnează cu pseudonim. Pentru mine puteți fi deopotrivă statisticieni descurcăreți ori vatmani cu 4 clase – cât timp n-am băut vreo trei ani bere împreună părerea voastră mă lasă complet rece. Bun – tu ești ferm convins că-l tragi moral în jos pe un tip pe care tot al treilea client îl pune la încercare în cabinet, să testeze el ce știe dom’ doftor. Și încerci s-o faci pe un blog, în scris, de la kilometri depărtare, și crezi că funcționează. Hei – cât timp te mulțumește chestia asta, be my guest. Dar ideea ar fi (doar dacă poți) să-mi arați că-s prost, nu să-mi spui. Că voce avem cu toții și – uite – eu, de exemplu, pot să lichefiez cărămizi uitându-mă încruntat la ele.

      Ai facut psihologia, deci stii mai bine ca mine ca cei care doresc cu orice pret sa-si arate inteligenta tradeaza de fapt complexe legate tocmai de aceasta inteligenta si stima lor de sine scazuta.

      Știi ce-mi place mie la comentatorul român din online? Că folosește chestia asta cu ”ai făcut psihologia, deci” în funcție de cum îi servește. De exemplu, dacă eu ți-am scris mai sus că ceea ce consideri tu a fi predictori pentru succesul fiului tău sunt make-believe-uri de-astea de părinte, vei zice că nu știu ce vorbesc. Dar trei paragrafe mai încolo vii TOT TU, lol, și-mi bagi asta cu ”dar ai făcut psihologia, deci…”. Bun – că ceea ce enumeri tu mai acolo sunt chestii prinse de prin filme, menite să-l facă pe omul slab să-și păstreze ridicat moralul – asta e altă poveste. Nu te va convinge nimeni, vreodată; iar eu unul nici măcar nu încerc. Doream doar să atrag atenția asupra dublului standard.

      Hai sa luam analiza pe text.

      Ce-ai făcut tu acolo e – din nou – un fel de ”părerea mea este că”. E a doua oară când faci chestia asta și încep să cred că nu diferențiezi între dovezi clare și ”este opinia mea”.

      And again:

      el face niste chestii super interesante din plastelina si eu faceam chestii basic

      …this made my day rofl.

    • @xtz “nu-mi laud copilul” – e nu

      Toti, dar toti, 100% (!!) din parinti au impresia ca au un copil mega special si inteligent si, in functie de gradul de nesimtire, iti fac capul calendar cu asta.

      Sper ca nu incerci sa iei asta ca dovada pentru a sugera ca a evoluat creierul omului in 20-30 ani, ca sa nu ne prapadim de ras. Nu de alta, dar in stilul asta o sa inceapa copii sa vorbeasca direct in maternitate peste vreo 4-5 ani.

      Comentariu apreciat.495
    • ”Ai întâlnit om să zică despre fiu-său că ”e cam nătâng și rămas în urmă”?”

      Nu pot spune că am întâlnit, dar sunt de acord cu OP. Copilul meu face lucruri și folosește expresii pe care eu nu le știam nici când eram cu 2-3 ani mai mare ca el. Nu înțelegeți greșit, nu spune nimeni că e genial, ci doar că învață aceleași lucruri mai devreme.

      Practic, învață într-un mod accelerat și e normal, pentru că părinții de azi au mai mult timp liber, decât părinții de ieri. Între timp, față de părinții mei, eu am la dispoziție mașină de spălat automată, scutece de unică folosință, șervețele umede, mașină de spălat vase, aspirator performant, uscător de rufe, apă caldă non-stop, căldură non-stop, mâncare la discreție etc. Astfel că îi pot oferi copilului meu tot ce are nevoie + timpul meu pentru a citi povești, a ne juca împreună, a îl învăța lucrurile pe care părinții mei nu puteau să mă învețe.

      Legat de piața muncii, tinerii din ziua de azi au avantajul că își cunosc mai bine drepturile, pe de o parte, și că piața muncii e mult mai bine dezvoltată, pe de altă parte. Nu mai sunt mulți patroni care își pot bate joc de angajați, nu mai poți spune: ”dacă nu îți convine, pleacă, la ușă mai așteaptă 100 ca tine.„. Ghici ce: de fapt angajatul are 100 de uși la care poate bate, iar la ușa patronului nu bate nici pulea.

      157
    • Ubercool – de unde stiti voi ce si cum faceati la 1-2-3-5-7 ani? Mai ales cu atata exactitate, fara sa incurcati varsta de 3 ani cu cea de 4? Hai sa fim seriosi.

      Mai plauzibil e ca sunteti asa de in limba dupa copil incat mintea potriveste niste bucati de realitate ca sa fie cum vreti voi. Valabil si pt bunici.

      Comentariu apreciat.255
    • Ubercool zice niște chestii de maxim bun simț. Nu e nimic spectaculos la copiii din ziua de azi, pur și simplu avem mai mult timp să ne ocupăm de ei.
      Generația născută în 70-80 (decrețeii) erau pasați la bunici ocupați sau grădinițe supra-populate. Învățau ce învățau, își mai luau câte una peste cap să înțeleagă disciplina și respectul și cam atât.
      Generația copiilor mei prin concediul de îngrijire a copilului de 2 ani de zile. În teorie, fiecare copil capătă doi ani de atenție maximă din partea unui părinte. Li se citește mult, sunt trimiși la logoped în cadrul grădiniței dacă au probleme cu limbajul, încet încet apar și alternative pentru cei cu diferite probleme (spectru autism sau alte „excepții”).
      E foarte diferită experiența copilăriei între generații. Nu poți compara dezvoltarea unui copil care este lăsat să exploreze dealul din spatele casei 8 ore pe zi cu un copil plimbat între grădiniță și clubul de sport.
      Fiul meu vorbește două limbi străine și o începe acum pe a treia, dar când mergem la pădure îi e frică să se cațere în copaci. Eu la aceeași vârstă mă cățăram în copaci și pe casă, dar vorbeam stricat și bâlbâit româna. Ar fi o prostie să zic că el și generația lui sunt mai deștepți decât eram noi. Pur și simplu eu am copilărit cu acces la o livadă și veri lungi la țară, iar fiul meu vede pădurea doar în weekend.

      154
    • Bun argumentul: pe vremea voastra treceau toti bacul, deci generatiile noi au IQ mai mare 🤣🤣🤣

      55
  6. Acum nu ca vreau sa ma contrazic cu tine, dar tu dai 2-3 exemple si tragi concluzia ca asta se intampla peste tot. Daca selectezi doar ce este mai vocal (mai vizual si mai impins in fata de diferite agende), nu inseamna ca asta este adevarul absolut si aplicabil peste tot. Parerea mea este ca de fapt, ne arati doar exceptiile.
    Parintii, in marea lor majoritate, le spun copiilor cand gresesc (poate modul in care o transmit nu e ok), la scoala stiu si ei ca nu sunt egali, fie numai ca il vad pe gianni cu lantul de aur la gat sau pe colega de banca care le poveste despre vacantele in bahamas cu mami si cu tati. In familie, iarasi, vad ca tac-su care e sofer de autobuz nu prea este egal nici el… Eu inteleg ca suntem asaltati de media si ajungem sa inghitim totul pe infulecatelea, dar sa mai inchidem tv-ul, fb, insta si sa mai iesim in lumea reala, la picior.

    Comentariu apreciat.3815
  7. Comentariu ascuns de spiriduși!
    [Click aici]

    Comentariu nasol. 426
  8. Vis-a-vis de ce zici tu, sa vezi ce misto e cand vine directorul la tine si iti zice sa nu le strici mediile copiilor.

    De ce formularea asta? Fiindca elevii nu invata, tot eu sunt ala rau? De ce toata lumea trebuie sa ia 10?!

    Sunt curios care vor fi mediile peste cativa ani. Parca vad un absolvent cu 10, care pica evaluarea nationala / bacalaureatul.

    Comentariu apreciat.492
  9. Mdaaa, cliseul: trist, dar adevarat! Chiar mai buna e ultima scriere a lui Dan. Ne scaldam in mediocritate si promovam nulitati! Si mai trist e ca ne afundam, e din ce in ce mai rau…

    155
  10. NOU
    #37

    eu aș interpreta altfel – fiecare generație e modelată în raport cu contextul maturizării. e greșit să-i judecăm pe tinerii de azi din perspectiva anilor ’80 sau ’90. în SUA, la începutul secolului XX (în timp ce automobilul câștiga teren) se dădeau de pământ înțelepții vremii pe motiv că nu mai învață copiii să călărească și fără acele abilități vor fi total pierduți. transformările prezente sunt majore, însă nu atât de radicale precum cele descrise în materialul de mai sus, care mi se pare exagerat. poate mi se pare mie însă emană un fel de ostilitate mascată față de tineri – cum că toți ar trebui să fie trimiși la reeducare și să învețe dracului ce e viața adevărată, pe care doar “noi” am înțelege-o. poate interpretez eu greșit.

    Indecis. Tu ce zici?1418
    • NOU
      #38

      eu am înțeles altceva și anume că dacă le dai dimineață cîte un topor, majoritatea vor termina ziua răniți (în cel mai bun caz)…

      234
    • NOU
      #39

      și cine ar fi de vină pentru acest lucru ? copiii ? în locuri unor simplificări fără vreun rost eu aș propune mai degrabă imersiunea în lumea lor. când s-a apucat Larry Clark de trilogia Kids, Bully și Ken Park tot așa se discuta despre adolescenții anilor ’90 – că se termină lumea, nu mai au cultul muncii, sunt neserioși, droguri, distracții, sex, abandon școlar, lipsa reperelor. și nu-mi ziceți că de 30 de ani încoace tot “noi” salvăm lumea de la iminentul colaps.

      69
  11. … eu nici azi nu pricep de ce căcat s-au băgat calificative în loc de note la clasele mici. Toaaaată lumea are FB, FB-, FB–.

    Sună ca din gura unui moșneag (nu că aș mai avea mult), dar ”pe vremea mea”, între 8.50 și 10 era o prăpastie destul de măricică. Și era bine, că îți era mai clar cam cât îți poate mintea.

    Comentariu apreciat.423
    • că e mai ușor de notat și copiii sunt mici. din clasa a cincea se revine la sistemul normal de notare.

    • Păi era prăpastie doar pentru oamenii triști.
      Între 8.50 și 10… întotdeauna am ales 8.50, deoarece raportul efort/rezultate este optim, iar diferența de la 8.50 la 10, nu e atât de mare pe cât cred unii, încât să justifice efortul de a fi de 10. Alegem eficiența înaintea notelor.

      Indecis. Tu ce zici?1122
    • @Ionut, era treaba ta ce alegeai, e vorba de ce feedback (notă) primeai. Că tu te uitai în jur şi ziceai, “bă, 8.50 e ok pentru mine, dă-i naibii de tocilari!”, era alegerea ta.

      Acum ăla care face perfect ia FB, ăla de 8.50 ia FB–. Al doilea rămâne cu impresia că e la fel de bun ca primul, primul are toate şansele să dezvolte frustrări, sau, mai rău, să-şi ajusteze interesul în jos.

      Eu nu pledez pentru competiții acerbe, cu sânge pe pereți la 7-11 ani, dar nici atitudinea de acum, o felie de FB pentru toată lumea.

      Comentariu apreciat.281
  12. Doar eu am venit sa vad pozele de la miss?

    Comentariu apreciat.284
  13. Eu as fute in mod egal primele 50 de runners up de la miss europe
    Trăiască egalitatea ! Jos ierarhiile !

    Comentariu apreciat.436
  14. Wooaaa, asta e exact ce am vazut la carlin pe youtube:
    https://www.youtube.com/watch?v=w6Xtk7ALaUI

    Cum zice Sheldon Cooper: it’s funny because it’s true :)))

    102
  15. Prea devreme inca un articol de pisicologie, mai mergea un review la un TDI manual intre.

    157
  16. Sa te plingi de modul in care se face parentingul in ziua de azi de pe o pozitie de psiholog e cam aiurea cita vreme voi ati introdus trendul asta in ultimii ani. Stiu, nu voi toti, dar asta e scoala de gindire in ultima vreme care se impune. Sper nu majoritara dar vocala, ca si in alte domenii. Sa nu ii interzici nimic, sa ii ceri voie sa ii schimbi scutecele, sa nu cumva sa ii distrugi creativitatea cu cerinte de a fi conform cu societatea.
    A fost multa vreme ceva platit pe Hotnews cu o carte in care un lider de asta ca al tau si al lui Banu zicea ca nu trebuie sa il invatam pe copil ca ceva ce face e rusinos… wtf?!?

    153
    • @Mihai: confunzi cărțile de dezvoltare personală cu cele de psihologie. Niciun psiholog nu-ți va spune să nu-i interzici nimic copilului. Cred că niciun părinte cu un dram de minte n-ar face chestia asta, d-apoi un psiholog. Spre mirarea ta, majoritatea cărților ăstora de dezvoltare personală nu sunt scrise de psihologi ci de Olivii Steer care vor să mai smulgă ceva din ceea ce cred ele că e parenting OK. Check yo facts.

    • Am sa ma uit mai serios la cine semneaza astfel de studii. Ai dreptate. De fapt eram super incintat de ultimele articole si ca ai inceput sa scrii aici dar tot ce mi-a iesit de pe tastatura aseara a fost super timpit si negativ. Nu ma mir, ca am mai facut. Sorry.

      51
  17. “Poate părea frumos faptul că se încearcă mângâierea necondiționată a celorlalți dar adevărul e că – pragmatic și distant privind lucrurile – chestia asta îi face pe ceilalți să nu-și mai dea deloc silința.”

    Ca sa vezi, exact ce se intampla in comunism,.

    112
  18. adevarul e ca se vede ca facultatea aia nu ti-a cerut mare lucru..
    nici tu nu pare ca ai vrut sa ii dai.

    ai un text fara o structura coerenta, amesteci notele date pe nemerit cu diploma de participare, ai generalizari (care oricum sunt nefericite prin definitia lor) nesustinute de date si fapte, etc.

    de ce un psiholog crede ca o diploma de participare nu e ok?
    un psiholog nu doreste sa incurajeze copiii sa participe, sa exploreze, sa testeze, sa se cunoasca, etc?

    de ce un psiholog crede ca e ok sa vizezi mereu locul 1 (acela, singurul, mai bun decat restul oricand si oriunde) si nu e ok doar sa te bucuri de “calatorie”?

    nici nu mai zic de faptul ca pentru a ajunge acel campion mondial / planetar sau chiar universal e nevoie sa treci mai intai prin multe etape, gen campion la scara blocului, la scoala, in oras si tot asa.

    Indecis. Tu ce zici?725
    • @john2381

      de ce un psiholog crede ca o diploma de participare nu e ok?

      Nu-mi vine să cred că trebuie să explic asta băbește dar imaginează-ți că al tău copil ale cărui ”realizări” încerci să le aperi acum trăgându-mă pe mine de picior participă la – știu și eu – un concurs de poezii. Subliniez ”concurs” aici. Primind diplomă de participare pentru simplul fapt că e acolo și nu premiu pentru efort și competențe va merge acasă ferm convins că totuși a câștigat ceva. Și vor trece vreo 15 ani și va merge la primul job unde va constata cu surprindere că nu-l mai premiază nimeni doar pentru că se așază la birou zilnic. Și nu va pricepe ce se întâmplă.

      de ce un psiholog crede ca e ok sa vizezi mereu locul 1 (acela, singurul, mai bun decat restul oricand si oriunde) si nu e ok doar sa te bucuri de “calatorie”?

      …din motivul logic care presupune că dacă e cu ”locul 1” atunci asta implică o competiție de un fel sau altul. Un concurs; că de-aia e cu locuri. Dacă ăla mic știe că oricum e premiat, indiferent că iese primul sau pe locul 28, ce rost mai are să-și dea silința? Care e scopul atunci și unde mai e determinarea de a câștiga?
      Trec acum peste ”auzi – cum ar fi să ia ăia de la Jocurile Olimpice premiu de participare?” și ajungem la situația ipotetică în care tu, adult, mergi la birou într-o zi și vezi că absolut tuturor li s-a mărit salariul cu 1000 de lei. De la doamna care spăla pe jos la director, de la putoarea biroului la ăla care trage cel mai tare, ultimul fiind chiar tu. Un fel de ”premii de participare la procesul muncii”. Este că te-ai simți mai motivat să tragi la fel de tare, tu cu 3000 salariu de bază iar portarul cu 1500? Tu să iei 4000 iar el 2500? Este că te-ar motiva în continuare să dai tot ce-i mai OK din tine știind că indiferent că trage tare sau doarme în post, omul ăla tot 2500 va primi iar tu tot 4000?
      Cam așa era în comunism: că făceai 8 șaibe/zi, că făceai 80, salariul era același. Așa că absolut nimeni nu mai făcea 80 ci făcea 5. Duduia economia asta de premianți și trăgeau ăia chefuri prin uzine, că indiferent cât lucrau nu-i pedepsea nimeni ci le dădea regulamentar salariul.
      Cam așa cu ăia micii: de ce să învețe poezia pentru concurs când o poate bâlbâi aproximativ din amintiri iar tu oricum îl aplauzi și oricum îi dai diplomă?
      Omenirea nu a evoluat pentru că întreaga turmă de capre avea acces necondiționat la fân și nici la mâncare nu ajungea oricine din peșteră, gen ”ia și tu un grătar, că ai participat cu sufletul la vânătoare”.
      Cam ăsta e rostul acelui ”loc 1” – ne face să ne depășim limitele și să realizăm lucruri. Fără el n-ai fi avut azi calculator, apă caldă la robinet, ori dreptul de a-ți educa acel copil.
      În viața reală nu te premiază nimeni pentru că te ”bucuri de călătorie”. Problema sunt părinții care-și îndoctrinează pruncii cu idei de genul ”și dacă ai pierdut ești tot câștigător”. Că ajung ăia adulți și nu înțeleg ce se petrece și de ce nu l-au luat la job pe el – învingătorul – care nu și-a dat silința să învețe ceva practic, că era prea ocupat să-și ordoneze diplomele de participare pe perete.
      Sper că e clar acum.
      Educă-l altfel.

    • @coloja,
      scuza-mi exprimarea, dar.. ba, boss, trebuie ca e tare trist la tine acolo.

      in viata reala.. pentru ca “te bucuri de calatorie” te premiaza chiar viata.
      scopul meu in viata nu e sa am cel mai mare salariu sau sa fiu pe locul 1..
      eu ma multumesc sa fiu fericit (nici macar “cel mai fericit”, doar fericit).
      da, pentru mine fericirea inseamna si sa particip la fericirea altora (in special a celor pe care ii iubesc / apreciez / etc), dar asta nu are legatura cu locul 1.

      inclusiv olimpiada are printre valori ca iportant e sa participi.

      cat despre poezie si concurs..
      daca iti duci copilul la un concurs unde prefera sa mimeze ca spune o poezie in loc sa o spuna cum poate el mai bine.. inseamna ca nu l-ai dus in locul potrivit.
      poate copilul meu va spune poezia aia din toata inima si va iesi la coada clasametului.. dar tot o sa fie mai fericit si mai potrivit acolo.

      la fel si la job.. chiar nu am treaba cu cat castiga ceilalti.
      eu imi fac jobul pentru ca e important pentru mine sa il fac.
      daca salariul ar fi o piedica.. as pleca in alta parte.

      matematica asta pe care o faci cu psiologia.. poate e la fel cu cel care spune poezia aia doar pentru ca trebuie, nu pentru ca vrea.
      esti sigur ca ti-ai ales cariera pe care o doresti / pentur care te potrivesti?

      ps. singura competitie care e importanta pentru mine.. e cu mine.
      imi doresc ca in fiecare zi sa fiu mai bun decat am fost inainte.
      dar chiar si aici.. nu tin cu orice pret sa castig in fiecare zi.

      37
    • @john2381:

      scopul meu in viata nu e sa am cel mai mare salariu sau sa fiu pe locul 1..

      Da măi – dar mai sus vorbeam de concursuri. La concursuri mergi încercând să dovedești că ești cel mai bun în ceva anume. Literalmente ĂLA e scopul concursului: să decidă cine e cel mai ”ăl” în cutare chestie. Ce legătură are asta cu scopul tău în viață numai tu știi…

      inclusiv olimpiada are printre valori ca iportant e sa participi.

      Olimpiada e tot un concurs. ”Valorile” alea despre care tu presupui că există nu există.

      daca iti duci copilul la un concurs unde prefera sa mimeze ca spune o poezie in loc sa o spuna cum poate el mai bine.. inseamna ca nu l-ai dus in locul potrivit.

      Cred că vorbim două limbi diferite.

      la fel si la job.. chiar nu am treaba cu cat castiga ceilalti.
      eu imi fac jobul pentru ca e important pentru mine sa il fac.
      daca salariul ar fi o piedica.. as pleca in alta parte.

      Bun – acum îmi e clar că efectiv nu pricepi.

      esti sigur ca ti-ai ales cariera pe care o doresti / pentur care te potrivesti?

      Nice try. Try again.

      ps. singura competitie care e importanta pentru mine.. e cu mine.
      imi doresc ca in fiecare zi sa fiu mai bun decat am fost inainte.
      dar chiar si aici.. nu tin cu orice pret sa castig in fiecare zi.

      Ete pleosc! Ce scriu eu și ce înțelege omul.
      Eu zic să recitești ce-am scris mai sus.

    • @john2381 – cred ca nu intelegi textul. Interviul pentru un loc de munca este un concurs si pe tine nu te intereseaza locul 1, adica jobul, tu te bucuri de calatorie, de experienta. De acord cu tine, insa nu o sa iei jobul azi, nici maine, niciodata – pentru ca tu te bucuri de experienta si nu vrei sa fii pe locul 1. Doar ca in timp ce te bucuri de experienta nu o sa ai un job, nu o sa ai bani si nu o sa mananci nimic.
      Insa e ok, te bucuri de experienta, nu esti in concurs cu restul pentru un job.

      61
    • @coloja,
      exista concursuri de biciclete (pentru amatori, dar organizate oficial de niste companii) la care am fost cu scopul de a participa, nu de a castiga.
      exista concursuri neoficiale (organizate de particulari, pentru prieteni in principal) la care am participat pentru “calatorie” si nu pentru locul 1.
      de fiecare data mi-a fost bine si nu mi-a parut rau ca am fost acolo.
      deci.. da, scopul concursului poate sa fie oricare ii place lui, dar al meu nu e musai sa castig mereu locul 1.

      despre olimpiada..
      ti-as recomanda sa cauti despre o strada din bucuresti care duce spre arena nationala, strada cu nume de francez.
      si vezi ce zice strada aia despre olimpiada.
      da, daca nu ai auzit tu.. nu inseamna ca nu exista.

      despre restul.. nu am ce comenta.
      am zis deja.. si daca te faci ca nu am inteles.. nu schimba cu nimic realitatea.

      @bigbear,
      pe de o parte sunt concursuri si concursuri.
      ele conteaza diferit pentru oameni diferiti.
      oricum, asta nu schimba cu nimic ce am spus mai sus.

      si in text se vorbeste de copii.. care nu prea au legatura cu interviurile de angajare.

      si nu.. nu vei peirde toate interviurile.
      cautand / participand suficient.. o sa gasesti ce ti se potriveste.
      sau iti crrezi locul e munca (cel putin eu asa am preferat).

      16
  19. Locul 2 esti primul pierzator.

    Comentariu apreciat.230
  20. Copiii sunt la fel cum erau mereu. Ai vrut sa spui parintii din ziua de azi. Ei decid pt copii. 🙂 Eu am o vaga teorie referitoare la politicile noi de egalitarism&shit. Pe viitor se doreste a ne amesteca si mai mult, sa ai libertate de miscare, sa accepti alte rase, gay, etc. Se promoveaza asta pt ca le e frica de opusul acestor politici. Le e frica sa nu ne intoarcem la elitism si la razboaiele de acum 70 de ani ce au scuturat grav lumea. Extrema dreapta si fascismul asa rapid pot reveni si sunt asa de seducatoare. Dar daca toata lumea se crede “talentata”, e mai greu de stabilit elita. Vad si la firma unde lucrez. Nu mai exista sef direct, exista doar … coordonator, asa sa ne referim la el, asa e corect. E de fapt un coleg/un prieten ce imparte munca. 🙂 Sa nu ne simtim lezati ca ne raportam la el. Toti suntem egali.

    143
    • @Ciocanul – Bai, care e problema ca ai putea accepta alte rase.. Ce draq ti-a facut TIE PERSONAL un alb de alta culoare, asiatic, arab?

      Crezi ca vei avea parte de o dubla penetrare anala daca ai colegi doi gay??

      23
  21. ”uneori sunt trași în piept de patron care îi arde la salariu pentru cea mai mică abatere de la reguli, cum ar fi 2 minute în plus în pauza de țigară. După cum e și absolut normal”

    Scrie un articol și despre tulburările astea: ale patronului și ale tale, că ți se pare perfect normal.

    57
    • @ubercool: am râs IRL. Vezi că fraza întreagă era

      După cum e și absolut normal […] concluzia pe care o trag e că

      Eu nu ziceam eu că ideea din fraza anterioară mi se pare normală. E mai degrabă ”nu știi tu să citești un text cu semne de punctuație” phahaha. Ce burn mișto.

    • ai dreptate, greșala mea. Mi se păruse virgulă între ele.

      81
  22. @xtz, fiu-meu are 10 ani, face în cap calcule de te doare creierul. Tocmai ce s-a relaxat în drum spre școală cu ceva gen 1342*4650 în 2 minute (no bullshit). Eu nu-s în stare să le fac acum, d-apoi când aveam 10 ani.

    În același timp are două mâini stângi, e mult prea aerian, trebuie să-l mai împing de la spate ca să facă chestii ”de zi cu zi”.

    Sincer nu știu ce ar fi mai bine, să fie bun la școală, dar un inadaptat social, sau un mediocru înfipt și descurcăreț. Dar, clar, n-ai cum să-ți dai seama acum, când stoarce o plastilină, cum o să fie ca adult și dacă o să schimbe lumea.

    Cred că Răzvan asta vrea să zică, din perspectiva adaptării la … viață, copiii de azi mi se par mai nepregătiți decât generațiile trecute. Și, până la urmă, asta contează, nu?

    148
    • grr … pe de altă parte, uite, taică-său nu-i în stare să pună un ”Reply” unde trebuia.

      201
  23. Asta cu premiile pentru orice am observat-o încă de la grădiniță. Participă la ceva concursuri, vin acasă toți cu medalii. Cum ai câștigat medalia aia? Nu știu.

    Totuși, la concursurile sportive văd că îl frustrează când nu ajunge pe podium (și nu prea ajunge). Chiar dacă le dau medalii la toți, vede și copilul că bicicleta lui a ajuns mai la urmă. Se enervează și el când când îl depășesc toți sau ratează o curbă.

    Încercăm să transformăm asta în motivație pentru a se antrena mai tare, dar la vârste mici nu-mi dau seama dacă funcționează sau nu, că nu văd decât lacrimi și muci.

    Vă anunț peste vreo 20 de ani dacă am făcut bine sau nu.

    30
  24. aici gresesti putin. la faza cu “diploma de participare”. Pentru ca pe aia o vezi ca pe un final. Ori, nu e aia. Ai diploma de participare si locurile cu premii.
    Practic, diploma de participare este fix ceea ce suna: un premiu ca macar ai incercat. Ai zis de JO fara sa stii ca ideea era ca primul lucru e sa participi, daca ai castigat este si mai bine.

    Zici ca “de ce sa tragi mai tare daca ai diploma de participare”. Apai, pe principiul asta pot sa te intreb si eu: ce rost are sa trag mai tare daca nu castig? Dece sa ma chinui sa particip la un concurs daca nu resusec sa il castig?

    03
    • @animaloo: pentru că o credință în abilitățile tale te poate determina să câștigi și așa e de milenii, încă de dinainte să se inventeze sportul. Nimeni nu primea diplomă de participare în Grecia Antică. În plus, e una diploma de participare dată tuturor, așa cum e – de exmplu – la congrese, ca dovadă a prezenței tale acolo și utilă în caz că vrei un 10 curat la materie în calitate de fost participant. Alta e diploma dată în scop de câștig, fără discriminare, doar pentru că ai participat și pentru că nu e OK să piardă cineva. Articolul meu făcea referire pe la început la ideea de ”1st runner-up”, nu de certificat de participare.
      Revenind la ”de ce te-ai chinui să participi la un concurs dacă nu reușești să-l câștigi”, e ori pentru că n-ai abilități și atunci nici nu te înscrii, deci nu ești de fapt parte din acel concurs, fie ai acele abilități dar nu ai încredere în capacitatea ta de a te folosi de ele în scopul câștigului, ceea ce ține de stima de sine, subevaluarea lor și alte elemente vechi de când lumea. Asta tot nu scuză să-i declari pe toți ”oarecum câștigători”. Că nu-s.

    • Ai avea dreptate daca ala care castiga ia si el doar diploma de participare. Care ar insemna ca e acelasi lucru.

      Doar ca nu e asa. Si nici nu ai mentionat ca la asta te referi. Eu primesc diploma de participare si ala de pe primu loc primeste 1000e. Fiecare cu “participarea lui”.
      Stii de ce eu am diploma? (evident, in aceasta discutie vorbim de un tu si eu general, nu eu animaloo si tu coloja).
      Pentru ca eu am participat. Eu am facut ceva in timp ce tu nu. Deci, deja am castigat 1pas. Si diploma aia de participare este ca sa iti aminteasca mereu ca important e sa participi. La concurs de poiezie. La concurs de biciclete. La concurs de numarat bilute de muci. Ca, in fond ideea e sa te autodepasesti. Acolo sta evolutia. Nu la a fi mereu numarul 1.

      Atitudinea asta de “cine nu castiga, muie” duce la impuscaturi prin SUA. Unde “locul 2 este primul pierzator”, asa ca orice esec este luat cu titlul de muie.

      Ca sa nu mai vorbim de alta prostie pe care ai scris-o. Zici tu ca in lumea reala “simpla prezenta” nu te premiaza. Well…la munca simpla prezenta imi aduce salariu. Nu tre sa fiu cel mai bun de pe casa scarii. Nu trebuie sa reinventez sistemele de operare. Trebuie doar sa fiu prezent. Si sa trag de mine sa fiu mai bun decat mine, nu decat colegii mei.
      Daca vreau CEO da, trag. Dar nu putem avea un univers de CEO, nu?

      43
  25. “The most important thing in the Olympic Games is not winning but taking part; the essential thing in life is not conquering but fighting well.”
    Baron Pierre de Coubertin

    “cum ar fi să ia ăia de la Jocurile Olimpice premiu de participare” Razvan Coloja cca 2021.

    Nici nu stii pe cine sa crezi.

    23
    • Dacă nu mă înșel, pentru a ajunge la jocurile olimpice trebuie să concurezi întâi cu alții. Nu e ca și cum m-aș putea duce eu. Tu zici că ăia merg să participe, nu să câștige. Eu îi văd la TV enervându-se când aruncă sulița cu 2 metri mai puțin decât ălălalt și dând tot ce pot ei din ei să câștige.

    • Da ma. Dar asta nu intelegi tu aici. Exista 2 tipuri de oameni intr-o cursa. Aia de participa si aia de castiga. Si mai exista o a 3a categorie: aia care nu participa.
      Oricare dintre primele doua sunt mai bune decat a 3a. Ai o diploma ca te-ai chinuit.
      “the essential thing in life is not conquering but fighting well.”

      Aia de nu castiga, chiar si in sporturile profesioniste, castiga bani. Dau muie pe la top modele, “muie de participare”. Toti cei care joaca in Premier League au bani sa ne ingroape desi doar aia de la City au castigat. Aia de la Sheffield au picat, dar tot au castigat sute de mii/luna. Ce zici, in viata reala conteaza participarea?

      In viata reala poti sa participi si sa pierzi si sa castigi mai multe decat aia de au castigat acel concurs. Nu totul e alb si negru. D-aia tre invatat de mic ca important e sa incerci. Si, chiar daca nu castigi aia e, trebuie mereu sa incerci sa faci mai bine.

      Evident, trebuie avut in vedere, mereu, sa faci diferenta intre “diploma de participare” si “diploma de castigator”.

      43
    • zeci de mii de oameni alearga an de an maratoane. Dintre astia castiga mereu acelasi set de 2-3.
      ce zici, zeci de mii de prosti in loc sa se uite la netflix participa de prosti.

      33
  26. @john2381: ce-ai făcut acum 3 zile (și abia acum am aflat) a fost extrem de jegos. N-ai fost bărbat nici aici, nici acolo. În caz că te întrebi de ce a trebuit să-ți sun soția și să-i explic ce probleme legale urmează să ai. Care – surpriză – e tot psiholog. S-a speriat puțin doamna (cred), că și-a dat seama despre ce e vorba. Ei – sper să nu-ți ia mult să faci legătura între profesia ei și cum te-ai ”răzbunat” tu pe mine și cam ce înseamnă chestia asta. Eu am rugat-o politicos pe doamnă să-ți transmită niște chestii. În caz că te întrebi dacă merg pe cale legală – lol, holy smokes, you have no idea cât vom bate tribunalele. Eu pot cere daune morale pentru fiecare zi de când ai postat aia și – după cum m-a informat avocatul – ai ghinionul că soața e tot membră Copsi. Intenția nu e greu de dovedit, după cum și faptul că ești tu e ușor de dovedit. Am strâns destule într-un folder.
    Anonimitatea nu te apără în online. Lucrezi în IT de ceva vreme și-ar trebui să știi asta. Chapeau pentru laptopul Lenovo cu Ubuntu pe el, că și io-s cu Linux și de-astea. Dar te asigur că ăla nu va schimba lucrurile. Cred că până diseară e un termen rezonabil.
    Înțelege următoarele: eu m-am certat cu un nickname despre care nu știam nimic și putea fi oricine: tu te-ai certat cu o persoană fizică despre care știai exact cine este. Soția ta e psiholog iar asta va place instanței. Sunt sigur că ceva din tine crede că blufez. I guess we’ll see this week. Eu mă uit la dimineață. Pe la 10.00 am drum la avocat cu o cu totul altă chestie (nu ești singurul în situația asta, lol, stai chill), dar coincidența face că e fix mâine.
    PS: e plin pe Google de chestiile tale. Părerea mea ar fi ca pe viitor să-ți schimbi nickname-ul dacă mai faci chestii de-astea, că e atipic și extrem de ușor de găsit. Propunerea mea ar fi ca 1. să suni un avocat și să întebi ce e de făcut și 2. pe viitor să te ferești de mine ca de ciumă. Literalmente să închizi tab-ul când îmi vezi numele undeva. Pentru că dacă azi am timp și chef să scriu asta între două cafele, altădată s-ar putea să nu am pentru că voi fi avut o zi plină (ca ieri și alaltăieri). Și să mă enervez din cauza aia, că trebuie să rezolv iar chestii cu oameni care te înjură de după pseudonim. Și-atunci probabil ai să începi să mă suni tu pe mine.
    Îți scriu astea acum pentru că soția ta s-a grăbit să închidă, chit că-i spusesem că o sun în calitate de coleg care încearcă să rezolve amiabil o problemă și-am vorbit cât se poate de politicos. N-am apucat să i le zic ei, așa că le ai aici. Public. Cum a fost chesta făcută de tine.
    Eu sper foarte mult să nu mai auzim unul de altul vreodată.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de pe eMAG prin acest link, de la PCGarage prin acest link sau de la Finestore.